Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti

Departamentul de Mecatronica si Mecanica de Precizie

Semestrul 5 (2020-2021)

ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE MECATRONICA/

MECANICA FINA II

Curs: 3h – Prof.dr.ing. Constantin NITU

Lab&proiect: 2h
S.l.dr.ing. Mircea NISTOR

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 BIBLIOGRAFIE
1. http://curs.upb.ro (platforma Moodle)
2. Leach, R., Smith, S, - Basics of Precision Engineering, CRC Press,
2018
3. Slocum,A. – Precision Machine Design, Prentice Hall in Englewood
Cliffs, N.J., 1992
4. Mekid,S. – Introduction to Precision Machine Design and Error
Assesment, CRC Press, 2009
5. Demian,T., Tudor, D., Curita, I., Nitu, C. – Bazele proiectarii
aparatelor de mecanica fina, Editura Tehnica, Bucuresti, vol.I -1984,
vol.II-1986.
6. Demian, T. s.a. – Elemente constructive de mecanica fina. Aplicatii,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
7. www.multimechatronics.com - Prof. Kevin CRAIG - Hofstra
University
ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu
 LAGARE CU FRECARE FLUIDA

Regimul de frecare fluida

intre doua corpuri aflate in
miscare relativa, apare
atunci cand suprafetele lor
sunt permanent separate
de o pelicula de lubrifiant,
care preia incarcarea
exterioara prin intermediul
presiunii create in fluid.

Interstitiul hmin trebuie sa depaseasca inaltimea asperitatilor, Rmax

(rugozitatea), a abaterilor de forma, ∑  si a deformatiilor celor doua
corpuri, ∑ 

ℎ  
 
   

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 LAGARE CU FRECARE FLUIDA

Natura frecarii este complet diferită de cea uscată, fiind determinată

pe baza legii lui Newton:
unde: η – viscozitatea dinamică a fluidului [ Pa.s ]; τ –


tensiunea tangenţială ȋn stratul de fluid [MPa]; dv/dn –
 gradientul de viteză pe direcţia normală a straturilor
de lubrifiant [ 1/s ].

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 LAGARE CU FRECARE FLUIDA

   · 
Regimul de frecare fluidă → realizarea unei presiuni ȋn fluid, a cărei
rezultantă susţine elementul mobil la o distanţă > hmin, prin:
- introducerea fluidului sub presiune ȋn interstitiul element mobil - fix,
cu ajutorul unei pompe (compresor) – lagăre hidro(gazo)statice

- antrenarea straturilor de fluid ȋn mişcare, de către elementul mobil,

ȋntr-un interstiţiu ȋn formă de pană - lagăre hidro(gazo)dinamice;

Antrenarea este posibilă datorită proprietăţilor de octuozitate

(capacitatea de aderare la suprafeţe solide) şi viscozitate (proprietatea
fluidului de a se opune mișcării relative a particulelor constituente -
rezistenta la curgere a lubrifiantului)

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 LAGARE CU FRECARE FLUIDA

În ambele cazuri, curgerea fluidului ȋn interstiţiu → ecuaţia lui Reynolds = o

particularizare a ecuaţiilor Navier-Stokes pentru curgerea bidimensională ȋntre
două suprafeţe solide, ȋn mişcare relativă, care sunt situate la o distanţă mult mai
mică decât dimensiunile acestora:
 ℎ!   ℎ!  (% ℎ) ( ℎ)
·  · 6  12
 "   "   )

unde: x, y – direcţiile spaţiale ale curgerii fluidului; t – timpul; v(x,t) – viteza

relativă a suprafeţelor ȋn direcţia x; h(x,y,t) – grosimea interstiţiului care separă
suprafeţele şi ȋn care are loc curgerea fluidului; η – viscozitatea dinamică a
fluidului; ρ – densitatea fluidului; p(x,y,t) – presiunea locală ȋn fluid.
În fapt, pentru a susţine elementul mobil, este necesară o anumită putere
consumată ȋn procesul de curgere a fluidului, care este produsul a două variabile -
presiunea şi debitul, ȋncât alimentarea cu fluid a interstiţiului trebuie să asigure şi
un debit corespunzător, a cărui valoare trebuie să se conserve pe ȋntreg traseul de
curgere

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 LAGARE HIDROSTATICE AXIALE

Capacitatea portantă se obtine prin pomparea

lubrifiantului ȋntr-un buzunar, prin intermediul
unui restrictor, care poate fi un capilar sau un
orificiu, asigurându-se o presiune de alimentare,
pa şi un debit volumic, q. Fluidul curge prin
intestiţiu datorită diferenţei dintre presiunea pi , la
intrarea ȋn interstiţiu (ieşirea din restrictor) şi
presiunea pe, la ieşirea din interstiţiu

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 LAGARE HIDROSTATICE AXIALE

Avantaje
- Lipsa uzarii si reducerea coeficientului de
frecare ~ 1/500
- Precizie mare a axei de rotatie ~ 0,05 µm
- Se mentine portanta cu fusul in repaus
- Moment de frecare nul la pornire
- Rigiditate mare in cazul hidrostatic
(ℎ ~ +  )
- Consecinta: capacitate portanta mare

Dezavantaje
- Necesita o sursa curata de fluid sub presiune, incluzand pompa, motor de
antrenare, filtre, supape
- Fiabilitate redusa a circuitelor hidraulice de inalta presiune
- Costuri ridicate pentru prelucrare si echipament auxiliar

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Calculul lagarelor hidrostatice (Exemplu unidimensional)

Ipoteze de lucru
-./
- curgerea fluidului este laminară (,  ≤ 1100);
0
- forţele de inerţie sunt neglijabile (h.Re/l < 0,2);
- viteza relativă a suprafeţelor care definesc interstiţiul este neglijabilă
(%  %  0);
- câmpul de temperatură nu influenţează fluidul (ρ = constant, η = constant);
4/
- ȋncărcarea lagărului este considerată statică 0
45

Parametri de calcul: capacitatea de ȋncărcare, F, debitul volumic, q (lichid-

ulei) sau debitul masic, 67 (gaze), respectiv momentul de frecare, Mf.
Dacă lagărul are suprafeţe plane paralele (interstiţiu constant pe ambele
direcţii), ȋn condiţiile ipotezelor specificate pentru lichide, ecuaţia Reynolds
se simplifică mult:
48 9 48 9
 0
4
8 4: 8

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Calculul lagarelor hidrostatice (Exemplu unidimensional)
Metoda de calcul - configuraţie simplă, cu simetrie
axială (lagăr hidrostatic axial)
Ecuatia Reynolds in coordonate polare
(x = r cosθ şi y = r sinθ):
8
4 9 49 48 9
; 8  ;   0 unde ; ≤ ; ≤ ;D
4< 4< 4= 8

condiţiile la limită: >  >? , dacă @  @? şi

>  >A dacă @  @A
simetria axială = independenţa p de unghiul θ:
     
;   ; 0
; ; ; ;
; ;
ln ln
;D ;
   − D unde ; ≤ ; ≤ ;D
; ;
Solutia
ln ln
;D ;D

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Calculul lagarelor hidrostatice (Exemplu unidimensional)
;
ln
Practic, D ≪  considerandu-se D ≅ 0 ;D
→   
;
ln 
;D
Capacitatea portantă a lagărului = integrala presiunilor pe suprafaţa sa
  ∬G (− D ) · 
In domeniul r < ri presiunea din zona buzunarului este constantă, cu valoarea pi

Capacitatea portanta a buzunarului    J;

Capacitatea portanta a coroanei circulare [ri,re]


; ;D
<L 1−  1  2NO
;D ;
    ·   K  · 2J;;  J;D  ;D
G <M 2NO
;

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Calculul lagarelor hidrostatice (Exemplu unidimensional)
; 
1−
;D
Capacitatea portantă totală este:       J;D  
;
2NO D
;
Aceasta este realizată numai dacă debitul fluidului care parcurge intestiţiul şi cel
care alimentează lagărul prin restrictor sunt egale (ecuaţia de continuitate) şi au o
valoare care asigură o valoare corespunzătoare a pi.
Calculul debitului volumic prin intersitiţiu, q → curgere
laminară unidirecţională ȋntre două plane paralele, teoretic
infinite → distribuţia vitezelor straturilor de fluid este
parabolică, de tip Poiseuille, conform ecuaţiei:
 R9
PQ  − · ·S ℎ−S ;
0 R<
unde: z – coordonata stratului de fluid pe direcţia normală la interstiţiu. Debitul
unitar prin interstiţiul de grosime h este:

1  / ℎ! 
TU − · K S ℎ − S S  − ·
2" ; V 12" ;

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Calculul lagarelor hidrostatice (Exemplu unidimensional)

q1D se referă la o generatoare de lungime h, a cilindrului de rază r → debitul total

prin cilindrul de rază r = multiplicarea q1D cu 2πr
J;ℎ! 
T  2J; · TU  − ·
6" ;
Conditii la limita:    , dacă ;  ; şi   D dacă ;  ;D
Jℎ!
Prin integrare, ecuaţia debitului devine: − ·   TNO;  W
6"
Jℎ! ;D
Constantele de integrare: T ( − D )/NO
6" ;
si
Jℎ !
;D
W− ( NO; − D NO; )/NO
6"  D ;
Cum pi se poate calcula in functie de valoarea ȋncărcării, F, continuitatea debitului
care parcurge restrictorul, respectiv intersitiul, permite determinarea presiunii de
alimentare
T5D<Y55Z  T<DY5<[5\<

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Calculul lagarelor hidrostatice (Exemplu unidimensional)

Jℎ! ;D
( − D )/NO  T<
6" ;

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Calculul lagarelor hidrostatice (Exemplu unidimensional)

Ecuatia continuitatii debitului permite

comparatia celor doua tipui de
restrictoare, in ceea ce priveste
presiunea obtinuta in buzunar, la
aceeasi presiune de alimentare, deci a
capacitatii portante.

La un lagar/ghidaj cu suprafete plane

paralele, conform graficului calitativ
alaturat, la acelasi interstitiu, h,
alimentarea prin orificiu realizeaza o
capacitate portanta superioara la valori
medii ale interstitiului.

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Calculul lagarelor hidrostatice (Exemplu unidimensional)

Forta elementara de frecare a

straturilor de fluid

]  ^ ·   ^ · 2J; · ;
Momentul elementar de frecare a
straturilor de fluid

_]  ; · ]  ^ · 2J;  · ;

% `·; Variatia liniara a vitezei in directie normala la

Unde: ^"  "
O ℎ interstitiu corespunde unei curgeri Couette

Momentul de frecare din lagarul axial considerat este nul la pornire:

<L
2J"` <L ! J"` a
_]  K _]  K ; ;  ;D
V ℎ V 2ℎ

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare hidrostatice radiale

Pentru sarcini radiale, se utili-zeaza lagarul cu suprafete cilindrice. Sub actiunea

sarcinii, axa fusului se plaseaza excentric in raport cu cea a cuzinetului, iar
distributia de presiuni din peli-cula de lubrifiant se stabilizeaza cand sarcina
exterioara este echilibrata de forta de presiune rezultanta, din interiorul lagarului.

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare hidrostatice radiale

La aceasta contribuie toate buzunarele, al caror numar n este par si, uzual O  4

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare hidrostatice radiale

Diferenta presiunilor din buzunarele diametral opuse, pe directia sarcinii, in

raport cu excentricitatea fusului fata de cuzinet este proportionala cu sarcina
exterioara care incarca lagarul

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 LAGARE (GHIDAJE) GAZOSTATICE

In cazul lubrificarii cu gaze, la calcul se admit ipoteze suplimentare fata de

lubrificatia cu lichide, valabile si in acest caz:
- Se considera o evolutie izoterma (T=const., deci si pV =const. sau p.m/ρ) =
const.; in final, p/ρ=const. in interstitiu, ceea ce este o destindere adiabatica a
gazului prin orificiile de alimentare;
- Se neglijeaza influenta campului de temperaturi asupra viscozitatii (η = const.);
c
- Se considera viteze scazute ale gazului, indeplinind conditia < 0,1 (M =
dD
numarul Mach)
% unde: V - viteza unui obiect care se deplasează în aer, sau printr-
_
% Y
un fluid oarecare ; vs – viteza sunetului in mediul respectiv.
     
ℎ! ·  ℎ! · 0
Ecuatia Reynolds devine:    
Aceasta este neliniara in raport cu p, datorita compresibilitatii gazelor

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare (ghidaje) gazostatice
Asigurarea debitului se realizeaza prin orificii (cu sau fara buzunar), deoarece
restrictorul capilar nu realizeaza stabiltate; utilizarea buzunarului mareste
rigiditatea lagarului cu cca. 50%
Datorita compesibilitatii se lucreaza cu debitul masic:

 jk
 2h  j  j
g7  hV  −
i h − 1  

Unde: pa - presiunea de alimentare; pi - presiunea din buzunar; k0 - coeficient de

pierderi; A – aria restrictoare (a orificiului); k – exponentul adiabatic (k = 1,4
pentru aer); R – constanta gazelor. Relatia este valabila atat timp cat:
j Cand pi scade sub valoarea critica, debitul
  2 jm
>   0,528 se satureaza (nu mai creste) si se
  [<
h1 calculeaza, utilizand , in formula, valoarea
critica 
  

  [<

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare (ghidaje) gazostatice

ℎ!
Debitul masic prin interstitiu: g7   hp ( − D )
24"i
O configuratie uzuala de buzunar pentru lagare/ghidaje cu aer este cea in forma de I

Ecuatiile Reynolds si de continuitate a

debitelor se rezolva numeric → sisteme de
ecuatii liniare pe cele doua directii, x si y, in
care necunoscutele sunt valorile  in diferite
puncte ale retelei de discretizare a
domeniului B X L.

Forta portanta se calculeaza din integrala

presiunilor, similar lagarelor hidrostatice.
Datorita compresibilitatii gazelor, trebuie
evaluata rigiditatea lagarului:

q
ℎ

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare (ghidaje) gazostatice

In general, pentru a putea extrapola rezultatele calculelor numerice, ecuatiile se

transforma pentru a pune in evidenta variabilele adimensionale:

rs 
 − D tu
- Portanta adimensionala

qℎ
v
q - Rigiditatea adimensionala
 − D tu

24"i
v
_ g7
ℎ!   - Debitul adimensional

Acestea se reprezinta grafic, rezultand nomograme de calcul, in functie de

parametrul adimensional:

6";  i Unde r – raza orificului de alimentare

ΛY 
 ℎ!

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare (ghidaje) gazostatice

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare (ghidaje) gazostatice

EXEMPLU: O masina de masurat in coordonate are portalul sprijinit pe 4 ghidaje

(patine) gazostatice plane. Sarcina axiala care trebuie preluata este Fa = 2000 N.
Sa se dimensioneze ghidajele astfel incat sa se asigure o rigiditate de 300 N/µm,
la o presiune de alimentare pa = 4 bar. Se cunosc: viscozitatea dinamica a aerului,
η = 1,78. 10-11 N.s/mm2; constanta gazelor, R=287. 106 mm2/(s2.grd); temperatura
de lucru, T=20°C=293 K; presiunea ambianta, pe = 1 bar.

REZOLVARE:

1. Sarcina care incarca o patina: F= Fa/4 = 500 N

2. Se alege o configuratie cu buzunar in forma de I, avand dimensiunile

corelate astfel:

L/B = 1; l/L = 0,75; b/B = 0,5

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare (ghidaje) gazostatice

3. Din nomograma rigiditatii

4. In nomograma portantei
adimensionale rezulta ca aceasta
v  0,6
prezinta un maxim, q
adimensionale, valorii Λs = 0,8 ȋi
corespunde rs  0,38
cand Λs = 0,8.

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare (ghidaje) gazostatice

5. In nomograma debitului
adimensional, valorii Λs = 0,8 ȋi
corespunde _ v  5,1

6. Aria patinei rezulta din expresia portantei adimensionale:

 500
t·u    4386 gg
 − D s 4 − 1 · 0,38
t  u  4386  66,2 gg Constructiv, se adopta: L=B= 65 mm

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare (ghidaje) gazostatice

7. Cele 4 patine lucreaza in paralel, incat rigiditatea unei patine trebuie sa fie:
K = 300/4 = 75 N/µm
Din expresia rigiditatii adimensionale se calculeaza grosimea interstitiului:

v  − D tu 0,6 4 − 1 65 · 65
q
ℎ   0,01 gg
q 75 · 10!
Valoarea obtinuta indeplineste conditia h > hmin , tinand seama de conditiile
privind calitatea suprafetelor ghidajului, in ceea ce priveste rugozitatea, respectiv
deformatiile.

8. Dimensiunea orificiului de alimentare rezulta din ecuatia de definire a

parametrului Λs.

ΛY  ℎ! 0,8 · 4 · 10m · 0,01

;  ≈ 0,1 gg → d = 0,2 mm
6" i 6 · 1,78 · 10m 287 · 10z · 293

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare (ghidaje) gazostatice

9. Se calculeaza debitul masic necesar a fi furnizat de compresor:

ℎ!   0,01! (4 · 10m )
v
ǵ  _  5,1  2,27 · 10 m~ h/€
24"i 24 · 1,78 · 10m · 287 · 10z · 293

ALTA VARIANTA
CONSTRUCTIVA:
Lagare gazostatice,
cu suprafete
cilindrice in
constructia unei
scule pneumatice

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare (ghidaje) gazostatice

Lagare cu suprafete cilindrice: orificii

de alimentare dispuse pe unul sau mai
multe randuri
Lagare cu suprafete conice: pot prelua
sarcini radial-axiale

Utilizarea mai multor

orificii de alimentare
mareste capacitatea
portanta.
Cand unghiul
cuzinetului este mai
mare decat al fusului,
rigiditatea este mai
mare

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare (ghidaje) gazostatice

Lagarele cu suprafete
sferice permit 3
rotatii (mobilitate
mai mare) si suporta
sarcini radial-axiale

In acelasi timp,
preiau nealinieri
unghiulare (abateri
ale axei de rotatie
fata de axa
geometrica a
arborelui)

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Comparatie hidro-gazostatice

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 LAGARE HIDRO(GAZO)DINAMICE

Portanta este realizata prin

miscarea fluidului antrenat
de fus (elementul mobil),
cand acesta atinge o
anumita turatie.

Este necesara o variatie a

grosimii interstitiului
(forma de pana) care
favorizeaza sustentatia,
printr-un efect de pompare
a fluidului.

    ℎ
Se utilizeaza ecuatia Reynolds sub forma: ℎ ·
!
 ℎ ·
!
 6"%
    
4/
unde; η – constant; ρ – constant si = 0
45

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare hidro(gazo)dinamice

Lagar cilindric, la care circulatia fluidului, respectiv presiunea se

obtin prin rotirea fusului cu turatie ridicata → hidro(gazo)dinamic.

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare hidro(gazo)dinamice

Distributia de presiuni in
sectiune transversala si axiala se
obtin din integrarea numerica a
ecuatiei Reynolds (figura).
Valorile presiunii depind de
viteza unghiulara (turatia) a
arborelui, care determina
valoarea debitului de fluid prin
interstitiu.
Forta de presiune rezultanta
echilibreaza sarcina radiala, F,
care incarca fusul arborelui. In
urma simularii numerice a
ecuatiei Reynolds, continuitatii
debitelor si a unui bilant termic, se obtin nomograme ale unor parametri adimensionali
care servesc la proiectarea acestor lagare

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare hidrodinamice: exemplu de calcul

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare hidrodinamice: exemplu de calcul

Se calculeaza coeficientul de portanta:

 ‚  0,32 (6 · 10m! )
9    1,9
"` 3,2 · 10mƒ · 188,4

Din nomograma (l/D=1) se obtine ε = 0,62 (ε= e/c)

grosimea minima a interstitiului, corespunzatoare
pozitiei fusului in lagar este:
ℎ   1 − „  0,03 1 − 0,62  0,0114 gg > ℎV
S-a verificat ca frecarea este fluida

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare hidrodinamice: exemplu de calcul

Evaluarea caldurii degajate

prin frecare se realizeaza
prin coeficientul de frecare
adimensional. Din diagrama

µ*=2,5

Coeficientul real de frecare:

…∗ 2,5
…   0,0108
 0,32
"` 3,2 · 10m · 188,4

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare hidro(gazo)dinamice

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Constructia lagarelor hidrodinamice
radiale

Constructia lagarelor de alunecare cu

frecare fluida este constituita din:
- cuzineti, a caror geometrie asigura
alimentarea cu lubrifiant, respective
crearea presiunii necesare sustentatiei;

- arbore sprijinit;
- corp de sustinere, constituit din 2
piese, pentru a permite montajul
cuzinetilor.

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Constructia lagarelor hidrodinamice axiale

Pentru a obtine un efect hidrodinamic la lagarele axiale, cuzinetul este impartit in

sectoare , a caror suprafata este inclinata fata de planul fusului; astfel, se obtine
forma necesara, de pana, a interstitiului

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Constructia lagarelor hidrodinamice axiale

ARBORI

Inclinarea sectoarelor
circulare poate fi fixa
sau variabila

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagar care compenseaza forte axiale bidirectionale

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 Lagare componente de catalog

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 LAGARE GAZODINAMICE

Similar celor gazostatice, se considera o

evolutie izoterma a gazului (p/ρ=const.),
ceea ce conduce la o alta forma a ecuatiei
Reynolds:
    (ℎ)
ℎ!   ℎ!   6"%
    

La un lagar cilindric cu suprafete lise,

distributia de presiuni, pentru diferite
rapoarte λ=L/D prezinta particularitatea
unor zone de depresiune, explicata prin
compresibilitatae gazului. Acestea
provoaca instabilitatea fusului.

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 SOLUTII DE STABILIZARE A FUSURILOR

Buzunare profilate, care

urmaresc zonele de
stabilitate si instabilitate ale
fusului

Canale spirale
sau elicoidale,
realizate in fus,
care creeaza un
efect de
pompare in
zonele de
stabilitate
ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu
 APLICATIE: “HARD DISK DRIVE”

Informatia inregistrata pe disc → organizata in piste circulare si sectoare; bratul

antrenat de un motor electrodinamic deplaseaza capul magnetic cvasi-radial, de
la pista la pista, iar rotatia discului asigura regimul gazodinamic si accesul la
sectoare

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu

 APLICATIE: “HARD DISK DRIVE”

Suspension Arm – bratul antrenat de motor;

Head Flexure – arc lamelar care apasa capul pe disc;
Slider – element portant; forma constructiva (tesi-
tura si degajarea centrala) asigura portanta gazodi-
namica, la o distanta submicronica intre cap si disc
Degajarea creeaza depresiune pe “slider” si
“apasa” capul (read/write element) spre disc; la
turatie mare a discului, se pastreaza distanta submicro-
nica, respectiv densitatea de inregistrare
ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu
 APLICATIE: “HARD DISK DRIVE”

Ansamblu de brate port cap de

citie/scriere pentru unitati de disc dur cu
discuri multiple (pachet)

Detalii ale motorului

electrodinamic
(bobina mobila in
campul unor magneti
permanenti) = voice
coil (principiul de la
difuzoare)

ECM 2-1 2020/2021 C. Niţu