Centre de prelucrare,

mașinare și postprocesare
Suport de curs
Cursul nr. 2 Anul universitar 2022/2023
 Capitolul 2

MAŞINI CU COMENZI NUMERICE

2
 Definiții. Termeni comuni
 Maşina (conform DEX) reprezintă un sistem tehnic alcătuit
din piese cu mişcări determinate, care transformă o formă
de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic
util.
 Maşina-unealtă (conform DEX) reprezintă o maşină de
lucru care prelucrează materiale prin operaţii mecanice.
 Conform World Encyclopedia:
“Maşina-unealtă reprezintă acea maşină ca ansamblu
de dispozitive cu acţionare de la una sau mai multe
surse de energie, utilizată în mod tipic pentru fabricarea
componentelor de maşini, uzual prin îndepărtare de
material”.
3
 Definiții. Termeni comuni
 Se specifică faptul că maşinile-unelte au apărut atunci
când a dispărut efortul direct al operatorului uman pentru
îndepărtarea surplusului de material.
 Primele tipuri de operaţii tehnologice efectuate cu
ajutorul maşinilor au fost rabotarea (aşchierea utilizând o
mişcare principală de translaţie a sculei) şi deformarea
plastică (matriţarea).
 Emil Botez, (1914 – 1978) fondatorul şcolii româneşti de
maşini-unelte dă următoarea definiţie în cadrul tezei de
doctorat (1968): Maşina – unealtă reprezintă maşina de
lucru, având ca scop generarea suprafeţelor pieselor prin
procesul de aşchiere, în anumite condiţii de
productivitate, precizie dimensională şi calitate a
suprafeţei.
4
 Definiții. Termeni comuni

 O altă definiţie valabilă este aceea în care se înlocuieşte

expresia “prin procesul de aşchiere” cu expresia “prin
îndepărtarea sau redistribuirea unei părţi a materialului
supus prelucrării”.
 În acest fel se include în categoria maşinilor-unelte şi
maşinile de prelucrat prin deformare plastică şi o mare
parte din categoria maşinilor ce prelucrează prin
tehnologii neconvenţionale (EDM – maşini de prelucrat
prin electroeroziune, prelucrare cu laser, jet de apă,
fascicol de electroni, ultrasunete etc.)
5
 Definiții. Termeni comuni

 Primul strung - maşină-unealtă pentru obţinerea pieselor

de revoluţie (o axă de simetrie), a fost inventat încă din
1751 de către Jacques de Vaucanson (acesta a montat o
sculă aşchietoare pe un dispozitiv mecanic reglabil,
mâinile nefiind utilizate în mod direct pentru aşchiere).
 Începutul dezvoltării domeniului maşinilor-unelte este
legat de descoperirea motorului cu aburi, odată cu
Revoluţia Industrială (James Watt –1769)
 1818 - Eli Whitney (USA) – prima maşină de frezat
6
 Definiții. Termeni comuni
 Se remarcă invenţiile şi inovaţiile lui Henry Ford (1863-1947) în
ceea ce priveşte producţia de masă (ingineria secvenţială) şi
obţinerea componentelor interschimbabile. Firma Ford Motors
a fost întemeiată în 1903.
 1866 – Descoperirea dinamului (Siemens)
 1900 – Oţeluri rapide pentru sculele aşchietoare (Taylor)
 1923 – Apariţia liniilor de transfer
 1953 – Primul strung cu comanda numerica
 1960 – Laserul
 1976 – Apariţia microprocesorului
 1990 – Sisteme de fabricaţie integrată cu ajutorul
calculatorului (sisteme CIM)
7
Definiții. Termeni comuni

8
Definiții. Termeni comuni

9
Definiții. Termeni comuni

10
Definiții. Termeni comuni

11
 Definiții. Termeni comuni
Exemple de maşini-unelte:
 maşini de broşat (broaching machine);
 maşini de găurit (drill press);
 maşini de danturat (gear shaper or hobbing machine);
 maşini de honuit (hone machine);
 strunguri (lathe);
 maşini de frezat (milling machine tool);
 şepinguri (shaper);
 maşini de rabotat (planner);
 maşini de rectificat (grinder); aceste maşini utilizează
pietre abrazive pentru finisarea suprafeţelor prelucrate;
 maşini de frezat cu structură paralelă (platforma Stewart).
12
 Definiții. Termeni comuni
 Actualmente, în practica industrială modernă, şepingurile
şi maşinile de rabotat au pierdut teren în favoarea
maşinilor de frezat; Şepingurile se regăsesc mai mult în
atelierele de reparaţii iar maşinile de rabotat, datorita
slabei productivităţi au fost înlocuite cu maşini de frezat
longitudinal (cu portal fix) sau maşini tip Gantry (cu portal
deplasabil).
 Maşinile-unelte sunt definite de japonezi ca fiind “maşini
mamă” deoarece sunt singurele capabile să se reproducă
(conceptul este de self – replication) prin obţinerea de
piese componente. Aceasta este după unii autori funcţia
primară a unei maşini-unelte.
13
Mașina convențională vs. mașina cu CNC

Mașina convențională

Mașina cu CNC

14
 Controlul numeric al mașinilor unelte
 Maşinile-unelte controlate numeric se mai numesc şi
maşini CNC. Controlul numeric rezidă într-un proces de
“alimentare” continuă a unui controller programabil în
construcţie specială, cu un set de instrucţiuni (formate din
litere şi cifre) astfel încât să poată fi controlate mişcările
unei maşini-unealtă.
 Controlul numeric computerizat al mașinii-unelte
presupune existența unui calculator („Controller”) care
citește instrucțiuni pentru deplasarea și controlul mașinii
(numite și G-code). Controller-ul execută interpolarea
numerică a poziției sculei în contextul de lucru al mașinii.
15
 Controlul numeric al mașinilor unelte
 "Numeric" înseamnă că intrările datelor de comandă iau
forma unor numere. Acestea sunt reprezentate în cod
binar şi pot fi procesate direct de controler.
 Numerele trebuie introduse, pentru a descrie geometria
piesei (date ale traiectoriei) şi specificaţii tehnologice
legate de scule şi de viteze de lucru (declaraţii de
modificare), sub formă numerică în fiecare caz.
 Orice comandă la care datele traiectoriei sunt introduse
într-o formă numerică se consideră a fi comandă
numerică, indiferent de dispozitivul de intrare sau de
sistemului de stocare a datelor.
16
 Controlul numeric al mașinilor unelte
 O maşină CNC trebuie să fie capabilă să comunice cu ea
însăşi, pentru a putea opera. O unitate centrală cu
computer, pentru control numeric, trimite comenzi de
poziţionare către motoare.
 Traductoare speciale, fixate pe axele maşinii, trebuie să
comunice înapoi, către unitatea centrală, faptul că
motoarele au acţionat corect şi au mişcat axele cu distanţa
comandată.
 Abilitatea unei maşini de a mişca un punct central (scula
de prelucrare) în trei direcţii, în acelaşi timp, permite
acesteia să urmărească orice traiectorie sau suprafaţă din
spaţiul de lucru.
17
Controlul numeric al mașinilor unelte

18
 Controlul numeric al mașinilor unelte

 Toate mişcările sunt mult mai rapide şi mult mai precise

decât cele care pot fi realizate de un operator uman.
 Mişcările maşinii trebuie să conducă o sculă tăietoare:
• pe un anumit traseu;
• cu o viteză precisă de rotaţie a sculei
• cu o viteză precisă de înaintare a sculei.
 Uzual, un sistem CNC este compus dintr-o unitate de
control (controller) și din mașina unealtă propriu-zisă.
19
Controlul numeric al mașinilor unelte

20
 Controlul numeric al mașinilor unelte
 La rândul său, unitatea de control este divizată în unitatea
de procesare a datelor, respectiv unitatea de control a
buclelor de reglare. Rolul său este acela de a procesa
datele provenind de la buclele de reglare a poziției pe axe.
 Unitatea de procesare a datelor(Data Processing Unit)
constă în:
– un dispozitiv de introducere a datelor – de exemplu cititorul de
bandă perforată, interfață serială, de rețea, dischetă, memorie
USB etc.
– circuite de citire a datelor de intrare și logică de control al
parității – în vederea verificării corectitudinii datelor programului
piesă;
– circuite de decodare a poziției pe axe.
21
 Controlul numeric al mașinilor unelte

 Unitatea de control al deplasării (Control Loop Unit)

constă în:
– un interpolator care furnizează comenzile de mișcare a mașinii;
– bucle de control al poziției pe axe – fiecare axă are propria buclă
de control;
– bucle de control al vitezei – unde este necesar controlul vitezei
de avans;
– circuite de decelerare;
– funcții auxiliare de control; de exemplu pornire/oprire lichid de
răcire, arbore principal, schimbarea vitezei etc.

22
 Controlul numeric al mașinilor unelte
 Din punctul de vedere al parametrilor controlaţi de
comanda numerică, conform clasificării făcute de STAS
9311-80 „Maşini-unelte cu comandă numerică –
Terminologie”, principalele tipuri de comenzi numerice
sunt:
A. Comandă de poziţionare – este comanda numerică prin
care:
– Fiecare deplasare comandată numeric este executată conform
unor instrucţiuni care nu specifică decât următoarea poziţie
cerută;
– Mişcările de-a lungul diferitelor axe nu sunt coordonate una cu
alta şi pot fi executate simultan sau succesiv;
– Vitezele nu sunt specificate în datele de intrare.
23
 Controlul numeric al mașinilor unelte
B. Comanda paraxială de deplasare – este comanda
numerică caracterizată de:
– Fiecare deplasare comandată numeric este executată
conform unor instrucţiuni care specifică următoarea
poziţie cerută, cât şi viteza de avans spre această
poziţie;
– Mişcările de-a lungul diferitelor axe nu sunt coordonate
una cu alta;
– Mişcările de-a lungul diferitelor axe sunt executate
numai paralel cu ghidajele liniare, circulare sau altfel de
ghidaje;
24
 Controlul numeric al mașinilor unelte

C. Comandă de conturare – este comanda numerică prin

care:
– Două sau mai multe mişcări sunt executate conform
unor instrucţiuni care indică în acelaşi timp poziţia
următoare cerută, cât şi viteza de avans spre această
poziţie;
– Aceste viteze de avans variază conform unei relaţii care
le uneşte unele cu altele, astfel încât să se producă
conturul dorit.
25
 Caracteristici specifice maşinilor cu CNC
 Realizarea unei maşini-unelte cu comandă numerică nu
presupune numai ataşarea la maşina-unealtă
convenţională a echipamentului de comandă numerică, ci
este necesar să se intervină cu unele soluţii constructive
asupra acesteia, măsuri care să contribuie la creşterea
performanţelor de precizie şi productivitate ale maşinii.
 În cele ce urmează, sunt prezentate cerințele speciale pe
care trebuie să le îndeplinească, din punct de vedere
constructiv și funcțional, mașinile-unelte cu comandă
numerică.
26
 Caracteristici specifice maşinilor cu CNC
1. Reducerea la minimum posibil a forţelor de frecare între
elementele cu mişcare relativă (lagăre, ghidaje,
transmisie şurub-piuliţă), ceea ce conduce la reducerea
uzurii acestor elemente şi, deci, a jocurilor dintre ele;
aceasta determină păstrarea preciziei mişcării
elementelor respective. Având în vedere necesitatea
unor deplasări cu viteze mici a săniilor (la prelucrările de
conturare), trebuie evitată apariţia fenomenului de
mişcare sacadată.
2. Precizie ridicată a mişcărilor de translaţie şi de rotaţie, ce
se obţine prin eliminarea jocurilor de montaj şi realizarea
unor prestrângeri.
27
 Caracteristici specifice maşinilor cu CNC
3. Deformaţii termice cât mai reduse, deformaţii ce
determină modificarea poziţiei relative dintre sculă şi
piesă şi, deci, eroare de prelucrare.
4. Capacitate ridicată de amortizare a vibraţiilor, deci
generarea de suprafeţe cu o calitate superioară.
5. Rigiditate ridicată a sistemului portant al maşinii-unelte,
deci deformaţii elastice reduse.
 Pentru a răspunde acestor cerinţe, în construcţia maşinii-
unelte cu comandă numerică sunt prevăzute o serie de
soluţii ce nu se regăsesc la maşina-unealtă convenţională
şi anume:
28
 Caracteristici specifice maşinilor cu CNC
1. Lăgăruirea arborilor principali cu lagăre de rostogolire,
hidrostatice, aerostatice sau magnetice, ceea ce conduce la
creşterea preciziei mişcării de rotaţie, la creşterea
coeficientului de amortizare a vibraţiilor, la creşterea
rigidităţii lagărului şi la reducerea încălzirii, deci reducerea
deformaţiilor termice ale subansamblului, deformaţii ce au
pondere deosebită în balanţa erorilor de prelucrare.
2. Utilizarea unor ghidaje de rostogolire şi a unor ghidaje
hidrostatice având efecte asupra preciziei mişcării de
translaţie, asupra coeficientului de amortizare a vibraţiilor,
asupra reducerii încălzirii (prin micşorarea coeficientului de
frecare) şi asupra rigidităţii ghidajului.
29
 Caracteristici specifice maşinilor cu CNC
3. Utilizarea transmisiei şurub conducător-piuliţă cu bile cu
recirculare, ori chiar a piuliţelor hidrostatice, având ca efect
principal transmiterea fără joc a mişcării la sănii, ceea ce este
foarte important în cazul mişcărilor de generare prin
conturare, atunci când, în funcţie de panta profilului piesei,
au loc frecvente schimbări de sens ale mişcării de avans.
4. Utilizarea unor motoare de acţionare cu turaţie reglabilă
continuu, în limite largi, reversibile (motoare de curent
continuu, motoare asincrone comandate prin convertizoare
de frecvenţă, motoare pas cu pas), ceea ce permite scurtarea
lanţurilor cinematice de avans şi deci creşterea preciziei
cinematice.
5. Utilizarea unor sisteme de schimbare automată a unui număr
mare de scule, ceea ce face posibilă executarea unor procese
tehnologice complexe, cu un număr mare de operaţii.
30
 Centre de prelucrare
 Mașinile-unelte, echipate cu un magazin de scule
(denumit adesea și magazie de scule) sunt grupate sub
denumirea de centre de prelucrare.
 Au apărut pentru prima oară în SUA, în 1958, ca urmare a
tendinței de mărire a numărului de scule din echiparea
proprie mașinii și necesității de prelucrare în regim
automat a unor piese mai complexe, în serie mică.
 Au fost etichetate cu acest nume pentru a le da o
semnificație aparte față de mașinile unelte convenționale.
În fapt sunt mașini-unelte, echipate cu comandă
numerică, cu o construcție aparte și posibilități de
prelucrare multiple, destinate operațiilor de prelucrare
prin așchiere (strunjire, frezare, găurire … combinate).
31
 Celule flexibile
 Celula flexibilă este definită ca un sistem de producție
alcătuit din utilaje tehnologice separate și echipate cu un
sistem automat de conducere după program, ca și cu
mijloace de automatizare a procesului tehnologic, toate
funcționând autonom și asigurând cicluri de fabricație
repetate.
 Celula flexibilă de prelucrare este, de fapt, prelungirea
naturală a noii generații de MUCN. Este constituită din
una sau mai multe MUCN, echipate cu un dispozitiv de
schimbare automată a sculelor și cu un sistem ce asigură
manipularea (frecvent cu roboți) și eventual transportul
automat al pieselor.
32
 Tipuri de maşini-unelte CNC

1. Strungurile – sunt mașini de prelucrat la care arborele

principal este solidar cu piesa de prelucrat, iar scula
execută doar mișcarea de avans. Practic, piesa se rotește
cu o viteză programată, iar scula efectuează doar
mișcările de avans.

 Piesele rezultate pot fi doar piese de revoluție, în plus pot

fi executate găuri axiale. Pot fi de asemenea orizontale sau
verticale (carusel) în funcție de poziția arborelui principal.
33
 Tipuri de maşini-unelte CNC
2. Mașinile de frezat – sunt mașini la care arborele
principal (spindle) se rotește antrenând scula de
prelucrare (freză sau burghiu), piesa rămânând
staționară.
 Deși piesa se poate deplasa solidar cu masa mașinii,
privită din sistemul de referință al piesei, doar scula se
deplasează.
 Maşinile de frezat se împart în două mari categorii, în
funcție de poziția arborelui principal:
‒ mașini de frezat cu ax vertical – la care arborele principal este
vertical (cele mai frecvente);
‒ mașini de frezat cu ax orizontal – la care arborele principal este
orizontal. 34
 Tipuri de maşini-unelte CNC
3. Centre de prelucrare prin frezare/strunjire – sunt mașini
cu comandă numerică multifuncționale, capabile să
execute mai multe tipuri de operații (strunjire, frezare,
găurire), putând să prelucreze piese complexe dintr-o
singură prindere, având în acest scop, în structură o
“magazie de scule”. Pot fi:
 simple – de obicei derivate din strunguri care au și axa de rotație
(C) comandată numeric, iar în locul cuțitelor de strung se pot
monta freze ce au mișcare de rotație, îndepărtând materialul de
prelucrat ca o mașină de frezat;
 complexe – bazate pe mașini de frezat ce prezintă atât un cap de
frezat cât și masă rotativă ce poate îndeplini și rolul de strung.
35
 Tipuri de maşini-unelte CNC

4. Mașini de prelucrare prin electroeroziune – (EDM -

Electric discharge machine) sunt mașinile ce
îndepărtează materialul prin procese de descărcare
electrică. Pot fi mașini de electroeroziune cu fir (Wire
EDM) sau cu electrod masiv.
5. Mașini de debitat cu laser, plasmă sau cu jet de apă.
6. Mașini hibride de prelucrare – reprezintă încorporarea
fabricației aditive (depunerea de material) în mediul de
lucru al mașinilor unelte tradiționale.
36
 Axe numerice
 Deşi proiectele de maşini-unelte se deosebesc mult,
configuraţia mecanică a acţionării lor de avans este în
mare masură standardizată.
 În aproape toate cazurile, şurubul cu bile recirculabile a
fost stabilit a fi soluţia pentru transformarea mişcării de
rotaţie a servomotorului în mişcare liniară a saniei.
 Lagărele acestuia preiau toate forţele axiale ale saniei.
Servomotorul şi şurubul cu bile sunt în mod obişnuit
cuplate direct.
 Transmisiile cu curele dinţate sunt de asemenea mult
folosite pentru a se realiza un proiect compact şi o
adaptare mai bună la turaţie.
37
Axe numerice

38
 Axe numerice
 Pentru măsurarea poziţiei pe axele de avans la maşinile cu
comandă numerică, se pot utiliza fie traductori liniari, fie
şuruburi cu bile recirculabile împreună cu traductori
rotativi.
 O buclă de reglare a poziţiei prin traductor rotativ şi şurub
cu bile include numai servomotorul. Cu alte cuvinte, nu
există un control al poziţiei reale a saniei, pentru că este
comandată numai poziţia rotorului servomotorului.
 Pentru a se putea extrapola poziţia saniei, sistemul
mecanic dintre servomotor şi sanie trebuie să aibă un
comportament de transfer mecanic cunoscut şi mai
presus de toate, reproductibil.
39
Axe numerice

40
Axe numerice

După ce
computerul
"citește" un
program, el
trimite semnale
electronice
servomotoarelor,
care, la rândul lor,
rotesc șuruburile
de bile.

41
Axe numerice

Modelul de
plastic al unui
șurub de bile
lângă
componentele
reale. (Prin
amabilitatea
companiei
Wedin
International,
Inc.)

42
Axe numerice

43
Axe numerice

44
Axe numerice

45
 Axe numerice
 O buclă de reglare poziţie cu un traductor liniar, pe de altă
parte, include întregul sistem mecanic de acţionare avans.
 Sunt folosiţi diferiţi termeni pentru a se face distincţie
între aceste două metode de reglare a poziţiei.
 Comunităţi vorbitoare de limbă germană şi unele
vorbitoare de limbă engleză se referă la acestea puţin cam
impropriu sub denumirea de “măsurătoare directă şi
indirectă”.
 Cu toate acestea, aceşti termeni sunt aleşi destul de
neinspirat, deoarece strict vorbind, ambele metode sunt
directe.
46
 Axe numerice

 O metodă foloseşte reţeaua de linii de pe scala liniară ca

standard de măsurare, iar cealaltă pasul şurubului cu bile.

 Traductorul rotativ absolut serveşte ca un ajutor pentru

interpolare.

 Aici, conceptele japoneze de “reglare cu buclă semi-

închisă şi cu buclă închisă“ par corespunzătoare, deoarece
descriu mai potrivit procesul real de reglare.

47
 Axe numerice

 Ca rezultat al tendinţei către axe digitale în tehnologia de

acţionare, o mare parte din servomotoarele noi scot in
evidenţă traductoarele rotative, care în principiu pot servi
împreună cu şurubul de avans pentru reglarea poziţiei.

 Cu o astfel de configuraţie de acţionare, decizia trebuie sa

fie luată în ideea ca fie să se adauge un traductor liniar, fie
simplu, sa se utilizeze un şurub cu bile care să lucreze în
combinaţie cu traductorul deja existent la motor.
48
 Axe numerice
 În ultimul timp, axele numerice s-au transformat din
varianta cu șurub cu bile, în varianta cu motoare liniare.

49
 Simbolizarea axelor mașinilor cu CNC

 Sistemul de axe de coordonate

pentru mișcări de translație
comandate numeric (STAS
8902-71) este un triedru drept
OXYZ.
 Sensurile pozitive ale axelor de
coordonate corespund
îndepărtării relative dintre
sculă și piesă.
50
 Simbolizarea axelor mașinilor cu CNC
 Axa Z de mișcare este
deplasarea saniei pe direcția
paralelă axei de rotație a
arborelui principal. Sensul
pozitiv este cel ce duce la
mărirea distanței dintre sculă și
piesă.
 Axa X este orizontală, paralelă
cu suprafața de așezare a
piesei, reprezentând direcția pe
care mișcarea de avans se
realizează pe cea mai mare
cursă. 51
 Simbolizarea axelor mașinilor cu CNC
 La mașinile la care se rotește
piesa (strunguri, mașini de
rectificat rotund) axa X este
radială, paralelă ghidajelor
saniei transversale. Sensul
pozitiv corespunde retragerii
radiale a sculei față de piesă.
 Axa Y este perpendiculară pe
planul format de axele X și Z,
întregind cu acestea triedrul
principal pe axele mișcărilor de
translație.
52
 Simbolizarea axelor mașinilor cu CNC
 Axele triedrului secundar
pentru mișcările de translație
paralele cu X, Y, Z, se notează
cu U, V, W, iar axele triedrului
de ordinul III, paralele cu X, Y, Z,
se notează cu P, Q, R.
 Mișcările de rotație
comandate numeric de ordinul
I, pe direcții paralele cu X, Y, Z
se notează A, B, C, iar mișcările
de ordinul II, paralele cu X, Y se
notează cu D, E.
53
 Simbolizarea axelor mașinilor cu CNC

Y+

B+

A+

C+ X+

Z+
54
Simbolizarea axelor mașinilor cu CNC

Maşină de frezat cu 3 axe CNC (X, Y, Z)

55
Simbolizarea axelor mașinilor cu CNC

Maşină de alezat şi frezat cu 3+1 axe CNC (Z, X, Y +W)

56
Simbolizarea axelor mașinilor cu CNC

Centru de prelucrare prin frezare cu 5 +

1 axe CNC (Z,X,Y, A,C + W)
57
SESIUNE DE ÎNTREBĂRI

58
• Întrebările dvs. legate de curs îmi pot fi adresate
și prin email, la adresa:
dumitru.dumitru@valahia.ro

59
Sfârșitul cursului

Vă mulţumesc
pentru atenţie!

60