UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE

SPECIALIZARE: ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE

PROIECTAREA UNEI POMPE

CENTRIFUGALE

Coordonator: Student:
Sl.Dr.Ing.Despa Veronica Stefanescu Marian

- 2021 –

1
 1.Tema de proiect
Să se proiecteze o pompă centrifugă având următoarele caracteristici:
- înălţimea de pompare H  16m
- turaţia recomandată n  1450 rot min
- puterea motorului Pc = 0,45 kw= 450w

2
CUPRINS

Transportul produselor in stare fluidă ............................................................................................................................. 4

1.1 Caracteristicile curgerii fluidelor ............................................................................................................................... 4

1.1.2 Conductele ........................................................................................................................................... 5

2. ECUATII FUNDAMENTALE ALE CURGERIIFLUIDELOR ................................................................................ 6

2.2 Legea conservarii maselor şi energiei ( Ecuaţia lui Bernoulli) ............................................................................. 7

2.3 Clasificarea pompelor ............................................................................................................................................. 8

A. Pompe centrifugale .................................................................................................................................................... 9
A. Pompe axiale ............................................................................................................................................................ 10
B. Pompe cu canal lateral ............................................................................................................................................. 10
C. Pompe cu fluid motor .............................................................................................................................................. 10
D. POMPE SIFON ....................................................................................................................................................... 10
E. POMPE GAZ-LIFT SAU MAMMUT .................................................................................................................... 11
F. POMPE CU MEMBRANĂ ..................................................................................................................................... 12

Pompe cu membrană ....................................................................................................................................................... 12

G. Pompe cu roti dintate cu angrenare exterioara ......................................................................................................... 14
H. Pompe cu pistoane profilate ..................................................................................................................................... 14
I. Pompe cu palete culisante ........................................................................................................................................ 15
Pompa cu piston rotativ si clapeta raclor ........................................................................................................................ 15
Pompa cu palete flexibile ................................................................................................................................................ 15
Pompa peristaltica ........................................................................................................................................................... 15
Pompa cu inel de lichid ................................................................................................................................................... 16

Pompe volumice ................................................................................................................................................................ 16

Avantajele pompelor volumice: ...................................................................................................................................... 16
Dezavantajele pompelor volumice: ................................................................................................................................. 17
CAP. 3 MEMORIU DE CALCUL JUSTIFICATIV ..................................................................................................... 18
3.2. Justificarea soluţiei constructive .............................................................................................................................. 18
3.3. Alegerea materialelor pompei .................................................................................................................................. 19
- pentru u2 = 10 ÷ 30 m/s: fontă cenuşie; ........................................................................................................................ 19
3.4. Justificarea turaţiei recomandate.............................................................................................................................. 20
- pentru H < 50 m⋅cl se recomandă n = 1450 rot/min. ................................................................................................... 20

3.5. Calculul debitului pompei ..................................................................................................................................... 20

3.5.1. Alegerea randamentelor ...................................................................................................................... 21
3.5.2. Randamentul volumetric ..................................................................................................................... 21
3.6. Calculul arborelui (alegerea penei şi verificarea ei, calculul intrăriiîn rotor, calculul ieşirii din rotor, alegerea
flanşei de aspiraţie) .................................................................................................................................................. 22
3.6.1. Predimensionarea arborelui................................................................................................................. 22
3.6.2. Alegerea, calculul şi verificarea penei ................................................................................................ 23
3.7. Calculul intrării în rotor ........................................................................................................................................... 24
3.8. Calculul ieşirii din rotor ........................................................................................................................................... 26
CAP. 4 MASURI DE SIGURANTA TEHNICA .......................................................................................................... 31

4.1. Lucrari de intretinere, exploatare si reparare a pompelor centrifuge .............................................................. 32

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................................. 35

3
 CAP. I CONSIDERATII TEORETICE

Transportul produselor in stare fluidă

1.1 Caracteristicile curgerii fluidelor

In procesele tehnologice din industria alimentară,materiile prime care se prelucrează
produsele intermediare si produsele finite obţinute se gasesc de cele mai multe ori in stare
fluidă sau sunt aduse in aceasta stare.
Prin starea fluidă sau fluid se intelege acea stare care se caracterizează prin mişcarea
moleculelor unele faţa de altele si printr-o deformare uşoară.
Cele mai reprezentative fluide sunt lichidele si gazele.Acestea se deosebesc prin
efectele pe care le au asupra starii lor ,tempereatura si presiunea.
Lichidele se consideră practic necompresibile si nedilatabile,adică cu creşterea
presiunii işi micşoreaza puţin volumul iar cu creştera temperaturii işi maresc puţin
volumul.Deci densiatea lor variaza puţin cu schimbarea presiunii si a temperaturii.
Curgerea este caracterizată de deplasările straturilor sau particulelor ce constituie
fluidul respectiv. La vitezele relativ mici ale fluidului ce curge printr-o conductă se formează
straturi de particule dispuse paralel, care se deplasează liniştit, menţinându-se pe traiectorii
paralele de-a lungul conductei. Curgerea realizată în aceste condiţii cu o anumită viteză
direcţionată în direcţia generală de curgere se numeşte curgere laminară.
La viteze mai mari de deplasare, curgerea poate păstra aspectul de curgere laminară
până la o anumită viteză, numită viteză critică, când particulele nu se mai menţin în straturi
paralele. In acest caz, particulele se amestecă între ele, iar traiectoriile de deplasare nu se mai
continua paralel, ci apar uneori şi traiectorii transversale ce determină deplasarea dezordonată
a unor particule în aşa numitele vârtejuri sau turbioane, cu toate că în ansamblu fluidul se
deplasează într-un singur sens.

4
 In stare fluidă,materialele sunt transportate in instalaţiile industriale conform fluxului
tehnologic,sau sunt supuse unor prelucrari de natură fizică ,chimică si microbiologică cerute
de procesul tehnologic.
Fluidele se deplasează prin conducte, canale sau uitlaje sub acţiunea unei energii
mecanice din exterior sau sub acţiunea energiei potenţiale dată de o diferenţă de nivel.Pentru
utilaje care transportă lichide s-a încetăţenit denumirea de pompe.
Fluidele se transporta prin conducte inchise sau prin canale cu ajutorul energiei
reaizata prin diferenţa de nivel sau diferenţa de presiune intre intrarea si ieşirea din sistem sau
folosind pompe care sa asigure energia mecanică necesară realizării transportului. Se poate
afirma că productivitatea utilajului este cu atăt mai mare cu căt mişcarea materialelor este mai
rapidă.
Transportul şi distribuţia fluidelor între utilajele unei instalaţii tehnologice sau la
distanţe mari se realizează prin conducte. În funcţie de destinaţia lor, conductele se clasifică
în: conducte magistrale şi conducte tehnologice.
Conducta este un ansamblu de elemente montate etanş între ele, pe un traseu bine determinat,
care serveşte la transportul mediilor tehnologice aflate în stare lichidă sau gazoasă.

1.1.2 Conductele
Conductele servesc la transportul si distribuţia fluidelor in instalaţii intre aparatele si
utilajele componente. Conductele magistrale servesc pentru transportul unor fluide pe distanţe
mari şi foarte mari. Din această categorie fac parte: conductele de aducţiune a apei,
magistralele de transport ale gazelor naturale (gazoducte) sau ale ţiţeiului
(oleducte).Conductele tehnologice fac legătura dintre utilajele unei linii de fabricaţie.
Deoarece utilajul serveşte transportării industriale a produselor, este absolute necesar
ca asamblarea tuturor elementelor componente ale conductei să se facă etanş, aceasta

5
realizându-se prin sudare, lipire, filetare sau demontabil prin flanşe, permiţând o etanşare
perfectă din punct de vedere tehnic şi posibilitatea unui transport neîntrerupt al produselor.

Conductele se calsifică în conducte metalice şi nemetalice.

Ţevile de oţel se fabrică din oţel-carbon, iar cele din fontă se fabrică din fontă cenuşie. Pentru
condiţiile grele de lucru (temperature sau presiuni ridicate, acţiune corozivă puternică etc.), se
folosesc ţevi din oţeluri aliate cu crom, nichel şi molibden sau conducte de fontă cu un conţinut
ridicat de siliciu.
Dintre materialele nemetalice, întrebuinţate la fabricarea conductelor fac parte: cimentul,
gresia, bazaltul, porţelanul, sticla, lemnul, cauciucul şi în ultima vreme materialele plastice din
PVC.
Conducta este formată, în principal, din următoarele elemente:
 ţevi sau tuburi
 piese de imbinare între ţevi sau tuburi: flanşe, mufe, nipluri, coturi,
teuri, reducţii, etc.
 armături pentru comanda şi controlul curgerii fluifelor: robinete, vane,
instrumente de măsură a debitului şi a unor parametri ai fluidului
 dispozitive de fixare, de rezemare şi compensatoare de dilatare termică
Elementele componente ale conductelor se asanbleaza pe un traseu dinainte stabilit astfel
incat:
 să fie cel mai scurt posibil
 schimbările de direcţie să fie cât mai puţine
 conducta să nu afecteze amplasarea utilajelor
 accesul la robinete, aparate de măsură, etc. să fie uşor



2. ECUATII FUNDAMENTALE ALE CURGERII
FLUIDELOR

2.1 Ecuaţia de continuitate

Pentru deducerea acestei ecuaţii se analizează curgerea unui fluid de densitate ρ printr-
o conductă continuă, fără ramificaţii, a cărei secţiunea A este variabilă (fig.8,a).

6
 Viteza fluidului în interiorul conductei poate avea valori diferite în puncte diferite,
astfel: în capătul cu secţiunea A1, viteza particulelor de fluid este v1, iar în capătul cu secţiunea
A2, viteza este v2. Intr-un interval de timp Δt1, un element de fluid parcurge distanţa v1∙Δt1.
Masa de fluid ce traversează secţiunea transversală A1, în intervalul Δt1este:
Δm1=ρ1.A1.v1.Δt1
Debitul masic, în aceste condiţii, în secţiunea A1 este:
 m1    A  v
Qm1 
t1
1 1 1

Considerând fluidul ajuns în capătul 2 al conductei a cărei secţiune transversală este A2,
rezultă că debitul masic în această secţiune este:
 m2    A  v
Qm21 
 t2
2 2 2

Intru-cât în cazul studiat s-a considerat că de-a lungul conductei nu există ramificaţii şi nici
neetanşeităţi care să determină pierderi de fluid se poate scrie că Δm1=Δm2, ρ1=ρ2 (pentru că
lichidele sunt incompresibile) şi Qm1=Qm2, rezultă că:
A1∙v1=A∙.v2
sau generalizând pentru mai multe secţiuni transversale ale conductei, se obţine relaţia:
A∙v = cnst.
In cazul lichidelor incompresibile, care curg în regim staţionar, viteza fluidului
variază invers proporţional cu aria secţiunii transversale, fiind mai mare în secţiunile înguste
ale conductei.
Pe măsura ce distanţa dintre liniile de curent descreşte, viteza fluidului creşte, astfel
încât acolo unde liniile de curent sunt rare, viteza fluidului este mică şi invers, unde liniile de
curent sunt dese, viteza fluidului este mare.

2.2 Legea conservarii maselor şi energiei ( Ecuaţia lui Bernoulli)

Deducerea ecuaţiei lui Bernoulli are la bază teorema energiei cinetice conform căreia
lucrul mecanic efectuat de forţa rezultantă care acţionează asupra unui sistem este egal cu
variaţia energiei cinetice a sistemului. Pentru a se aplica la curgerea fluidelor aceasta teoremă,
se consideră o porţiune de conductă ca in figuă în capătul 1 unde sectiunea este A1( conducta
este orizontală, amplasată la cota h1 fata de un plan de referintă "zero". Pe masură ce conducta
urcă spre cota h2, ea se îngustează, astfel în capătul 2 secţiunea ei este A2. Se consideră că, pe
locul porţiunilor orizontale de conductă, secţiunile A, si A2 sunt constante, dar A1 diferit de A2.

7
2.3 Clasificarea pompelor
Pompele sunt maşini care realizează creşterea presiunii statice a fluidelor în scopul
mişcării lui dintr-un loc în altul.
Prin pompare se înţelege operaţia de ridicare a energiei totale a unui fluid, cu ajutorul
unei maşini, în scopul transportării lui. În acest scop, în pompă se transformă energia mecanică
de antrenare a pompei în energie hidraulică.
Caracteristicile pompei folosesc la analiza funcţionării unei pompe, la alegerea regimurilor
optime şi la alegerea tipului de pompă care va satisface cel mai bine cerinţele impuse.
Caracteristica absolută a unei pompe volumice exprimă legătura dintre debitul Q, puterea P,
randamentul  şi presiunea de refulare p la o turaţie constantă.

POMPE Cu element fluid motor folosind energie potential:-pompe sifon

-pompe montejus
-pompe gaz-lift
folosind energia cinetica:-pompe ejector
-pompe injector
Cu element solid motor roto-dinamice:-pompe centrifuge:-radiale
-axial-radiale
-pompe elicoidale
-pompe perifiale
volumice:-alternative:-pompe cu piston:-disc
-plunjer
-pompe cu pistonase
-rotative:-pompe cu angrenaje:-roti dintate
-melcate
-suruburi
-pompe cu pistoane profilate
-pompe cu palete culisante
-pompe cu clapeta raclor
-pompe cu clapete flexibile
-pompe peristaltice
-pompe cu inel de lichid
-pompe cu canal lateral
alte tipuri:-pompe electromagnetice
-pompe inertial:-cu soc hidraulic
-cu element vibrator
-pompe cu banda aderenta
-pompe elevatoare:-cu cupe
-cu palete spirale
-cu discuri

8
 Pentru vehicularea lichidelor din industria alimentara se folosesc urmatoarele tipuri de
pompe:

A. Pompe centrifugale
Aici cresterea energiei lichidului se datoreaza actiunii fortelor centrifuge ca apar la
rotirea unui rotor in contact cu lichidul pe care il antrenează in mişcarea de rotaţie. Rotorul
poate fi radial sau diagonal ,iar carcasa poate fi spirală sau cu aparat direct.
Pentru producerea fortei centrifuge,rotorul pompei este rotit cu o turatie mare,se ordinal
750-5000 [rot/min].Daca pompa este plina cu lichid acesta este antrenat in miscarea de rotatie
prin intermediul paletelor rotorului.
Cel mai mare dezavantaj al pompelor centrifuge este acela ca nu pot fi puse in functiune
cand nu sunt pline cu lichid,deoarece aerul,avand o masa redusa,nu pot fi puse in miscare de
forta centrifuga a pompei.Nu se poate deci amorsa aspiratia lichidului.
Inaltimea maxima de aspiratie la pompele centrifuge este limitata de pericol de
cavitatie,adica de formarea de vapori,cand presiunea la aspiratie este mai mica decat presiunea
de vaporizare a lichidului.Inaltimea maxima de aspiratie la pompele mari este de 6-7 m si la
cele mici de 4-5 m.
Inalimea de refulare a unui rotor de pompa centrifuga este de 100-125 m,fiind limitata
de rezistenta paletelor lui.In cazul cand este necesara o presiune de refulare mai mare,se
monteaza pe axul pompei,doua sau mai multe rotoare,lichidul trecand in serie dintr-unul in
altul ridicandu-si de fiecare data presiunea cu 100-125 m.
Se spune ca pompa are mai multe etaje,numarul de etaje fiind egal cu numarul de
rotoare montate pe ax.

9
 A. Pompe axiale
Aici creşterea energiei lichidului se datorează forţelor hidrodinamice generate de rotirea
rotorului,care creează o diferenţa de presiune intre feţele paletei

B. Pompe cu canal lateral

Aici creşterea energiei lichidului se datorează diferenţei de presiune intre zona de
aspiraţie si refulare prin variaţia volumului dintre braţele radiale ale rotorului si suprafaţa
libera interioară a unui inel aflat in interiorul carcasei .

C. Pompe cu fluid motor

Pompele cu fluid motor sunt lipsite de elemente solide în mişcare, în care transportul
lichidelor se face fie sub presiunea aerului fie folosind energie cinetică a unui fluid motor,
abur, apă sub presiune sau aer comprimat.
Aici cresterea energiei fluidului energiei fluidului motor are loc prin: efect de jet creat
la scurgerea fluiduluimotor printr-un ajutaj amplasat intr-un difuzor ,obtinandu-se la refulare
un amestec intre agentul motor şi fluidul pompat ; barbotarea unui gaz in lichidul de pompat
,formand un amestec cu dnsitate mai mică si aplicand principiul vaselor comunicante.

D. POMPE SIFON
Pompe sifon sunt folosite pentru transvazarea unor cantităţi mici de lichid dintre două
vase. În principiu, sifonul este un tub în formă literei ”U” care, pentru a fi pus în funcţiune,
trebuie amorsat, adică umplut cu lichid. Sifonul este plin cu lichid si se cufunda cu un brat al
tubului sau in rezervor,iar lichidul curge sub actiunea fortei gravitatiei prin celalalt brat.In felul
acesta se creeaza in tubul sifonului o depresiune si lichidul din rezervor,fiind la presiune
atmosferica,va intra continuu in tub si va curge in rezervor.Amorsarea sifonului se poate face
manual sau cu anumite dispositive.Debitul sifonului este determinat de viteza lichidului.

10
a).pompa sifon obisnuit;b).pompa sifon cu amorsare;

E. POMPE GAZ-LIFT SAU MAMMUT

Pompe gaz-lift pot fi folosite pentru transportul lichidelor curate sau cu suspensii, cu ajutorul
aerului sau aburului sub presiune cu care se amestecă. Se folosesc pentru transportul în apă a
sfeclei de zahăr, cartofilor sau fructelor, dar şi pentru evacuarea apelor reziduale cu suspensii
provenite din diverse procese tehnologice alimentare.

11
 F. POMPE CU MEMBRANĂ
Pompele cu membrană sunt pompe volumice cu mişcare alternativă la care locul
pistonului este preluat de o membrană flexibilă. Variaţia volumului din corpul pompei în
vederea aspiraţiei şi refulării se realizează prin încovoierea unei diafragme elastice.
Pompe cu membrană (diafragmă) şi-au găsit aplicaţii în diferite domenii. Aceste pompe
sunt utilizate pentru transportul lichidelor cu conţinut mare de suspensii sau a celor corosive
în industria alimentară, în instalaţiile de alimentare cu combustibil ale motoarelor cu
carburator pentru autovehicule, în hidrotehnică, la apele cu nămol, la epuizmente din gropile
de fundaţii de construcţii, în industria cărbunelui la înnobilarea cărbunelui etc.
In general, pompa cu membrană, fiind foarte simplă, dă rezultate bune acolo unde nu se
cer înălţimi mari de refulare. Construcţia ei permite autoreglarea debitului refulat după
rezistenţa opusă de sectorul de refulare. Sunt mai multe soluţii constructive impuse de
caracteristicile necesare şi de domeniul de utilizare, formă, dimensiuni, materiale. Camerele
de aspiraţie şi de refulare pot fi de aceeaşi parte a membranei sau de o parte şi de alta a
membranei.

Pompe cu membrană

(a) schema funcţională pompei cu membrană acţionată direct cu ajutorul mecanismului

manivelăbiel

1- racord de admisie;

12
2- supapa de aspiraţie;
3-supapa de refulare;
4-racorde d refulare;
5-corpul pompei;
6- membrană;
7-tijă;
8- culisor;
9- bielă;
10- manivelă

13
G. Pompe cu roti dintate cu angrenare exterioara

Pompele cu roti dintate cu angrenare exterioara sunt cele mai raspandite pompe cu
roti dintate.Din categoria acestor pompe cele mai raspandite sunt cele cu dinti drepti.La
aceasta turatie debitul este constant la o turatie data pentru o gama larga de
presiuni,caracteristica de lucru este suficient de slabita,iar constructia nu este
complicate.Pompele cu roti dintate sunt compacte,sigure in exploatare si au o greutate
specifica mica.
Pompele cu roti dintate cu dinti inclinati,desi prezinta o serie de avantaje cum ar fi micsorarea
zgomotului,micsorarea uzurii,un grad de acoperire al angrenarii,nu sunt larg
raspandite.Datorita unghiurilor mici de inclinare 4-7º,pentru a nu rezulta eforturi axiale
mari,aceste avantaje sunt neglijabile.
La pompele cu dinti in V,unghiul de angrenare atinge valori de pana la 20º ceea ce
permite sa se realizeze mai bine avantajul inclinarii dintilor.Pompele cu dinti in V se
utilizeaza avantajos la debite mari 3000-5000 l/min,si lichide cu vascozitate ridicata,pana la
300ºE.
In industria alimentara pompele cu roti dintate se folosesc la pomparea
lichidelor:bere,sucuri,siropuri de fructe,siropuri din industria zaharului si produselor
zaharoase,siropuri de glucoza,unt de cacao,masa de ciocolata,in industria uleiurilor,etc.

H. Pompe cu pistoane profilate

Pompele cu cilindrii rotitori sunt pompe volumice rotative prevazute cu doi arbori
ce sunt formati din doua corpuri cilindrice tangente pe linia de contact si care se rotesc in
sensuri contrare.
Procesul de pompare are loc ca urmare a variatiei volumului inchis de cilindrii
rotitori cu suprafata rotitoare a carcasei.Aceasta pompa nu are supape si nici camera
pneumatica.Ele se utilizeaza pentru transportul lichidelor cu vascozitate ridicata,in industria
laptelui,a berii,etc.,dar se utilizeaza si ca pompe de vid sau compresoare.
I. Pompe cu palete culisante
Pompa cu palete culisante este o pompa volumica frecvent utilizata in industria
alimentara,in domeniul constructiilor de masini sau in diverse instalatii hidraulice.Debitul
acestor pompe este proportional cu suprafata efectiva de lucru a paletelor si cu turatia
pompei.
Pompa este formata dintr-o carcasa,in interiorul careia se roteste rotorul.Rotorul este
prevazut cu un numar de canale radiale,in care culiseaza paletele.Rotorul este montat
excentric in carcasa,astfel incat axa carcasei sa se afle la distant fata de axa rotorului.

Pompa cu piston rotativ si clapeta raclor

Pompa cu piston rotativ si clapeta raclor se utilizeaza pentru produse vascoase care au
tendinta de a adera la suprafata pistonului.

Pompa cu palete flexibile

Pompele cu palete flexibile sunt relativ simple din punct de vedere
constructiv.Datorita elementelor component dimensiunile realizabile sunt limitate.Presiunile
de refulare sunt de pana la aproximativ 8[bar],frecvent pana la 4[bar],si debitele pana la
20[l/min].
Pentru lichide cu vascozitate mica,turatia de lucru poate ajunge si la 5000[rot/min].Deoarece
randamentul scade mult cu cresterea vascozitatii,aceste pompe nu sunt indicate pentru
pomparea lichidelor vascoase.

Pompa peristaltica
Pompa peristaltica este o pompa de vehicular a lichidelor cu presiune de refulare
mica,la debite mici.Avantajul specific pompelor peristaltice este acela ca lichidul pompat
este in contact numai cu interiorul unui tub de material plastic sau cauciuc,pe toata durata
procesului de pompare.Din acest motiv aceste pompe se folosesc pentru pomparea lichidelor
corrosive,produse chimice etc.sau lichide care nu trebuie sa fie contaminate.
Pomparea are loc prin deplasarea spre refulare a volumelor de lichid preluate din
zona de aspiratie de intervalul de tub cuprins intre doua strangulari successive ale

15
tubului.Strangularea tubului flexibil se realizeaza pe suprafata pe suprafata interioara a
carcasei,prin apasare de catre rolele situate la periferia a doua-trei brate ale unui rotor antrenat
intr-o miscare de rotatie.

Pompa cu inel de lichid

Pompa cu inel de lichid este destinata pentru crearea vidului necesar in diversele
procese tehnologice,prin urmare poate fi folosita si ca si compressor de aer.
Pompele si compresoarele cu inel de lichid sunt larg raspandite in industria
chimica,industria alimentara,in instalatiile de concentrare din industria
laptelui,conservelor,industria zaharului etc.,de asemenea pompele de vid cu inel lichid se
folosesc in intreprinderi poligrafice etc.
Avantajele folosirii pompelor cu inel lichid sunt:
-obtinerea aerului comprimat curat,fara sa contina urme de ulei;
-comprimarea gazelor fara ridicarea importanta a temperaturii;
-transportarea fluidelor agresive;
-evacuarea gazelor din conducte,aparate,rezervoare etc.;
-nu comporta mecanisme special de distributie;
-dimensiuni mici in comparative cu pompele cu piston,deci greutate redusa si gabarit redus;
-din punct de vedere hidraulic si mecanic nu sunt influentate de lichidul antrenat de aer,iar
coroziunea se poate evita prin folosirea materialelor special;
-consum mic de lubrifianti,pompa este prevazuta cu lagare pe rulmenti;

Pompe volumice
Aici cresterea energiei lichidului se datorează modificării periodice a volumului unui
spaţiu sub acţiunea unui organ de lucru. La creşterea volumului ,depresiunea formată
favorizează aspiraţia ,iar reducerea volumului suprapresiunea formata favorizează
refularea.
La pompele volumice rotative ,organele de lucru sunt roţi dinţate cu angrenare
exterioara sau interioara, pistoane profilate cu una sau mai multe aripi,palete
elastice,culisante sau rabatabile,şurub excentric ,role la pompele peristaltice.
Avantajele pompelor volumice:

16
 se autoamorsează
 pot transporta lichide ce conţin vapori şi gaze
 au durată de funcţionare mare
Dezavantajele pompelor volumice:
 sunt grele
 sunt voluminoase
 dau pulsaţii
 motopompele nu pot funcţiona cu orificiul de refulare închis (1)

17
 CAP. 3 MEMORIU DE CALCUL JUSTIFICATIV

3.1. Alegerea lichidului de lucru

Se alege apa ca lichid de lucru având următoarele caracteristici:

- temperatura 20o C ;
- concentraţia 100%;
- greutatea specifică  9790 N m3 ;
- viscozitatea dinamică  1008 106 kg m  s ;
- presiunea de vaporizare p vap  2,34kPa  2,34 103 bari  2,34 103 N / m 2 .

3.2. Justificarea soluţiei constructive

Pompa de proiectat este o pompă centrifugă monoetajată cu rotorul în consolă, în

construcţie modulară, având dimensiunile de gabarit impuse internaţional, conform STAS
8696-85. Carcasa, conductele şi motorul electric rămân fixe, schimbându-se doar piesele de
uzură: lagărele şi etanşarea.

Această pompă va fi utilizată în industria alimentara funcţionând 8 h/zi şi prezintă avantajul

de a permite intervenţii rapide în exploatare.
Dimensiunile de gabarit standardizate se trec într-un tabel.
Dna = 65 h2 = 160 n2 = 190
Dnr = 40 d = 24 n3 =
Dn = 160 l = 50 b = 50
a = 80 l1 = 80 m1 = 100
f = 360 w = 260 m2 =70
h1 = 132 n1 = 240 d1 = M12 d2 = M12.

18
3.3. Alegerea materialelor pompei

Materialele din care sunt confecţionate piesele ce compun pompa pot fi metalice sau
nemetalice. Ele se aleg ţinând cont de rolul funcţional al fiecărei piesă componentă, o
deosebită importanţă fiind acordată celor care vin în contact direct cu lichidul de lucru
vehiculat.
În funcţie de felul cum fluidul de lucru acţionează asupra materialelor cu care vine în
contact, există cinci clase de coroziune.
Clasa de coroziune Pierderea de material Rezistenţa la coroziune
[g/m3h]
0 < 0,1 foarte bună
1 0,1 ÷1 bună
2 1÷3 suficientă
3 3 ÷ 10 slabă
4 > 10 foarte slabă

Pentru realizarea performanţelor cerute pompei şi pentru o mai bună funcţionare

impunem o clasa de coroziune cat mai avantajoasă.
Materialele cu clasă de coroziune 0 pot fi folosite raţional pentru orice piesă
componentă a pompei, indiferent dacă cine sau nu în contact cu fluidul de lucru, mai puţin
rotorul. În cazul rotorului, dintre materialele recomandate trebuie ales un material care să
reziste la acţiunea vitezei periferice a motorului.
Pentru exprimarea vitezei periferice există două posibilităţi:
1. Se adopta din STAS o mărime standardizată pentru D2 şi anume Dn – diametru nominal,
va rezulta:
 Dn  n
u2 
60
3,14  0,16 1450
u2   12,14 m s
60
În funcţie de valorile vitezei periferice u2 pentru rotor se recomandă următoarele
materiale:
- pentru u2 < 10 m/s: Pb, ceramică, sticlă, porţelan, grafit, PVC;
- pentru u2 = 10 ÷ 30 m/s: fontă cenuşie;
- pentru u2 = 30 ÷ 45 m/s: bronz;
- pentru u2 = 45 ÷ 63 m/s: oţel turnat, oţel aliat, oţel forjat;
- pentru u2 > 63 m/s: oţel aliat, oţel forjat.
u2  12,14 m s  rotorul se realizează din fontă cenuşie.

Pentru carcasă materialul se alege în funcţie de înălţimea de pompare.

Se recomandă etanşarea frontală M3, figura 2.
Materialele folosite pentru piesele componente:
- inelul mobil (S1);
- inelul fix (B1);
- garnituri (E);
- arcuri şi alte piese speciale (F).

19
 3.4. Justificarea turaţiei recomandate

Alegerea turaţiei se face în funcţie de mai mulţi factori:

a. înălţimea de pompare H:
- dacă H > 50 m⋅cl se recomandă n = 2920 rot/min,
- pentru H < 50 m⋅cl se recomandă n = 1450 rot/min.
b. debitul Q: influenţează în mod direct turaţia, ca şi sarcina, la un debit mic,
turaţia fiind corespunzătoare.
c. rapiditatea pompei nq :
n  Q1 2
nq 
H34
unde: n – turaţia [rot/min];
Q – debitul [m3/sec];
H – înălţimea de pompare.
Rapiditatea pompei la anumite valori critice, în funcţie de care e împărţită în mai
multe clase: R5, R10, etc.
nq = 6,3; 9; 10; 12,5; 16; 20; 25; 32; 40; 50; 63; 80; 100.
1450  0, 73
n  33, 07rot / s
q
32

d. pierderile de sarcină: trebuie să fie cât mai mici :  hr  u 22  n .

Avantajul unei turaţii mari fiind preponderente, deoarece creşte înălţimea de
pompare, scade gabaritul, creşte productivitatea şi puterea de antrenare poate fi mai mică.

3.5. Calculul debitului pompei

Calculul debitului este dat de relaţia:

Q  P / H  L / s
unde: γ – greutatea specifică [daN/m ];
3

P – puterea motorului

20
H – sarcina [m].
Q  450 / 9.8 103 16  0, 73m / s
3.5.1. Alegerea randamentelor

Stadiul actual al proiectului, reflectând cunoaşterea a relativ puţine date: H, Q, n, Rh,

nq, fluidul de lucru, şi materialele pompei, nu permite un calcul riguros al randamentelor,
recurgându-se la estimarea acestora la funcţionarea pompei în punctul nominal.

3.5.2. Randamentul volumetric

Randamentul volumetric este dat de relaţia:

Q Qt  q qH , n
v    1 1
Qt Qt Qt
unde:
Q – debitul aspirat prin flanşa de aspiraţie;
Qt – debitul teoretic sau debitul vehiculat prin rotor.
Randamentul volumetric ţine cont de pierderile de debit la etanşarea rotorului.
Debitul Q care intră (la aspiraţie) este egal cu debitul care iese (la refulare). Presiunea
de la ieşire este mai mare decât presiunea la intrare. Datorită acestei diferenţe de presiune
apare un circuit parazit de lichid (debit parazit).

Deci în rotor se găseşte un debit:

Qt  Q  q
acesta este un debit teoretic şi este constant; din experienţa de proiectare şi exploatare
valoarea randamentului volumetric este cuprinsă în intervalul v 0,85  0,95.
v  0,85
Criteriile după care se determină valoarea concretă a randamentului v sunt: înălţimea
de pompare, debitul, numărul de labirinţi (interstiţii faţă/spate), rapiditate.

21
 De exemplu daca folosim i = 2 labirinţi debitul parazit q creşte şi randamentul
volumetric v scade, iar dacă folosim un labirint debitul parazit scade şi randamentul
volumetric v creşte.
Rapiditatea pompei nq este direct proporţională cu randamentul volumetric,
influenţându-l în mod corespunzător.
Dacă înălţimea de pompare H este mică, debitul parazit este destul de mic, deci
randamentul volumetric va fi destul de ridicat.
Dacă consideram randamentul în funcţie de construcţia rotorului atunci pentru un
rotor de lăţime mică va rezulta un debit parazit q mic vom avea rapiditatea pompei nq mai
mică şi randamentul volumetric v mai mic. Pentru un rotor lat va rezulta un debit parazit q
mare având rapiditatea pompei nq mai mare şi randamentul volumetric v mai mare.

3.6. Calculul arborelui (alegerea penei şi verificarea ei, calculul intrării

în rotor, calculul ieşirii din rotor, alegerea flanşei de aspiraţie)

3.6.1. Predimensionarea arborelui

Se face un calcul de predimensionare la torsiune. Se calculează momentul de torsiune

cu relaţia:
P P
M t ME  ME [N  m]
 2 n
60
450  30
M t 
3,14 1450
M t  2, 9650[N  m]
 t  M t  16  Mt  at  d a  3 16  M t
M
Wp  d a  d 3 a at
3


 16
16  2, 96 103 
da  3  da  7, 9515mm  8mm
3,14  30 
 - se alege în funcţie de materialul din care este confecţionat arborele;   30N / mm2
at at

da - se recomandă a fi multiplu de 5.
Diametrul de etanşare:
de  d a  5mm  13mm
Diametrul rotorului:

22
 db  1,6  da  12,8mm
Lungimea capătului de arbore:
la  200,002
0,007
[mm]

3.6.2. Alegerea, calculul şi verificarea penei

Rotorul pompei se va fixa pe arbore cu o pană paralelă cu capete rotunde, figura 4,

conform STAS 1004-85. În funcţie de da se alege pana corespunzătoare.
Lungimea de contact: lc = l – b=6-3=3mm.

a. Verificarea la presiunea de contact:

F  da  M t
h
p  l  F
c c
2
Mt 2, 96 103
F   370N
da 8
rezultă:
h
p   l  Mt
2 c da
c

sau:
2M t
p  p
c
h  lc  d ac
a

2  2, 96 103 4860
pc    82, 22
3 38 72
b. Verificarea la forfecare:
F  da  M t
f  b  l c  F
rezultă:
M
f  b  l c  d t
a
sau:

23
 Mt
   
b  lc  d


f af
a

2, 96 103 
 f  41,11 N mm2
3 38

3.7. Calculul intrării în rotor

Principalii parametri ai intrării în rotor sunt prezenti în figura 5.

a. Calculăm debitul teoretic:

Q
Q  [m3 s]
t
v
0, 73
Q  3600  2, 3855 103 m3 s
t
0,85
b. Viteza absolută imediat înainte de intrarea în rotor:
c0  0, 06  0, 08 3 Q t n2
c  0, 06  3 0, 002314502  0, 06 16, 91  1, 01m s
0inf

c0sup  0, 08 16, 91  1, 35 m s
c0med  0, 07 16, 91  1,18 m s

24
 c. Diametrul la intrarea în rotor:
 D 2
0
 c0  Qt
4
rezultă:
4Qt 4  2, 38 103
D0    0, 050m
 c0 3,14 1,18
D0  50mm
d. Alegem flanşa de aspiraţie:
Dna  D0 STAS 8696-85  Dna  60mm
cna  c0  cna  1,37 m s
e. Calculăm diametrul de intrare în paletaj:
D1  0,8 1,1 D0
D1  1, 2  50  60mm
Se tine cont de faptul că D1 creşte odată cu scăderea rapidităţii nq .
f. Calculăm viteza absolută la intrarea în paletaj:
c1  cm1  1  c0
unde:
1 - coeficient de contracţie a secţiunii la diametrul D1, datorită grosimii palelor.
1  1,05 1,25 1  1,1
c1  1,11,37
c1  1,5 m s
g. Viteza de transport la intrare:
 D1  n
u1  [m s]
60
3,14  0,06 1450
u1 
60
u1  4,55 m s
h. Unghiul relativ al palei la intrare:

Fig. 6. Triunghiul de viteze la intrarea în rotor

cm1 1,5
tg  
1
u1 4,55
tg1  0,33
 1 18o

25
 i. Lăţimea palei la intrare:
Qt 1
b1  [m]
 D1  cm1
2, 38 103 1,1 2, 618 103
b1  
3,14  0, 06 1, 5 0, 282
b1  0, 0092m

3.8. Calculul ieşirii din rotor

Metoda I (grafică)

În funcţie de rapiditatea pompei D2 rezultă prin aflarea raportului:

D2 
 f n q 
D0
Datorită rapidităţii pompei, această metodă nu poate fi utilizată.

Metoda II

Se exprimă înălţimea de pompare H  D 22  n 2  k

unde: k  f 2 


 
H
rezultă: D2 
n k
2

100
D   H  100  16


2
n k 1450 1, 3
D2  0, 068 12, 30  D2  168mm
Metoda III (inginerească)
n2  D 2
H  u 2  k  
2
2
2
2 g 2
104

2 - este tipizat: 30°, 45°, 60°.

Pentru H=16 m va rezulta 2 = 45°.
H  16m  2  45o
H 104 100  H
D2   D2  
n k
2
n k
D2  0,84mm
Calculul numărului de pale:
D  D1  
z  2 2  sin 2 1
D2  D1 2

26
 168  60 45o  18o
z  2  3,14   sin  6,28  2,11 0,52
168  60 2
z  6,89  z  7 pale

Metoda IV (exactă)

Se află diametrul D2 cu metoda II după care se calculează înălţimea de pompare

pentru fluidul ideal şi numărul implicit de pale:
1 H 1  p
Ht   u 2  cu 2 
g h
unde: 
H - înălţimea de pompare;

h - randamentul hidraulic. 
r 22
p 2 
zS
unde:
2   0,6  1  sin2 
D
r 2;
2
2
p – coeficient reducător de sarcină dat de numărul finit de pale;
S – momentul static al liniei medii de curent (se consideră rotorul pur radial);
2
r2  r2
S   rdr  2 1

1 2
D1
r
1
2
z  6 11 - număr de pale.
D  D1  
z  2 2  sin 2 1
 D2  D1 2
168  60 45  18
o o
z  2  3,14  sin  6,28  2,11 0,52
168  60 2
z  6,89  z  7 pale
60
r  r  30mm
1 1
2
168
r  r  84mm
2 2
2
7056  900
S  S  3078mm
2
2   0,6  1  0,7  0,6  (0,6  0,7) 2   1,02

27
 7056
p  1,02   1,02  0,45  p  0,46
7  3078
16  1 0, 46 16 1, 46
Ht    27, 48  Ht  28m
0, 93 0, 93

Pentru ieşirea din rotor triunghiul vitezelor este reprezentat în figura 7.

cm2
tg2 
u2  cu 2
cm2  2  c0 , dar
2  1  cm2  cm1  1,5 m s
Se exprimă g  H   p  1
cu 2  

u 2 h
9,8116 1, 46 229,161
cu 2  
12,14  0,85 10, 319
cu 2  22, 20
şi rezultă:
 u2  cu 2 
cm2
 tg2
de unde: g  H   p  1  cm2
u2  u   tg
2 h 2
 2 Q t 1, 5  2, 38 103 5, 475 103
b2   
 

 D2  cm2 3,14  0,168 1, 5 0, 79

b2  0, 0045m
c
tg  m2  1, 5  0, 0675


2
cu 2 22, 20
2  7o

28
 3.1. SHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE OBTINERE A VINULUI SPUMANT

Receptie vin si
depozitare

Cupajare vin

Filtrare

Cleire cu
ferocianura de
potasiu Receptie sticle
goale

Filtrare si
Receptie dopuri depozitare
Depozitare sticle
goale
Racire la 3-50C

Spalare
Sterilizare dopuri sticle
Impregnare cu
goale
CO2

prepararea licorii

Imbuteliere și
dopuire

Controlul
presiunii de CO2

Încălzire și uscare

Etichetare

29
In acest caz vom folosi pompa Elatitcrhaentsaproertul vinului spumant. Pompa v-a functiona in mod
normal 8h/zi...dar poate fi supusa si suprasolicitarilor impuse pe flux datorita bunei
stabilitati create in regim de functionare. Randamentul volumic mic de 63% nu afecteaza
eficienta de lucru al pompei pentru ca la spalarea sticlelor nu se necesita un debit volumic
stabil, deci variatia de randament si dezavantajele de functionare al pompei nu creeaza
pierderi in productie. Insa debitul stabil ce-l impune este unul dintre cele mai bune avantaje
ce il ofera.
In urmatorul desen este demontrat acest lucru:

Schema pentru filtrarea vinului spumant în regim izobarometric: 1 - cisternă de fermentare; 2 -

cisternă receptoare; 3 - pompă; 4 - filtru de presiune

30
 CAP. 4 MASURI DE SIGURANTA TEHNICA

Alimentarea adecvată cu fluid. Pentru evitarea fenomenului de cavitatie si defectarea

prematură a pompei, asigurati-vă că pompa dispune de o alimentare adecvată cu fluid si că
sunt eliminate posibilitătile de obturare a conductei de admisie. Consultati sectiunea
“Conducta de admisie”.
Dislocarea pozitivă. Aceasta este o pompă cu dislocare pozitivă. Pentru evitarea
deteriorării grave a instalatiei în cazul blocării conductei de evacuare, instalati o supapă de
sigurantă în aval de pompă. Consultati sectiunea “Conducta de evacuare”.

curelele si cuplajele de transmisie. Respectati toate codurile si normele referitoare la

instalarea si utilizarea sistemului de pompare.
Supapele obturatoare. Nu instalati niciodată supape obturatoare între pompă si
regulatorul de presiune de pe conducta de evacuare sau pe conducta de derivatie a
regulatorului.
Conditiile de înghet. Protejati pompa împotriva înghetului.
Consultati de asemenea sectiunea intretinere. Consultatti producătorul în următoarele cazuri:
· Aplicatii la temperaturi extreme (peste 160° F sau sub 40° F)
· Alimentarea sub presiune a pompelor
· Aplicatiile cu fluide de lucru vâscoase sau abrazive
· Aplicatiile ce ridică probleme de compatibilitate chimică
· Temperaturile ambiante ridicate (peste 110° F)
· Situatiile în care uleiul pompei poate depăsi 200° F din cauza combinatiei între
temperaturile ambiante ridicate, temperaturii ridicate a fluidului de lucru si a regimului de
sarcină maxim — poate fi necesară instalarea unui răcitor de ulei.

31
 4.1. Lucrari de intretinere, exploatare si reparare a pompelor centrifuge

La pompele centrifuge, piesele cele mai expuse la uzurã, atât abrazivã cât si
corozivã, sunt: rotorul, labirintii, arborele, bucsa de protectie a arborelui (bucsa de uzurã),
etansarea mecanicã, garniturile moi si lagãrele.

Carcasele de aspiratie si refulare nu constituie de obicei piese de uzurã, ele având

peretii mult mai grosi decât ai rotorului. În cazul vehiculãrii unor lichide puternic abrazive,
carcasele sunt protejate cu blindaje confectionate din materiale cu mare rezistentã la uzurã.

Rotorul reprezintã una dintre cele mai importante piese ale pompei, si de aceea se
recomandã ca, în caz de constatare a uzurii înaintate, el sã se înlocuiascã cu altul original,
procurat din timp de la furnizor ca piesã de schimb. Uzura rotorului se manifestã prin
ciupituri, stirbituri, discontinuitãti ale formei, subtieri de pereti, ovalizãri ale alezajului
butucului, deformãri ale canalului de panã etc.

Indiferent de procedeul de confectionare a unui rotor, fie prin turnare, fie prin
sudare-nituire, materialul din care este alcãtuitã piesa nu poate fi perfect omogen, astfel
încât în timpul rotirii apar mase neechilibrate, care în functionare dau nastere la forte si
momente ce provoacã vibratii ale întregului ansamblu.

Efectele unei astfel de functionãri se manifestã negativ asupra

pieselor pompei si conduc în final la uzura prematurã a acestora si la
întreruperea functionãrii. Pentru a evita aparitia acestui fenomen este necesar ca dupã
prelucrare, fiecare rotor sã fie supus unei operatii de echilibrare si anume: staticã si
dinamicã.

Pentru obtinerea unei echilibrãri cât mai corecte, dispozitivul trebuie sã satisfacã
urmãtoarele condiþii:
- Prismele trebuie sã fie perfect paralele si orizontale.
- Suprafata lor de lucru trebuie sã fie suficient de
latã, pentru a nu lãsa urme pe fusurile arborelui, la rotoarele mai grele.
- Totodatã, în scopul reducerii coeficientului de frecare, aceastã suprafatã trebuie finisatã
prin slefuire;
- Arborele trebuie de asemenea sã aibã fusurile bine slefuite si executate cu o mare
precizie.
De exemplu ovalitatea maximã admisã este de 0,01 mm. În fig. 1 este prezentat un
32
dispozitiv de echilibrare staticã a rotoarelor pompelor centrifuge.

33
POMPE CENTRIFUGALE SERIA MN

SCHEMA POMPE CENTRIFUGALE MN

Imagini sugestive cu pompa centrifugala cu carcasa

34
BIBLIOGRAFIE
1. Banu C.: MANUALUL INGINERULUI DE INDUSTRIE ALIMENTARA,
EdituraTehnica, Bucuresti, 1998;

2. Ghe. Moldoveanu; Maistru B. Farkas; Ing. N. I. Niculescu:

TEHNOLOGIAPANIFICATIEI, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963;

3. Ghe. Moldoveanu; N. I. Niculescu; N. Margaritar: CARTEA MORARULUI,

EdituraTehnica;

4. Florentina Radu; Ing. M. Crisan: TEHNOLOGIA PANIFICATIEI, Editura Didactica

siPedagogica, Bucuresti, 1963;

5. Vasile Tisan: UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA, vol. I, Editura

Risoprint,Cluj Napoca, 2007;

6. Vasile Tisan: UTILAJE IN INDISTRIA ALIMENTARA, vol. II, Editura

Risoprint,Cluj Napoca, 2009;

35
36