PROIECT

la
ELEMENTE DE INGINERIE
MECANICĂ
Student: ChetruDiana
Grupa: 2201

AN UNIVERSITAR: 2021-2022
 Tema de proiectare:

Să se proiecteze un recipient cilindric de stocare situat pe circuitul unui fluid sub

presiune.

Date inițiale de proiectare sunt:

Masa utilă de fluid stocată în recipient: M = 900 kg

Densitatea fluidului: ρ = 1200 kg/m3

Gradul de umplere al recipientului: Gu = 75 %
Presiunea fluidului din recipient: p = 12 bar
Materialul tablei recipientului: R44
Temperatura fluidului din recipient: t = 200 °C
Viteza de intrare a fluidului în recipient: Vi = 0.9 m/s
Debitul de intrare a fluidului în recipient: Qi = 476,5 litri/min
Viteza de evacuare a fluidului în recipient: ve = 1 m/s
Debitul de evacuare a fluidului în
recipient: Qe = 1060 litri/min

Pe schemă au fost făcute următoarele notații:

1 – fundație;
2 – placă de sprijin;
3 – picior;
4 – orificiu de evacurare;
5 – fund;
6 – virolă;
7 – gură de vizitare;
8 – orificiu pentru manometru;
9 – orificiu de admisie;
10 – flanșe;
 11 – îmbinări șurub – piuliță;
12 – flanșă pentru supapa de siguranță.

MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCULE:

1) Determinarea dimensiunilor de gabarit ale vasului:

𝑉 – volumul util: 𝑉 = = 𝑀 900 = 0,75 𝑚3

𝑢 𝑢
 1200 kgm3

𝑉 – volumul total al recipientului: 𝑉 = 𝑉𝑢 100% = 0,75 100% = 1 𝑚3

𝑡 𝑡
𝐺𝑢 75 %

Considerând virola normală: 𝐻𝑢  1.5

𝐷𝑖

𝐷𝑖 = 0.93√𝑉𝑡
Aceasta valoarea se transformă în millimetrii și se rotunjește la cea mai apropiata
valoarea din diamentrul existent în STAS 7949-98.
Din aceeași standard se extrag dimensiunile și capacitatea pentru fund și capac
(îndrumar 62-63).
Înălțimea părții cilindrice pentru fund și capac va fi:
40, pentru 𝐷𝑖  1000
ℎ = { 60, pentru 𝐷𝑖 
1500 80, pentru 𝐷𝑖 
1500

𝑅
𝑚𝑎𝑥

𝐷𝑖 900 mm
 Observații:
1) Numărul de zecimale înscrise după virgule nu trebuie să depășească precizia
instrumentului de măsură.
2) Cifrele cu semnificație fizică sunt însoțite de unități de măsură.
3) Orice valoarea rotunjită sau standardizată intră în calculele ulterioare numai cu
valoarea din urmă.
4) Orice valoarea rezultată din calcule trebuie comparată cu valorile reale ale unor
construcții cunoscute.

2.a) Determinarea razei maxime a

bombardamentului:

Conform STAS 7949-98, și a valoarei 𝐷𝑖 rezultă că înălțimea părții cilindrice pentru

fund și capac va fi 40 mm.
Raza maxima a bombamentului este calculata cu formula:
𝐷𝑖2 9002

𝑅𝑚𝑎𝑥 = 4ℎ𝑖 = 4 225 = 900 𝑚𝑚

unde ℎ𝑖 este definit conform STAS 7949-98 și va avea valoarea de 225 mm, pentru
𝐷𝑖 = 900 mm.
 2.b) Determinarea înălțimii virolei:
Notăm cu 𝑉𝑖- volumul virolei. 𝑉2 = 120.4 𝑑𝑚3

𝑉𝑡 = 𝑉1 + 2𝑉2

𝐻𝑣 = 4(𝑉𝑡−𝐷22𝑉 2) 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 {𝑉1𝑉 1= = 𝑉 𝑡 −𝐷𝑖 4 22 𝐻𝑉 𝑣 2

𝑖

4(1𝑚3-2∗0,1204𝑚3)
𝐻𝑣 = 3.140,92𝑚3 1070mm
 3) Calculul grosimii peretelui virolei
Virolele se confecționează din tablă laminată prin rulare pe dorn și încheiere prin cordon de
sudura longitudinală.
 Grosimea peretelui virolei se calculează cu relația:
𝑆𝑝 = 𝑆0 + 𝐶1 + 𝐶𝑟1
unde: 𝑆𝑝 – grosime tablei și este din șirul de valori de grosimi de tablă: 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,
12, 14, 16, 18, 20, 22, 28, 30, 36, 40.

𝑆0 – grosimea rezultată din calculul de rezistență;

𝐶1 – adaos de coroziune;
𝐶𝑟1 – adaos de rotunjire pozitiv până la o grosime de tablă reală.

3.1) Calculul rezistenței

Să se calculează din condiția de reală rezistență la solicitarea de tracțiune a
materialului tablei cu a materialului de adaos din cordonul de sudură:

𝑆0 = 2𝑉𝐾 𝐾 𝑝𝐾𝐷 𝑖 𝐶𝑏 − 𝑝

1 2 3 𝐶𝑠
Unde:
𝑝 –presiunea (𝑁 2) ;
𝑚

𝐷𝑖 –diametrul interior;
𝑉 –coeficientul dependent de forma cordonului și tipul sudurii, și este egal cu 0,8;
𝐾1–depinde de precizia încărcării și este egal cu 1;
𝐾2–depinde de controlul sudurii și este egal cu 0,8; 𝐾3
–depinde de șoc și vibrații și este egal cu 1. Calculul
se efectuează pentru 2 situații:
1) Funcționarea normală sa trebuie să reziste până la sărirea supapei de siguranță,
normativele ISCTR prevăd reglarea supapelor de siguranță la o presiune de 10%.
În relația se înlocuiește 𝑝 cu 𝑝’ = 1,1𝑝; 𝐶𝑏la temperatura de lucru a tablei și este egală cu
185 𝑀𝑃𝑎; 𝐶𝑠 = 1,5.
 2) Proba de presiune se efectuează cu apă la 20°C la o suprapresiune de 50%. În relația

se înlocuiește 𝑝 = 𝑝’’ = 1,5𝑝; 𝐶𝑏 la temperatura de 20°𝐶 și este egală cu 285 𝑀𝑃𝑎;
𝐶𝑠 = 1,2.
3.1.1) Adaosul la coroziune
Adaosul la coroziune se calculează după următoarea formula:

𝐶1 = 𝑉𝐶  𝑇
unde: 𝑉𝑐 – viteza de coroziune, are valori cuprinse 0,02 – 0,2 𝑚𝑚/𝑎𝑛; 𝑇 – timpul de
funcționare normală a recipientului cu valori cuprinse 12 – 15 ani.

Luăm valori maxime: 𝐶1 = 0,2 𝑚𝑚 15 𝑎𝑛𝑖 = 3 𝑚𝑚

𝑎𝑛

Grosimea peretelui virolei Sp=10,80+3=13,8

mm≈ 14𝑚𝑚

a) Calculul de rezistență pentru funcționarea normală:

1.10.8900
𝑆0 = 205 – 1.1 = 10,80 𝑚𝑚
20.810.81
1.5

b) Calculul de rezistență pentru proba de funcțiune:

1.51.2900
𝑆0 = 285 = 5,36 𝑚𝑚
20.810.81 – 1,1
1.2

Aleg 𝑆0 = 10,80 𝑚𝑚 pentru funcționarea normală.

𝑆𝑝 = 𝑆0 + 𝐶1 = 10,80 + 3 + 0.07 = 8.11  9 𝑚𝑚

 Ajustăm valoarea 𝑆𝑝 până la valoarea reală de 9 mm.

4) Grosimea peretelui fundului capacului

Calculul este similar cu calculul grosimii peretelui virolei:

𝑆0′ = 2𝑉𝐾 𝐾𝑝 𝑅𝐾𝑚 𝑎𝑥  𝐶𝑏 − 𝑝

1 2 3 𝐶𝑠

Întrucât 𝑅𝑚𝑎𝑥 = 𝐷𝑖 grosimea peretelui fundului capacului este egal cu grosimea peretelui

virolei (𝑆𝑝′= 𝑆𝑝), adică 14mm.

5) Calculul diametrelor orificiilor individuale practicate în peretele vasului
Notăm:
𝑑 1– diametrul orificiului pentru gura de vizitare (poziția 7);
𝑑 2 – diametrul orificiului pentru intrarea fluidului în recipient (poziția 9);
𝑑 3 – diametrul orificiului pentru evacuarea fluidului din recipient (poziția 4);

𝑑 4 – diametrul orificiului pentru racordarea manometrului (poziția 8); 𝑑5–

diametrul orificiului pentru racordarea supapei de siguranță (poziția 12).

Pe aceste orificii se vor suda ștuțuri de forme și dimensiuni convenabile.

Astfel pe orificiile 𝑑 1, 𝑑 2, 𝑑 3 se vor suda ștuțuri din țeava STAS 9377-90, deci diamentrele
orificiilor trebuie să fie egale cu diametrele exterioare a țăvilor întrucât țăvile se sudează în
forma ștuț exterior.
 𝑑 1 – gurile de vizitare sunt orificii ce permit intrarea și ieșirea unui om fără
echipament auxiliar. Ele au un diametru maxim de 400 mm și o înălțime maximă de 250
mm. Vasele cu diametrul mai puțin de 1000 nu au gură de vizitare!!

406 𝑚𝑚, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝐷𝑖 ≤ 1500 𝑚𝑚 → 𝐧𝐮 𝐚𝐯𝐞𝐦 𝐠𝐮𝐫ă 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞 𝑑

1= {508 𝑚𝑚, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝐷𝑖 > 1500 𝑚𝑚

𝑑 2, 𝑑 3 – se calculează din condiția de debit:

4 ∙ 𝑄𝑖 4 ∙ 476,5
= √ = √ ∙ 10
𝑑2 𝜋 60
𝜋 ∙ 60 ∙ 𝑉𝑖 ∙ 103 ∙ ∙ 0.9 3
→ 𝑑 2 = 110𝑚𝑚

4 ∙ 𝑄𝑒 4 ∙ 1060
=
𝑑 =√ √
3 𝜋 ∙ ∙3 60𝜋 ∙𝑉60 ∙ 1 ∙ 103 → 𝑑 3 = 150 𝑚𝑚 𝑒 ∙ 10

𝑑 4 – pe acest orificiu se sudează un ștuț cu filet 𝐺′′ 𝑚𝑚

𝐷 = 21 𝑚𝑚

𝑙 = 30𝑚𝑚

𝑙1 = 15 𝑚𝑚

𝑆𝑝 = 14 𝑚𝑚

𝑑 4 = 5𝑚𝑚

𝑑 5 – se alege în funcție de diamentrul vasului:

 ≤ 1500 ≤ 2000 > 2000
𝑑5
9 12 15
Filet Gas 𝐺′′ 𝐺′′ 𝐺′′

• 𝐷𝑖 = 900 𝑚𝑚 → 𝑑 5 = 9 𝑚𝑚
• 𝑑 = 13.157 𝑚𝑚
• 𝐷 = 𝑑 + 10 = 13.157 + 10 → 𝐷 = 23.157 ≈ 24𝑚𝑚
• 𝑙 = 1.5 ∙ 𝐷 = 36 𝑚𝑚
• 𝑙1 = 0.5 ∙ 𝑙 = 18 𝑚𝑚
6) Alegerea flanșelor

Pe orificiile d1 , d2 , d3 - se sudează
ștuțuri, iar în capul acestora flanșe
rotunde cu gât.
Pe flanșele rotunde cu gât se
montează cu ajutorul
șuruburilor flanșe oarbe.
Etanșarea se realizează cu ajutorul unei garnituri.

1 – peretele recipientului, 2 – stuț, 3 – flanșa rotunda cu gât, 4 – garnitura, 5 – flanșa oarba,

6 – șuruburi, 7 – șaiba Grower, 8 – piulițe, 9 – cordon de sudură.
 6.1) Alegerea flanșelor rotunde cu gât
În capul stuțurilor de pe orificiile d1, d2, d3 (gura de vizitare, orificul de intrare,
orificiul de ieșire. Se sudează flanșe rotunde cu gât. Acestea sunt standardizate SR ISO
7005/1-2000. Acestea se aleg în funcție de diametrul orificiilor și de presiunea din recipient.

Suprafața de Șurub
Țeavă Flanșă Masa
etanșare filet
cn 𝑒
𝐷𝑛 𝑑 𝑑1 𝑑2 𝑛𝑑3 𝑑4 𝑏 ℎ ℎ1 𝑠 𝑟 Kg/buc
15 𝑒 ÷ 0.5
100 114 220 180 8x18 131 20 55 12 4 8 184 3 M16 6,18
150 159 285 240 8x22 125 22 62 12 4.5 10 212 3 M20 7,87

6.2) Alegerea flanșelor oarbe

Pentru probe flanșele rotunde cu gât sunt acoperite cu flanșe oarbe și garnituri
corespunzătoare. Flanșele oarbe se aleg cu același 𝐷𝑛 cu flanșele cu gât și în funcție de
presiunea din recipient.

Diam. Flanșa Șurub Masa

nominal Dn filet Kg/buc
𝑑1 𝑑2 𝑛𝑑3 𝑑4 𝑚𝑎𝑥 𝑏 𝑐5
100 220 180 4x18 140 20 90 M16 5,65
150 285 240 8x22 190 22 140 M20 10.4
 6.3) Alegerea flanșelor de legătură
Flanșele de legătura se aleg funcție de diamentrul recipientului, dar și după
recomandări.

𝐷𝑖 𝑑3 p[atm] b[mm]
≤1000 22 ≤2.5 30
≤1500 26 ≤6 35
≤2000 30 ≤10 40
≥2000 33 ≤16 45
 ≤25 50
≤40 55

• 𝐷1 = 𝐷𝑖 = 900 𝑚𝑚
• 𝐷2 = 𝐷1 + 2 ∙ 𝑆𝑝 + (4 ÷ 6) = 900 + 2 ∙ 14+ 5 = 933 𝑚𝑚
• 𝐷3 = 𝐷2 + (20 ÷ 30) = 933 + 25 = 958 𝑚𝑚
• 𝐷4 = 𝐷3 + 2 ∙ 𝑑3 + 10 = 958 + 2 ∙ 22 + 10 = 1012 𝑚𝑚
• 𝐷5 = 𝐷4 + 2 ∙ 𝑑3 + 10 = 1012 + 2 ∙ 22 + 10 = 1066 𝑚𝑚
7) Alegerea sistemului de sprijin
Vasul de reacție se sprijină pe suporti de fund STAS 5520-86. Dimensiunile
suporților
și modul de amplasare a acestora se alege numai funcție de diametrul nominal al vasului
conform tabelului. Se utilizează varianta A fara inele de armare.

Diametru Sarcina r a d1
nominal Sp Țeavă Masa
max. pe h St C1
[mm] dxS kg/buc.
Di suport
900 18 6 340 115x6 240 200 12 26 45 7.1

8) Calculul asamblărilor sudate

 Asamblările sudate sunt asamblări nedemontabile ăntre două materiale identice sau similare, obținute
prin încălzire locală a pieselor până la topire cu plasticizare cu sau fără adaos a altrui material.

Calculul sau verificarea tuturor sudurilor se face camparând efortul unitar efectiv din cordnonul de
sudură cu efortul unitar efectiv din cordonul de sudură cu efortul unitar admisibil din același cordon:

- Pentru solicitări simple avem: 𝑠 ≤ 𝑎𝑠; - Pentru

solicitări compuse avem: 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑣,𝑠 ≤  .
𝑎𝑠

Efortul unitar admisibil din cordonul de sudură 𝑎𝑠 se calculează în funcție de efotul unitar al
materialelor de bază cu relația:

𝜎𝑎𝑠=V*𝐾 N/𝑚𝑚2

I. Sudura dintre fund și virolă:

𝑝
𝑠 𝑎𝑠

D=Di+2*Sp*p
𝟏𝟐
p= = 𝟏, 𝟐𝑴𝑷𝒂
𝟏𝟎

2*14*1,2)=933,6mm
𝟐

𝝈𝒔 𝑎s, sudura va
rezista
2

II. Sudura dintre ștuțurile de pe orificiile d1,d2,d3 și peretele vasului:

a) Pentru d2=114 mm:

𝑝 ∙ ∙ (𝑑 − 2 ∙ 𝑠) 2 1 ,2 ∙ 𝜋 ∙ (11 4 − 2 ∙ 4) 2 𝑁
= = = 10584 ,312 2 −
� 4 4 �
𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑢𝑙 𝑒𝑓𝑜𝑟𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑟
𝑚

𝑒𝑐 ,3 𝑎s → 𝑠𝑢𝑑𝑢𝑟𝑎 𝑣𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑎.

 b) Pentru d =159 mm: 𝐹 𝑁/𝑚2
3

𝑒𝑐 𝑎s → 𝑠𝑢𝑑𝑢𝑟𝑎 𝑣𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑎.

III. Sudura dintre virolă și flanșa aparentă necesară montării capacului (flanșa de
legătură):

În acest caz sudura “a” se consideră de rezistență, iar sudura “b” se consideră de etanșare. Solicitarea
exerioară se repartizează pe cele 2 cordoane de sudură, cordonul a fiin solicitat de forța 𝐹2 = 𝐹 − 𝐹1 , iar
cordonul b, de forța 𝐹1.

Astfel, se calculează forța ce poate fi preluată de cordonul b și se dimensionează înălțimea cordonului a

de sudură.

𝐷𝑒𝑥𝑡

𝑝  (𝐷𝑒𝑥𝑡
𝐹 𝑁/𝑚2

𝐹 ∙ √1.4 763020∙ √1.4

𝑒𝑐ℎ =  ∙ 𝑎 ∙ (𝐷𝑒 𝑥𝑡 + 𝑎) => 87,46=  ∙ 𝑎 ∙ (918 + 𝑎)