www.referat.

ro

Metoda Ishikawa
DUTA Maria Diana
Facultatea IMST, CE 203, Splaiul Independentei nr. 313, 060042 Sector 6, București,
Romania
diana.duta@eos-ksi.ro

1. Denumirea metodei:

Diagrama cauză-efect a fost concepută de japonezul Kaouru Ishikawa în 1986.

Acesta a fost născut în Tokio 1915, a absolvit Universitatea din Tokyo în 1939 cu o
diplomă de inginer în chimie aplicată, a lucrat ca ofițer tehnic naval până 1941, a lucrat
pentru compania de combustibil Nissan Liquid Fuel ,a fost profesor asociat la
Universitatea din Tokyo în 1947, fiind renumit in managementul calitatii. Japonezul a
dezvoltat diverse instrumente in calitate, unul dintre aceste instrumente fiind diagrama
Ishikawa (numita diagrama ‘Os de peste’ sau diagrama cauză-efect). [1]
Diagrama a fost dezvoltată cu scopul de a determina şi defalca principalele cauze
ale unei probleme date.
Se recomandă utilizarea acesteia doar atunci când există o singură problemă, iar cauzele
posibile pot fi ierarhizate.
Diagrama cauză-efect are două părţi:
- o parte a efectului ;
- o parte a cauzelor.[3]

Efecte:

Efectul (o anumită problemă sau o caracteristică / condiţie de calitate) reprezintă "capul

peştelui".
Efectele sunt definite prin caracteristici sau probleme de muncă, costuri, cantitatea
producţiei, livrarea, securitatea locurilor de muncă etc.
Efectele sunt concretizate în evoluţia nivelului parametrilor ce caracterizează procesul
supus analizei. [3]
Cauze:

Cauzele şi sub-cauzele potenţiale conturează "structura osoasă a peştelui".

Cauzele reprezintă factorii care determină efectele, apariţia unei situaţii date.
Factorii principali pot fi: materialele, maşinile, metodele de lucru, muncitorii şi mediul.
[4]

Astfel, diagrama ilustrează într-o manieră clară relaţiile dintre un anumit efect
identificat şi cauzele potenţiale ale acestuia.

Cauzele pot fi diferite în funcţie de specificul bunului analizat.

Dispersia caracteristicilor unui produs, de exemplu, poate fi determinată de existenţa
unor cauze cum sunt: defecte la materiile prime folosite, diferenţe de reglaj la maşinile pe
care se prelucrează, greşeli de manoperă, metodele de organizare a execuţiei, mediul în
care se desfăşoară activitatea.
Toate aceste cauze, cunoscute sub denumirea de “cele 5 M-uri”, sunt ordonate pe
categorii şi vizualizate grafic sub forma scheletului de peşte.

Cele 5 M-uri sunt: Materiale;

Mijloace;
Metode;
Maşini;
Mână de lucru. [4]

Diagrama clasifică diversele cause care se crede că afectează rezultatele unei

activităţi, marcând prin săgeţi cauza-efect dintre ele.
Ramurile diagramei sunt săgeţi care indică relaţiile dintre efect şi factorii cauzali. [5]
2. Domenii de aplicare ale metodei:

Domeniile de aplicare ale diagramei menţionate sunt multiple:

● identificarea cauzelor nerealizării calităţii de conformitate;
● determinarea cauzelor scăderii volumului de vânzări şi a
ratelor de profit;
● identificarea cauzelor creşterii numărului de reclamaţii, cu
efect nefavorabil asupra imaginii firmei;
● stabilirea relaţiilor dintre proprietăţile unui produs. [4]

3. Principiul metodei:

Cum se construieşte o diagramă cauză-efect ?

Se parcurg următoarele etape :

 Prezentarea problemei.
 Se realizează prin definirea precisă a produselor, procedeelor sau evenimentelor
supuse studiului şi a caracteristicilor finale pe care trebuie să le aibă efectul acestora. [5]
Efectul este considerat rezultatul unor activităţi, cum ar fi :
• din activitatea de livrare – nivelul stocurilor, modul de expediţie;
• din activitatea de control al calităţii – refuzuri, acurateţea, măsurători etc.[5]

 Expunerea principalelor cauze posibile.

Pentru aceasta, se întocmeşte o listă cu toate cauzele posibile care determină variaţia
caracteristicilor stabilite. Cauzele sunt, de regulă, clasificate în “cele 5 M-uri,”
menţionate mai înainte sau în “cele 5 rele” (defecte, greşeli, întârzieri, pierderi,
accidente).
Evident, pot exista şi alte cauze în funcţie de problema studiată.
Pentru identificarea cauzelor se foloseşte o metodă adecvată, de exemplu
brainstorming-ul.[5]

 Gruparea cauzelor pe cauze fundamentale directe şi pe cauze secundare

indirecte sau subcauze.
Dacă într-o grupă numărul cauzelor este foarte mare, acestea vor fi delimitate pe
subgrupe realizând o ramificare până la un nivel de detaliere care permite analiza
acestora. În cazul studierii unor bunuri complexe care prezintă un număr mare de cauze,
este indicat să se întocmească diagrame parţiale.[5]

 Elaborarea şi dezvoltarea diagramei.

Se elaboreaza planuri de îmbunătăţire.

Succesul diagramei cauză-efect depinde de eficienţa cu care se realizează, clasificarea

şi înscrierea factorilor.
Metodele pentru definirea factorilor determină cauza respectivă sunt:
- metoda de expansiune a ramurilor mari;
- metoda de expansiune a ramurilor mici – brainstorming;
- metoda de expansiune a ramurilor mici – diagrama de afinitate.
Ishikawa împarte caracteristicile de calitate în “reale” şi “secundare”, care se
constituie într-un minim de factori care concură la mărimea caracteristicilor
principale. [5]

Etape de întocmire a diagramelor cauză-efect :

 Definiţi cu claritate simptomul cheie sau efectul unei probleme;

 Scrieţi-l în dreapta paginii şi trasaţi o linie de la dreapta la stânga;

 Asiguraţi-vă că fiecare membru al echipei de lucru înţelege problema şi formulaţi

problema în termeni clari;
  Decideţi care sunt principalele categorii de cauze; acestea vor constituiramurile
principale ale diagramei;

 Organizaţi o sesiune de Brainstorming* şi identificaţi cât mai multe cauze posibile

pentru efectul analizat, adăugându-le ramurilor sau sub-ramurilor adecvate. [3]

 Se organizează o altă sesiune de Brainstorming în care se discută în detaliu

cauzele şi se determină care dintre acestea au gradul cel mai mare de probabilitate
pentru producerea efectului respectiv.
 Se ierarhizează cauzele în ordinea probabilităţii de generare a efectului analizat
sau a importanţei; aceasta se poate face prin vot, aplicând, de exemplu, regula
"80/20" (Pareto) – 80% din voturi ar trebui să aleagă 20% din cauze.
 Se colectează orice date suplimentare avute la dispoziţie pentru a confirma
viabilitatea cauzelor determinate.
 Se elaborează planuri de îmbunătăţire.[3]

*Brainstorming este o metodă bazată pe exprimare liberă în cadrul unui grup (Alex
Osborn), utilizată atunci când soluţiile problemelor nu pot fi deduse logic şi /sau atunci
când sunt necesare idei noi (stimularea creativităţii); etape:
(1)formularea clară a problemei;
(2)formarea grupului şi desemnarea leaderului / facilitatorului;
(3)desemnarea unui "scrib" care să înregistreze ideile, fără a interveni în activitatea
grupului;
(4)fixarea regulilor şedinţei de Brainstorming / codului de comportament: fiecare
membru al grupului, prin rotaţie, îşi expune o singură idee atunci când îi vinerândul;
ideile sunt cât mai concise posibil; atunci când un membru nu are nici o idee va spune
"pas"; se acceptă şi se înregistrează toate ideile, punându-sedoar întrebări pentru
clarificare; nu se acceptă critici, discuţii, întreruperi, comentarii sau evaluări; se
încurajează atmosfera informală şi exagerările pentru astimula buna dispoziţie şi emulaţia
creativă;
(5)înregistrarea ideilor pe măsură ce acestea sunt formulate, astfel încât să fie vizibile tot
timpul pentru toţi membrii grupului (de exemplu, tablă, flipchart etc.);
(6)trecerea în revistă a problemelor procedurale care au apărut în timpul şedinţei pentru a
preveni sau minimiza numărul acestora (de exemplu, tentative de acritica ideile altora,
tendinţa de a formula soluţii în loc de cauze, tentative de a juca rolul de "expert" etc.);
(7)alocarea unui interval de timp pentru "incubaţie", înainte ca ideile să fie evaluate;
(8)determinarea celor mai bune soluţii prin: vot; vot de tip Pareto; ierarhizare (de
exemplu, fiecare membru ierarhizează soluţiile, în ordinea preferinţelor, pe oscală de 10
puncte etc.); etc.[3]
 Diagrama în această formă nu poate oferi soluţiile necesare, ci doar permite o
definire clară a problemei studiate. Fiind folosită ca suport vizual în cadrul şedinţei de
brainstorming, diagrama are rolul de a stimula imaginaţia participanţilor în căutarea
ideilor prin care să se rezolve problema analizată.
Propunerile urmează filiera cunoscută în tehnica brainstorming şi, în final, se vor
concretiza în soluţii.

Diagrama cauză-efect este utilă :

 pentru înţelegerea situaţiei, a problemei, ea ajută la revizuirea lentă a

problemei şi orientează gândirea asupra cauzelor ;
 pentru a ajuta la studiu, la învăţare, deoarece participând în grup oamenii
învaţă lucruri noi unii de la alţii ;
 pentru gestionarea factorilor ;

 ca material tehnic când se elaborează norme tehnice, norme de control,

instrucţiuni de lucru ;

 cunoaşterea influenţelor dintre caracteristici ;

 analiza cauzelor unor efecte de calitate ;

 îmbunătăţirea sistemului de asigurare şi control al calităţii.

Diagramele cauze-efect sunt deosebit de utile la analiza unui proces oarecare. Toate
persoanele implicate în problema respectivă trebuie să participe, exprimându-şi şi
opiniile, pentru a descoperi factorii cauză asociaţi problemei.[6]

4. Varietatea metodei:

Diagrama os de peşte poate fi folosită atunci când dorim să:

 Indreptăm atenţia către o problemă anume.
 Îndreptăm atenţia echipei asupra cauzelor(G), şi nu a simptomelor.
 Înfăţişăm grafic diferitele teorii despre cauzele(G) care ar putea sta la
baza unei probleme.
 Arătăm legăturile dintre factorii diverşi, care influenţează o problemă.
 Descoperim legăturile importante dintre diferite variabile şi posibile
cauze(G)
 Înţelegem mai bine cum funcţionează procesul respectiv.[7]

Astfel, mai jos, voi prezenta metoda ISHIKAWA aplicata de doua organizatii cu profil
diferit:

a) în domeniul unei organizații producătoare de motoare, aceste concepte sunt

implementate astfel:
 b) în domeniul unei organizații producătoare de preparate culinare aceste concepte
sunt implementate astfel:

Se poate observa ca cele doua aplicatii au domenii diferite , prima avand un domeniu
tehnic(care se bazeaza pe anumite principii standard si studii), iar a doua avand un profil
usor interpretabil (restaurantul isi urmeaza propria reteta).

5. Complementaritatea problemei:

Tipuri de diagrame cauză-efect :

1. Diagrama cauză-efect 5M – structura osoasă de bază include:

 Maşini;

 Mână de lucru;

 Metode;

 Materiale;

 Mentenanţa.[3]
 Unii utilizatori omit mentenanţa, rezultând o diagramă 4M, în timp ce alţii adaugă o a
şasea dimensiune, Mama Natură, rezultând o diagramă 6M.[3]

Cauzele în diagrama sunt adesea bazate pe un anumit set de cauze, cum ar fi 6 M .

Diagrama cauză-efect poate dezvălui relațiile cheie dintre
diverse variabile și cauze posibile oferind o perspectiva suplimentara in proces.
Cauzele într-o diagramă tipică sunt în mod normal grupate în categorii, cele principale
sunt:
• 6 Ms: bărbați / oameni, mașini, metode, materiale, măsuri, mama natura;
• 4 Ps - locuri, proceduri, oameni, politică;
• 4 Ss - imprejurimi, furnizori, sisteme, abilitati.
Cauzele ar trebui să fie specifice, măsurabile, și controlabile.[2]

Metoda 7M:
• o problemă /un efec;
• 7 cauze care conduc la problema / efect;
• cauzele sunt împărțite în cause principale si cauza secundare;
Cele 7 cauze sunt:
1. Metode;
2. Mașini;
3. Managementul;
4. Materiale;
5. Forta de munca;
6. Mediu;
7. Măsurare. [1]

Pentru domeniile extra-productive sunt considerate mai potrivite diagramele 4P:

 Politici;

 Proceduri;

 Personal;

 Poziţie (amplasare).[3]

2. Diagrama cauză-efect de proces:

 se utilizează atunci când problema de rezolvat nu poate fi localizată în cadrul
unui singur departament / secţie / divizie ;
  se recomandă întâi întocmirea unei diagrame de proces în vederea identificării
cauzelor potenţiale ale problemelor identificate în fiecare etapă a procesului ;
 dacă procesul este prea mare pentru a putea fi considerat în ansamblu, atunci
se identifică sub-procese sau etape ale procesului care vor fi analizate separat;
în cadrul fiecărei etape / sub-proces se poate utiliza câte o diagramă 4M / 5M /
6M / 4P; se identifică astfel cauzele cheie, care vor fi supuse unei analize
ulterioare.[3]

3. Diagrama cauză-efect pentru analiză dispersională – este utilizată de obicei după

elaborarea unei diagrame de tip 4M / 5M / 6M / 4P; cauzele majore identificate sunt
tratate ulterior ca ramuri separate, recurgându-se la o analiză în detaliu a acestora.[3]

6. Studiu de caz:

Am ales sa efectuez acest studiu de caz in cadrul companiei EOS-KSI Romania.

Managementul de top al organizației EOS-KSI Romania, companie specializata in
recuperarea de debite si creante a hotărât să realizeze un studiu privind neachitarea
debitelor (de catre debitori) pana la data instiintarii trimirerii dosarelor in instanta
Rezolvarea problemei:
Departamentul managementul calității a hotărât utilizarea instrumentului din ingineria
calității denumit cauză-efect (Ishikawa).
În acest scop a fost constituit un grup de lucru format din 6 specialiști dintre persoanele
angajate în următoarele compartimente ale organizației: 2 persoane din departamentul de
colectare debite, 2 pers din departamentul de management si 2 persoane din
departamentul juridic.
A doua etapă după constituirea grupului de lucru a constat în stabilirea formatului
discuțiilor și a programului după care va activa prezenta comisie.
Întâlnirile se vor desfășura în fiecare zi de marti a săptămânii, la orele 14:00 și va dura 4
săptămâni.
La final va fi elaborat un Raport de lucru care va conține o diagramă concluzivă privind
cauzele care produc efectul studiat.
 7. Concluzii:
Diagrama Ishikawa este una din cele mai eficiente metode ale managemntului
calitatii, deoarece stabileste de la bun inceput problema si merge in sens invers
catre cauzele acesteia, avand ca scop rezolvarea ei. Daca as fii pusa in situatia de
a studia un efect intr-o companie, cu siguranta as alege aceasta metoda.

Bibliografie:
1. https://gc21.giz.de/ibt/en/opt/site/ilt/ibt/regionalportale/sadc
/downloads/ishikawa_diagram.pdf
2. http://imsworld.org/wp-content/uploads/2015/05/Doc-6K-
issue-1-guidance-notes-on-Ishikawa-Diagrams.pdf
3. http://ro.scribd.com/doc/40756331/Diagrama-Cauza-Efect-
Ishikawa.
4. http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2013/12/6-
DEZVOLT%C4%82RI-ACTUALE-PRIVIND-
INSTRUMENTELE-CLASICE-ALE-CALIT
%C4%82%C8%9AII-I.pdf
http://www.accedio.ro/uploaded_img/accedio/ro/Newsletter
/Diagrama_cauza_efect_Ishikawa.pdf
5. http://www.leanblog.ro/wp/instrumente-lean/instrumente-
lean/instrumente-de-analiza/diagrama-cauza-efect/
6. http://www.emte.siculorum.ro/~meszarossandor/Minosegm
enedzsmentVizsgara/Fishbone_diagram_RO_.pdf