TEST

De verificare a cunoştinţelor la proba teoretică

a concursului profesional
,,Cel mai bun maistru pădurar” anul 2016

1. Inventarierea arborilor la lucrările de punere în valoare pe categorii de diametre din

2 în 2 se efectuiază în următoarele cazuri:
a) la degajări şi curăţiri;
b) cînd diametrul mediu al arborilor inventariaţi este sub 16 cm;
c) la curăţiri şi primele rărituri.

2. Clasa de producţie a arboretelor se determină în raport cu:

a) înălţimea realizată la o vîrstă oarecare, separat pe specii şi provenienţe, pentru arboretele
echiene şi relativ echiene;
b) proporţia arborilor sănătoşi, aparţinînd claselor I-II de creştere (după Kraft);
c) înălţimea realizată la un anumit diametru de referinţă, pe specii, pentru arboretele pluriene.

3 Volumul lemnului aşezat în fiuri geometrice poate fi determinat prin:

a) înmulţirea lungimii, lăţimii, înălţimii, figurii şi factorului de cubaj mediu stabilit;
b) metodele: xilometrică, gravimetrică, hidrostatică;
c) înmulţirea lungimii, lăţimii, înălţimii, figurii şi factorului de cubaj determinat prin
metodele: diagonalelor, reţelei, fotografică, Bitterlich.

4. Tratamentul tăierilor progresive prevede efectuarea următoarelor tipuri de tăieri:

a) tăieri de deschidere a ochiurilor, de însămînţare, de luminare şi definitivă;
b) tăieri de însămînţare, de punere în lumină şi definitivă;
c) tăieri de deschidere a ochiurilor, de lărgire şi luminare a ochiurilor deschise, precum şi
tăieri de racordare.
5. Calitatea lucrărilor de evaluare a masei lemnoase este considerată nesatisfăcătoare ăn
cazul cînd:
a) diferenţa de volum exploatabil constituie 10% şi mai mult, comparativ cu datele
controlului;
b) diferenţa de volum exploatabil constituie mai mult de 10%, comparativ cu datele
controlului;
c) diferenţa de volum la lemnul de lucru constituie 10 % şi mai mult, comparativ cu datele
controlului.

6. În care periodă a lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase se efectuiază

ridicarea în plan a parchetului de exploatare, cu busola:
a) înainte de inventarierea arborilor;
b) după inventarierea arborilor;
c) după finalizarea lucrărilor de exploatare, însă pînă la atestare parchetelor.

7. Care sînt obiectivele urmărite prin aplicarea degajărilor:

a) Salvarea de copleşire a exemplarelor şi speciilor valoroase de către preexistenţi, lăstari şi
speciile secundare repede crescătoare;
b) îngrijire individuală a arborilor valoroşi;
 c) ameliorarea compoziţiei şi desimii arboretului, a condiţiilor de reştere şi dezvoltare a
desişului valoros, a mediului intern specific, menţinîndu-se integritatea structurală a
arboretului (K>0,8).

8. În care cazuri Codul Silvic admite reducerea suprafeţelor fondului forestier?

a) în cazuri excepţionale;
b) pentru necesităţi publice, pentru construcţia obiectelor de menire socială, a taberelor de
odihnă, a sanatoriilor, pentru crearea livezilor de soiuri tehnice de pomi fructiferi;
c) pentru construcţia obiectelor de menire specială: drumuri publice naţionale, linii de
transport de energie electrică de înaltă tensiune, conducte magistrale de gaz sau petrol.

9. Cum se efectuiează ajutorarea regenerării naturale în stejărete în anul cu fructificaţia

abundentă?
a) prin tăieri succesive în toamnă;
b) prin mobilizarea solului înainte de căderea ghindei;
c) prin plantarea puieţilor.

10. . De ce depinde norma de muncă la efectuarea îngrijirii culturilor silvice?

a) de vîrsta culturilor silvice;
b) de lăţimea mobilizării solului în rînd a culturilor silvice;
c) de gradul de îmburuienire şi structura solului.

11. De ce depinde cantitatea seminţelor semănate în pepinieră pe o suprafaţă dată?

a) de specie şi schema de semănat;
b) de pogonaj şi norma de semănat la 1 metru liniar;
c) de clasa de calitate a seminţelor şi metoda de semănat

12. Ce suprafaţă a arboretelor trebuie de să fie evidenţiată pentru determinarea reuşitei

culturilor silvice cu suprafaţa de la 3 pînă la 5 ha ?
a) 1/5 de la suprafaţa sectorului;
b) 4% de la suprafaţa sectorului sau lungimea rîndurilor;
c) 1% de la suprafaţa sectorului sau lungimea rîndurilor

13. Cînd se consideră realizarea reuşită definitivă a arboretelor de foioase?

a) cînd la specia de bază diametrul la înălţimea de 2 m este de minim 5 cm;
b) cînd coronamentele puieţilor se ating pe rînduri sau în grupe într-o proporţie de cel puţin
70%;
c) cînd coronamentele puieţilor se ating pe rînduri sau în grupe într-o proporţie mai mult de
50%..

14. Care specii de dăunători primari trec stadia de alimentare în a doua jumătate a verii
şi toamna (începînd cu luna iulie)?
a) Omida păroasă a stejarului;
b) Molia verde a stejarului;
c) Fluturile cu coada aurie;
d) Ominda păroasă a dudului;
e) Trombarul frunzelor de frasin;
f) Cotarul verde;
 g) Fluturele alb al plopului;
h) Cotarul brun;
i) Omida procesionară a stejarului.

15. Care persoane intră în componenţa comisiei pentru desemnarea tăierilor sanitare
rase?
a) specialist – silvopatolog al Staţiei, inginer silvic şef, inginer paza şi protecţia pădurii, şef
ocol silvic, reprezentantul gestionarului permanent;
b) specialist – silvopatolog al Staţiei, inginer silvic şef, contabil şef, inginer fond forestier,
inginer paza şi protecţia pădurii;
c) director,inginer silvic şef, inginer paza şi protecţia pădurii, inginer fond forestie,
reprezentantul gestionarului permanent.

16. Care măsuri se referă la profilaxie în protecţia pădurii:

a) combaterea aeriană;
b) stratificarea seminţelor;
c) tăieri de igienă;
d) amenajarea muşuroaelor, grăunţelor, remizelor.

17. Care specie de ciuperci duce la apariţia putrezirii coletului?

a) Înegrirea lemnului de stejar (Fistulina hepatica Shaeff);
b) Putrezirea cioate stejarului (Daedalea guercina L);
c) Gheba de rădăcini (Armilaria melle Vahl).

18. Perioada zborului dăunătorilor de trunchi ai stejarului (dăunătorilor de bază)?

a) mai – iulie;
b) martie – mai;
c) august – octombrie

19. Ce acţiuni trebuie să întreprindă maistrul pădurar la depistarea tăierii ilicite?

a) să întocmească proces-verbal despre contravenţia silvică şi să-l transmită ocolul silvic;
b) să înceapă căutarea contravenientului;
c) să anunţe poliţia despre contravenţia silvică.

20. Obligaţiunile maistrului pădurar la depistarea incendiului în pădure.

a) a se deplasa în satul apropiat şi de anunţat ocolul silvic;
b) de a organiza stingerea incendiului şi de anunţat ocolul silvic;
c) de căutat contravenientul care e vinovat de izbucnirea incendiului;
d) de a întocmi proces-verbal despre incendiu şi al transmite în organele de poliţie.

21. Maistrul pădurar a depistat într-un sector de pădure de stejar cîteva persoane cu un
automobil, care se odihneau. Acţiunile maistrului pădurar:
a) să ceară de la cetăţeni părăsirea imediată a locului;
b) să întocmească proces-verbal cu privire la contravenţia silvică şi să-l transmită în ocolul
silvic;
c) să permită odihna cu condiţia scoaterii automobilului din pădure.
22. În ce situaţie se aplică arma de foc de către lucrătorii serviciului silvic?
a) pentru reţinerea persoanei ce opune rezistenţă armată sau este surprinsă în momentul
comiterii unie infracţiuni grave şi încearcă să se ascundă de la locul infracţiunii;
b) pentru sperierea animalelor sălbatice;
c) pentru apărarea şi autoapărarea cetăţenilor de la atacul ce prezintă pericol real pentru viaţă
sau sănătate, precum şi pentru curmarea acaparării violente a armelor de foc;
d) cînd nu poate să ajungă contravenientul care încearcă să se ascundă de la locul infracţiunii
grave.

23. Cînd se pregăresc frunzarii (furajul) din lugeri şi crenguţe de arbori şi arbuşti?
a) 15 mai- 15 iunie;
b) 15 iunie- 1iulie.

24. Cînd se efectuiază dezinfectarea locurilor de hrană a vînatului şi a depozitelor pentru

furaj?
a) primăvara;
b) toamna;
c) după terminarea perioadei de hrană.

25. Cînd se coseşte lucerna pentru fîn?

a) cînd se coc seminţele;
b) cînd are înălţimea de peste 40 cm;
c) cînd încep a se desface butoanele.

26. În ce perioadă a anului se administrează furajele suculente vînatului?

a) iarna;
b) toamna;
c) primăvara;
d) în orice perioadă cînd temperatura este mai mare ca temperatura de îngheţ a acetora.

27. Unde se instalează (construiesc) sărăriile?

a) la hrănitori;
b) la hrănitori şi adăpători;
c) la scăldători;
d) peste tot.

28. Care este supralungimea prevăzută pentru lemnul de gater?

a) de la 0,02 m la 0,05 m;
b) 0,05 m;
c) de la 0,03 m pînă la 0,05 m.

29. După metoda măsurării dimensiunilor şi determinării volumului, sortimentele de

lemn brut se împart în două grupe. Care sunt ele?
a) lemn tehnologic şi lemn de foc;
b) lemn tehnologic şi lemn de lucru;
c) lemn rotund şi lemn de foc.
30. Cum se măsoară diametrul buştenilor cu ovolitate mare?
a) mărimea diametrului este media între diametrul maxim şi minim al buşteanului;
b) mărimea diametrului este grosimea maximă a buşteanului;
c) mărimea diametrului este grosimea minimă a buşteanului

31. Cum se măsoară lungimea pieselor de lemn brut rotund cu curbură?

a) pe porţiunea cea mai scurtă între capete;
b) ca media între porţiunea cea mai lungă şi cea mai scurtă între capete;
c) pe porţiunea cea mai lungă între capete.

32. Cum se apreciază volumul (în m3) lemnului de foc fasonat în stive?
a) (lungimea x lăţimea x înălţimea) stivei x 0,7;
b) volumul unei piese de lemn x numărul dieelor în stivă;
c) (lungimea x lăţimea x înălţimea) stivei x factorul de cubaj.

33. Marcarea căror sortimente de lemn brut rotund este obligatorie conform
standartului GOST 2292-88?
a) toate sortimentele de lemn brut cu diametrul de 14 cm şi mai mare;
b) toate sortimentele de lemn brut cu diametrul de 14 cm şi mai mare, lungimea de 2 m şi
mai mare şi sortimentele cu destinaţie specială, specii de nuc, fag, stejar, frasin, caştan, arţar,
măr, păr, ulm, indiferent de lungime şi grosime;
c) sortimentele cu destinaţie specială, specii de nuc, fag, stejar, frasin, caştan, arţar, măr, păr,
ulm, cu lungimea de pînă la 2 m (inclusiv), indiferent de grosime.

34. Cum se efectuează uscarea plantelor medicinale?

a) în uscătorii unde există curenţi de aer;
b) în uscătorii la temperatură de 85o C;
c) în uscătorii la temperatură de 98o C.

35. Care parte a plantei de păducel se recolteză pentru scopuri medicinale?

a) floarea şi frunzele;
b) fructele şi rădăcina;
c) floarea şi fructele.

36. Care sînt fructele pădurii care se folosesc în industria alimentară sau pentru
consumul direct?
a) coacăză neagră, zmeură, coarnele, mălinele, aronia, mere pădureţe, păducel, măceş;
b) mandarinele, castanele, dudele;
c) cedru, jen-şeni, muşmula.

37. Ce rol are hrana de stimulare a familiilor de albini în perioada de primăvară?

a) stimularea reginei la depunerea ouălor, creşterea puietului, înlocuirea albinelor bătrîne;
b) creşterea în familie a multor trîntori;
c) în stup să nu existe trîntori.

38. Cu ce categorii de personal se face instructajul la încadrarea în muncă?

a) cu noii angajaţi;
b) cu cei transferaţi de la o unitate economică la alta;
 c) cu cei veniţi la unitatea ecomonică ca detaşaţi.

39. În raport cu caracterul şi timpul efectuării, instructajul cu privire la protecţia muncii

se divizează în cîte etape?
a) o etapă- instructajul la încadrarea în muncă;
b) două etape- instructajul la încadrarea în muncă şi perioade;
c) trei etape- instructajul la încadrarea în muncă, periodic şi peste fiecare două luni
cinsecurive.

40. Ce teze principale trebuie să conţină instructajul la locul de muncă?

a) date generale privind procesul tehnologic şi echipamentele de muncă de la locul de muncă
respectiv, factorii periculoşi aferenţi procesului tehnologic respectiv;
b) organizaraea şi întreţinerea locului de muncă;
c) ordinea de pregătire către lucru.

41. Care persoane se admit la exploatări forestiere?

a) persoane cu vîrsta pînă la 18 ani;
b) persoanele care au trecut controlul medical indiferent de vîrstă;
c) persoanele cu vîrsta de la 18 ani, care dispun de documentele respective, au trecut control
medical, au fost instructaţi şi au trecut cu succes stagierea.

42. Cu ce trebuie să fie dotată brigada la tăieri forestiere?

a) cu motoferestraie şi topoare bine ascuţite;
b) cu vagonaşe pentru odihnă şi încălzire, cu hrană fierbinte, apă bună de băut, instrumente
respective şi echipament individual de protecţie, trusă medicală cu cele necesare pentru
acordarea primului ajutor medical;
c) cu echipament individual de protecţie.

43. Care este primul ajutor medical acordat unei persoane cu fractură deschisă a gambei
inferioare (piciorul)?
a) se pipăie locul fracturat;
b) imediat se transportează pătimaşul la spital;
c) se face pansamentul rănii, se pune o şină şi se transporteză persoana la spital.

44. Cine efectuieză cercetarea accidentelor de muncă la întreprindere?

a) patronul;
b) comisia formată din specialişti pe protecţia muncii şi reprezentantul comitetului sindical al
întreprinderii, precum şi reprezentantul Inspecţiei Muncii, reprezentantul organului ierarhic
superior şi al sindicatului ramural;
c) comisia formată din reprezentanţi ai întreprinderii vecine.

45. Din ce resurse sunt finanţate măsurile de protecţie a muncii?

a) integral din mijloacele proprii ale întreprinderii;
b) din mijloacele organului ierarhic superior;
c) 50% din sursele întreprinderii, 50% din sursele salariaţilor.