____

1.

Functia premisa marketingului este: a. satisfacerea superioaraa nevoilor de consum; b. investigarea pietei si a nevoilor de consum; c. adaptarea dinamicaa firmei la mediul economic si social. Concurenta este total absenta in situatia: a. concurentaperfecta; b. concurentapura; c. oligopol pur; d. monopol bilateral. Micromediul influenteaza activitatea intreprinderii: a. direct, slab si permanent; b. indirect, slab si pe termen lung; c. direct, puternic si permanent; d. indirect, puternic si pe termen lung. Clasele sociale si rolul lor in societate sunt reflectate de: a. mediul cultural; b. mediul demografic; c. mediul politic; d. mediul social. Utilizarea unor mijloace de diferentiere si individualizare a actiunilor unei intreprinderi in raport cu nevoile exprimate de cumparatori caracterizeazaun comportament : a. concurential; b. anticoncurential; c. neloial; d. agresiv. Dupa continutul calitativ al informatiilor culese, chestionarele pot fi: a. speciale si omnibus; b. de date factuale si de opinie; c. chestionare cu intrebari inchise, deschise si mixte. Principala calitate a unui esantion, in cercetarile de piatao constituie : a. marimea esantionului; b. reprezentativitatea esantionului; c. usurinta abordarii componentelor esantionului.

____

2.

____

3.

____

4.

____

5.

____

6.

____

7.

____

8.

Unul dintre indicii care urmaresc dinamica preturilor este si I p = cunoscut sub numele de: a. indicele Laspeyres; b. indicele Paasche; c. indicele Edgeworth; d. indicele Fisher.
____ 9. Este metodade culegere a. chestionarul; b. esantionul; c. cercetarea directa; d. mediana.

pq p q

1 1 0 1

, care este

a informatiilor:

____ 10.

Subculturile sunt grupuri culturale distincte constituite, printre altele, dupaurmatoarele criterii : a. geografice; b. ocupatie; c. nivel de educatie; d. veniturile personale. Conectarea dinamicaa intreprinderii la mediul economico-social constituie, in cadrul functiilor marketingului contemporan, o functie : a. premisa; b. mijloc; c. obiectiv; d. organizationala. Reglementarile legale privind concurenta sunt incluse in : a. mediul politic; b. mediul institutional; c. mediul economic; d. micromediul. Intelegerile tacite prin care agentii economici determinadenaturarea concurentei sunt considerate : a. corecte; b. incorecte si sanctionate de organele de supraveghere a concurentei; c. neloiale;

____ 11.

____ 12.

____ 13.

d. ____ 14.

incorecte si neloiale.

Teatrele si cinematografele existente intr-o localitate urbanase gasesc in relatii de: a. concurentaneloiala; b. concurentaimplicita; c. concurentadirecta; d. concurentaindirecta. Intrebarile evantai sunt acelea care : a. lasa posibilitatea alegerii unui raspuns dintr-un mare numar de raspunsuri posibile; b. cer raspunsuri asupra unor fapte obiective; c. sunt legate nemijlocit de problematica investigata; d. lasa posibilitatea alegerii unui raspuns dintr-un mare numar de raspunsuri posibile. Combinarea creativaa ideilor sau tehnologiilor existente in vederea obtinerii unui produs nou poartanumele de: a. inovatie sintetica; b. inovatie prin acumulare; c. inovatie discontinua. Dacanumarul intreprinderilor care detin o piataa produsului este limitat, avem o situatie: a. oligopol; b. monopol; c. intermediarade monopol. Demonstratiile reprezintao tehnicade promovare a vanzarilor eficientacand produsul se aflain faza ciclului de viatade : a. lansare; b. crestere; c. maturitate; d. declin. Promovarea conceptualaa marketingului, definirea sa teoretica, are loc : a. in prima etapaa evolutiei sale; b. intr-o fazade abundentaa produselor si serviciilor; c. o datacu orientarea firmei catre societate. O functie obiectiv a marketingului este :

____ 15.

____ 16.

____ 17.

____ 18.

____ 19.

____ 20.

a. b. c. ____ 21.

satisfacerea superioaraa nevoilor de consum; adaptarea firmei la mediul economico- social; de vanzare.

Marketingul realizat de diferite organizatii non-profit, asociatii existente intr-o tarapoate fi incadrat in categoria : a. marketingului relational; b. marketingului intern; c. macromarketingului; d. marketingului nelucrativ. Care dintre urmatoarele aspecte nu poate constitui un argument major al universalitatii marketingului? a. patrunderea lui, treptata, in toate sferele vietii economice; b. patrunderea lui in economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare; c. afirmarea lui in orice tip de economie; d. internationalizarea, ca atare, a termenului respectiv. Cercetarea mediului extern de marketing semnifica: a. o componentaa strategiei de marketing; b. un proces de cunoastere a agentilor de mediu cu influentaasupra activitatii intreprinderii, a evolutiei lor; c. un sistem de citire a codurilor produselor; d. o importantatehnicapromotionala. Sinergia firmei pune in evidenta: a. continutul dinamic al mediului intern; b. evolutia de ansamblu a mediului de marketing; c. continutul static al mediului; d. nu existaasa ceva. Douaintreprinderi care oferaproduse diferite care satisfac aceeasi nevoie se aflain concurenta: a. de marca; b. formala; c. generica; d. la nivel de industrie. Cand se adreseazatuturor consumatorilor cu acelasi tip de produse, firma utilizeazao strategie:

____ 22.

____ 23.

____ 24.

____ 25.

____ 26.

a. b. c. ____ 27.

concentrata; nediferentiata; diversificata.

Catalogul ce se caracterizeazaprintr-o descriere detaliata, strict comerciala, a marfurilor oferite spre vanzare, a dimensiunilor si performantelor acestora, poartadenumirea de : a. catalog de prospectare; b. catalog de prestigiu; c. catalog de lucru; d. catalog exceptional. Rolul promovarii vanzarilor in faza de crestere a ciclului de viataa produsului este: a. castigarea fidelitatii consumatorilor; b. cresterea notorietatii produsului; c. sustinerea vanzarilor produsului; d. pastrarea fidelitatii consumatorilor. Precizati in care dintre urmatoarele situatii este vorba despre reduceri de pret de naturapromotionala: a. reducerea succesivaa pretului fiecaruia dintre produsele care alcatuiesc o gama in fiecare saptamanasau lunaeste vandut, la pret redus, un articol; b. practicarea sistematicaa unei politici a preturilor reduse de catre o retea comerciala, prin impunerea unor restrictii in privinta cheltuielilor generale; c. acordarea, de catre unii comercianti, o unor remize substantiale anumitor categorii de clienti (cumparatorii cu familie numeroasa, membrii unui club, anumite categorii socio-profesionale); d. comercializarea, pe o perioadalimitatade timp, a unui produs la un pret inferior celui practicat in mod obisnuit, faraa se preciza insanivelul reducerii. Clasele sociale si grupurile de apartenentasunt concepte, printre altele, cu care opereaza: a. modelul Marshallian; b. modelul Freudian; c. modelul Pavlovian; d. modelul Veblenian. Modelul care a dezvoltat teoria consumului ostentativ este:

____ 28.

____ 29.

____ 30.

____ 31.

a. b. c. d. ____ 32.

modelul Freudian; modelul Marshallian; modelul Veblenian; modelul Pavlovian.

Opinia este expresia verbalaa : a. perceptiei; b. informatiei; c. atitudinii; d. motivatiei. Demarketingul reprezintao strategie utilizatain conditii de piatape care se manifestao tendintade: a. cerere latenta; b. cerere neregulata; c. supracerere; d. cerere negativa. Aparitia si dezvoltarea marketingului sunt legate de unul din urmatoarele domenii economice: a. productie; b. distributie; c. transporturi; d. servicii. Mediul de marketing reprezintaun concept : a. sinonim celui de mediu extern; b. care include deopotrivamediul extern, mediul intern si relatiile dintre acestea; c. definit de relatiile in care opereazao firma. Unitatea de observatie, in cazul unei cercetari selective avand ca temastabilirea gradului de inzestrare cu bunuri de folosintaindelungata, o constituie : a. familia; b. gospodaria; c. persoana intervievata; d. magazinul. Principiul uniformitatii publicitatii are in vedere faptul ca: a. orice produs sau serviciu posedao serie de caracteristici mai mult sau

____ 33.

____ 34.

____ 35.

____ 36.

____ 37.

b. c. d.

mai putin importante care pot servi drept argumente intr-o campanie publicitara; este necesaracombinarea armonioasaa tuturor mijloacelor posibile pentru a asigura punerea in valoare a argumentului publicitar; publicitatea, in oricare din formele ei, nu poate fi adaptatala specificul si personalitatea fiecarui consumator (utilizator) potential; este necesaraevitarea aparitiei unor neconcordante intre obiectivele urmarite, mijloacele si tehnicile utilizate in procesul de comunicatie publicitara.

____ 38.

Prin prisma modelarii comportamentului consumatorului, acesta apare ca o iesire a unor intrari care ajung in psihicul uman prin intermediul unor canale receptionate, evaluate si prelucrate de fiinta umanain asa - zisa cutie neagra. Prin intrari, se intelege, printre altele : a. biografia social-profesionalaa consumatorului; b. observatia personalaa consumatorului; c. alegerea produsului; d. frecventa cumpararii. Modelul Pavlovian al comportamentului consumatorului sugereazastudierea unor aspecte ale acestui proces cum sunt: a. perceptia; b. subconstientul; c. influenta intre persoane; d. impulsul, sugestia, reactia si recidiva. Care din urmatoarele domenii ale marketingului constituie o specializare a marketingului bunurilor de consum, bunurilor de utilizare productivasi serviciilor? a. marketingul turistic; b. marketingul transporturilor; c. marketingul agricol; d. marketingul bancar. Nasterea unui nou produs are loc atunci cand : a. existao nevoie noua; b. apare un produs nou; c. avem de-a face cu o nevoie nouasi un produs nou; d. exista cerere suficienta pentru produs. Care din urmatoarele elemente nu reprezintao componentaa micromediului intreprinderii?

____ 39.

____ 40.

____ 41.

____ 42.

a. b. c. d. ____ 43.

furnizorii fortei de munca; furnizorii de marfuri; legislatia; organismele publice.

Alternativa de dezvoltare recomandataunei intreprinderi lider la nivelul pietei, prezentape o piatain crestere si avand un grad de competitivitate ridicat este: a. strategia concentrata; b. strategia adaptiva; c. strategia cresterii activitatii de piata; O firmaromaneascaproducatoare de produse din piele, care doreste saexporte pentru prima dataprodusele sale in Franta, va actiona intr-un univers : a. sigur; b. specios; c. nedeterminat. Pentru activitatea unei firme romanesti, Administratia Finantelor Publice reprezintaun factor tinand de : a. micromediu; b. macromediu; c. piata externa. Oferirea de agende si calendare reprezintaun instrument promotional specific: a. publicitatii prin tiparituri; b. relatiilor publice; c. promovarii vanzarilor; d. fortelor de vanzare. Nu fac parte din formele de publicitate directa: a. publicitatea prin corespondenta(mailing) adresatadirect unei anumite persoane; b. marketingul telefonic; c. vanzarea prin intermediul televiziunii (teleshopping-ul); d. publicitatea la locul vanzarii. Prin prisma modelarii comportamentului consumatorului, acesta apare ca o iesire a unor intrari care ajung in psihicul uman prin intermediul unor canale receptionate, evaluate si prelucrate de fiinta umanain asa zisacutie neagra. Prin iesiri, se intelege, printre altele :

____ 44.

____ 45.

____ 46.

____ 47.

____ 48.

a. b. c. d. ____ 49.

pretul; calitatea; publicitatea; frecventa cumpararii.

Caracteristicile consumatorilor care isi pun amprenta asupra clasei sociale sunt : a. veniturile; b. apartenenta politica; c. grupa de varsta; d. sex. Modelul care impune importanta apreciabilaa studierii preturilor si a veniturilor este : a. modelul Hobbesian; b. modelul Freudian; c. modelul Marshallian; d. modelul Pavlovian. Care dintre urmatoarele exemple constituie un motiv fundamental pentru consumator? a. Coca-Cola; b. Pepsi Cola; c. apaminerala; d. bere marca Ursus. Marketingul, ca demers teoretic si practic se contureazaodatacu aparitia : a. societatii umane; b. societatii de consum; c. economiei de piatalibere. Functia-mijloc a marketingului este : a. maximizarea eficientei economice (a profitului); b. satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum; c. conectarea dinamicaa intreprinderii la mediul economico-social; d. investigarea pietei, a necesitatilor de consum. In cadrul mediului turbulent, schimbarile din evolutia fenomenelor sunt: a. usor previzibile; b. bruste si imprevizibile; c. lente si greu imprevizibile; d. bruste, dar usor previzibile.

____ 50.

____ 51.

____ 52.

____ 53.

____ 54.

____ 55.

Gradul de departajare a imaginii unui produs fatade cele ale altor produse apropiate constituie : a. continutul imaginii; b. intensitatea imaginii; c. specificitatea imaginii; d. modul de formare a imaginii. Cel mai important instrument care intervine in procesele de vanzare-cumparare ale firmelor este : a. factura; b. contractul economic; c. chitanta. Ca mesaj publicitar, o scrisoare de publicitate personalatrebuie saindeplineascaurmatoarea conditie : a. sa se diferentieze de stilul scrisorilor comerciale obisnuite; b. sa fie redactatadin punctul de vedere al orientarii catre client; c. sa fie condescendenta; d. sa imbrace forma unei scrisori, fie de interes privat, fie de interes comercial. Prin prisma modelarii comportamentului consumatorului, acesta apare ca o iesire a unor intrari care ajung in psihicul uman prin intermediul unor canale receptionate, evaluate si prelucrate de fiinta umanain asa zisa cutie neagra. Prin canale, se intelege, printre altele: a. pretul; b. calitatea; c. reclama; d. biografia social-profesionalaa consumatorului. Mobilurile rationale domina, in general, deciziile pentru produse si servicii: a. de uz curent; b. de lux; c. la care nu s-a apelat niciodata; d. nici una dintre variante. Care sunt opiniile dumneavoastrain legaturacu urmatoarele afirmatii ?: Acord Acord Indiferent Dezacord Detotal zacord total

____ 56.

____ 57.

____ 58.

____ 59.

____ 60.

Nivelul dobanzii este convenabil Personalul este eficient Atmosfera in bancaeste placuta Oferta bancii este satisfacatoare

215 107 193 268

124 267 276 427

348 398 421 205

259 197 89 97

102 68 69 51

Acest model de intrebare utilizeaza: a. diferentiala semantica; b. scara cu sumaconstanta; c. scala lui Likert. ____61. Care sunt aprecierile dvs. asupra calitatii serviciilor, nivelului dobanzii practicate si a diversitatii ofertei bancare din aceastabanca?: Foarte Favorabil SatisNefaFoarte favorabil facator vorabil nefavorabil Calitate 190 325 285 175 535 Nivelul 46 190 400 275 589 dobanzii Diversitatea 57 115 520 215 593 ofertei bancare Modelul folosit este: a. ordonarea rangurilor; b. diferentiala semantica; c. cu clasificare ierarhica. ____62. Intrebarea cu scalade atitudini de tipul Care sunt aprecierile dumneavoastraasupra calitatii, pretului si design-ului produselor din acest magazin? Foarte Favorabil SatisNefaFoarte favorabil facator vorabil nefavorabil a. calitate 590 575 750 310 275 b. pret 505 545 385 595 470 c. design 765 330 510 280 615 se poate incadra in categoria:

a. b. c. ____ 63.

scala lui Likert; diferentiala semantica; scala lui Stapel.

Capacitatea pietei poate fi exprimataprin intermediul urmatorilor indicatori: a. produsul national brut; b. cota de piata; c. viteza de rotatie. Varugam sane spuneti in ce scop ati vizitat acest magazin ? 1) pentru a efectua cumparaturi; 2) pentru a vainforma asupra marfurilor; 3) in alte scopuri. Aceastaintrebare este: a. cu clasificare ierarhica; b. cu mai multe variante de raspuns; c. cu raspunsuri intamplatoare. Faza cu cea mai lungadurata, care are in vedere mentinerea pozitiei pe piatasi cresterea beneficiilor totale, este cea de: a. lansare; b. crestere; c. maturitate; d. declin. Oamenii din interiorul unui grup de referinta, care, datoritaunor aptitudini speciale, cunostinte, personalitatii sau altor trasaturi, exercitainfluentaasupra celorlalti, sunt : a. operatorii de marketing; b. cumparatorii; c. liderii de opinie. pentru obtinerea unei unitati suplimentare de produs reprezinta:

____ 64.

____ 65.

____ 66.

____ 67. Sporul de cost necesar a. costul mediu; b. costul variabil; c. costul marginal. ____ 68.

Care din urmatoarele grupari contine numai componente ale micromediului unei intreprinderi producatoare de paste fainoase? a. furnizorii de materii prime; b. structura pe ramuri a activitatii economice;

c. d. ____ 69.

cresterea fondurilor destinate cercetarii dezvoltarii; traditii culinare.

Piata mondialaa produselor lactate este formatadin : a. suma pietelor interne plus piata internationalaa acestor produse; b. suma pietelor interne a acestor produse; c. piata internationalaa produselor respective; d. piata producatorilor de produse lactate. Intre cele patru grupe care contin unele componente ale micromediului intreprinderii existao singuragrupare corecta. Care este aceasta? a. furnizorii de marfuri, clientii, cadrul legislativ; b. furnizorii de marfuri, organismele publice, cadrul legislativ; c. prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural; d. prestatorii de servicii, concurentii, organismele publice. Piata produselor care satisfac nevoi secundare: a. este relativ rigida; b. este larga; c. are un coeficient de elasticitate subunitar; d. este elastica. Dacaritmul de crestere a vanzarilor intreprinderii este mai mare decat ritmul de crestere a vanzarilor totale : a. noua cotade piataa intreprinderii va fi mai mica decat vechea cotade piata; b. vechea cotade piatava fi mai micadecat noua cotade piata; c. raportul noua cota de piata/vechea cotava fi subunitar; d. informatia este insuficientapentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele douacote de piataale intreprinderii. Intre cele patru grupe de mai jos care contin componente ale macromediului intreprinderii existao singuragrupare corecta. Care e aceea? a. mediul demografic, mediul economic, forta de munca; b. organismele publice, mediul tehnologic, mediul politic; c. mediul economic, mediul politic, mediul cultural; d. organismele publice, mediul economic, mediul institutional. Crearea unei confuzii intre marca produselor intreprinderii si marca unui competitor reputat la nivelul pietei este :

____ 70.

____ 71.

____ 72.

____ 73.

____ 74.

a. b. c. d. ____ 75.

o formade concurentaimperfecta; o modalitate de realizare a publicitatii comparative; o formade concurentaparazitara; o formade concurentailicita.

Intre cele patru grupe care contin unele componente ale micromediului intreprinderii existao singuragrupare corecta. Care este aceasta? a. furnizorii de marfuri, clientii, cadrul legislativ; b. furnizorii de marfuri, organismele publice, clientii; c. prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural; d. prestatorii de servicii, concurentii, mediul demografic. Difuzarea unui produs nou pe piatase realizeazain mai multe faze: 1. etapa de cumpanire; 2. etapa de acceptare sau de respingere; 3. etapa de incercare; 4. etapa de constatare; 5. etapa interesului individual. Ordinea de succesiune a acestor etape este urmatoarea: a. 5-3-1-2-4; b. 4-5-1-3-2; c. 1-5-3-4-2; d. 5-1-4-3-2. Modelul Marshallian al comportamentului consumatorului are la baza teoria: a. invatarii; b. utilitatii marginale; c. psihoanalitica; d. consumului ostentativ. Modelul Freudian al comportamentului consumatorului are la bazateoria: a. invatarii; b. consumului ostentativ; c. utilitatii marginale; d. psihoanalitica. Modelul Pavlovian al comportamentului consumatorului are la bazateoria: a. invatarii; b. utilitatii marginale; c. consumului ostentativ; d. psihoanalitica. Modelul Veblenian al comportamentului consumatorului are la bazateoria: a. consumului ostentativ;

____ 76.

____ 77.

____ 78.

____ 79.

____ 80.

b. c. d. ____ 81.

invatarii; psihoanalitica; utilitatii marginale.

Urmatoarea formulare, in cadrul unei anchete selective de teren: Ce gen de literaturapreferati salecturati? este o intrebare: a. inchisa; b. cu raspunsuri multiple; c. dihotomica; d. pe principiul palniei rasturnate. Care este ocupatia dvs. ? este o intrebare: a. simpla; b. filtru; c. de identificare; d. pe principiul palniei. Diversificarea gamei constain: a. micsorarea gamei de produse oferite pe piata; b. influentarea produselor existente pe piata; c. largirea gamei de produse oferite pe piata. Legislatia referitoare la protectia consumatorului este expresia; a. componentei macromediului - mediul institutional b. componentei macromediului - mediul demografic; c. componentei macromediului -mediul economic; d. componentei macromediului -mediul social. In perioada propusade Robert Bartels, deceniul al patrulea al secolului nostru este cel al: a. dezvoltarii marketingului; b. integrarii marketingului; c. conceptualizarii marketingului; d. reevaluarii marketingului. Strategia care reprezintaalternativa ce conduce intreprinderea spre realizarea de produse noi, care nu au legaturacu actualele produse, nici din punct de vedere tehnologic, nici din cel al segmentelor de piatacarora le sunt destinate defineste: a. strategia extinderii liniei produselor; b. strategia de inlocuire; c. strategia diversificarii concentrice;

____ 82.

____ 83.

____ 84.

____ 85.

____ 86.

d. ____ 87.

strategia diversificarii laterale.

Strategia care presupune atragerea de noi segmente de cumparatori, adaugand variante noi in linia actualade produse defineste: a. strategia de extindere a pietei; b. strategia de dezvoltare a pietei; c. strategia diversificarii concentrice; d. strategia de reformulare. Strategia care orienteazaintreprinderea spre gasirea unor noi piete care sa-i solicite produsele actuale carora urmeazasale dea utilizari noi. a. strategia diversificarii concentrice; b. strategia de dezvoltare a pietei; c. strategia de inlocuire; d. strategia diversificarii laterale. In functie de obiect, publicitatea poate fi : a. publicitate de produs (serviciu); publicitate de marca; publicitate institutionala. b. publicitate de produs (serviciu); publicitate de marca; publicitate internationala. c. publicitate de produs (serviciu); publicitate de marca; publicitate de conditionare. d. publicitate de produs (serviciu); publicitate de marca; publicitate de conditionare.

____ 88.

____ 89.

____ 90.

Acea forma de publicitate, care este cea mai familiarasi mai frecvent utilizatain practica publicitarasi prin care se urmareste stimularea cererii de consum pentru produsele ( serviciile ) la care se referareprezinta: a. publicitatea de marca; b. publicitatea de produs; c. publicitatea institutionala; d. publicitatea de conditionare. Publicitatea prin care se urmareste stimularea cererii potentiale prin informarea publicului in legaturacu aparitia si prezenta pe piataa unui nou produs sau serviciu reprezinta: a. publicitatea de conditionare;

____ 91.

b. c. d. pu ____ 92.

publicitatea de informare; publicitatea comparativa; publicitatea de reamintire.

Publicitatea utilizatapentru compararea directaa unor produse sau servicii aflate in relatii de concurentape o anumitapiata, la care se recurge, in mod subtil, destul de frecvent de catre multe firme pe anumite piete externe reprezinta: a. publicitatea comparativa; b. publicitatea de informare; c. publicitatea de reamintire; d. publicitatea de conditionare.
____ 93.

Publicitatea ce are ca principal obiectiv stimularea cererii pentru un produs, serviciu, o marca, punand accentul pe conditiile de prezentare ale acestora care pot facilita identificarea lor in masa ofertei si este folosita in timpul perioadei de crestere si de maturitate din ciclul de viata al produselor, ca si in situatiile in care pe piataexistaproduse similare, substituibile sau concurente reprezinta: a. publicitatea comparativa; b. publicitatea de informare; c. publicitatea de reamintire; d. publicitatea de conditionare.
____ 94.

Publicitatea folositain scopul intaririi efectului unor actiuni de publicitate anterioara, respectiv, al pastrarii interesului pentru un produs, un serviciu, o firmain randul consumatorilor, chiar si in perioadele de maturitate din ciclul de viataal acestora reprezinta: a. publicitatea comparativa; b. publicitatea de informare; c. publicitatea de reamintire; d. publicitatea de conditionare.
____ 95.

Publicitatea axata pe evidentierea marcii sub care produsul/serviciul este oferit pietei,ce sa impus in conditiile multiplicarii neintrerupte a marcilor sub care intreprinderile isi prezintaprodusele reprezinta: a. publicitatea de produs; b. publicitatea de marca;

c. ____ 96.

publicitatea institutionala.

Publicitatea ce are ca principal obiectiv instaurarea in randul publicului a unei atitudini favorabile si de atasament fatade firmasi de oferta sa reprezinta: a. publicitatea institutionala; b. publicitatea de marca; c. publicitatea de produs. Publicitatea ce pune accentul pe reliefarea caracteristicilor clare ale produsului reprezinta publicitatea: a. de natura emotionala; b. de reamintire; c. de natura factuala; d. de conditionare. Publicitatea ce vizeaza exploatarea unor trasaturi si resorturi emotionale ale individului, pentru stimularea cererii utilizandu-se sloganuri de tipul cea mai bunamarcadin lume, produsul preferat in.. etc., reprezinta publicitatea: a. de natura emotionala; b. de reamintire; c. de natura factuala; d. de conditionare.

____ 97.

____ 98.

____ 99.

Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici si mijloace publicitare? a. presa, radioul si reducerea preturilor; b. vanzarile grupate, radioul si presa; c. publicitatea directa, televiziunea si catalogul; d. relatiile publice si merchandisingul. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici ale promovarii vanzarilor? a. presa, radioul si reducerea preturilor; b. publicitatea la locul vanzarii, sponsorizarea si catalogul; c. vanzarile grupate, radioul si presa; d. reducerile de pret, vanzarile grupate si merchandisingul. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici ale promovarii vanzarilor? a. publicitatea la locul vanzarii, sponsorizarea si catalogul; b. publicitatea la locul vanzarii, concursurile promotionale si vanzarile grupate; c. televiziunea, publicitatea exterioara si pliantul;

____ 100.

____ 101.

d. ____ 102.

presa, radioul si reducerea preturilor;

Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici si mijloace publicitare? a. presa, radioul si reducerea preturilor; b. relatiile publice, sponsorizarea si merchandisingul; c. agendele si calendarele, publicitatea gratuita si pliantul, prospectul si brosura; d. fortele de vanzare si utilizarea marcilor. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici si mijloace ale manifestarilor promotionale? a. relatiile publice, sponsorizarea si merchandisingul; b. agendele si calendarele, publicitatea gratuita si pliantul, prospectul si brosura; c. fortele de vanzare si utilizarea marcilor; d. participarea la manifestari cu caracter promotional si sponsorizarea. Instaurarea, in randul unei cat mai mari parti a publicului, a unui climat de incredere in firma respectiva, in capacitatea ei de a satisface trebuintele si exigentele diferitelor categorii de consumatori si utilizatori constituie obiectivul principal al: a. publicitatii; b. relatiilor publice; c. promovarii vanzarilor; d. utilizarii marcilor. Imbogatirea ofertei prin adaugarea unei valori suplimentare la nivelul produsului, al pretului si al distributiei, pe o perioadalimitatade timp, tinand seama de obiectivele comerciale ale intreprinderii si cu scopul de a castiga un avantaj temporar fatade concurentaconstituie obiectivele: a. relatiilor publice; b. manifestarilor promotionale; c. promovarii vanzarilor; d. utilizarii marcilor.

____ 103.

____ 104.

____ 105.

____ 106.

Ansamblul de tehnici promotionale ce vizeazavanzarea simultanasau succesivaa douasau mai multe produse la un pret global inferior celui rezultat prin insumarea preturilor individuale formeaza: a. vanzarile grupate; b. merchandisingul;

c. d. ____ 107.

sponsorizarea; reducerile de pret.

Completarea si intarirea campaniilor de promovare a vanzarilor, completarea mesajelor publicitare, extinderea fortei publicitatii si a variatelor forme de promovare constituie obiectivele intreprinderii in cazul folosirii ca activitate promotionala a: a. manifestarilor promotionale; b. fortelor de vanzare; c. relatiilor publice; d. utilizarii marcilor. Obiectivele dictate de necesitatea individualizarii si diferentierii produselor si serviciilor sale fata de cele ale concurentei, in functie de specificul segmentelor de piata constituie obiectivele intreprinderii in cazul folosirii ca activitate promotionala a: a. manifestarilor promotionale; b. fortelor de vanzare; c. relatiilor publice; d. utilizarii marcilor. Cresterea cifrei de afaceri, prin distribuirea produselor fara utilizarea retelei comerciale clasice, de prospectare si de intretinere a dialogului in cadrul pietei constituie obiectivele: a. relatiilor publice; b. manifestarilor promotionale; c. promovarii vanzarilor; d. fortelor de vanzare. Stabilirea unui procent din cifra de afaceri constituie o modalitate de stabilirea a: a. mixului promotional; b. bugetului promotional; c. strategiei promotionale; d. pretului promotional. Garantarea functionarii normale a produsului in favoarea caruia se acorda, dobandirea de catre consumator a tuturor informatiilor de care are nevoie si ofertarea de piese de schimb, inlocuitori sau produse noi alternative, dupa nevoie, constituie sarcinile: a. service-ului; b. service-ului comercial; c. service-ului tehnic. Componentele ce definesc produsul in optica marketingului sunt:

____ 108.

____ 109.

____ 110.

____ 111.

____ 112.

a. b. c. d.

politica de service si de garantie; componentele acorporale ale produsului, proprietatile si imaginea produsului; imaginea produsului; componentele acorporale si corporale ale produsului, comunicatiile cu privire la produs si imaginea produsului.

____ 113.

Caracteristicile merceologice ale produsului fac parte din: a. componentele acorporale ale produsului; b. componentele corporale ale produsului; c. comunicatiile cu privire la produs; d. imaginea produsului. Protectia legata prin brevet, numele si instructiunile, marca fac parte din: a. componentele acorporale ale produsului; b. componentele corporale ale produsului; c. comunicatiile cu privire la produs; d. imaginea produsului. Profunzimea gamei de produse este data de: a. de numarul de linii de produse ce o compun; b. numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse; c. insumarea efectiva a tuturor liniilor de fabricatie. Largimea gamei de produse este data de: a. numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse; b. insumarea efectiva a tuturor liniilor de fabricatie; c. de numarul de linii de produse ce o compun. Lungimea gamei de produse este data de: a. insumarea efectiva a tuturor liniilor de fabricatie. b. de numarul de linii de produse ce o compun; c. numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse. Inovatia ce antreneaza dezvoltarea sau aplicarea de noi idei sau noi tehnologii semnificand un salt fata de cele existente semnifica inovatia: a. prin acumulare; b. sintetica; c. discontinua.

____ 114.

____ 115.

____ 116.

____ 117.

____ 118.

____ 119.

Inovatia in cadrul careia produsele sau procesele dobandesc noi caracteristici, in principal prin extensia performantelor inregistrate de cadrul de referinta semnifica inovatia: a. sintetica; b. discontinua; c. prin acumulare. Inovatia care asigura combinarea creativa a ideilor sau tehnologiilor existente semnifica inovatia: a. discontinua; b. sintetica; c. prin acumulare. Metoda de stimulare a ideilor generatoare de produse noi apartinand lui R. P.Crawfort de la Universitatea Nebraska, ce constain insiruirea tuturor insusirilor unui produs, incercandu-se apoi modalitatile de a le schimba pentru a obtine bunuri cu valente calitative superioare semnifica metoda de creativitate in procesul de cautare de noi produse denumita: a. tehnica relatiilor impuse; b. analiza morfologica; c. listarea atributelor; d. brainstorming-ul. Procedeul dezvoltat de G.Gordon ce se bazeaza pe valorificarea creativitatii de grup, urmarind eliberarea participantilor de constrangerile generate de o formulare specifica a problemei, stimulandu-se astfel o gandire creatoare semnifica metoda de creativitate in procesul de cautare de noi produse denumita: a. analiza morfologica; b. brainstorming-ul; c. tehnica relatiilor impuse; d. creativitatea operationala. Procedeul dezvoltat de Charles S.Whiting care se defineste drept un grup de tehnici pentru stimularea unei idei noi originale create pe baza unei relatii impuse intre doua sau mai multe obiecte considerate, in mod normal, dispersate semnifica metoda de creativitate in procesul de cautare de noi produse denumita: a. analiza morfologica; b. brainstorming-ul; c. tehnica relatiilor impuse; d. creativitatea operationala.

____ 120.

____ 121.

____ 122.

____ 123.

____ 124.

Selectia de produse noi presupune utilizarea unui instrument deosebit de eficace, si anume: a. analiza morfologica; b. analiza valorii; c. analiza multivariata. Componenta a politicii de produs, ce se constituie intr-un ansamblu de operatiuni de creatie, proiectare, evaluare si executie, ce au drept finalitate obtinerea unor prototipuri o reprezinta: a. cercetarea produsului; b. activitatea de inovatie; c. modelarea produsului; d. asigurarea legala a produsului; e. atitudinea fata de produsele vechi. Componenta a politicii de produs, ce semnifica ansamblul actiunilor juridice prin care produsul este asigurat impotriva contrafacerilor o reprezinta: a. cercetarea produsului; b. activitatea de inovatie; c. modelarea produsului; d. asigurarea legala a produsului; e. atitudinea fata de produsele vechi. Componenta a politicii de produs, ce are in vedere analiza calitatii produselor aflate in fabricatie si/sau vanzare, studiul invechirii economice a acestora (prin intermediul ciclului lor de viata), analiza circulatiei produselor si urmarirea lor in utilizare si consum o reprezinta: a. cercetarea produsului; b. activitatea de inovatie; c. modelarea produsului; d. asigurarea legala a produsului; e. atitudinea fata de produsele vechi. Conceperea prototipului unui nou produs trebuie sa aiba in vedere realizarea : a. elementelor corporale si acorporale ale produsului; b. imaginii produsului; c. comunicatiilor privitoare la produs. Testarea care urmareste respectarea parametrilor tehnico-functionali, a compozitiei materiei prime, a tipodimensiunilor este:

____ 125.

____ 126.

____ 127.

____ 128.

____ 129.

a. b. c. d. ____ 130.

testarea de acceptabilitate; testarea tehnica; testarea partiala; testarea completa.

Testarea care supune verificarii consumatorilor potentiali o paleta larga si eterogena de parametri ai noului produs si se constituie intr-o etapa preliminara testarii pe piata este: a. testarea de acceptabilitate; b. testarea tehnica; c. testarea partiala; d. testarea completa. Care este succesiunea logica a urmatoarelor faze ale difuzarii unui nou produs pe piata: 1. etapa de acceptare sau respingere; 2. etapa de constatare; 3. etapa de cumpanire; 4. etapa interesului individual; 5. etapa de incercare.
a. 1,5, 4, 2, 3; b. 2, 3, 4, 5 ,1. c. 2, 4, 3, 5, 1;

____ 131.

____ 132.

Persoanelor carora li se atribuie conducerea opiniei in materie de noutate sunt: a. inovatorii; b. majoritatea timpurie; c. acceptantii timpurii; d. majoritatea tarzie. Persoanele care au nevoie, pentru luarea deciziei definitive de acceptare de mai mult timp si de alti factori de influenta sunt: a. inovatorii; b. majoritatea timpurie; c. acceptantii timpurii; d. majoritatea tarzie. Alegerea canalelor de distributie si fixarea zonei de lansare fac parte din etapa: a. testarea produselor; b. lansarea produselor pe piata; c. controlul lansarii produselor; d. urmarirea comportarii produselor in consum.

____ 133.

____ 134.

____ 135.

De care etapa a procesului de lansare a unui nou produs pe piata este legat auditul de produs? a. testarea produselor; b. lansarea produselor pe piata; c. controlul lansarii produselor; d. urmarirea comportarii produselor in consum. Informatiile privind gradul de raspandire a noilor produse pe piata si viteza de difuzare se obtin in urmatoarea etapa a procesului de lansare a unui nou produs pe piata: a. testarea produselor; b. lansarea produselor pe piata; c. controlul lansarii produselor; d. urmarirea comportarii produselor in consum. Diversificarea orizontala, ca alternativa strategica in politica de produs se realizeaza: a. prin marirea numarului de produse din cadrul gamei; b. prin prelungirea in amonte sau in aval a unei linii de produse, incluzand in nomenclatorul de fabricatie si unele bunuri anterior achizitionate anterior ca materii prime, sau altele care folosesc actualele produse ale intreprinderii drept componente constructive; c. prin dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza. Diversificarea verticala, ca alternativa strategica in politica de produs se infaptuieste: a. prin marirea numarului de produse din cadrul gamei; b. prin prelungirea in amonte sau in aval a unei linii de produse, incluzand in nomenclatorul de fabricatie si unele bunuri anterior achizitionate anterior ca materii prime, sau altele care folosesc actualele produse ale intreprinderii drept componente constructive; c. prin dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza. Diversificarea laterala, ca alternativa strategica in politica de produs, se infaptuieste: a. prin marirea numarului de produse din cadrul gamei; b. prin prelungirea in amonte sau in aval a unei linii de produse, incluzand in nomenclatorul de fabricatie si unele bunuri anterior achizitionate anterior ca materii prime, sau altele care folosesc actualele produse ale intreprinderii drept componente constructive; c. prin dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza. Lungimea canalului de distributie : a. se refera la numarul de verigi intermediare prin care marfurile trec de

____ 136.

____ 137.

____ 138.

____ 139.

____ 140.

b. c.

la producator la consumatorul final; este determinata de numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul fiecarei faze a rutei de distributie; exprima masura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum.

____ 141.

Latimea canalului de distributie : a. se refera la numarul de verigi intermediare prin care marfurile trec de la producator la consumatorul final; b. este determinata de numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul fiecarei faze a rutei de distributie; c. exprima masura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum. Adancimea canalului de distributie : a. se refera la numarul de verigi intermediare prin care marfurile trec de la producator la consumatorul final; b. este determinata de numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul fiecarei faze a rutei de distributie; c. exprima masura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum. Variabila independenta, manevrata si observata in timpul experimentului de marketing defineste: a. factorul experimental; b. nivelul factorului; c. reactia experimentala; d. efectul unui factor. Efectul masurabil al unui al unui tratament experimental reprezinta: a. factorul experimental; b. nivelul factorului; c. reactia experimentala; d. efectul unui factor. Procedura prin care cercetatorul de marketing manipuleaza in mod deliberat variabilele presupuse a fi cauze ale modificarii comportamentului unitatilor experimentale reprezinta: a. nivelul factorului; b. tratamentul experimental;

____ 142.

____ 143.

____ 144.

____ 145.

c. d. ____ 146.

interactiunea; efectul mediu.

Metoda patratului latin este o schema de proiectare experimentala: a. unifactoriala; b. bifactoriala; c. multifactoriala. Schema Inainte si Dupa este o schema de proiectare experimentala: a. unifactoriala; b. bifactoriala; c. multifactoriala. Practicarea unor preturi joase se utilizeaza in scopul: a. protectiei; b. patrunderii pe anumite piete; c. cultivarii imaginii unor produse cu performante de exceptie; d. atingerii resorturilor emotionale. Practicarea unor preturi inalte se utilizeaza in scopul: a. patrunderii pe anumite piete; b. cultivarii imaginii unor produse cu performante de exceptie; c. atingerii resorturilor emotionale; d. descurajarii concurentilor. In cazul unei piete stratificate dupa nivelul veniturilor se utilizeaza un nivel al preturilor: a. mediu; b. mediu, ridicat, modest; c. ridicat; d. mediu, ridicat. Diferentierea strategiilor dupa concurenta se realizeaza in cadrul strategiilor ce au la baza: a. gradul de mobilitate al pretului; b. gradul de diversificare; c. nivelul costurilor. Strategia orientata pe mobilitatea preturilor poate imbraca una din urmatoarele forme: a. luarea unei anumite distante fata de miscarile concurentei; b. garantarea unui anumit nivel minim al vanzarilor; c. modificarea preturilor intr-un numar mai mare sau mai mic de etape;

____ 147.

____ 148.

____ 149.

____ 150.

____ 151.

____ 152.

d. ____ 153.

concentrarea in trepte mai putine a preturilor.

Alegerea unei strategii selective de distributie, printr-un numar redus de intermediari are la baza criteriul: a. dimensiunea canalului; b. amploarea distributiei; c. gradul de participare a firmei; d. logistica marfurilor. Alegerea unei strategii directe de distributie, producator-beneficiar are la baza criteriul: a. dimensiunea canalului; b. amploarea distributiei; c. gradul de participare a firmei; d. logistica marfurilor. Alegerea unei strategii de distributie prin aparat propriu are la baza criteriul: a. gradul de participare a firmei; b. logistica marfurilor; c. gradul de control; d. amploarea distributiei; e. dimensiunea canalului. Criteriul care delimiteaza intermediarii in detailisti si angrosisti este: a. gradul de independenta; b. natura fluxurilor; c. locul ocupat. Criteriul care delimiteaza intermediarii, in principal, in reprezentante, agentii, comisionari, brokeri, concesionari etc. este: a. locul ocupat; b. gradul de independenta; c. natura fluxurilor. Stocarea produselor, componenta a sistemului logistic ocupa ca pondere in cadrul acestui sistem, locul: a. unu; b. patru; c. doi; d. nici un loc.

____ 154.

____ 155.

____ 156.

____ 157.

____ 158.

____ 159.

82. Formula corectaa sondajului neexhaustiv este:

a.

t 2 p (1 p ) ; b. t. p (1 p) n= ; 2 c. p 2t (1 t ) n= ; 2 d. t 2 p(1 p) n= . 2 n=
____ 160.

Metodele si tehnicile de cercetare directasunt: 1) ancheta selectiva; 2) testele psihometrice; 3) observarea; 4) experimentul de marketing; 5) simularea. a. 1+3; b. 4+5; c. 1+2+3; d. 1+2+3+4+5; Este adevarat castudiile despre comportamentul consumatorului au aratat ca: a. obiceiurile de cumparare au o stabilitate mai mare in timp decat obiceiurile de consum; b. obiceiurile de consum si deprinderile de cumparare sunt unul si acelasi concept; c. obiceiurile de consum au o stabilitate mai mare in timp decat deprinderile de cumparare, ceea ce inseamnacainfluenta lor solicitaun efort educational si promotional mai intens; d. obiceiurile de consum nu influenteazadeloc deprinderile de cumparare. Atitudinile se formeazaintr-un proces de: a. invatare; b. dedublare a personalitatii ; c. evaziune comportamentala; d. nici una din variante. Forma de manifestare comportamentalaprivind achizitionarea de marfuri sau servicii ce au dobandit caracter de repetabilitate se numesc:

____ 161.

____ 162.

____ 163.

a. b. c. d. ____ 164.

intentii de cumparare; deprinderi de cumparare; preferintele cumparatorilor; motivatia.

Dupa forma intrebarilor, chestionarele pot fi: a. speciale si omnibus; b. de date factuale si de opinie; c. chestionare cu intrebari inchise, deschise si mixte. Indicatia ce solicita respondenilor saindice ordinea de importana(locul I,II,III,IV) a trei atribute in decizia de cumparare a unei maini de spalat, se inscrie in cadrul metodei: a. metodei ordonarii rangurilor; b. metoda comparatiilor perechi; c. scala cu suma constanta; d. scala lui Stapel. Care este numarul de straturi in care se va structura colectivitatea investigatain raport cu criteriile: mediu (urban, rural), stare civila(casatorit, necasatorit) varsta(sub 20 de ani, 2145 ani, 46-60, peste 60 ani) si venit ( sub 1000 lei, 1000-2000 lei, peste 2000 lei)? a. 16; b. 48; c. 12; d. 36. Nevoile umane sunt putine, dar dorintele sunt: a. nelimitate; b. invers proportionale cu puterea de cumparare; c. direct proportionale cu puterea de cumparare; d. absente, daca oferta nu este diversificata. Cercetarile predictive urmaresc: a. sa descrie tendintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate, schimbarile ce se pot produce in dimensiunile si modul de manifestare ale acestora; b. sa testeze anumite instrumente si tehnici de cercetare; c. sastabileascacoordonatele prezente si viitoare ale fenomenului cercetat. Dupafrecventa desfasurarii, cercetarile de marketing pot fi: a. permanente si de teren;

____ 165.

____ 166.

____ 167.

____ 168.

____ 169.

b. c. d. ____ 170.

ocazionale si de birou; permanente, periodice si ocazionale; de teren si de birou.

Ce tip de cercetare de marketing urmareste stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari ulterioare? a. cercetarile descriptive; b. cercetarile explicative; c. cercetarile predicative; d. cercetarile exploratorii. Ce tip de cercetari se mai numesc si cercetari cauzale, deoarece ele reusesc saanalizeze desfasurarea in timp si spatiu a unui fenomen de piata, factorii de care depinde evolutia acestuia si directia influentei lor? a. cercetarile instrumentale; b. cercetarile exploratorii; c. cercetarile descriptive; d. cercetarile explicative. Ce reprezinta p din formula de determinare a esantionului in cazul unui sondaj neexhaustiv? a. probabilitatea de garantare a rezultatelor; b. marja de eroare; c. proportia componentelor din esantion care posedacaracteristica cercetata; d. nici un raspuns corect. Este cercetare directade marketing? a. experimentul de marketing; b. observarea; c. simularea; d. a + b +c Nu este metodade esantionare aleatoare: a. esantionarea de grup; b. esantionarea multistadiala; c. esantionarea prin metoda cotelor; d. esantionarea stratificata. Rata de raspuns cea mai micase intalneste in cazul:

____ 171.

____ 172.

____ 173.

____ 174.

____ 175.

a. b. c. d. ____ 176.

sondajelor personale la domiciliu; sondajelor personale asistate de calculator; sondajelor postale ad-hoc; sondajelor telefonice.

Care tip de sondaje are costul culegerii datelor cel mai mare? a. sondajele telefonice; b. sondajele personale de interceptare in zone publice; c. sondajele postale ad-hoc; d. sondajele telefonice asistate de calculator. Intrebarea Cati membrii are familia dumneavoastra? este: a. intrebare factuala; b. intrebare de identificare; c. intrebare filtru; d. intrebare de control. Este instrument de culegere a datelor: a. cercetarea directa; b. observarea; c. chestionarul; d. sondajul. Din grupa scalelor de evaluare a atitudinii nu face parte: a. diferentiala semantica; b. scala de ordonare a rangurilor; c. scala lui Stapel; d. scala lui Likert. Erorile sistematice sunt: a. erori care apar intamplator in procesul de masurare; b. erori datorate operatorului de interviu; c. erori cunoscute ca si tendinta; d. erori datorate neatentiei respondentului. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: a. nominale; b. ordinale; c. interval; d. proportionale.

____ 177.

____ 178.

____ 179.

____ 180.

____ 181.

____ 182.

Se mai numesc scale nemetrice scalele: a. nominale si ordinale; b. interval si proportionale; c. ordinale si interval; d. nominale si interval. Scala proportionalanu are una din urmatoarele caracteristici: a. are intervale egale; b. are origine unica; c. permite ordonari si clasificari; d. este scara preferatade respondent. Informatiile obtinute cu ajutorul diferentialei semantice sunt specifice scalei: a. nominale; b. ordinale; c. interval; d. proportionale. Pentru un tabel de contingenta de tipul 3x3, in conditiile aplicarii testului 2, numarul de grade de libertate aferente valorii tabelate a lui 2 este: a. 3; b. 4; c. 6; d. 9. Formula corecta a indicelui Laspeyres este:
a. b. c. d.

____ 183.

____ 184.

____ 185.

____ 186.

Ip = Ip = Ip = Ip =
.

; ;

____ 187.

Formula corecta a indicelui Paasche:

a. b.

Ip = Ip =

; ;

c. d.

Ip = Ip =

; .

____ 188.

Unul din grupurile de mai jos cuprinde doar componente ale micromediului de marketing al organizatiei: a. furnizorii, clientii si mediul natural; b. concurentii, intermediarii si organismele publice; c. furnizorii, concurentii si inflatia; d. mediul natural, economic si demografic. Organismele publice sunt componente a: a. macromediului de marketing; b. mediului intern de marketing; c. micromediului de marketing; d. mediului institutional. Tipul obisnuit de mediu cu care se confruntaintreprinderile din aproape toate sectoarele de activitate este: a. mediul stabil; b. mediul instabil; c. mediul turbulent; d. mediul extern. Mediul de marketing: a. include conceptele de mediu extern, mediu intern si relatiile dintre acestea; b. este un concept sinonim cu cel de mediu extern; c. este format doar din micromediu si din macromediu; d. se referala ansamblul relatiilor firmei. Concurenta dintre douafirme care satisfac aceeasi nevoie oferind produse diferite se numeste: a. concurentade marca; b. concurentala nivel de industrie; c. concurentaformala; d. concurenta generica. "Realizarea activitatilor economice care dirijeaza fluxul de bunuri si servicii de la producator la consumator sau utilizator este definitia

____ 189.

____ 190.

____ 191.

____ 192.

____ 193.

data de: a. Asociatia Americana de Marketing; b. Ph. Kotler; c. M. Baker; d. W. J. Stanton.

____ 194.

Definitia ''marketingul vizeazaorganizarea unei orientari simultane spre consumatori si spre profit, integrand eforturile organizatiei in aceastaoptica", apartine: a. Asociatiei Americane de Marketing; b. Ph. Kotler; c. McCarthy si Perrault; d. M. Baker. Imaginea produsului in optica marketingului cuprinde, printre altele: a. sinteza reprezentarilor mentale; b. ansamblul informatiilor transmise de producator; c. numele si marca, instructiunile de folosinta(utilizare). d. actiuni de promovare. Componente corporale ale produsului in optica marketingului cuprind, printre altele: a. sinteza reprezentarilor mentale de naturacognitiva; b. ansamblul informatiilor transmise de producator; c. numele si marca, instructiunile de folosinta(utilizare); d. caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau. Componente acorporale ale produsului in optica marketingului cuprind, printre altele: a. caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau; b. ansamblul informatiilor transmise de producator; c. numele si marca, instructiunile de folosinta(utilizare). Grupul de tehnici dezvoltate in ultimele decenii, utilizate pentru masurarea opiniilor populatiei privind obiectele si fenomenele supuse investigatiei, pe baza unor criterii multidimensionale reprezinta: a. analiza canonica; b. analiza factoriala; c. analiza grupurilor; d. scalarea metrica sau nemetrica multidimensionala.

____ 195.

____ 196.

____ 197.

____ 198.

____ 199.

Grupul de metode statistice multivariate al caror scop il reprezintacercetarea legaturilor de interdependentadintre mai multe variabile, cu ajutorul carora se caracterizeazaun anumit fenomen, prin reducerea (condensarea) volumului datelor cuprins in variabilele initiale si constituirea unui set mai mic de dimensiuni (factori), urmarindu-se o pierdere minimade informatii reprezinta: a. analiza canonica; b. analiza multivariata; c. analiza factoriala; d. analiza grupurilor. Metoda statistica multivariatade studiere a relatiei liniare dintre un grup de variabile dependente si un grup de variabile independente, si unele si altele putand fi masurate cu ajutorul unor scale metrice sau nemetrice reprezinta : a. analiza factoriala; b. analiza multivariata; c. analiza canonica; d. analiza grupurilor. Filozofia de afaceri diferitade celelalte directii de evolutie, potrivit careia solutia atingerii de catre o organizatie a obiectivelor proprii constain determinarea prealabilaa nevoilor si dorintelor consumatorilor vizati si in furnizarea satisfactiei asteptate intr-o mai mare masurasi intr-un mod mai eficient si mai operativ decat concurenta constituie: a. orientarea spre produs; b. orientarea de marketing; c. orientarea spre productie; d. orientarea spre vanzare. Orientarea de marketing care presupune ca intreprinzatorii sa-si concentreze eforturile in directia obtinerii unei productii cat mai ridicate, mai eficiente, si asigurarii unei distributii pe scaralargaeste: a. orientarea spre produs; b. orientarea de marketing; c. orientarea spre productie; d. orientarea spre vanzare.

____ 200.

____ 201.

____ 202.

Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat ntr-o cercetare selectiv , desf surat n rndul consumatorilor de ap mineral din municipiul X, n conditiile n care, probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%, coeficientul corespunz tor acestei probabilit ti este 1,96, eroarea limit acceptabil este de 3%, proportia componentelor din esantion care posed caracteristica cercetat este 0,80, iar efectivul statistic al populatiei municipiului este de

1000000 ? (numr ntreg) ANS: 683 1 Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat ntr-o cercetare selectiv , desf surat n rndul consumatorilor de bere din cartierul Tomis Nord, n conditiile n care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 98%, coeficientul corespunz tor acestei probabilit ti este 2,33, eroarea limita acceptabil este de 4%, proportia componentelor din esantion care au caracteristica cercetat este 0,5? (numr ntreg) ANS: 848 2 Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat ntr-o cercetare selectiv , desf surat n rndul salariatilor unei societ ti nationale, n conditiile n care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul corespunz tor acestei probabilit ti este 2,17, eroarea limit acceptabil este de 4%, iar efectivul statistic al salariatilor societ tii este de 4000 persoane? Se va ajusta mrimea esantionului.(numr ntreg) ANS: 622 3 Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat ntr-o cercetare selectiv , desf surat n rndul consumatorilor de Coca - Cola din municipiul Constanta, n conditiile n care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%, coeficientul corespunz tor acestei probabilit ti este 1,96, eroarea limit acceptabil este de 3%, iar proportia subiectilor care posed caracteristica cercetat este de 0,65 ? (numr ntreg) ANS: 971 4 Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat ntr-o cercetare selectiv desf surat n rndul salariatilor unei societ ti comerciale, n conditiile n care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul corespunz tor acestei probabilit ti este 2,17; eroarea limita admis este de 4% ? (numr ntreg) ANS: 736 5 Care este num rul segmentelor de piat rezultat n urma segment rii pe baza criteriilor sex, vrst (pn la 5 ani, 6 15 ani, 16 40 ani, 41 60 ani) si mediu (urban, rural)? (numr ntreg) ANS: 16 45 Care este num rul segmentelor de piat rezultat n urma segment rii pe baza criteriilor sex, vrst (pn la 10 ani, 11 30 ani, 31 50 ani, 51 70 ani), venit (600 lei, 601 - 2400 lei, peste 2400 lei) si mediu (urban, rural)? (numr ntreg) ANS: 48 46 Cererea lunar de produse de panificatie la nivelul judetului Constanta n primul semestru al anului a evoluat astfel: ianuarie 6600 februarie 6200 martie 7000 aprilie 7500 mai 7600 iunie 7800 S se previzioneze dimensiunea cererii lunare de produse de panificatie pentru sfrsitul anului (decembrie), utiliznd metoda sporului mediu. (numr ntreg) ANS: 9240 8 Cererea lunar de produse de panificatie la nivelul judetului Constanta n primul semestru al anului a evoluat astfel:ianuarie 6600 februarie 6200 martie 7000 aprilie 7500 mai 7600 iunie 7800 S se previzioneze dimensiunea cererii lunare de produse de panificatie pentru luna septembrie, utiliznd metoda sporului mediu. (numr ntreg) ANS: 8520 9 Cererea lunar de produse de panificatie la nivelul judetului Constanta n primul semestru al anului a evoluat astfel: ianuarie 6600 februarie 6200 martie 7000 aprilie 7500 mai 7600 iunie 7800 S se previzioneze dimensiunea cererii lunare de produse de panificatie pentru luna iulie, utiliznd metoda sporului mediu. (numr ntreg) ANS: 8040 10 Cererea lunar de produse de panificatie la nivelul judetului Constanta n primul semestru al anului a evoluat astfel: ianuarie 6600 februarie 6200 martie 7000 aprilie 7500 mai 7600 iunie 7800 S se previzioneze dimensiunea cererii lunare de produse de panificatie pentru luna noiembrie, utiliznd metoda sporului mediu. (numr ntreg) ANS: 9000 11 Cota de piat a ntreprinderii X era n 2008, de 16%, iar a principalului concurent existent pe piat de 32%. Care a fost cota relativ de piat a ntreprinderii X n acel an? (x,xx) ANS: 0,50 16 Dac dimensiunea esantionului este de 400 unitti de observare, iar esantionul este structurat n raport cu criteriile: mediu (urban, rural) si sex (brbati, femei), proportiile specifice acestor criterii sunt: urban 75%, rural 25%, respectiv brbati 44%, femei 56%, s se determine care este numrul componentelor din stratul consumatorilor barbati din mediul rural.

(numr intreg) ANS: 44 25 Dac dimensiunea esantionului este de 400 unitti de observare, iar esantionul este structurat n raport cu criteriile: mediu (urban, rural) si sex (brbati, femei), proportiile specifice acestor criterii sunt: urban 75%, rural 25%, respectiv brbati 44%, femei 56%, s se determine care este numrul componentelor din stratul consumatorilor femei din mediul rural. (numr intreg) ANS:56 50 Dac dimensiunea esantionului este de 400 unitti de observare, iar esantionul este structurat n raport cu criteriile: mediu (urban, rural) si sex (brbati, femei), proportiile specifice acestor criterii sunt: urban 75%, rural 25%, respectiv brbati 44%, femei 56%, s se determine care este numrul componentelor din stratul consumatorilor brbati din mediul urban. (numr intreg) ANS:132 51 Dac dimensiunea esantionului este de 400 unitti de observare, iar esantionul este structurat n raport cu criteriile: mediu (urban, rural) si sex (brbati, femei), proportiile specifice acestor criterii sunt: urban 75%, rural 25%, respectiv brbati 44%, femei 56%, s se determine care este numrul componentelor din stratul consumatorilor femei din mediul urban. (numr intreg) ANS:168 52 Dinamica unei grupe de mrfuri este urmtoarea: Sold initial 30; iesiri 8; intrari 10 S se calculeze ritmul anual al nnoirii sortimentale.(xx,xx%) ANS: 31,25% 33 Dinamica unei grupe de mrfuri este urmtoarea: Sold initial 30; iesiri 7; intrari 11. S se calculeze ritmul anual al diversific rii sortimentale.(xx,xx%) ANS: 13,33% 35 Dinamica unei grupe de mrfuri este urmtoarea: Sold initial 80; iesiri 24; intrari 36 Sa se calculeze ritmul anual al diversific rii sortimentale.(xx%) ANS: 15% 36 Dinamica unei grupe de mrfuri este urmtoarea: Sold initial 83; iesiri 19; intrari 36 S se calculeze ritmul anual al nnoirii sortimentale.(xx%) ANS: 36% 34 Farmacia X a vndut n perioada t0 1200 tuburi past de dinti la pretul de 12 lei. n perioada t1, pretul mediu al tuburilor de past de dinti a crescut cu 3 lei, iar volumul total al vnz rilor de tuburi de past de dinti a crescut cu 450 tuburi. S se calculeze coeficientul elasticit tii directe a cererii n functie de pret pentru tuburile de past de dinti. (x,xx) ANS: 1,50 47 Farmacia X a vndut n perioada t0 1720 tuburi past de dinti la pretul de 27 lei. n perioada t1, pretul mediu al tuburilor de past de dinti a crescut cu 8 lei, iar volumul total al vnz rilor de tuburi de past de dinti a crescut la 2060 tuburi. S se calculeze coeficientul elasticit tii directe a cererii n functie de pret pentru tuburile de past de dinti. (x,xx) ANS: 0,67 19 Folosind tabelul de mai jos, ce cuprinde date privind desfacerile cu am nuntul pe grupe de m rfuri, conform Anuarului statistic al Romniei 2007, s se calculeze coeficientul de elasticitate al m rfurilor alimentare, n raport cu evolutia desfacerilor totale de m rfuri. (x,xx) Total desfaceri in 2005: 71504 in 2006: 84193 ; M rfuri alimentare in 2005 33443 in 2006 37179 ANS: 0,63 32 Folosind tabelul de mai jos, ce cuprinde date privind desfacerile cu am nuntul pe grupe de m rfuri, conform Anuarului statistic al Romniei 2007, s se calculeze coeficientul de elasticitate al m rfurilor nealimentare, n raport cu evolutia desfacerilor totale de m rfuri. (x,xx) Total desfaceri in 2005: 71504; in 2006: 84193; Marfuri nealim. In 2005: 38061 in 2006 47014 ANS: 1,33 53 n cadrul unei anchete efectuate pe un esantion de 1000 de persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs despre gustul acestuia a fost m surat cu ajutorul diferentialei semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urm toarea : f.fav:510; fav: 250; nici-nici: 120; nefav:80; f.fav:40 Care este scorul mediu exprimnd opinia esantionului despre gustul produsului respectiv ? (x,xx) ANS: 4,11 41 n cadrul unei cercet ri selective, efectuate pe un esantion de 1400 de persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs privind pretul acestuia a fost m surat cu ajutorul diferentialei semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urm toarea : f.fav:280; fav: 220; nici-nici: 300; nefav:310; f.fav: 290Care este scorul mediu exprimnd opinia esantionului despre pretul

produsului respectiv ? (x,xx) ANS: 2,92 40 n cadrul unei cercet ri selective, efectuate pe un esantion de 1320 de persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs despre pretul acestuia a fost m surat cu ajutorul diferentialei semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urm toarea: f.fav:400; fav: 420; nici-nici: 110; nefav:240; f.fav150 Care este scorul mediu exprimnd opinia esantionului despre pretul produsului respectiv ? (x,xxx) ANS: 3,515 42 n cadrul unei cercet ri selective, efectuate pe un esantion de 1000 de persoane, opinia utilizatorilor despre gustul b uturii r coritoare SEVEN UP, m surat cu ajutorul diferentialei semantice cu cinci trepte, a fost urm toarea : f.fav:280; fav: 320; nici-nici: 140; nefav:110; f.fav150 Care este scorul mediu exprimnd opinia esantionului despre gustul produsului respectiv ? (x,xx) ANS: 3,47 44 n cadrul unei cercet ri selective, efectuate pe un esantion de 2000 de persoane, privind preferintele subiectilor cercetati pentru detergentul ARIEL, m surat cu ajutorul scalei lui Likert, r spunsurile au fost: Acord total 350; accord: 580; indif: 300; dezac: 390; dezac.total: 380 Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului? (x,xxx) ANS: 0,065 43 n urma unui sondaj efectuat n rndul a 750 de consumatori, privind atitudinea lor fat de campania de promovare derulat, s-au obtinut urmtoarele rezultate:F.fav.147; fav:143 Nicinici: 188 ; nefav: 230 f.nefav: 42 Care este atitudinea generala a consumatorilor? (x,xxx) ANS: 3,164 37 Magazinul X a vndut n perioada t0 4500 calculatoare la un pret mediu de 4580 lei. n perioada t1, volumul total al vnz rilor de calculatoare a crescut la 4700 buc ti. Pretul mediu al calculatoarelor a crescut la 5340 lei. Cunoscnd aceste informatii, s se calculeze coeficientul elasticit tii directe al cererii n functie de pret. (x,xx) ANS: 0,27 48 Magazinul X a vndut n perioada t0, 3400 calculatoare la un pret mediu de 4200 lei. n perioada t1, volumul total al vnz rilor de calculatoare a crescut la 4360 calculatoare. Pretul mediu al calculatoarelor a crescut la 5350 lei. Cunoscnd aceste informatii s se calculeze coeficientul elasticit tii directe a cererii n functie de pret. (x,xx) ANS: 1,03 49 S se calculeze valoarea lui , stiind c rezultatele sondajului au indicat: (xx,xxxx) Consumatori Brbati 184(211) Femei 380(353) / Neconsumatori 266(239 370(397) ANS: 10,4067 26 S se calculeze valoarea lui , stiind c rezultatele sondajului au indicat: (x,xxxx) Consumatori Brbati 300(281) Femei 320(339) / Neconsumatori 430(399) 370(402) ANS: 7,4698 27 S se determine cota de piat detinut de firma X, stiind c volumul vnzrilor acestei firme n anul 2008 a fost de 80 milioane de euro, iar volumul total al tranzactiilor pe piata respectiv a fost de 400 milioane de euro. (xx%) ANS: 20% 28 S se determine cota relativ de piat a liderului, stiind faptul c valoarea acestui indicator la nivelul concurentului ce ocup pozitia secund pe piat este de 0,74. (x,xx) ANS: 1,35 17 S se determine dimensiunea unui esantion ce va fi utilizat ntr-o cercetare selectiv desf surat n rndul studentilor din Universitatea Spiru Haret Constanta, pentru a stabili tirajul unei c rti de specialitate, n conditiile n care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 96%, coeficientul corespunz tor acestei probabilit ti este 2,05; p = 0,8; eroarea limita admis este de 3,5%. (numr ntreg) ANS: 549 7 S se determine mrimea esantionului necesar pentru efectuarea unei cercetri de marketing asupra unei populatii de 10.000 persoane, cunoscndu-se: probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul corespunztor acestei probabilitti fiind de 2,33; eroarea limit acceptabil este de 2%; proportia elementelor din esantion care posed caracteristica cercetat este de 0,74. (numr ntreg) ANS: 2265 24 S se determine mrimea esantionului, cunoscnd c probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 96%, creia i corespunde un coeficient t=2,05, eroarea limit acceptabil este de 2,75%, iar proportia componentelor din esantion care posed caracteristica cercetat nu este cunoscut. Care este mrimea esantionului? (numr ntreg) ANS: 1390 20 S se determine mrimea esantionului, cunoscndu-se: probabilitatea de garantare a

rezultatelor este de 99%, coeficientul corespunztor acestei probabilitti fiind de t=2,58, iar eroarea limita acceptabil este de 3%. (numr ntreg) ANS: 1849 23 S se determine mrimea unui esantion stiind c probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetrii este de 95% (t=1,96), eroarea limit acceptabil este de 4%, iar ponderea specific a celor care detin caracteristica studiat este de 0,85. (numr ntreg) ANS: 306 29 S se determine mrimea unui esantion, necesar pentru o anchet selectiv privind studiul intentiilor de cumprare a noului tip de past de dinti al firmei X, astfel nct s fie reprezentativ pentru colectivitatea general. Cercettorul decide s lucreze n conditiile unei probabilitti de garantare a rezultatelor cercetrii de 97% (creia i corespunde un coeficient t=2,17) si a unei valori limit acceptabile de 3%. De asemenea, se cunoaste valoarea p=0,84, reprezentnd proportia componentelor esantionului care posed caracteristica cercetat. (numr ntreg) ANS: 703 21 S se determine mrimea unui esantion, necesar pentru o anchet selectiv privind studiul intentiilor de cumprare a noului tip de past de dinti al firmei X, ce se desfsoar n rndul a 4000 de participanti la un concurs promotional organizat anterior de ctre firma n cauz, astfel nct s fie reprezentativ pentru colectivitatea general. Cercettorul decide s lucreze n conditiile unei probabilitti de garantare a rezultatelor cercetrii de 95% (creia i corespunde un coeficient t=1,96 ) si a unei valori limit acceptabile de 2,5%. De asemenea, se cunoaste valoarea p=0,74 reprezentnd proportia componentelor din esantion care posed caracteristica cercetat. S se corecteze mrimea esantionului (numr ntreg) ANS: 913 22 S se determine media general a opiniilor consumatorilor intervievati cu privire la gustul produsului Coca-Cola Light, stiind c rezultatele anchetei de teren sunt umtoarele: (x,xxx) Acord total 210 Acord 50 Indif.80 Dezac.110 Dez.total 190 ANS: -0,031 31 S se determine opinia general a consumatorilor privind produsul X, stiind c n urma unei anchete s-a obtinut urmtoarea distributie de frecvente: (x,xxx) F.B. 220 Buna 105 Acceptabila 130 Satisfacatoare 35 Nesat.110 ANS: 3,483 30 S se determine opinia general a consumatorilor privind produsul X, stiind c n urma unei anchete s-a obtinut urmtoarea distributie de frecvente (x,xx):F.buna:220; buna:105; accept:30; satisfy:35; nesat:110 ANS: 3,58 38 S se determine si s se ajusteze mrimea final a unui esantion, corespunztoare sondajului exhaustiv, stiind c probabilitatea de garantare a rezultatului este 95%, (t=1,96), eroarea limit acceptabil este de 5%, iar efectivul populatiei statistice cercetate este N=2000 persoane. (numr ntreg) ANS:322 39 Un hotel aflat ntr-o statiune montan cu 3500 de locuitori doreste s realizeze o cercetare privind imaginea sa printre localnici. n acest scop se proiecteaz o cercetare direct selectiv . S se calculeze si s se ajusteze m rimea esantionului care trebuie intervievat respectnduse urm toarele conditii: - probabilitatea de garantare a rezultatelor P = 96%, coeficientul corespunz tor acestei probabilit ti este de 2,05; - proportia componentelor esantionului care posed caracteristica cercetat , p = 0,4; - eroarea limit acceptabil 4%. (numr ntreg) ANS: 534 6

Vnzrile firmei Y erau n anul 2008 de 50 miliarde euro, n timp ce circulatia total de mrfuri a trii A a fost n acelasi an, de 2725 miliarde euro. Care a fost cota de piat a firmei Y n anul 2008? (x,xx%) ANS: 1,83% 18 Vnz rile ntreprinderii Y erau n 2008, de 36,50 miliarde euro, n timp ce vnz rile concurentului aflat pe prima pozitie s-au ridicat la valoarea de 50 miliarde euro. Care a fost cota relativ de piat a ntreprinderii Y n acel an? (x,xx) ANS: 0,73 14

Vnz rile ntreprinderii Y erau n 2008, de 40 miliarde euro, n timp ce vnz rile concurentului aflat pe prima pozitie s-au ridicat la valoarea de 58 miliarde euro. Care a fost cota relativ de piat a ntreprinderii Y n acel an? (x,xx) ANS: 0,69 15 Vnz rile ntreprinderii Y erau n 2008, de 50 miliarde euro, n timp ce vnz rile concurentului aflat pe pozitia secund s-au ridicat la valoarea de 36,5 miliarde euro. Care a fost cota relativ de piat a ntreprinderii Y n acel an? (x,xx) ANS:1,37 12 Vnz rile ntreprinderii Y erau n 2008, de 58 miliarde euro, n timp ce vnz rile concurentului aflat pe pozitia secund s-au ridicat la valoarea de 40 miliarde euro. Care a fost cota relativ de piat a ntreprinderii Y n acel an? (x,xx) ANS: 1,45 13

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46.

ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS:

B D C C A B B B C A B B B D D A A A A A D D B A B B C D D D C C C B B B C A D C C C C C A A

47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92.

ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS:

D D A C C B C B B B B C A C B B B B C C C A A D D B C C B B B D A A B C C A A D C B A B B A

93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139.

ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS:

D C B A C A C D B C D D C A C D D B C D B A B C A C C B C D C B C D A A B A C C D B D C A B C

140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173. 174. 175. 176. 177. 178. 179. 180. 181. 182. 183. 184. 185.

ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS:

A B C A C B C A B B B C C B A A C B C D C C A B C A B A A C D D C B C C A A C B C B A D C B

186. 187. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194. 195. 196. 197. 198. 199. 200. 201. 202. 203. 204. 205. 206.

ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS:

D A B C B A C A C A D C D C C B C A B D B