Distributia normala

Este cea mai importanta intalnita in statistica matematica, si este caracterizata de

reprezentarea curbei frecventelor, sub forma curbei.
Doar pentru cunoscatori aceasta distributie sau functie are forma
Distributia normala este reprezentata de
POZA 1
Px este egal cu probabilitatea sau a unei valori oare care x, iar m si sigma sunt
media si respective abaterea mediei patratic a distributiei. De obicei spunem ca
distributia normala este de parametrii N(m,Sigma). Curba unei distributii normale
ar trebui sa fie urmatoarea.
POZA 2
Asa cum gasim si in tabelele corespondente ale curbei Gauss la Plass aria de sub
clopotul lui Gauss corespunde valorii de 100% ce corespunde valorii 1, deoarece
aceste marimi tabelate sunt adimensionale inseamna ca putem aplica functia
Gauss la Plass in toate studiile de esantionare a populatiei pentru a studia o
populatie intreaga sau chiar pentru a face comparatii intre populatie (esantioane)
care au marimi (unitati de masura) diferite. Proprietatiile distributiei normale
prezinta o foarte mare importanta atunci cand studiem sau testamk impostaze
statistice
Distributia normala normata (standard)
Distributia normala normata este un caz particular al distributiei normale care are
media egala cu 0 si abaterea mediei patratica egala cu 1
Pentru a putea compara doua distributii (populatii, esantioane) care au unitati de
masura diferitavom aplica sau vom folosi scorurile Z, scorul Z care se
Z=x-m/sigma
De exemplu putem aprecia ca o persoana are greutatea x de 80Kg ea apartine
unei distributii pt care media este 75Kg iar abaterea mediei patratica este de 5Kg
Za=80-75/5=1
Apartine esantionului A
Ex2. X=65Kg
m=68Kg
sigma=2Kg
Zb=65-68/2= -1,5
Apartine esantionului B
Daca vrem sa comparam acum persoana a cu persoana b din punct de vedere al
greutatii si din punct de vedere al apartenentei la esantionul A respective
esantionull B
In exemplele anterioare putem aprecia in cazul a ca perosana care apartine
esantionului A apartine (totusi) valorilor tipice normale putem aprecia ca
persoana care x=80kg aparine intervalului de incredere de la 75 la 80 si este o
persoana tipica pentru esantionul studiat.
Pentru a facilita comparatiile noi vom reprezenta intervalul de incredere similar
pentru scorurile Z(vom normaliza valoriile studiate.
POZA 3
Aceste scoruri Z sunt extrem de utile cand vrem sa combinam sau sa agregam
doua distributii distincte.
Pentru exemplificare vom folosi urmatorul exemplu.
Consideram ca standardul de viata al famililor intr-un judet este evaluat in functie
de doua caracteristici sau criterii diferite notate x1-venit/persoana x2-suprafata
locuibila/persoana s-au caculat pentru intregul oras mediile si abateriile mediei
patratice pentru cele doua variabile
Vrem sa apreciem standardul de viata al unei familii pentru care avem x1=48euro
Si x2=15mp2/pers. Deoarece in mod obisnuit nu putem insuma mp2 cu euro vom
normaliza variabilele calculand scorurile Z1 si Z2

X1 VENIT/PERSOANA X2 suprafata locuibila/pers

M1=50euro M2=9mp2/persoana
Sigma=10euro Sigma2=3mp2/persoana

Z1=X1-M1/SIGMA1=48-50/10=
Z2=X2-M2/SIGMA2=15-9/3=
Conform valoriilor z1 calulate deoarece -0,2 apartine intervalului de incredere de
la [-1;1] putem spune ca din punct de vedere al venitului pe membru de familie,
familia studiata este o familie obisnuita si in mod corespunzator putem aprecia ca
din punct de vedere al stasului locative familia studiata este atipica. Dorim sa
apreciem aceasta familie concomtent pe seama celor doua criterii, venit si
suprafata locuibila astfel ca vom putea calcula Z2=2 acest scor z=0,8 Inseamna ca
atunci cumulam cele doau criterii, putem aprecia ca familia studiata este o familie
atipica avand un trai sau un standard de viata mai ridicat decat alte familii. Luam o
familie in analiza pentru care venitul este x1=80euro/persoana
x2=7mp2/persoana
Cum putem aprecia aceasta familie pe baza celor doau criterii.
Z1=x1-m1/sigma1=80-50/10=3 nu apartine intervalului [-1;1]
Z2=7-9/3=0,66 apartine intervalului [-1;1]
Z=Z1+Z2=3-0,66=2,33 nu apartine [-1;1]