Capitolul 

4 din 49
Dimensiunile din schizofrenie și relația dintre ele
Dimensiunile enunţate nu trebuie privite ca entităţi independente. Ele sunt co-dependente, unele putând trece la un moment dat în prim plan,
eclipsându-le pe celelalte: de pildă dimensiunea pozitivă, de dezorganizare poate deveni "zgomotoasă" şi deranjantă pentru anturaj sau pentru
subiect. De altfel, se descriu şi alte dimensiuni ca cea obsesiv-compulsivă, anxioasă.

Caracterizare a dimensiunilor
Debut
 insidios la simptomele negative, cognitive
 acut, cazul simptomelor pozitive, de dezorganizare, cu distorsiunea gravă a realităţii, invadare de halucinaţii terifiante,
dezvoltarea unor constelaţii de idei delirante nesistematizate iniţial, cu teroare
 supra acut
 medico-legal
Evoluţie
 clar demarcată de debut, dezvoltare, extincţie, rezoluţie (dimensiunea afectivă, pozitivă);
 progredientă - dezvoltarea simptomelor negative şi cognitive încă din prodrom şi agravarea lor în timp (Fig.2).

 1

 2

 3

 4

 5

Figura 2
Figura 2
Figura 2
Figura 2
Figura 2
Primare/secundare
 negative primare, care se dezvoltă de sine stătător
 negative secundare, rezultate prin substimulare; afective secundare după extincţia unui episod psihotic consumptiv; de regulă,
pacientul prezintă prin revelarea situaţiei de boală, a prejudiciilor, depresie secundară.
Simptomele cognitive, negative secundare se pare că sunt mai responsive terapeutic faţă de cele primare.
Prim/secund plan 
Pleiada de grupe de simptome poate fi simultan prezentă sau pot fi doar unele dintre ele prezente la un moment dat.
EX: depresia postpsihotică are o durată circumscrisă, episoadele afective putând fi absente lungi perioade de timp.

Ca dezvoltare, se constată infiltrarea cu peste cinci ani în avans a simptomelor negative nespecifice, care, de regulă, nu atrag atenţia. În
proximitatea izbucnirii psihozei devin pregnante simptomele pozitive, halucinaţiile, agitaţia psiho-motorie, care devin ţintă diagnostică şi
terapeutică. Dar, departe de a se fi redus, ele nu sunt la acea etapă cele mai deranjante. 

Ca demers mai rafinat ulterior, simptomele negative, cognitive pot fi cuantificate psihopatometric, putându-se constata faptul că acestea se
agravează şi sunt modest ameliorate terapeutic medicamentos, dar discret prin măsuri psiho-sociale de reabilitare. (Fig. 3).

Fig. 3 Dezvoltarea temporală a grupelor de simptome

Funcționalitate
 Toate dimensiunile afectează persoana în cauză, relaţiile intrafamiliale, randamentul profesional, reţeaua de suport social, sistemul de
sănătate. Patognomonice pentru o adecvată funcţionalitate par să fie diverse subtipuri cognitive.

Concilierea sistemelor de abordare categoriale,

dimensionale
Chiar dacă modelul de abordare dimensional câştigă teren, nu există un consens unanim privind dimensiunile psihopatologice, sistemul
categorial fiind esenţial în procesul clinic al deciziilor clinice.

Abordarea ierarhic dimensională a maladiilor psihiatrice se pare că armonizează în mai mare măsură nozologia teroretică cu datele concrete
de psihopatologie. 

Consorţiul HiTOP (Hierarchical taxonomy of Psychopathology) îşi propune să surprindă şi stările subsindromale, de graniţă, nespecifice prin
identificarea unor constructe coerente, a tiparelor comorbidităţilor, descrierii covarianţei simptomelor, a trăsăturilor maladaptative.
Iată modalitatea de ierarhizare pe cinci nivele:
 Descrierea componentelor simptomatice, trăsăturilor maladaptative
 Organizarea acestora în sindroame dimensionale
 Gruparea în subfactori
 Agregarea constelaţiilor în spectre largi
 Integrarea tuturor factorilor în spectre superlargi
Responsivitatea terapeutică 
Este la rândul său extrem de diferită. 

Deşi par impresionante, simptomele pozitive, de dezorganizare, răspund rapid şi bine la antipsihotice. Mulţumitor sunt rezolvate şi
simptomele afective. În schimb, simptomele cognitive par să fie influenţate de tehnici de remediere cognitivă, al căror efect benefic are
remanenţă de maxim şase luni. 

Simptomele negative nu sunt responsive terapeutic şi doar câteva demersuri de reabilitare psihosocială par a le ameliora discret.