Sunteți pe pagina 1din 16
Capitolul Analiza documentelor ; forma sau alta, timpul este o dimensiune fiali a oricirei cercetiiri sociale, Modurile de abordare, gerea si prelucrarea datelor sau interpretarca acestora Taporteazi la timp pentru a infelege, explica si prezice e mente si deveniri sociale. In functie de timp, cercetiirile versale, orientate spre un moment al succesiunii sociale, nostalgia _longitudinalita ii id studiile repetate continue in timp isi sprijinul in rigurozitatea extensivitatea abordirii transversale, Aceasta veritaly pendulare a abordirilor se explici si prin permanenta care a memoriei individuale sau sociale, Numai ci po litagile de invocare sint destul de a evenimentelor, trdirilor sau starilor tree exemplu, pe memoria psiho-sociali a_persoanelor individual Aceasta este insi selectiva si, de multe ori, subiectiva chiar distorsionanta, Ea trebuie redati in scris sa trati, analizata, comparati si oarecum ,,socializ serii de mirturii ale unor evenimente ‘petrecute, transpm in documente cu o aura pregnant personali : biografii, jurnale, memorii sau scrisori. pot fi in nici un fel ignorate, pentru stare, devenire sau eveniment au avut propriii actori sia respectiv persoanele individuale implicate, Si totusi, nu sint singurele urme ale trecutului, Societatile, fie mai vechi sau mai noi, dar mai ales cele recente si ind lin epoca de dezvoltare a statisticii sia mijloacelor de mare in masi, ne oferi o largi varietate de documente, d 176 PR es) ae \irturii despre evenimente, experiente, stiri si deveniri trecute pe temeiul cirora putem analiza si interpreta stiri prezente sau anticipa deveniri probabile proiectate in timpul viitor. Adeseori se consider‘ ci stiintele sociale, cu excepti istoriei, se concentreazi cu predilectie asupra prezentului. Dar aga cum istoria studiaza trecutul din perspectiva prezen- tului, "pentru infelegerea mai adecvati a evenimentelor gi relatiilor actuale si chiar pentru anticiparea viitorului, to astfel o stiinf% social’ cantonata strict in prezent, care ignori experien{ele trecute si proiectiile viitoare, risci si propun’ interpretiri si explicafii simplificatoare. Tocmai de aceea analiza documentelor este o sursi fundamentali a cercetirit din stiintele sociale, In acest capitol ne vom referi la diversele documente disponibile cercetirii sociale si la posibiliti file de analizi a continutului lor. 4A. Varietatea si semnificatia documentelor sociale Inci scolastica medieval postulase ci ,,scientia nom est individuorum". Stiinta trebuie si ajunga la formularea de legi generale si universale, neavind loc pentru individul singular. Filosofia germani de’ la sfirsitul secolului al X[X-lea face, de exemplu, prin W, Windelband, o distinctie clari si tran- sant intre gtiintele nomotetice gi cele idiografice. O verita- bik dilema isi face loc in cimpul cercet&nii, stiinfa opunin- du-se unicititii, A studia soci eamni a identifica structuri gi legi generale de compozabilitate a structurilor si relafiilor dintre ele, eliminind individualitatea de pe scena istoriei, Totugi, agentul si actorul ireductibil al oricirei struc~ turi sociale este persoana umani sau o alta entitate singular’, Problema este cum poate fi studiati o structuri ficind abstractic de individualitatea structurarii. De-a lungul timpului, distinctia a fost cind accentuati, cind diminuati, Oricum, prezenta ei_a fost permanenti, conducind la dezvoltarea in cadrul sociologiei si a altor stiinte social tici metodologice +: una_,obiectiva", pozi- urmind exemplul stiinjelor naturti, gi 1 1, Vidseeann, Metodolagia corcetdrii sociologice. Orientari si probleme, Stiinfificd si Enciclopedict, 1982, p. 3742. v9 Subrectiv ireductibil al fenomenelor sociale si pe rolul p soanei individuale in constructia fenomenelor si proceselot sociale. Metodele de cercetare au fost si ele opuse. Metod aga-zis riguroase si cantitativ orientate au fost deavoltate independent si adeseori in opozitie cu metodele centrat Pe analiza modului individual de interpretare a eveniment Viefii sociale. Un exemplu ilustrativ al acestei stiri este ofet de opozitia dintre metoda anchetei si analiza documentel sociale. Pozifiile dominante ale unei abordri sau alteia afirmat rind pe rind, Daci ne-am limita numai la perioad postbelic’, am observa ci ani (1950—1970) de domin cvasiexclusiva a utilizirii anchetei sau altor metode orientat strict cantitativist au fost urmati de o perioadi de exalt, @ virtutilor specifice metodelor de observare si analizi documentelor personale (in special biografii). Fenomenol social, dezvoltata pe baza unei teorii filosofice si in. prelt girea ,sociologiei interpretative” a lui Max Weber, si, od cu ea, etnometodologia urmiresc si studieze aspectele et gtafice ale cunoasterii comune, metodele prin care oamet se conformeazi, produc, justific’ sau practic’ inteleg interactional a viefii sociale. Atenfia nu se concentres supra structurilor si sistemelor sociale integrale, ci asupt modului in care membrii_unei societiti construiesc o ordi adecvat scopului actiunii lor. Abordarea biografict dev simbolul central si unic al unui nou demers metodologic, op practicii de cercetare bazati pe ancheta care e ee este viu, structureazi ceea ce est consider’ stabil si fix ceea ce este istorie sociale bazata pe bogitia experientei umane concrete $i r @ evita agregarea de date impersonale procurate prin anch in vederea analizei fluxului viefii personale transpuse biog 3i autobiografic inseamna a renunfa la anchet& ca meto de investigare social’ si a considera studiul documentel personale ca unica metoda valida de cercetare ®, Exist it argumente importante impotriva unei astfel de oj primul rind, supralicitatea unei metode de investigare inte perioad’ dati nu trebuie si conduci la inkiturarea sau n rea ulterioard a respective ‘in the social sciences, vol, 23, London, 1981. 180 8 ee nae cg haan Seer eran aae Cre. Si eee noaste. Observatia si studiul documentelor "sociale pot intr-adevar suplini unele neajunsuri ale anchetei, dar nimic nu poate justifica utilizarea lor exclusive sau ‘inkiturarea anchetei din arsenalul metodelor de culegere a datelor, Feno- menele sociale pot fi investigate dintr-o diversitate de un- ghiuri, datele si informafiile trebuie si fie cit mai diferite $i complementare. In consecinti, fiecare metod o consideram din perspectiva posibilitifilor ei inerente de producere si culegere a datelor, firi a o transpune in opozitii ireductibile en altele de care este diferiti, In al doilea rind, studiile de tip idiografic accentueazi numai sau mai ales valoarea bio- grafiilor si autobiografiilor, ca documente a eftror analis ar conduce la relevarea istoriei sau procesualititii viet sociale, a modului de implicare a actorilor sociali individuali, ordinea social pe care ei o construiesc. Documentele sint insi mult mai divers iale (publice), serise sau nescrise, cifrice sau necifrice, obiectuale sau iconogra~ fice ete. Tocmai de aceea S. Chelcea a considerat ci ,,bogitia surselor de informare, marea varietate a documentelor utili- zate de sociolog pentru reconstituirea vietii sociale din tre- cutul mai apropiat sau mai indepirtat, pentru descrierea si xplicarea procesclor si fenomenelor sociale contemporane impun elaborarea unui sistem de clasificarea documentelor..."* O astfel de clasificare poate fi realizat& dupa eriterii diverse Desi s-ar putea argumenta ci important’ nu este atit clasi- ficarea in sine, cit exhanstivitatea ei, capacitatea de a cuprinde varietatea largi a documentelor relevante pentru cercetarea social, se pare c%, in ultima instanti, numai o redare clasi- ficatoare ne poate ajuta si prezentiim in forma sistematic’ diversele documente. In fig. 4.1 incereim o astfel de clasificare. In functic de forma de prezentare (limbaj, continut, adre- sabilitate) putem distinge intre documentele expresive (perso- nale si/sau publice) si cele oficiale, Este clar c& primele uti- lizeazi un limbaj mai plastic si mai diversificat, pe cind forma de redactare si prezentare a celorlalte este standar- dizata, ,birocratick", incluzind numeroase coduri, indici si cifre statistice divers catalogate, Mai important este inst de remarcat ci aproape toate documentele (cu exceptia, 4 S. Cheleea, Documentele sociale fn investigatia sociowmand, tn S, Chel- tea (coord.), Semnificatia documentelor sociale, Bucuresti, Editura Stiingi- fica si Enciclopedica, 1985, p. 13. © 'S. Cheleea (coord.), op. cif., p15 si urm. 181 ‘expresive personale expresive publice si arhivistice structurate si elaborate astfel incit si corespundi unor indici superiori de fidelitate. Finite ae Dintre documentele expresive personale, autobiografiile, 1 1 biogtafille si istoriile orale dispun de cele mai multe posibili # Diogeati @ Reportaje si @ Recensimint ffi dea oferi date si informatii despre diversele fenomene pee gaye sociale, Intr-un fel, jurnalele, memoriile sau scrisorile pot grup, com fi considerate ea variante autobiografice mai mult sau mai putin detaliate, scrise adesea cu. intenfia unei eventuale seam’, prog publicari, mai ales de citre personalititi cu experiente sociale Coantificare redusi © Emisiuni de a etune teen: © Aven (stiintifice, culturale, diplomatice, literare, politice etc.) eStudiu de cuz artistice regionale, bogate, iesite din comun, datorit’ implicirii sau participari fe Thanet de'dat la evenimente sociale eu largi semnificatie istoric’, Docu- mentele expresive personale pot fi diferentiate si in functie de un criteriu cu importante implicatii metodologice referi tor la perspectiva din care sint scrise. Autobiografiile, jur palele fl suemanile gt scrise\la -persotais ist aetaag partial, a biincilor de date) nu au fost. elaborate cu in biografiile si studiile de caz la persoana a treia singular; dea fi utilizate in cercetare. Pentru evaluarea lor din per scrisorile sint scrise la persoana inti, dar presupun relatia tiva cercetiirii va trebui si avem in vedere cel putin dintre don persoane — autorul si destinat istorille criterii importante — fidelitatea si cuantificarea — cared orale sint exprimate la persoana intii singular, dar in conditii de un continuum variational de ia un nivel considerat in de interviu, cind investigatorul formuleazi intrebiri stimula- pin’ la unul superior. Fidelitatea se refera la misura in. tive, clarificatoare etc, Gradul de implicare subiectiva a perso- datele sau informatiile sint reprezentiiri precise si repetal hajului central, motivatia scrierii sau redirii orale, modul ale unui fenomen sau proces social. Cuantificarea se 1 de prezentare a sinelui individual, detasarea de evenimente Ja gradul de reprezentare a datelor in forma cantitat sau relafii, amestecul de relatiri, evalutiri si interpretiiri sint pentru o eventual prelucrare statistic gi nu numai int tot atitea forme de diferentiere a acestor documente in tativa. Revenind la 1, vom observa ci doc procesul utilizirii efective pentru scopuri de cercetare. expresive personale reflect’ in mod aproape exclusiv pers Autobiografia este o istorie a unei vieti prezentati dintr-o tiva descriptiva si analitic’ a autorului. 1 perspectiva strict personal, ,,actorul“ coincizind cu autorul. bilitatea ca un alt observator al aceluiasi fenomen si prod Succesiunea ciclurilor de viati se imbin’ cu relevarea eveni aceleasi date sau informatii este destul de mici, adica fi mentelor si experientelor persoanclor si instituiilor consi- tatea sau veridicitatea lor este redusi, Acelagi lucrn se derate ca’ semnificative din perspectiva propriei deveniri. Fig. 4.1. Tipari de documente sociale spune si despre gradul de cuantifieare a informatiilor De altfel, tocmai mentionarea lor intr-o istorie de viati le le includ. Documentele expresive publice se adres confer semnificatie. Totugi, aceasta ar fi prea putin. Frazarea insisi intentia claboririi, unor _,,consumatori fi contextul, evidentierea sau lisarea in umbra, eventuala Expresivitatea sau stilul lor este personal, dar inter ‘revenire sau singularizarea, ostentatia unei mentioniiri sau nideologia", implicit sau explicitd, tind spre atinger discrefia referinjei sint modalititi de prezentare a sinelui anumite obiectivitati, astfel ci sint caracterizabile prim scena deschisi a viefii. Ele trebuie si fie atent urmirite grad mai inalt de fidelitate sau veridicitate decit precet Intro lectura psiho-sociologic’ a oricirei autobiografii pentru. tele, In structura lor rareori vom intilni date cift listingerea ciclurilor de viafi si a factorilor care au influentat aga cum vom vedea, sociologia’a dezvoltat o tehnied constitufia. O caracteristicd interesanti se manifesti aici @1é niles confinntol, in. termeni cantitativi. Dea primii ani de viafi sint prezentati in mod sumar, iar ultimil age 183° -exagerata si chiar confuzi de detalii si ramificafii. Un memoria distorsioneazi unele evenimente, iar altele trecute deliberat sub ticere datoritd nor rafiuni gi ascunse. De aceea, autobiografia trebuie c alte exploriri, atunci cind ae bad a Pentru folosirea autobiografiilor in scopuri de cere ‘este important si_se cunoascit motivul principal al ela lor. Referindu-se 1a documentele expresive personale Ja persoana inti, G.W. Allport considera ci ,pini cind stim cum si de ce a luat fiinf documentul respectiv nu putt decide cit adevar si-i acordam si nici nu putem si apres plenitudinea relatarii"®, In acest sens, Allport mentionea 13, motive distincte’: pledoarie special’ (autojustifican scoatere in evidenji a propriei persoane) ; exhibitionism (dt Tanuire a egoismului, etalare a propriilor virtuti si picat dorinta de ordine (notarea evenimentelor marcante 51 a ¢ rientelor semnificative pentru a pune ordine in’ viafi interesul literar (exersarea in prezentarea artistici a pi vieti) ; consolidarea perspectivei personale (incercarea face vin ,inventar” al proprici viefi la un moment de treee intr-un nou ciclu): catharsis (posibilitatea de reducere tensiunii interioare); indeplinirea unei sarcini formulate ¢ altcineva (de exemplu, de un cercetiitor) ; cistig banese ( scrierea, autobiografiei este remunerati); ajutor in terap {in psihoterapie); dorinja de reincadrare sociaki (specif pentru persoanele deviante sau pentru delincven(i) ; ser ciul public (autobiografia ca marturie social a unui stil viatii ce trebuie schimbat); dorinja de nemurire (,a fi ui inseamna a muri a doua oar si definitiv)“; interesul tific (pentru a sprijini o cercetare). Cunoseind moti motivele scrierii imei autobiografii putem si-i apreciem m bine utilitatea pentru cercetare, si stabilim fidelitatea validitatea metodei de invertigare gi, pe acest temei, si cedim la o interpretare adecvata’ in constructia. teo Primul pas in folosirea autobiografiilor pentru scapt de cercetare psiho-sociali. coincide cu formularea problem i a modelului teoretico-ipotetic corespunzitor, Pe ac azi, evaluim misura adecvirii lor metodologice si d alti metoda n-ar fi mai propice. Daci optiunea se doved THEW. Allport, Siructura gi dest ti , .Siructura $i desatarea personal, Be Editura Didacticd si Pedagogic’, 1981, p. 403. 5 7 7G, W, Allport, op. cit., p. 401-403. 184 pi, putem constata — caz foarte rar =~ ot futobiografiile ne sint deja disponibile. Dar cum o astfel die situatie este cu totul de exceptie, procedm la o esantio- hare sut generis:in functie de problema cercetarii definim tipurile de persoane care sisi redacteze autobiografille. Diver- Statea tipslogic’ a autorilor trebuie si se asocieze cu diver- sitatea pozitiilor sociale ocupate. grarea intr-o organizatie pe baza autobiografiilor Sttectia unor persoane de virste diferite, care ocupa pozitii Siverse in structura ierarhici i care au capacitati antorefle- Xive, Dorinfa de cooperare in cercetare are, de asemenca, importan{i in constructia,esantionului*. Mai departe, trebuie si decidem asupra modului de elaborare a autobiogra- flor, Citeva distinctii sint aici necesare. Autobiografiile pot fi global orientate (intreaga viafi, cu. referire Ia orice relafie, ) sau selective (foca- Tisate pe o perioadi, pe relafii sau/si experiente/evenimente, pe anumite continuturi de viati — cum ar fi integrarea rela; fiouala intr-o intreprindere), Totodatd, autobiografile pot f ey mult sau mai putin diréctivate. Atunci cind sint pur si simpli disponibile, posibilitatea. de directivare este evident ful, Cind sint solicitate, analistul social poate isa liberi Pedactarea sau indica informatiile care nu trebuie si lipseasci, Tlomeniul de concentrare a relatirli, perspectiva temporal Guta jn vedere, gradul de combinare a interpretiirilor cu Gatele factuale etc, Experienta de cercetare a dovedit ci 0 Gout de directivare, oricit ar fi de redusi, este intens profi- tabilé pentru culegerea unor informafii si date semnificative pentru’ problema cercetati, Considerind numai referinga femporali, se pot indica diversele cicluri de viafa asupra Cirera sf se insiste, gradul de proiectie in trecutul experten- fei, dar si in viitorul posibil (,autobiografii la timpul vitor’), Comparativ cu autobiografia, jurnalid oferi o varietate mult mai mare de informafii, care sint si mai exacte, intrucit inlitura eventualele distorsiuni ale memorici, [51 rezultit din nota(ii succesive ale evenimentelor si experientelor rela tiilor, persoanclor si institutillor semnificative, datele concrete ‘Ombikindu-se adesea cu interpretiri personale. De, aceea jurnalul ar putea fi_considerat instramentul principal al iwestigatiei psiho-sociologice, Totusi, intervin citeva restric- fii, Mai inti, pafine persoane se angajeazit in fimerea 1a ai 2 {nui jurnal. In al doilea rind, sint mai frecvente jurnalele aga-zis ,obiective” (in care,se noteazi cu predilectie eveni- fiilor, In aceasta eta] De exemplu, a studia inte- presupune eveniment sau experienti semnificati 185 priei persoane). Valoarea jurnalelor _,obiective" degrabi istorico-documentard, inclienge sity el relativ redusi. In sfirsit, jurnalele ,,subiective” sint orientate editre probleme, conflicte sau stiri ,iesite din c ignorindu-se destule experiente sau evenimente apreciali firesti sau de la sine intelese. Preinterpretarea este ea ft selectivai si atunci putem formula uncle inferente sociale tocmai prin considerarea tipicitatii selectiel, evident insi ci destule informatii privind stiile de considerate drept comune, normale, firesti nu vor fi di nibile. O cale de utilizare a jurnalului in’ cercetare cons Provocarea claboririi Ini de citre persoane cu caract autoreflexive dintr-o institutie sau organizatie sociali, dint mediu social sau aparfinind unui ciclu de virst’. Din mom ce nu neasteptim la o disponibilitate mai extinsi a jurnal (cu exceptia doar a jurnalelor sau_,oracolelor” adole tine), putem si generim noi condifiile de elaborare, adecvati a persoanelor $i asigurarea cooperiirii lor, stal unui orizont de timp gi a tmor intilniri periodice pentru i vievare se pot combina eu formularea unor indicafii privi la informatiile asteptate si modul de notare. In felul a se obfine un numir mai mare de jurnale, care pot fi €0 rate si analizate implicind chiar pe autori. Timpul se ininjuie cu cel al notirii $i interpretarii, fidelitatea & potenjati, iar validitatea cercetirii mult. sporiti Biografia este istoria unei viefi scrisi de altcineva baza informajiilor si datelor disponibile. Metodologic aseamini cu observatia participant’, desi domeniul de. prindere este restrins la un numir mult mai mic de per respectiv la cele ale ciror pozitii se caracterizeaz4 print not de exemplaritate in privinfa experientelor subiecti raportate la un set de evenimente sociale predeterminate. Big grafia este prezentarea unui caz, astfel ci fa limit’, se ident adesea cu studiul de caz. Intr-adevir, problema oricirei bi grafii, ca sia unui caz, este de a includedate si inform despre experiente diverse de viati, despre triiri $i red comportamentale circumscrise unuia sau mai multor eve mente relevante pentru cercetare (integrarea_institufion participarea la viaja unui grup etc.). In cercetare se stabi raporturi intre: evenimente sau situafii; experiente, Fee aC Te ee taeda: St BP EI ar Ue Ee! {ieri asociate cu diversitatea persoanelor. In timp ce numai tineori autobiografia putea fi directionat’ pentru a include anumite date, biografia persoanelor in viafi este si trebuie orice informatie interesanté pentru problema cercetata ®. In ansamblu, bio- ei fic astfel orientati, incit si prezinte grafia ¢ mnografice si sociale d structurati pe urmitoarele domenii: t pre sine si familia de provenienta ; }) storia dezvoltdrii individuale, incluzind evenimente, rela~ a) date de- {ii si experiente ordonate de-a lungul ciclurilor de viafa. (prima cop ¢) caracterist ritoare li {atea emotional, gradele de satisfactie, si cea din afara muncii, integrarea in divers ie, preadolescenta, adolescenta, tinerefea, maturitatea) ; i si semnificatii asociate vietii subiective, refe- conceptia despre sine, relatiile cu alfii, trairi si a {udini, reactii tipice ale conduitei fafa de sine gi fata de al semnificativi, optiuni valorice, conduita normativa, stabil viaja_ profesional organizatii etc. Din perspectiva problemei cercetate, pot fi accentuate anu- mite aspecte si corelate cu altele din eursul viefii, Daci investigatia este de tip idiografic, atunci o singuri biografie poate fi consider nale, relevindu-s ‘i suficientd pentru analiza devenirii perso- modul de constructie personaki, semnifi- ie investite in evenimente, experientele subiective care ‘au mareat devenirea, Esantionarea vizeazi multimea datelor si informatiilor circumscrise aceleiagi viefi. Totusi, aceastit grientare psihologic’ a investigafiet biografice este numai una dintre cele posibile, Dintr-o perspectivi sociologici tropologici, pot fi avute in vedere seturi de biografi ‘lor ct pozifii exemplare esantionate din Jatie social. Compararea gi corelarea devin a a de gencraliziri sau regularit pe facilitind formular si teoretice. Pentra poate utiliz personal bogtifirea informajiilor biografice analistul social diverse tehnici de producere si culegere a datelor afia participativa si interviul clinic sau Tocalizat pe o problem’ de viafi sint ‘cel mai frecvent utili- zate, In felul acesta se construieste un caz. cu virtuti de exem- tele de acelasi fel. plaritate, care poate fi comparat cu al biograme, T, Abel, The nature and use of biogram, ©. Abel a numit biografille structurate in form ale unui grup de persoan de curriculum vitae, jilor cercetatorabsi, American Journal Of Sociology", 53, 1947. Apud L, Festinger, D. Katz (eds.), Les méthodes de recherche dans les sciences sociates, Paris, P.U.F 1963, p. 355. 187 eter heal tht wage a A te ee lah 8 sma A gem “ asociat unei probleme factual-teoretice, tinde si fie mai pufi extensiv si mai mult intensiv. De exemplu, putem studi cazuri cu’ scopul de a infera asupra formelor de int social, interesul find mai restrins. Biografiile sint degrabi utilizate pentru a identifica si caracteriza proces interactiuni sociale pe baza experientelor subiective personal Sintetic, utilizarea biografiilor in cercetare presupun a) formularea problemei investigate; b) definirea tiputi de date solicitate sia modului de obfinere a acestora (ob vafia se combina cu interviul nestructurat, cu precizarea goriilor de informatii intr-un protocol adecvat); c) esanl narea persoanclor dintr-o organizafie pe baza unui criteri al alocirii optime, pentru a cuprinde pe acelea cu experien| exemplare, cu capacitiifi autoreflexive si care ocupi p cheie si suficient de diverse in aria investigat’; d) culey datelor prin implicarea activi a persoanelor investigate, prin participarea lor la precizarea informatiilor ‘Acest proces de culegere a datelor este reprezentat prin ct ‘ce am considerat in primul capitol a fi ,esantionarea teoreticl Asa cum se exprima H, S. Becker, ,,daci biografia este b realizati, atuncine va oferi detalii despre acel proces pe ca altfel Lam construi doar speculativ, proces la care dat trebuie si fie raportate pentru a avea semnificatie teoretiely nu numai operational’ si predictiva. Biografia prezint’ ace episoade cruciale interactive din care sint derivate noi fii ale activititii individuale si colective, prin care sint vate noi aspecte ale sinelui, Numai astfel biografia oferd « bazi realist reprezentirilor noastre despre procesele baz..." ® Istoriile ovale sint in mare masura extensii ale biografi si interviurilor nestructurate (nondirective) orientate px dominant citre experiente individuale si sociale (de grup comunitare) din trecut. De reguli, cle sint privite ca Sur istoriografice, desi utilitatea sociologick poate fi cu g contestat%i, in misura in care oferi date si informatii, maj ales experiente de viafii, moduri individuale de rapo la evenimente si de interpretare a acestora. Istoria 0} apare ca rezultat al intervievirii, R. Rostés considera cea mai adecvati tehmick de interviu este cea neuird intensiva. Cu conditia ca partenerul nostra si fie permane "HE S. Becker, The relevance of life histories, in N. K. Denzin, ops Pp. 425~426, 3 Oe a poate lua forma unei Poway marcat devenirea personal, sau se poate concentra doar eM ablevants pentra modul de construct nale, de grup si chiar comunitare. de date si informafii pentru nterpretativa, initiata de Max Web prin abordarile interactionist-simbolice, etnometodologice. Cel jiditatea, care n aratie 2 enact ec experimentil, Analiza socialului nu poate fi centrata pe evenimentele sociale ‘iror interpretare subiectiv’a ite evenimente, a ¢ : panties a vietii,perso- i int surse entale rresive personale sint surse fundamental Docun eormatil pentra cercetarea din stimjee socal. int incadrate in practica metodologic’ eee intial d Weber si dezvoltat’ apoi fenomenologice si Cel mai adesea li se’ contest’ fidelitatea fi mai pufin controlate in comparatie Tn mare p insi % la datele standardizate si seriate, ignorind isto- nile ae vietilor personale, experientele subiective ale actorilor sociali, Asa cum. vom vedea in secfitnea urmatoare, cereetarea dispune in plan metodologic de posibilititi de eva Tuare si controlare a fidelithtii si, validitayii documentelor expresive personale, astfel ci utilizarea lor mu_este m ‘de dorit, ci si absolut necesar’, intel expresive publice reprezinti un domenin ccuit saat extins Ge gorse de date ft informal pentru cerce- farea socialk comparativ cu cel al documentelor personal, Totodata, fideitatea, validitatea si posibilitaile de cuanti; ficare sint superioare. Reportajele gi articolele din ziare. #1 reviste, filmele documentare si artistice, confinutu emis) tnilor de radio gi TV, productile literar-artistice redo Ste himente gi relatit, simboluri si interactiuni, trairi gl experien deo incontestabili. varietate. O psihosociologie Jinplets este prezenti in aceste confinuturi, degi, sau tocmai de oe _ forta lor de descriere, interpretare 91 influentare ae eon mult mai puternici’ decit a oricdrei lucrari teoretice di ele sociale, De altfel, raportul dintre confinuturile Zcestor productii $i teoria sau filosofia social trebuie privit dintr-o perspectivia reciprocit’ fii. Dac am considers nomi! raportul dintre literatura si filosofie n-ar putea fi ignorat: tendinta de a produce literatura pe baza unei concept Z. Rosths, Documentele sociate $i istoria oralé, in S. Chelcea (coord). "sociale, Bucuresti, Editura Stiimfifica si Enciclo- i A a srernts in stil kt dealt tateresante Beach 1983 Pours irr orale pris solerva, a cou ma ezetam asupra acetal pect 189 sint nu numai filosofi, ci si scriitori existentalisti, adica Ii ratura lor este in mod programatic elaborati din persp unei antropologii existenfialiste. Pe de alti parte, in text unei producti literar-artistice, care nu-si formuleaz: explicit referinfa filosofict, teoreticd sau ideologica, pot distinse un anumit mesaj, forme distincte de reprezentari experienfelor si traririlor, evenimentelor si relatiilor soci Sociologia, psihologia sau antropologia pot reconstrui te tic astfel de mesaje, imbogitindu-si astfel intelegerea si int pretarea viefii individuale sau sociale, Folosirea sociologic’ a documentelor expresive publice alege ca referinta trecutul mai apropiat sau m: dar si prezentul redat prin diverse continutu: cao astfel de abordare si devind un fel de critica liter sau artistici (sociologica, antropologict, psihanalitica e L. Goldmann, de exemplu, pledeaza pentru o sociolo a romanului ", adici pentru o critici intemeiata pe pr cipii sociologice, asa cum R. Barthes a dezvoltat o crit lingvistici, tematisti su metalogici. Structurile operet rare sau artistice sint raportate la structurile grupului sock a clror expresie coerenta sint, A evidentia ,,viziunea tragiel a_,cugetirilor” lui Pascal inseamna a aplica un procedew comprehensiune, de intelegere din interior a textului, dar de explicare prin raportare la fapte sociale, relafii si e mente care sint tipice pentru perioada istorict a set respectiv structura grupurilor janseniste prinse intr-o ¢0 tradictie insolubili: nobilimea de robi era sfigi fidelitatea fafa de monarhie si evolutia politicii monarh L. Goldmann dezvolti astfel_ 0 metodologie sociologic’ practicare a criticii literar-artistice, pentru a pune in € denfi unitatea si coerenfa proprii operei de arti. Criti inceteaz’ si fie doar empatick sau impresionist: pent deveni stiintifici in relatic cu instrumentele siu_tebni derivate din stiinjele sociale. Numai ca, pentru a expli structural-genctic opera artistic’, L. Goldmann presupi ci sint cunoscute condifiile genezei social-istorice si ci tM buie puse in corespondenti, prin infelegere si explicafi structurile sociale cn structurile operei, Pentru’ metodologh cercetirii sociologice raportul trebuie si fie insi exact inve cunoscind confinutul unei opere artistice, si inferim de fapte si evenimente sociale, si detectiim structuri soci 8 L, Goldmann, Pour une sociologie du roman, Paris, Gallimard, i 190 deavoltate de ,noua critics" documentelor ‘expresive publice. In i Si considerim tehnicile specifice stiinfelor sociale, care si conduc la concluzii pertinente pentru tipul de discurs care le este specific. ci - F multiplicititi de sensuri diferite intr-o mici scriere, dac& ea tinde si dea in limbaj echivalentul. . 12 pot fi utilizate in cercetarea In acelasi timp, trebuie Tocmai in acest sens S. Doubrovsky apreciaz dac& expresia literara este intr-adevar 0 fuziune a unei existenjei umane totale, este evident atunci ci fiecare semnificatie de ordin particular (istoric, sociologic, stilistic, psihologic ete.) trebuie fie clucidata prin stiinfa de care {ine '*, Asadar, in timp ce critica artistick postuleazt ca dati cunoasterea social’ - interpreteazi opera in consonanfi cn ea, stiinfa social: investigheazi opera dintr-o epoci social-istoricd pentru a descoperi caracteristici ale mediului pe care il prezinti 51 care probabil ci i-a influentat constructia, Din aceasta perspectivi 0 nou problemi: se iveste: analistul social consi- deri numai confinutul operei sau 51 mediul de reprezentare, care poate fi iconic sau simbolic, lingvistic sau imagistic ete. M. McLuhan ne-a demonstrat ci efectele sociale si cultu- rale ale unui anumit mijloc de comunicare s-au datorat nu atit sau nu numai confinutului transmis, ci si mijloculut de transmitere, De aceea mediul de transmitere este mesajul insusi, Istoria omenirii, epocile de civilizatie si cultura pot {i privite ca o trecere progresivat din stadiul oral spre cel vizual si apoi in stadiul de solicitare integralé a sistemului nervos prin mass-media, mai ales prin televiziune — simbol tehnic al galaxiei Lumiére. In consecinfi, analistul social trebuie si considere atit confinutul operei, cit si mijlocul de transmi- tere a mesajelor cind se referd la documentele expresive publice. Totusi, confinutul este domeniul principal de refe- rinfi a analizei si pentru aceasta poate face uz de tehnicile specifice criticii literare, dar si de tehnici particulare ale stiintei sociale. In acest sens, 0 importan}i aparte o are tebniea analizei continutului, la care ne vom referi in con- tinuar’ 1 §, Doubrovsky, De ce nowa criticd? Critica si obiectivitate, Bucuresti, Editura Univers, 1977, partea a 11-3. WS, Doubrovsky, op. cif, Ps 205. MM, McLuhan, Galaxia Gutenberg, Bucuresti, Editura Politica, 1973. 191 printr-o fidelitate mai ridicati’ si printr-un grad inalt cuantificare sint documentele oficiale si arhivtstice: rece mintele si anuarele statistice, actele de evident contabilit al diverselor institutii sau organiza{ii si bancile de date, Numait rapoartele, dirile de seami, procesele verbale sau alte dog mente de arhiva nu dispun de acelasi grad de cuantifican desi tchnica analizei continutului le’ poate transpune si termeni cantitativi-statistici. Recensdmintul consti in cali logarea periodic de date cu ajutorul unui formular speci de ancheti adresat tuturor membrilor unei populafii. As tajul siu consti in investigarea exhaustiva a poy a anumite intervale de timp (de regula 10 ani), procurind d socio-demografice deosebit de importante pentru 0 sau oricare alt analist social. Datele pot {i utilizate in sco de corelare sau comparare (intre zone), pentru esantio pentru selectia anumitor zone in vederea analiz i si comparirii eventuale cu datele despre populatic, penti producerea de date in serii istorice in vederea compai analizei tendintelor ete. Datele procurate prin recen: pot fi considerate in relatie cu indicii economico-sociali anuarele statistice (centrale si regionale). Important este se aiba in vedere comparabilitatea datelor in functie de rina lor, cunoscindu-se modul de constructie a indicilor indicatorilor ®. O pondere crescind’ in categoria docum telor oficiale tind si o aibii béncile de date. Ele constaw | inregistriri (pe cartele, benzi magnetice sau discuri, cu torul calculatoarelor) ale datelor obtinute prin © sociale sau psihologice si in facilitarea accesului cercetit isi construiesc propriile banci de date, devenite surse do mentare gi de analii secundari, 42, Analiza continutului decumen Considerind ci documentele sint disponibile, urmitoare se refer’ la analiza continutului lor. Totod nu trebuie ignorate nici aspectele de fidelitate si validity 4 Pentru alte detalii privind aceste documente vezi $. Cheleea, D mentale sociale in investigatia sociowmand, in S. Chelcea (coord.), p. 18-32. a 192 ee ee ney pee ee eee mod diferentiat, in functie de continutul documentului ayat in vedere si de prespectiva analitick luati ca referinta, De exemplu, A. L. Baldwin a propus gi utilizat asa-numita .analizd a structurii personale” in psihologia personalitati Premisa analizei este ci orice document de tipul biografiei, autobiografiei, jurnalului sau scrisorilor sintetizeazi 0 popu- latie de evenimente si trisituri in limitele unei singure per- soane. Daci in aceasta populafie pot fi identificate anumite idei, teme sau experiente constante, atunci este posibil si se Specifice freeventa aparitiei lor independente sau in asociafii. Cu ajutorul conceptualizirii se trece apoi si_se analizeze in termeni psihologici structura personalitatil. Dar cum apreciem validitatea acestei analize? G. Allport 7 a formulat in acest sens sase criterii considerate drept ,,teste de evaluare a validititii unei_ interpretiri’ 1, sentimentul de certitudine subiectiva, adick forja clarificatoare a interpretari 2, conformitatea cu faptele cunoscute: luarea in conside- rare a tuturor faptelor importante si dezvoltarea unei inter- pretiri care sf nu ignore nici unul din acesti factori; 3. experimentarea mental: dacit am identificat un factor, inceredm si ne imaginim cum ar fi influentat% viata de catre el si daci rezulta ci are o pondere deosebit’ il refinem in analizi 4. forta predictiv se referi la masura in care un factor detectat faciliteaz%i formularea de previziuni despre con- structia integrali a vietii; 5. acordul social, respectiv acordul specialistilor si chiar al autorului documentului cu interpretarea propusa ; 6. coeren{a intern’, adici evitarea contradictillor logice in interpretiri. Aceste ,,criterii de validitate* si-au probat eficienta, insi nu putem "ignora nota lor de subiectivitate, accentul pus aproape in exclusivitate pe imaginatia constructiva a cerce- titorului, Documentul social sau personal apare ca pretext (empiric) al unui text (teoretic) pe care cercetitorul il con strutieste prin invocarea imaginatiei conceptuale si interpre~ tative. Este destul de redus controlul exercitat de anumifi factori ,obiectivi". Pentru a se ajunge la analize cu un grad. mai inalt de validitate sau fidelitate au fost formulate 5% ™ Apud G. W. Allport, of. cit., p. 406 37 GW. Allport, op. cif., p. 408409. 193