CONSILIERE

A
PSIHOLOGIC
Ă
CE ESTE CONSILIEREA
PSIHOLOGICĂ?
• CONSILIEREA PSIHOLOGICĂ ESTE O
FORMĂ DE INTERVENȚIE PSIHOLOGICĂ
REALIZATĂ DE CONSILIER CARE ESTE
PSIHOLOG/PSIHOTERAPEUT
SPECIALIZAT ÎN
DOMENIU.CONSILIEREA PSIHOLOGICĂ
SE ADRESEAZĂ PERSOANELOR
SĂNĂTOASE,CARE SE AFLĂ ÎNTR-O
SITUAȚIE DE IMPAS ÎN REZOLVAREA
ANUMITOR SITUAȚIII DE CRIZĂ
,PROBLEME INTERPERSONALE,
PROFESIONALE,SOCIALE SAU
FAMILIALE. CONSILIERUL ÎL AJUTĂ PE
CLIENT SĂ PREVINĂ,SĂ EMITĂ SAU SĂ
CONTROLEZE ACESTE SITUAȚII ȘI ÎL
ASISTĂ PENTRU A GĂSI O SOLUȚIE LA
PROBLEMA PE CARE O
TRĂIEȘTE(PROBLEME
EMOȚIONALE,COGNITIVE SAU
COMPORTAMENTALE).
 SCOPUL CONSILIERII PSIHOLOGICE

• - AUTOCUNOASTEREA SI AUTODESCOPERIREA
PROPRIULUI POTENTIAL
• - CRESTERE SI DEZVOLTARE PERSONALA
• - ASUMAREA RESPONSABILITATILOR PENTRU
DECIZIILE LUATE
• - ACCEPTAREA DE SINE SI ACCEPTAREA
CELORLALTI
• - RELATII POZITIVE CU CEILALTI
• - CRESTEREA GRADULUI DE TOLERANTA LA
FRUSTRARE(DEZAMAGIRE)
• - IMBUNATATIREA STARII DE SANATATE FIZICA
SI PSIHICA
• - STARE DE BINE INTERIOARĂ
• - DESCOPERIREA BUCURIEI DE A TRAI.
• - REZOLVAREA DE PROBLEME
(INTERPERSONALE, FAMILIALE)
CONSILIER
EA NU ESTE Relație de
DELOC: prietenie

A avea grija
asemenea A sfătui
unui parinte

A trata pe
A instrui sau
cineva ca un A judeca
a preda
medic
 CALITATILE UNUI BUN CONSILIER

• EMPATIA ESTE ABILITATEA DE A-L SIMTI PE CELALALT, DE A

SIMTI CE SIMTE EL, DE A REZONA IN PLAN EMOTIONAL CU EL,
ALTFEL SPUS, DE „A FI PE ACEEASI LUNGIME DE UNDA”.
• INTUITIA ESTE ACEA CALITATE CARE II DA POSIBILITATEA
CONSILIERULUI DE A SIMTI DINCOLO DE CUVINTE, DE A AUZI
ATÎT CEEA CE SE SPUNE IN SEDINTA, DAR MAI ALES CEEA CE NU
SE SPUNE, DAR SE SIMTE. EXISTA ELEMENTE NON-VERBALE
CARE-TI COMUNICA DESPRE CLIENT MULT MAI MULTE DECAT
DISCURSUL SAU: TACERILE CLIENTULUI, ELEMENTE DE
VESTIMENTATIE, COAFURA, POSTURA, MIMICA, TONUL VOCII,
INTONATIA, RITMUL VORBIRII ETC.
Capacitatea de a socializa, de a comunica cu
• A FI UN BUN ASCULTATOR SI A RESPECTA PRINCIPIUL usurinta cu ceilalti este necesara intrucat in
CONFIDENTIALITATII. CONSILIERUL BUN VORBESTE IN meseria de psiholog avem de-a face cu cateva mii
CABINET MAI PUTIN DECAT CLIENTUL SAU, NU INTRERUPE, PUNE de clienti; ne intalnim in cabinet cu intreaga paleta a
INTREBARI DOAR ATUNCI CAND DORESE MAI MULTE INFORMATII diversitatii umane. Nu exista doua personalitati la
SAU VREA SA-SI CLARIFICE CEVA (NU INTREABA PENTRU fel si atunci consilierul trebuie sa aiba capacitatea
PROPRIA LUI CURIOZITATE) DECI INTREVINE DOAR CAND ARE de se adapta fiecarui client.
CEVA IMPORTANT DE SPUS.
• PROMOVAREA SANATATII SI A STARII
DE BINE: FUNCTIONARE OPTIMA DIN OBIECTIVELE CONSILIERII
PUNCT DE VEDERE SOMATIC,
FIZIOLOGIC, MENTAL, EMOTIONAL, PSIHOLOGICE
SOCIAL SI SPIRITUAL.
• DEZVOLTARE PERSONALA:
CUNOASTERE DE SINE, IMAGINEA DE
SINE, CAPACITATEA DE DECIZIE
RESPONSABILA, RELATIONARE
INTERPERSONALA ARMONIOASA,
CONTROLUL STRESULUI, TEHNICI DE
ÎNVATARE EFICIENTE, ATITUDINI
CREATIVE, OPTIUNI VOCATIONALE
REALISTE.
• PSIHOPROFILAXIE : A DISPOZITIEI
AFECTIVE NEGATIVE, A NEÎNCREDERII
ÎN SINE, A COMPORTAMENTELOR DE
RISC, A CONFLICTELOR
INTERPERSONALE, A DIFICULTATILOR
DE ÎNVATARE, A DEZADAPTARII
SOCIALE, A DISFUNCTIILOR
PSIHOSOMATICE, A SITUATIILOR DE
CRIZA.
 MODELE DE CONSILIERE
PSIHOLOGICĂ A PĂRINȚILOR
COPIILOR CU DIZABILITĂTI
CONSILIEREA PĂRINȚILOR URMĂREȘTE,ÎN
PRINCIPAL TREI ASPECTE ESENȚIALE:
1. ÎNVĂȚAREA UNOR COMPORTAMENTE
ADECVATE CARE SĂ-I AJUTE SĂ FIE
EFICIENȚI ÎN PROCESUL DE EDUCARE A
COPIILOR.
2. DEPĂȘIREA DE CĂTRE ACEȘTIA A
DIFICULTĂȚILOR DE NATURĂ PSIHICĂ PE
CARE LE PRESUPUNE EXISTENȚA ÎN
VIAȚA LOR A UNUI COPIL CU
DIZABILITĂȚI.
3. IDENTIFICAREA/DEPĂȘIREA
PROBLEMELOR INTERPERSONALE
DINTRE PĂRINȚI/FAMILIA EXTINSĂ.
FORMAREA PERSONALITĂȚII COPIILOR CU
DIZABILITĂȚI ESTE DETERMINATĂ DE
TIPUL DE ATITUDINE A PĂRINȚILOR SAU
STILUL PARENTAL,DE RELAȚIILE DIN
FAMILIE.
• STILUL PARENTAL SE REFERĂ LA ANSAMBLUL STILURILE
COMPORTAMENTELOR ȘI EMOȚIILOR PE CARE PĂRINȚII LE AU FAȚĂ
DE COPIL ȘI LA MODUL ÎN CARE PĂRINTELE ABORDEAZĂ RELAȚIA
PARENTALE
CU COPILUL SĂU,GRADUL DE CĂLDURĂ EMOȚIONALĂ(CAPACITATEA
PĂRINTELUI DE A FI APROPIAT AFECTIV DE COPIL,DE A FI ATENT LA
NEVOILE ȘI EMOȚIILE SALE ȘI GRADUL DE CONTROL EXERCITAT
ASUPRA LUI(PRIN STABILIREAȘI RESPECTAREA REGULILOR ,
SETAREA LIMITELOR). ACESTE DOUA ELEMENTE DETERMINĂ CINCI
STILURI PARENTALE :
AUTORITAR,PERMISIV,NEIMPLICAT,SUPRAPROTECTIV ȘI
DEMOCRATIC.
• SE ÎNTÎLNESC PĂRINȚI CARE TRĂIESC UN PROFUND SENTIMENT DE
CULPABILITATE FAȚĂ DE COPIL,SE SIMT FĂRĂ SĂ ȘTIE ÎNTR-UN MOD
FOARTE DESLUȘIT,RĂSPUNZĂTORI CĂ AU DAT NAȘTERE UNUI COPIL
CU DIZABILITATE ȘI FAȚĂ DE SITUAȚIA LUI.
• PSIHOLOGII SUSȚIN CĂ ,, O ALTĂ ATITUDINE A PĂRINȚILOR ESTE
RELIEFATĂ ÎN CAZURILE CÎND PĂRINȚII MAI AU COPII CARE SUNT
NORMAL DEZVOLTAȚI DIN PUNCT DE VEDERE PSIHIC ȘI FIZIC.POT
APĂREA SITUAȚII ÎN CARE COPII TIPICI SĂ NU SE SIMTĂ SUFICIENT
DE MULT VALORIZAȚI DEOARECE POLUL ATENȚIEI PĂRINȚILOR ESTE
ÎNDREPTAT SPRE COPILUL CU DIZABILITĂȚI.
• PSIHOTERAPEUTUL CARL JUNG ,MERGÎND PE ACEEAȘI LINIE,A
SESIZAT UN ASPECT ÎN RELAȚIILE INTRAFAMILIALE CARE MERITĂ SĂ
FIE MENȚIONAT : NU SUNT EXCEPȚIONALE NICI CAZURILE CÎND
PĂRINȚII NU ȘTIU SĂ FORMEZE LA CEILALTI COPII O ATITUDINE
ÎN CADRUL CONSILIERII PSIHOLOGICE A FAMILIEI COPILULUI CU
DIZABILITĂTI PSIHOLOGUL ORIENTEAZĂ PĂRINȚII SPRE :
• TREBUIE SĂ SE SUGEREZE PERMANENT
FAMILIEI CĂ ÎN MUNCA EDUCATIVĂ TREBUIE
SĂ URMĂREASCĂ SCOPURI CONCRETE:
COPILUL SĂ MEARGĂ ÎN PICIOARE, SĂ
MĂNÂNCE SINGUR, SĂ SE ÎMBRACE,SĂ
VORBEASCĂ SI SĂ SE COMPORTE CORECT ȘI
ADECVAT ÎN SOCIETATE.
• SE EXPLICĂ PĂRINTILOR CĂ NU TREBUIE SĂ
VIZEZE PREA SUS,NU TREBUIE SĂ CEARĂ
PREA MULT DE LA COPILUL CU DIZABILITĂTI.
RISCUL UNOR EXIGENTE MAI MARI ESTE
OBOSEALA,REACTIA DE
REFUZ,DESCURAJAREA SI INSTALAREA
COMPLEXULUI DE INFERIORITATE.
• PĂRINTILOR TREBUIE SĂ LI SE INDICE
PERMANENT O SERIE DE SCOPURI
PRECISE,OPERATIONALE,CARE SĂ LE
VECTORIZEZE MUNCA COPILULUI.
CONSILIEREA FAMILIEI COPILULUI CU AUTISM
• FAMILIA ESTE CONTEXTUL ÎN CARE
INDIVIDUL EVOLUEAZĂ PE TOT
PARCURSUL VIETII SALE,IAR
CONSECINTELE UNEI FUNCTIONARI
DEFICITARE SE REFLECTĂ ÎNTOTDEAUNA
NEGATIV ÎN STAREA DE SĂNĂTATE
PSIHICĂ SI SOMATICĂ A ACESTUIA,DAR SI
ÎN DEZECHILIBRELE SI SUFERINTELE
SOCIALE.
• CELE MAI PUTERNICE STRIGĂTE DE
AJUTOR DE CARE SE IZBESC SPECIALISTII,
SUNT CELE ALE FAMILIEI UNEI PERSOANE
CU DIZABILITATE/HANDICAP/DEFICIENȚĂ
SAU NEVOIE SPECIALĂ.
• ÎN CAZUL ÎN CARE SE VORBESTE
DESPRE UN COPIL,SE POATE OBSERVA
SENTIMENTUL DE VINĂ PE CARE ÎL
MANIFESTĂ PĂRINTII PENTRU
TULBURAREA DE CARE SUFERĂ
COPILUL. ASTFEL, PRIMII CARE AU
NEVOIE DE AJUTOR,PENTRU A EVITA
ACEA “PRĂBUSIRE” SUNT PARINTII.
• VOCEA FAMILIEI ÎN CARE ESTE
PREZENT COPILUL CU NEVOI
SPECIALE/DIZABILITĂTI ARE NEVOIE
DE A FI ASCULTATĂ (NU DOAR
AUZITĂ) ASA ÎNCÂT SĂ PUTEM
SCHIMBA MENTALITĂTI,ATITUDINI SI
COMPORTAMENTE.
•DE AICI SI PÎNĂ LA PRIMIREA DIAGNOSTICULUI URMEAZĂ O
PERIOADĂ DE CONFUZIE PRIVIND CAUZA
COMPORTAMENTULUI,SENTIMENTE DE VINOVĂTIE,TENSIUNE
CRESCUTĂ ÎN RELATIILE FAMILIALE.
•LA ACESTEA SE ADAUGĂ FRUSTRĂRILE DIN PERIOADA
ANTERIOARĂ STABILIRII UNUI DIAGNOSTIC ADECVAT,CÂND
FAMILIA DISPUNE DE DIAGNOSTICE INCORECTE SAU
DERUTANTE.
•ÎN ACEST CONTEXT,PRIMIREA DIAGNOSTICULUI DE TSA
CONDUCE LA UN AMESTEC DE SENTIMENTE CONTRADICTORII:
PE DE O PARTE,USURARE,PE DE ALTĂ PARTE,NEÎNCREDERE SAU
ÎNGRIJORARE.
•UNII PĂRINTI SUNT USURATI CÎND UN SPECIALIST VALIDEAZA
CEEA CE EI SUSPECTAU DEJA.DIGNOSTICUL ÎI AJUTĂ SĂ ÎSI
EXPLICE LOR SI SĂ LE EXPLICE CELORLALTI
COMPORTAMENTUL COPILULUI.
•MULTI PĂRINTI SUNT ÎNSĂ SOCATI SI NEÎNCREZĂTORI LA
PRIMIREA DIAGNOSTICULUI,NU POT ACCEPTA ACEST
DIAGNOSTIC PENTRU COPILUL LOR,PUN SUB SEMNUL
ÎNTREBĂRII COMPETENTA MEDICULUI SI CONSULTĂ ALTI
SPECIALISTI.
• CONSILIEREA FAMILIEI COPILULUI CU
AUTISM ARE ROLUL DE A FACILITA
ÎNTELEGEREA DIAGNOSTICULUI, A
MODULUI ÎN CARE ACESTA SE MANIFESTĂ
LA COPILUL LOR SI A INTERVENTIILOR
DISPONIBILE.ESTE BINE CA ACESTIA SA
AFLE ,SA CUNOASCA SA INTELEAGA CE
ESTE AUTISMUL. FARA CUNOASTERE NU
POATE AVEA LOC INTELEGEREA,FARA
INTELEGERE NU SE POATE ACCEPTA
DIAGNOSTICUL.
• ACCEPTAREA DIAGNOSTICULUI DE CATRE
PARINTI ESTE FACTORUL MAJOR IN
REABILITAREA SI SPRIJINIREA COPILULUI
CU AUTISM. NEACCEPTAREA
DIAGNOSTICULUI FRÂNEAZĂ, POATE
CHIAR BLOCHEAZĂ POSIBILITATILE
COPILULUI DE EVOLUTIE SI DESEORI
IZOLEAZA FAMILIA. ESTE DE DROIT CA
PĂRINTII SI MEMBRII FAMILIEI SĂ FIE
IMPLICATI ÎN PROCESUL DE REABILITARE
A COPILULUI.
STRATEGII DE
REALIZARE A
CONSILIERII
PSIHOLOGICE
 ÎN ACTIVITATEA DE CONSILIERE A
PĂRINTILOR CU COPII AUTISTI SE
URMĂRESC URMĂTOARELE OBIECTIVE
• SĂ SPRIJINE EMOTIONAL SI SOCIAL PĂRINTELE ÎN PROCESUL DE ADAPTARE,ÎNCURAJÂND PĂRINTELE
ÎN TOT CE FACE
• SĂ CREASCĂ STIMA DE SINE A PĂRINTILOR,AJUNTÂNDU-I SĂ GÂNDEASCĂ POZITIV DESPRE SINE
• SĂ-I AJUTE PE PĂRINTI SĂ EXPLOREZE SITUATIA ÎN ASA FEL ÎNCÂT SĂ FIE CAPABILI SĂ ÎNTELEAGĂ
PROBLEMA SI SĂ FACĂ FATA SITUATIEI STRESANTE
• SĂ-I FACĂ PE PĂRINTI CAPABILI SĂ COMUNICE EFICIENT CU COPILUL ASTFEL ÎNCÂT SĂ-I CREASCĂ
STAREA DE BINE SI CONFORTUL PSIHIC.
• SĂ-I AJUTE PE PĂRINTI SĂ-SI DEZVOLTE PROPRIILE STRATEGII DE COPING(MONTAJ PSIOLOGIC –
STRATEGII DE REDUCERE A DISTRESULUI(DISTRUGE ), SĂ ANALIZEZE PROBLEMELE SI OPTIUNILE
PENTRU A FACE FATĂ SITUATIEI.
• SĂ ÎNCURAJEZE PĂRINȚII SĂ IA DECIZII SINGURI
• CÂND ÎN FAMILIE SUNT PREZENTI AMBII PĂRINTI ,SĂ-I AJUTE SĂ SIMTĂ DRAGOSTE SI SĂ OFERE
SUPORT RECIPROC, ÎMBUNĂTĂTIREA RELATIILOR INTERPERSONALE.
• SĂ-I AJUTE SĂ COMUNICE EFICIENT CU CEILALTI PROFESIONISTI.
 PSIHOLOGUL ARE SARCINA DE A MODELA NISTE PĂRINTI ECHILIBRATI.

• PĂRINTII CARE ACCEPTĂ AJUTORUL SPECIALIZAT

VOR TREBUI SĂ ÎNVETE CĂ EI CA PĂRINTI JOACĂ
UN ROL IMPORTANT ÎN ECHILIBRUL RELATIEI
DINTRE COPII SI MEDIUL EXTERIOR,EI AU DATORIA
DE A MENTINE UN CLIMAT DE TOLERANTĂ SI DE
EGALITATE.
• TREBUIE SĂ STIMULEZE ABILITĂTILE FIZICE SI
SOCIALE ALE COPILULUI,SA FIE CALMI SI DESCHISI
MANIFESTÂND IN CONTINUU DRAGOSTEA.
• ÎN URMA CONSILIERII CU PSIHOLOGUL PĂRINTII
VOR FI CONVINSI CĂ ATÂT TIMP CÂT COPILUL SE
SIMTE EGAL ÎN FAMILIE EL SE VA SIMTI EGAL SI ÎN
SOCIETATE .
 ÎN CONCLUZIE PUTEM MENTIONA CĂ:
• SCOPUL CONSILIERII NU ESTE TRATAMENTUL DISFUNCTIEI FAMILIALE , CI
SPRIJINIREA FAMILIEI PENTRU A-SI CONTROLA PROPRIA VIATĂ, PENTRU A FACE
FATA PROBLEMELOR, PENTRU A-SI SPRIJINI COPILUL ,CÂT SI REDUCEREA RISCULUI
VIOLENTEI INTRAFAMILIALE DIN PARTEA PĂRINTILOR CONFRUNTATI CU GRAVELE
DIFICULTĂTI COMPORTAMENTALE ALE COPILULUI AUTIST/DIZABILITATI.