Chestionar de personalitate FPI

Forma B
(F.Fahrenberg, H.Selg, R.Hampel)
Chestionarul FPI este destinat diagnozei stărilor şi însuşirilor de personalitate în procesul
de adaptare socială şi reglare comportamentală.
Forma B a chestionarului conţine 114 itemi şi se administrează în grup sau individual
(fără limită de timp) persoanelor cu nivel educaţional şi dezvoltare intelectuală medie, capabile
să surprindă semnificaţia itemilor.
Instrucţiuni: “În paginile ce urmează veţi găsi o serie de afirmaţii asupra anumitor feluri
de comportament, atitudini şi interese (Formularul 1). Puteţi răspunde la aceste afirmaţii prin
“Da” sau “Nu”. Notaţi răspunsul Dvs la fiecare din ele în foaia de răspunsuri punînd semnul “x”
în locul prevăzut pentru aceasta. (Formularul 2). Nu există răspunsuri “bune” sau răspunsuri
“proaste”. Răspundeţi aşa cum se potriveşte cel mai bine felului Dvs de a fi. Nu reflectaţi timp
îndelungat asupra unei afirmaţii ci daţi răspunsul ce vă vine spontan. Bineînţeles, nu pot fi
prevăzute toate particularităţile comportamentale etc. Poate de aceea unele afirmaţii nu se vor
potrivi Dvs. Totuşi, în toate cazurile găsiţi alternativa care pare să fie cea mai apropiată de Dvs şi
puneţi semnul “x” în locul “Da” sau “Nu”.

FORMULARUL 1
Chestionarul FPI-B
1. Am citit indicaţiile şi sînt gata să răspund sincer la fiecare întrebare.
2. Seara prefer să mă distrez într-o companie veselă.
3. Dacă vreau să fac cunoştinţă cu cineva, îmi vine greu să găsesc tema de conversaţie
potrivită.
4. Am frecvente dureri de cap.
5. Uneori simt bătăile inimii pînă sus în gît.
6. Îmi pierd repede calmul dar mă liniştesc tot atît de repede.
7. Uneori rîd la o glumă indecentă.
8. Dacă vreau să ştiu ceva, caut mai curînd într-o carte decît să întreb pe cineva.
9. Prefer să nu intru în odaie, dacă nu sînt sigur că apariţia mea va trece pe neobservate.
10. Pot să mă înfurii atît de tare încît să sparg spre exemplu vesela.
11. Mă simt jenat dacă lumea mă observă pe stradă sau într-un magazin.
12. Simt deseori o lovitură sau o pulsare evidentă în artere.
13. Dacă cineva mi-a făcut o nedreptate, îi doresc o pedeapsă usturătoare.
14. Cred că trebuie să se răsplătească răul cu binele, şi eu acţionez în acelaşi sens.
15. Îmi vine uşor ameţeala şi văd negru înaintea ochilor dacă mă ridic brusc din poziţia
culcată.
16. Vizez peste zi mai mult decît este bine pentru mine.
17. Cu oamenii care se poartă mai prietenos decît mă aştept, sînt prudent.
18. Dacă trebuie să recurg la forţa fizică pentru a apăra dreptul meu, aşa fac.
19. Pot să aduc repede veselia într-o societate plicticoasă.
20. Mă fîsticesc uşor.
21. Nu mă supăr dacă alţii critică ceva legate de persoana mea sau de munca mea.
22. Chiar pe vreme caldă simt frecvent mîinile şi picioarele reci.
23. În relaţiile cu alţi oameni sînt neîndemînatic.
24. Mă simt de multe ori, fără temei, destul de nenorocit.
25. Uneori n-am nici o dorinţă să-mi găsesc vre-o ocupaţie.
26. Simt de multe ori o respiraţie insuficientă, fără să fi săvîrşit o muncă grea.
27. Am comis erori în viaţă.
28. Am de multe ori sentimentul că alţii rîd de mine.
29. Îmi fac plăcere sarcinile care cer acţiune rapidă.
30. Dacă privesc înapoi la cîte am întîmpinat nu sînt cu totul mulţămit de soarta mea.
31. Am frecvent lipsă de poftă de mîncare.
32. În copilărie mi-a făcut plăcere, dacă alţi copii erau pedepsiţi de părinţi sau de
profesori.
33. De obicei pot să mă hotărăsc repede şi iau hotărîri bune.
34. Nu spun totdeauna adevărul.
35. Urmăresc cu plăcere cum cineva caută ieşire din încurcîtură.
36. Un cal care nu trage bine trebuie să simtă biciul.
37. În privinţa trecutului nu-mi fac probleme.
38. Nu pot găsi motiv imediat ca să bat pe cineva.
39. Aproape în fiecare săptămînă întîlnesc pe cineva pe care nu pot să-l suport.
40. Uneori îmi pare că nu sînt bun de nimic.
41. Permanent mă aflu într-o încordat şi mi-e greu să mă relaxez.
42. Am frecvent greaţă şi balonări.
43. Dacă cineva a făcut rău prietenului meu sînt alături de el pentru a plăti cu aceeaşi
monetă.
44. De multe ori am întîrziat la o întîlnire sau la serviciu.
45. Sincer vorbind am chinuit deja multe animale.
46. Dacă în mod neaşteptat întîlnesc un prieten vechi, îmi vine să mă arunc cu plăcere în
braţele lui.
47. În situaţii enervante sau de teamă mi se usucă în gură şi—mi tremură mîinile.
48. Cîte odată sunt posomorît fără a şti cu adevărat de ce.
49. Cînd merg să mă culc, adorm, de regulă, în cîteva minute.
50. Îmi face plăcere să indic asupra greşelilor altora.
51. Uneori mă laud.
52. Am participat activ la organizarea unui cerc sau a unui grup.
53. Privesc deseori în altă parte a străzii pentru a evita întîlniri cu cineva.
54. Din cînd în cînd “mă fac mare” (fac pe grozavul).
55. Sînt o fire vioaie.
56. Mă îndoiesc cîte odată dacă oamenii cu care vorbesc sînt interesaţi într-adevăr de
ceea ce spun eu.
57. Am cîte odată pete roşii pe gît sau pe faţă.
58. Cînd sînt într-adevăr furios sînt capabil de a lovi pe cineva.
59. Dacă cineva mă tratează urît, nu mă enervează acest lucru şi nu mă supăr.
60. Îmi vine greu să le reproşez cunoscuţilor mei.
61. Mă enervează uneori eventualitatea de a avea ghinion
62. Nu pot să sufăr pe fiecare din cei care-i cunosc.
63. De multe ori am gînduri de care ar trebui să mă ruşinez.
64. Nu ştiu de ce, dar cîte odată aşi vrea să distrug ceva (să fac ceva ţăndări).
65. Mă linişteşte deseori vestea că oamenilor antipatici mie le merge rău.
66. Mîinile şi picioarele mele sînt deseori agitate.
67. Eu prefer mai mult o seară în care urmez un “Hobby”, decît să fiu într-o societate
veselă.
68. Comportarea mea e de cele mai multe ori mai bună în societate de cît acasă.
69. Îmi scapă deseori observaţii, aprecieri pe care ar fi fost mai bine să nu le spun.
70. Nu-mi place să fiu în centrul atenţiei.
71. Am puţini cunoscuţi buni.
72. Observ adesea o mişcare involuntară a ochilor mei, o tresărire a feţei sau umerilor.
73. După o petrecere am adesea dorinţa să supăr în vre-un fel pe alţi oameni.
74. Dacă te gîndeşti la întreaga suferinţă de pe pămînt, într-adevăr poţi să doreşti să nu te
fi născut.
75. Cine mă insultă şi-a făcut rost de o palmă.
76. Dacă sînt furios spun lucruri necuviincioase.
 77. Îmi place să adresez o întrebare sau să răspund la ea în aşa mod ca interlocutorul meu
să se fîsticească.
78. De multe ori amîn ceva ce ar trebui făcut imediat.
79. Nu este felul meu să spun glume şi anecdote.
80. Greutăţile zilnice îmi tulbură adesea liniştea.
81. În ţara unor întîmplări fac uşor emoţii şi am nelinişte corporală.
82. Fac parte, din păcate, din categoria celor care se înfurie uşor.
83. Îmi vine greu să vorbesc sau să explic în faţa unui grup mare de oameni.
84. Dispoziţia, toanele mele se schimbă frecvent.
85. Obosesc mai repede decît cei mai mulţi dintre oameni.
86. Dacă mă supăr sau mă necăjesc foarte tare se resimte în întreg organismul.
87. Sînt adesea incomodat de gînduri inutile care îmi trec frecvent prin cap.
88. Cu adevărat familia şi cunoscuţii mei mă înţeleg cu greu.
89. Organismul meu are nevoie de mai mult de 8 ore de somn pentru a se reface cum
trebuie.
90. Rostesc adesea ameninţări la care nu gîndesc de loc serios.
91. De cele mai multe ori privesc cu încredere în viitor.
92. Îmi bat joc cu plăcere de alţi oameni.
93. Sînt deseori motiv al dispoziţiei proaste pentru alţi oameni.
94. Am aproape întotdeauna un răspuns adecvat situaţiei.
95. Chiar dacă cineva mă scoate din sărite mă liniştesc de cele mai multe ori repede.
96. Fiind copil exprimam interes faţă de teme interzise.
97. Uneori îmi place să jignesc oamenii pe care îi iubesc.
98. Îmi fierbe sîngele dacă mă păcăleşte cineva.
99. Adesea mă mustră conştiinţa. (Am înclinaţie către o mare conştiinciozitate).
100. Adesea mă pierd în gîndurile mele.
101. Uneori simt bucuria la paguba altora.
102. Adesea mă necăjesc prea repede din cauza altora.
103. Vorbesc cîte odată despre lucruri din care eu nu înţeleg nimic.
104. Mă simt deseori ca un “butoi de pulbere” gata să explodez.
105. Mă simt deseori obosit, extenuat.
106. Îmi face atîta plăcere să mă întreţin cu alţi oameni încît folosesc orice ocazie să
vorbesc deschis şi cu un străin.
107. Spre regret adesea apreciez prea repede pe alţi oameni.
108. Dimineaţa, după ce mă scol, sînt într-o dispoziţie bună care mă face să cînt sau să
fluier.
109. La hotărîri mă simt însă nesigur chiar după un timp de gîndire lungă.
110. Înclin ca la o dispută să vorbesc mai tare ca de obicei.
111. Trec destul de uşor peste decepţii.
112. Îmi muşc deseori buzele sau îmi rod unghiile degetelor.
113. Mă simt cel mai fericit atunci cînd sînt singur.
114. Cîte odată îmi este într-adevăr dor de o emoţie.

Foaia de răspuns
Numele, prenumele ____________________________________________________
Data _______________________________ vîrsta ___________________________

Nr. Da Nu Nr. Da Nu Nr. Da Nu Nr. Da Nu Nr. Da Nu Nr. Da Nu

1 20 39 58 77 96
2 21 40 59 78 97
3 22 41 60 79 98
4 23 42 61 80 99
5 24 43 62 81 100
6 25 44 63 82 101
7 26 45 64 83 102
8 27 46 65 84 103
9 28 47 66 85 104
10 29 48 67 86 105
11 30 49 68 87 106
12 31 50 69 88 107
13 32 51 70 89 108
14 33 52 71 90 109
15 34 53 72 91 110
16 35 54 73 92 111
17 36 55 74 93 112
18 37 56 75 94 113
19 38 57 76 95 114

Testul FPI conţine 9 scale de bază la care, pentru a obţine o imagine mai completă a
personalităţii celui investigat, autorii au mai adăugat încă 3 scale suplimentare.

Descrierea scalelor
Scala 1 (Nervozitate). Valoarea mare de testare indică discomfortul psiho-somatic
(tulburări de somn, dureri şi stări generale proaste, oboseală cu fenomene de epuizare, nelinişte ,
instabilitate), stări de iritaţie afectivă însoţite de tulburări vegetative şi musculare intense.
Valoarea mică prezintă tulburări psiho-somatice minore, rezonanţă afectivă scăzută.
Scala II (Agresivitate spontană). Valoarea mare de testare indică un comportament
impulsiv, sadic. În relaţiile cu oamenii subiectul face glume grosolane sau lipsite de sens, se
bucură de răul altuia. Este nestăpînit, neliniştit, manifestă nevoia de schimbări, setea de aventură,
tendinţa spre exaltare. Reprezintă tabloul imaturităţi emoţionale. Valoarea mică prezintă
tendinţa de agresiune spontană minimă, stăpînire de sine, comportare stabilă.
Scala III (Depresie). Valoarea mare de testare indică fluctuanţă mare în dispoziţii,
prevalînd însă stările depresive, tensionate, pesimiste. Subiectul este în general prost-dispus,
nemulţămit, epuizat, iritabil, anxios, cu sentimentul unui pericol nedefinit, cu complexe de
inferioritate adînc înrădăcinate. Are veşnic probleme, sentimentul de culpă, îşi face singur
reproşuri. Valoarea mică indică o dispoziţie echilibrată, un raport emoţional bun cu ceilalţi.
Subiectul este relaxat, optimist, cu puţine griji.
Scala IV (Emotivitate). Valoarea mare de testare prezintă stări de instabilitate
emoţională, iritabilitate, tensiune. Subiectul este nerăbdător, neliniştit, tulburat chiar de dificultăţi
banale. Devine furios, apoi agresiv, ameninţător, cu acţiuni de afect sau chiar afecte violente.
Valoarea mică indică stări de impulsivitate redusă. Subiectul este calm, flegmatic, stăpînit
emoţional, răbdător.
Scala V. (Sociabilitate). Valoarea mare de testare indică un subiect sociabil, activ,
vorbăreţ şi prompt la replică, care leagă repede prietenii şi are cerc mare de cunoştinţe. Valoarea
mică indică un subiect cu dorinţa de contact redusă (care se mulţumeşte cu propria persoană), cu
un cerc redus de cunoştinţe. Persoana este distantă, ciudată, puţin întreprinzătoare, taciturnă.
Scala VI (Caracter calm). Valoarea mare de testare indică subiectul care ar încredere în
sine, nu poate fi enervat uşor, nu se abate din drumul său, este răbdător, optimist, energic.
Valoarea mică indică subiectul iritabil, decepţionat, supărăcios, succesibil, descurajat, pesimist.
Scala VII (dominare). Valoarea mare de testare indică acte de agresiune reactiv fizice,
verbale sau imaginare; tendinţe spre o gîndire autoritar-conformistă; agresivitate în limita
formelor lor conveţuitoare de conveţuire în societate. Valoarea mică indică tactul, toleranţa,
atitudinea ponderată.
Scala VIII (Inhibiţie). Valoarea mare de testare indică timiditate, inhibare în contact cu
alte persoane, incapabilitate de contact, nelinişte, tremurături, paloare sau roşeaţă, tulburări
digestive. Valoarea mică indică dezinvoluntară, încredere în propriile puteri, disponibilitate
pentru o acţiune, abnegaţie.
Scala IX (Fire deschisă). Valoarea mare de testare indică spiritul autocritic, atitudinea
dezinvoltă, capacitatea de a recunoaşte mici slăbiciuni şi defecte pe care le are, probabil, fiecare.
Valoarea mică indică disimularea micilor slăbiciuni şi defecte, dorinţa de a produce o impresie
bună, lipsa de sinceritate şi spirit autocritic, atitudine de automulţumire.
Scala X (Extraversiune – introversiune). Valoarea mare indică sociabilitate, nevoia de
contact, degajare, voiciune, impulsivitate, nestăpînire. Valoarea mică indică nesociabilitate,
calm, rezervă, constanţă, stăpînire, pasivitate.
Scala XI (labilitate emoţională). Valoarea mare de testare indică indispoziţie sau
dispoziţie labilă, tristeţe, iritabilitate, violenţă, agitaţie, meditări inutile, sentiment de vinovăţie,
apatie, dificultăţi de contact. Valoarea mică indică o dispoziţie stabilă şi echilibrată, degajare,
calm, stăpînire de sine, siguranţă de sine, capacitate de concentrare.
Scala XII (Masculinitate – Feminitate). Valoarea mare de testare indică activismul în
anumite situaţii, optimism, caracter intreprinzător, dispoziţie echilibrată, puţine neplăceri fizice,
fără tulburări psiho-somatice generale. Valoarea mică indică o atitudine de rezervă uşoară,
neîncredere abătută, descurajare uşoară, neîncredere în sine, neplăceri fizice şi tulburări psiho-
somatice generale. În special pulsul neregulat, ameţeli, mîini şi picioare reci, genunchi moi la
emoţii, sensibilitate la schimbările atmosferice.

Analiza rezultatelor
Analiza se realizează în două etape. Mai întîi se urmăresc răspunsurile la item-uri potrivit
scalelor FPI 1 – FPI 12, aflîndu-se valorile brute individuale (Fiecare răspuns al subiectului ce
corespunde cu cel al scalelor de mai jos se egalează cu 1 punct).
Scala FPI 1 – Nervozitate.
17 itemi
Da: 4, 5, 12, 15, 22, 26, 31, 41, 42, 57, 66, 72, 85, 86, 89, 105.
Nu: 49
Scala FPI 2 – Agresivitate.
13 itemi
Da: 32, 35, 45, 50, 64, 73, 77, 93, 97, 99, 103, 112, 114.
Nu: 99
Scala GPI 3 – Depresie.
14 itemi
Da: 16, 24, 27, 28, 30, 40, 56, 61, 74, 84, 87, 88, 100.
Nu -
Scala FPI 4 – Emotivitate.
11 itemi
Da: 6, 10, 58, 69, 76, 80, 82, 102, 104, 107, 110.
Nu: -
Scala FPI 5 – Sociabilitate.
15 itemi
Da: 2, 19, 46, 52, 55, 94, 106.
Nu: 3, 8, 23, 53, 67, 71, 79, 113.
Scala FPI 6 – Caracter calm.
10 itemi
Da: 14, 21, 29, 37, 38, 59, 91, 95, 108, 111.
Nu: -
 Scala FPI 7 – Dominare.
10 itemi
Da: 13, 17, 18, 36, 39, 43, 65, 75, 90, 98.
Nu: -
Scala FPI 8 – Inhibiţie.
10 itemi
Da: 9, 11, 20, 47, 60, 70, 81, 83, 109.
Nu: 33.
Scala FPI 9 – Fire deschisă (sinceritate).
13 itemi
Da: 7, 25, 34, 44, 51, 54, 62, 63, 68, 78, 92, 96, 101.
Nu: -
Scala FPI 10 – Extraversiune – Introversiune.
12 itemi
Da: 2, 29, 46, 51, 55, 76, 93, 95, 106, 110.
Nu: 20, 87.
Scala FPI 11 – Labilitate emoţională.
14 itemi
Da: 24, 25, 40, 80, 83, 84, 85, 87, 88, 102, 112, 113.
Nu:4, 59.
Scala FPI 12 – Masculinitate – Feminitate.
15 itemi
Da: 18, 29, 33, 50, 52, 58, 65, 91, 104.
Nu: 16, 20, 31, 47, 84.
La etapa a II, din raţiuni practice şi a dependenţei anumitor scale FPI de particularităţi de
sex şi vîrstă, se recomandă ca valorile brute FPI individuale să fie transformate în valori standard
FPI conform tabelului ce urmează.
Tabel de transformare a valorilor brute în valori standard.
Valoare Valorile standard după scale
brută 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 3 3 1 1 3 3 1 1 2 1
2 4 3 4 4 1 2 4 5 1 1 3 1
3 4 4 4 5 1 3 5 6 2 2 4 1
4 5 5 5 6 2 4 6 6 3 3 4 1
5 5 5 6 7 2 5 7 7 3 4 5 2
6 6 7 6 7 3 6 8 7 4 4 6 3
7 7 8 7 8 3 7 8 8 5 5 7 4
8 7 8 7 8 4 9 9 9 5 6 7 5
9 8 8 8 9 5 9 9 9 6 7 8 6
10 8 9 8 9 5 9 9 9 8 8 8 8
11 8 9 8 9 6 - - - 8 9 8 8
12 8 9 9 - 7 - - - 9 9 9 9
13 9 9 9 - 8 - - - 9 - 9 9
14 9 - 9 - 9 - - - - - 9 9
15 9 - - - - - - - - - - 9
16 9 - - - - - - - - - - -
17 9 - - - - - - - - - - -

Rezultatele obţinute se marchează printr-un semn convenţional (cerculeţ, cruciuliţă etc.)

în punctul corespunzător valorilor standard şi scalei respective. Unind cu linii drepte punctele
marcate, vom obţine imaginea grafică a profilului personalităţii.
 Profilul personalităţii

Nr. Valoare Valorile standard

scalei brută 9 8 7 6 5 4 3 2 1
1 . . . . . . . . .
2 . . . . . . . . .
3 . . . . . . . . .
4 . . . . . . . . .
5 . . . . . . . . .
6 . . . . . . . . .
7 . . . . . . . . .
8 . . . . . . . . .
9 . . . . . . . . .
19 . . . . . . . . .
11 . . . . . . . . .
12 . . . . . . . . .

Testarea cu chestionarul FPI preconizează următoarele configuraţii ale profilului

personalităţii.
Scala FPI 1 (Nervozitate): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 3, 4, 8,
11, şi cote mici pe FPI 12.
Scala FPI 2 (Agresivitate): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 4, 7, 9,
10, 12.
Scala FPI 3 (Depresie): cotele mari sînt asociate cu cote similare FPI 1, 4, 7, 8, 9, 11 şi
cote mici pe FPI 12.
Scala FPI 4 /Flexibilitate): cotele mari sînt asociate cu cotele similare pe scalele FPI 1, 2,
3, 7, 11.
Scala FPI 5 (Sociabilitate): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scala FPI 10 şi
cote mici pe FPI 8.
Scala FPI 6 (Calm): apare ca fiind o scală independentă, ea nu corelează cu nici una din
celelalte scale.
Scala FPI 7 (Dominare) cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 2, 3, 4,
11.
Scala 8 (Inhibiţie): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 1, 3, 11 şi cote
mici pe FPI 5, 12.
Scala FPI 9 (Sinceritate): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 2, 3, 11.
Scala FPI 10 (Extraversie): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scala FPI 5.
Scala FPI 11 (Labilitate emoţională): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele
FPI 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9, şi cote mici pe FPI 12.
Scala FPI 12 (Masculinitate): cotele mari sînt asociate cu cote mici pe scalele FPI 1, 3, 8,
11.
 CHESTIONAR DE PERSONALITATE
(H.Eisenck)
Chestionarul de personalitate Eisenck determină 2 factori de bază: extraversiunea
(introversiunea) şi neurotismul. Primul factor e bipolar şi reprezintă caracteristica individual-
psihologică a omului, extremele căreia corespund orientării personalităţii la lumea exterioară
(extraversiune) sau la lumea subiectivă, lăuntrică (introversiune). Se consideră că extraverţii sînt
sociabili, impulsivi, flexibili şi foarte adaptabili. Introverţii, din contra, sînt rezervaţi, pasivi,
nesociabili, şi deseori întîmpină dificultăţi de adaptare socială.
Factorul al doilea – neurotismul – descrie însuşirea – starea ce caracterizează omul din
punctul de vedere al stabilităţii emoţionale, anxietăţii etc. acest factor e de asemenea bipolar şi
formează o scală la unul din polii căreia se află persoanele foarte stabile, adaptive, iar la celălalt
pol – persoane extrem de nestabile, neurotice şi nonadaptive. Majoritatea oamenilor se află între
aceşti 2 poli, mai aproape de centru.
Intersecţia acestor două caracteristici bipolare permite raportarea destul de netă a omului
la unul din cele 4 tipuri temperamentale.

Neurotism
(Instabilitate emoţională)

Melancolic Coleric

Introversiune Extraversiune
Flegmatic Sangvinic

Stabilitate emoţională

Chestionarul cuprinde 57 de întrebări la care subiectul trebuie să răspundă prin cuvintele

“Da” sau “Nu”, în conformitate cu corespunderea sau necorespunderea felului său de a fi. Testul
poate fi aplicat atît individual cît şi colectiv.

Instrucţiuni: “Citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi răspundeţi prin “da” sau “nu” în
dependenţă de faptul dacă conţinutul ei corespunde sau nu corespunde cu felul Dvs de a fi.
Este în interesul Dvs să nu pierdeţi prea mult timp cu nici o întrebare. Fiţi atent pentru a
nu omite nici una din întrebări juste sau nejuste, prezentul chestionar constituie doar o măsură a
modelului în care Dvs vă comportaţi”.
1. Doriţi adesea să fiţi în situaţii care să vă stimuleze?
2. Aveţi frecvent nevoie de prieteni care să vă înveselească?
3. Sînteţi o persoană care, de obicei, nu-şi face griji?
4. Vă este greu să acceptaţi un refuz?
5. Vă opriţi pentru a vă gîndi înainte de a face ceva?
6. Dacă promiteţi că veţi face ceva, vă ţineţi întotdeauna de cuvînt?
7. Vi se schimbă adesea dispoziţia?
8. În general, vorbiţi şi acţionaţi repede, fără a vă opri pentru a reflecta asupra
lucrurilor?
9. Vă simţiţi vreodată pur şi simplu nefericit, fără motiv serios?
10. Aţi face aproape orice cînd sînteţi pus la ambiţie?
11. Vă simţiţi vreodată intimidat cînd doriţi să vorbiţi cu o persoană de sex opus de care
vă simiţi atras?
12. Vi se întîmplă să vă pierdeţi, din cînd în cînd, stăpînirea de sine şi să vă înfumuraţi?
13. Acţionaţi adesea la inspiraţia de moment?
14. Vă necăjiţi adesea pentru lucruri pe care nu trebuie să le spuneţi sau să le faceţi?
15. Preferaţi în general, să citiţi în loc să vă întîlniţi cu alţi oameni?
16. Vă simţiţi jignit cu uşurinţă?
17. Vă place să ieşiţi des în oraş?
18. Vi se întîmplă să aveţi, din cînd în cînd gînduri şi idei care nu v-ar place să fie
cunoscute de alţii?
19. Vă simţiţi uneori plin de voiciune, iar alteori apatici?
20. Preferaţi să aveţi prieteni puţini dar aleşi?
21. Deseori visaţi?
22. Cînd oamenii ridică tonul la Dvs răspundeţi şi Dvs în acelaşi mod?
23. Aveţi adesea sentimente de vinovăţie?
24. Consideraţi că toate obişnuinţele Dvs sînt bune şi de dorit?
25. De obicei vă puteţi destinde şi petrece foarte bine cînd participaţi la o petrecere
veselă?
26. Credeţi despre Dvs că sunteţi foarte sensibil?
27. Cei din jur vă consideră foarte vioi?
28. După ce aţi făcut un lucru important, vi se întîmplă frecvent să plecaţi cu sentimentul
că aţi fi putut să-l faceţi mai bine?
29. Cînd sînteţi cu alţi oameni, sînteţi în majoritatea cazurilor tăcut?
30. Bîrfiţi cîteodată?
31. Vi se întîmplă să nu puteţi dormi din cauza unor idei care vă preocupă?
32. Dacă doriţi să vă informaţi asupra unei probleme, preferaţi să o aflaţi într-o carte, în
loc să discutaţi cu cineva despre acest lucru?
33. Aveţi vreodată palpitaţii sau o greutate pe inimă?
34. Vă place genul de muncă în care trebuie să fiţi atent?
35. Aveţi crize de tremurături şi frisoane?
36. Aţi declara întotdeauna la vamă tot ce aveţi dacă aţi şti că nu v-ar fi prins niciodată?
37. Vă displace să fiţi într-o adunare (societate) în care oameni joacă feste unul altuia?
38. Sîteţi o persoană iritabilă?
39. Vă place să faceţi lucruri în care trebuie să acţionaţi repede?
40. Vă frămîntaţi în legătură cu anumite lucruri îngrozitoare care s-ar putea întîmpla?
41. Sînteţi lent şi lipsit de grabă în felul Dvs de a vă mişca?
42. Întărziaţi deseori la întîlnire sau la serviciu?
43. Aveţi deseori coşmaruri?
44. Vă place atît de mult să discutaţi încît intraţi cu uşurinţă în vorbă şi cu necunoscuţi?
45. Aveţi junghiuri sau dureri?
46. Dacă n-aţi fi majoritatea timpului printre oameni, v-aţi considera nefericit?
47. Vă consideraţi a fi o persoană nervoasă?
48. Din toţi oamenii pe care îi cunoaşteţi, sînt unii care categoric nu vă plac?
49. Consideraţi că aveţi suficientă încredere în Dvs?
50. Puteţi fi cu uşurinţă jignit cînd oamenii vă găsesc defecte personale sau greşeli în
muncă?
51. Vă vine greu să vă distraţi la o petrecere însufleţită?
52. Sînteţi flămînd de sentimente de inferioritate?
53. Vă vine uşor să învioraţi o petrecere plictisitoare?
54. Vorbiţi cîteodată despre lucrui despre care nu aveţi informaţii suficiente?
55. Sînteţi îngrijorat în legătură cu sînătatea Dvs?
56. Vă place să faceţi farse altora?
57. Suferiţi de insomnie?
 Formularul B
(Poate fi utilizat pentru testarea repetată a aceluiaşi subiect)
1. Vă place ca în jurul Dvs să fie agitaţie?
2. Aveţi vreodată sentimentul de nelinşte că vreţi ceva, dar nu ştiţi ce anume?
3. Aveţi aproape întotdeauna un răspuns “pregătit” cînd vi se adresează cineva?
4. Vă simţiţi cîte odată fericit, cîte odată trist, fără motiv real?
5. Staţi de obicei retras la petreceri şi reuniuni?
6. În copilărie făceaţi întotdeauna ceea ce vi se spunea să faceţi, imediat şi fără murmur?
7. Sînteţi cîte odată morăcănos?
8. Cînd sînteţi antrenat într-o ceartă preferaţi să discutaţi pentru a o lichida, sau să tăceţi
aşteptînd să treacă furtuna?
9. Sînteţi capricios?
10. Vă place societatea oamenilor?
11. Aveţi frecvent insomnii din cauza grijilor?
12. Vă supăraţi cîte odată?
13. Credeţi că sînteţi un om norocos?
14. Vi se întîmplă frecvent să vă hotărîţi prea tîrziu?
15. Vă place să lucraţi singur?
16. Vă simţiţi frecvent apatic şi obosit fără motiv serios?
17. Sînteţi vioi?
18. Rîdeţi cînd auziţi o glumă necuviincioasă?
19. Vă simţiţi adesea “sătul pînă în gît”?
20. Vă simţiţi cel mai bine în hainele de toate zilele?
21. Vi se întîmplă adesea să vă fugă gîndurile cînd încercaţi să rezolvaţi cu atenţie un
lucru?
22. Puteţi să vă formulaţi repede gîndurile?
23. Rămîneţi adesea “dus pe gînduri”?
24. N-aveţi nici un fel de prejudecăţi?
25. Vă plac păcălelile, festele?
26. Vă gîndiţi frecvent la trecutul Dvs?
27. Vă place foarte mult mîncarea bună?
28. Cînd sînteţi supărat simţiţi nevoia să vorbiţi cu un prieten despre supărarea Dvs?
29. Vă împotriviţi colectei de bani în scopul unei cauze bune?
30. Vă lăudaţi puţin cîte odată?
31. Sînteţi succesibil în anumite privinţe?
32. Preferaţi să staţi acasă singur în loc să mergeţi la o petrecere?
33. Vi se întîmplă vreodată să fiţi atît de agitat încît să nu puteţi sta prea multă vreme pe
scaun?
34. Vă place să vă planificaţi acţiunile cu mult timp înainte?
35. Aveţi ameţeli?
36. Răspundeţi întotdeauna la o scrisoare adresată personal Dvs cît mai repede posibil
după primirea ei?
37. De obicei puteţi rezolva lucrurile mai bine gîndindu-vă la ele singur, decît dacă le
discutaţi cu alţii?
38. Vi se taie vreodată răsuflarea fără a fi executat o muncă grea?
39. Nu vă deranjează să lăsaţi lucrurile “aşa cum sînt”?
40. Suferiţi de nervi?
41. Preferaţi să planificaţi munca sau s-o executaţi efectiv?
42. Vi se întîmplă cîte odată să amînaţi pe mîine ceea ce trebuie să faceţi azi?
43. Vă simţiţi neliniştit atunci cînd vă aflaţi în ascensor, avion, tunele?
44. Cînd vă împrieteniţi cu cineva, Dvs aveţi prima iniţiativă?
45. Aveţi dureri de cap violente?
 46. Aveţi, în general, convingerea că lucrurile se vor aranja de la sine şi ca, într-un fel sau
altul, totul va ieşi bine pînă la sfîrşit?
47. Adormiţi greu la ora culcării?
48. Consideraţi că este necesar, în anumite situaţii, să ascundeţi adevărul?
49. Rostiţi cîteodată primul lucru care vă vine în minte?
50. Vă frămîntaţi prea mult după o întîmplare neplăcută?
51. Sînteţi de obicei un om “închis” în raporturile cu ceilalţi, cu excepţia prietenilor foarte
apropiaţi?
52. Intraţi des în încurcătură din cauza că acţionaţi fără să vă gîndiţi?
53. Vă place să faceţi glume şi să povestiţi anecdote prietenilor?
54. Preferaţi să cîştigaţi la jocuri de noroc?
55. Vă simţiţi adesea nesigur pe Dvs. în prezenţa superiorilor?
56. Cînd şansele sînt împotriva dvs. sînteţi de obicei de părerea că merită să riscaţi?
57. Aveţi frecvent crampe la stomac înaintea unui eveniment important?
În tabelul de mai jos se redă cheia răspunsurilor semnificative pentru factorii:
“sinceritate”, “extraversiune/introversiune”, “neurotism”. Fiecare răspuns al suiectului care
corespunde cu cheia de mai jos se egalează cu 1 punct.
Sinceritate:
Răspunsurile “Da” la întrebările 6, 24, 36.
Răspunsurile “Nu” la întrebările 12, 18, 30, 42, 48, 54.
Extraversiune/introversiune:
Răspunsurile “Da” la întrebările 1,3, 8, 10, 13, 17, 22, 25, 27, 39, 44, 46, 49, 53, 56.
Răspunsurile “Nu” la întrebările 5, 15, 20, 29, 32, 34, 37, 42, 51.
Neurotism:
Răspunsurile “Da” la întrebările 2, 4, 7, 9, 11, 14, 16, 19, 21, 23, 26, 28, 31, 33, 35, 38,
40, 43, 45, 47, 50, 52, 55, 57
Modul de interpretare a factorului “Sinceritate”
Expresie numerică Interpretarea
0-3 sincer
4-6 situativ
7-9 nesincer
Modul de interpretare a factorilor “Extrraversiune/introversiune” şi “Neurotism”
Expr. 0-2 3-6 7-10 11-14 15-18 19-22 23-24
Numer.
Extra- Supra- Concor- Concor- Normo- Discor Discor Supradisc
vers. concor- dant dant stemic dant dant ordant
Intro-vers. dant potenţial potenţial
Neuro- Suprain Introvers Introvert ambivert Extra Extra Supra-
tism trovers potenţial vert vert extravert
potenţial
 INVENTARUL DE PERSONALITATE “BIG FIVE” (BFI)

Vă vor fi prezentate o serie de caracteristici care vă pot sau nu corespunde. De exemplu,

credeţi că sunteţi o persoană căreia îi place compania celorlalţi? Treceţi un număr în dreptul
fiecărei afirmaţii, pe foaia dvs. de răspuns, pentru a indica măsura în care credeţi că aceasta vă
caracterizează.
1 –deloc 2 – în mică măsură 3 – nici da nici nu 4 –în mare măsură 5– total
Mă consider o persoană care:
1 este vorbăreaţă 1 este plină de 3 este uneori
6 entuziasm 1 timidă, inhibată
2 are tendinţa să caute 1 iartă uşor 3 este bună şi
defectele celorlalţi 7 2 grijulie cu cei din jur
3 este meticuloasă 1 tinde să fie 3 este eficientă în
8 dezordonată 3 toate
4 este deprimată, 1 işi face o mulţime 3 rămâne calmă în
supărată 9 de griji 4 situaţii tensionate
5 este originală, 2 are o imaginaţie 3 preferă munca
promovează idei noi 0 bogată 5 de rutină
6 este rezervată 2 tinde să fie tăcută 3 este deschisă,
1 6 sociabilă
7 este altruistă 2 este de încredere 3 este uneori
2 7 nepoliticoasă
8 este oarecum 2 tinde să fie leneşă 3 îşi face planuri
neglijentă 3 8 pe care le duce la bun
sfârşit
9 este relaxată, are 2 este stabilă 3 se enervează
rezistenţă mare la stres 4 emoţional 9 uşor
10 este plină de 2 este inventivă 4 îi place să
curiozitate 5 0 mediteze, să se joace cu
ideile
11 este plină de 2 are o 4 are puţine
energie 6 personalitate asertivă 1 preocupări
12 este certăreaţă 2 poate fi rece şi 4 îi place să
7 distantă 2 coopereze
13 este muncitor de 2 este perseverentă, 4 este distrasă
încredere 8 ducând orice lucru 3 foarte uşor
început la final
14 este 2 este capricioasă 4 are gusturi
încordată/tensionată 9 4 rafinate în artă,
muzică, literatură
15 este ingenioasă, 3 preţuieşte
gândeşte profund 0 artisticul, estetica
INVENTAR DE PERSONALITATE
(Robert G. Bernreuter)

Numele ………………………………… Prenumele ………………………………..

Vîrsta ………… Sexul ……… Studii ……………………………………………….
Ocupaţia …………………………………………….. Data …………………………

B1- B2- B3-I B4- F1- F2-

N S D C S
Plus
Min
us
Dife
renţă
Cent % % % % % %
ile

Instrucţiuni:

Întrebările care urmează sînt destinate să dea indicaţii asupra intereselor şi atitudinilor
dvs. Nu este un test de inteligenţă. Nu există răspunsuri bune sau răspunsuri proaste.
Înainte de fiecare întrebare veţi vedea “Da”, “Nu”, “?”. Dacă răspunsul dvs. este “Da”, faceţi
un cerc în jurul lui “Da”. Dacă răspunsul dvs. este “Nu”, faceţi un cerc în jurul lui “Nu”. Dacă vă
este absolut imposibil de a răspunde cu “Da” sau “Nu” la întrebare, faceţi un cerc în jurul
semnului de întrebare.

1. D N ? Vă jenează faptul că nu vă conformaţi convenţiilor şi că sînteţi

a u altfel decât ceilalţi?
2. D N ? Sînteţi predispus la visare?
a u
3. D N ? Aveţi obiceiul de a vă rezolva singur problemele?
a u
4. D N ? Vi s-a întîmplat să treceţi strada pentru a evita pe cineva?
a u
5. D N ? Suportaţi critica fără să vă ofensaţi?
a u
6. D N ? Vi se întîmplă să daţi bani cerşetorilor?
a u
7. D N ? Preferaţi societatea persoanelor mai tinere decât dvs.?
a u
8. D N ? Vi se întîmplă adesea să vă simţiţi nefericit?
a u
9. D N ? Vă este dezagreabil să căutaţi drumul prin cartiere necunoscute?
a u
10. D N ? Vă descurajaţi uşor cînd ceilalţi nu sînt de părerea dvs.?
a u
11. D N ? Vă străduiţi să vă urmaţi ideea chiar dacă trebuie să luptaţi
 a u pentru ea?
12. D N ? Roşiţi foarte des?
a u
13. D N ? Vă interesează sporturile mai mult decât problemele
a u intelectuale?
14. D N ? Vă consideraţi o persoană mai degrabă nervoasă?
a u
15. D N ? Protestaţi dacă cineva se aşează în rînd înaintea dvs.?
a u
16. D N ? Aţi încercat vreodată să intraţi undeva discutînd cu paznicul sau
a u portarul şi încercînd să le “aruncaţi praf în ochi”?
17. D N ? Sînteţi exagerat de sensibil la complimente sau la dezaprobare?
a u
18. D N ? Sînteţi susceptibil la anumite probleme?
a u
19. D N ? Vă tocmiţi adesea cu vînzătorii?
a u
20. D N ? Vă păstraţi sîngele rece în prezenţa persoanelor importante?
a u
21. D N ? Vi se întîmplă adesea să repetaţi idei, neputînd adormi?
a u
22. D N ? Sînteţi lent în luarea deciziilor?
a u
23. D N ? Credeţi că o muncă de creaţie poate să vă absoarbă într-atât încât
a u să uitaţi de lipsa unor prieteni intimi?
24. D N ? Timiditatea dvs. vă stinghereşte?
a u
25. D N ? Aveţi tendinţa să analizaţi motivele acţiunilor altora?
a u
26. D N ? Sînteţi adesea “un pachet de nervi”?
a u
27. D N ? Gusturile dvs. variază adesea?
a u
28. D N ? Sînteţi foarte vorbăreţ în societate?
a u
29. D N ? Vi se întîmplă să întrerupeţi oratorul într-o reuniune publică?
a u
30. D N ? Sînteţi foarte plictisit atunci cînd după ce faceţi o cumpărătură
a u trebuie să schimbaţi obiectele la magazin?
31. D N ? Lucrurile vi se par mai nostime/ mai amuzante atunci cînd
a u sînteţi singur decât atunci cînd sînteţi în societate?
32. D N ? Preferaţi să călătoriţi cu cineva care să se ocupe de toate
a u problemele călătoriei decât să călătoriţi singur?
33. D N ? V-ar plăcea mai mult să lucraţi pe cont propriu decât să
a u executaţi ordinele unui şef pe care îl respectaţi?
34. D N ? Vă exprimaţi de obicei mai bine în scris decât oral?
a u
35. D N ? Aţi detesta o muncă care v-ar obliga să trăiţi izolat timp de
a u câteva luni?
36. D N ? Vi s-a întîmplat să solicitaţi bani pentru ceva care vă
a u interesează?
37. D N ? Căutaţi, de obicei, să evitaţi persoanele autoritare?
 a u
38. D N ? Conversaţia vă ajută mai mult decât lectura să vă precizaţi
a u ideile?
39. D N ? Dacă vi se întîmplă ceva umilitor, vă tracasează mult timp?
a u
40. D N ? Aţi organizat spontan grupări/ echipe/ asociaţii?
a u
41. D N ? Dacă sînteţi martor la un accident, vă grăbiţi să daţi ajutor?
a u
42. D N ? Aveţi trac?
a u
43. D N ? Vă place să vă asumaţi responsabilitatea?
a u
44. D N ? Cărţile vă distrează mai mult decât prietenii?
a u
45. D N ? Aţi avut ameţeli vreodată?
a u
46. D N ? Ironiile vă umilesc chiar dacă ştiţi că sînt justificate?
a u
47. D N ? Simţiţi nevoia unei persoane lîngă dvs. cînd primiţi veşti
a u proaste?
48. D N ? Vă agasează să fiţi privit cînd munciţi?
a u
49. D N ? Vă simţiţi de multe ori singur?
a u
50. D N ? Încercaţi, de obicei, să evitaţi discuţiile?
a u
51. D N ? Vă ofensaţi uşor?
a u
52. D N ? De obicei, preferaţi să vă faceţi singur proiecte decât să vi le
a u facă alţii?
53. D N ? Împărtăşind altora veştile bune pe care le primiţi vă face mare
a u plăcere?
54. D N ? Vă simţiţi adesea singur cînd sînteţi în societate?
a u
55. D N ? Sînteţi prevăzător şi prudent în materie de împrumuturi?
a u
56. D N ? Vă feriţi să spuneţi lucruri jignitoare pentru alţii?
a u
57. D N ? Lăcrimaţi uşor?
a u
58. D N ? Vi se întîmplă să vă plîngeţi chelnerului cînd mîncarea pe care
a u aţi primit-o este prost preparată sau de slabă calitate?
59. D N ? Găsiţi că este greu de vorbit în public?
a u
60. D N ? Vi se întîmplă să scrieţi din nou o scrisoare înainte de
a u expediere?
61. D N ? Vă place să petreceţi serile singur?
a u
62. D N ? Vă faceţi uşor prieteni noi?
a u
63. D N ? Dacă luaţi masa la restaurant, vă place ca altcineva să comande?
 a u
64. D N ? Ezitaţi mult să împrumutaţi un obiect unei persoane pe care o
a u cunoaşteţi bine?
65. D N ? Sînteţi foarte jenat dacă salutaţi pe cineva din greşeală?
a u
66. D N ? Găsiţi că este greu să scăpaţi de un vînzător?
a u
67. D N ? Vi se cere uneori sfatul?
a u
68. D N ? Atunci cînd urmăriţi un scop la care ţineţi, neglijaţi sentimentele
a u altora?
69. D N ? Constataţi adesea că vă decideţi greu sau prea tîrziu?
a u
70. D N ? Atunci cînd sînteţi foarte bolnav, vă place mult să fiţi subiectul
a u atenţiei prietenilor dvs.?
71. D N ? Vă schimbaţi des dispoziţiile?
a u
72. D N ? Sînteţi preocupat de ideea de a fi inferior?
a u
73. D N ? Aveţi spiritul tracasat mereu de o anumită idee neimportantă?
a u
74. D N ? Vi se întîmplă să faceţi reproşuri celui care nu execută la timp
a u munca pe care i-aţi cerut-o?
75. D N ? Puteţi să daţi maximum într-o competiţie sau o luptă contra unui
a u partener care vă este mult superior?
76. D N ? Vi s-a întîmplat să întreţineţi conversaţia?
a u
77. D N ? Se întîmplă uneori să fiţi indus în eroare?
a u
78. D N ? Cînd sînteţi deprimat, încercaţi să găsiţi pe cineva pentru a vă
a u ridica moralul?
79. D N ? De obicei, ajungeţi să înţelegeţi mai bine o problemă studiind-o
a u singur decât discutînd-o cu alţii?
80. D N ? Vă lipseşte încrederea în dvs. înşivă?
a u
81. D N ? Sînteţi mai sensibil la complimente decât la realizări?
a u
82. D N ? Consimţiţi să vă încercaţi norocul într-o acţiune nesigură?
a u
83. D N ? Ambiţia dvs. are nevoie să fie stimulată uneori de contactul cu
a u cei care au reuşit?
84. D N ? Evitaţi, de obicei, să cereţi sfaturi?
a u
85. D N ? Consideraţi ca un fapt comun un esenţial aspect al existenţei,
a u acela de a observa ritmurile şi convenţiile sociale?
86. D N ? Dacă vă petreceţi seara în grup, lăsaţi în seama altcuiva grija de
a u a alege distracţiile?
87. D N ? Luaţi iniţiativa prezentărilor la o serată?
a u
88. D N ? Dacă ajungeţi tîrziu la o reuniune, vă place să rămîneţi în
a u picioare, în ultimele rînduri, decât să mergeţi în primele rînduri să vă
aşezaţi jos?
89. D N ? Înainte de a lua o decizie importantă, vă consultaţi şi cu alţii?
a u
90. D N ? În faţa unei persoane autoritare vă purtaţi la fel ca şi cu ceilalţi?
a u
91. D N ? Vi se întîmplă să fiţi atât de distrat încât să nu ştiţi ce faceţi?
a u
92. D N ? Vi se întîmplă să vă angajaţi într-o discuţie pe o anumită temă
a u cu o persoană mai în vîrstă, pe care o respectaţi?
93. D N ? Vă este greu să luaţi o decizie singur?
a u
94. D N ? Luaţi uneori iniţiativa de a însufleţi o reuniune plicticoasă?
a u
95. D N ? Aţi încerca să vă explicaţi cu cineva care răspîndeşte zvonuri
a u false pe socoteala dvs.?
96. D N ? La o recepţie, ezitaţi să întîlniţi personajul cel mai important?
a u
97. D N ? Consideraţi că persoanele care sînt asemănătoare dvs. reprezintă
a u un stimulent?
98. D N ? Vă place mai mult să vedeţi o piesă de teatru decât să dansaţi?
a u
99. D N ? Aveţi tendinţa să vă arătaţi hotărît cu ideile dvs.
a u politice/religioase?
100. D N ? Preferaţi să fiţi singur în momentele grave?
a u
101. D N ? Preferaţi, în general, să lucraţi cu alţii?
a u
102. D N ? Lucraţi mai bine atunci cînd vi se fac complimente?
a u
103. D N ? Vă este greu să angajaţi o discuţie cu o persoană necunoscută?
a u
104. D N ? Treceţi fără un motiv aparent de la veselie la tristeţe?
a u
105. D N ? Aveţi grijă regulat de ceea ce vă aparţine?
a u
106. D N ? Vă faceţi griji relativ la nenorociri posibile?
a u
107. D N ? Preferaţi, de obicei, să vă păstraţi sentimentele pentru dvs.?
a u
108. D N ? Puteţi să perseveraţi mult timp într-o treabă obositoare fără
a u încurajare sau stimulare?
109. D N ? Obţineţi din lectura unei cărţi tot atâtea idei ca şi cum aţi fi
a u discutat-o cu altcineva?
110. D N ? Aveţi obiceiul să faceţi faţă neplăcerilor dvs. fără a cere ajutor?
a u
111. D N ? Aţi fost în ultima vreme şeful recunoscut al unui grup?
a u
112. D N ? Preferaţi să luaţi singur decizii rapide?
a u
113. D N ? Într-o excursie în grup, nimeni necunoscînd drumul, aţi lăsa pe
a u altcineva să ia întreaga responsabilitate de a îndruma?
114. D N ? Sînteţi preocupat de ideea că oamenii vă privesc pe stradă?
a u
 115. D N ? Sînteţi adeseori supraexcitat?
a u
116. D N ? Aveţi reputaţia de a judeca critic pe alţii?
a u
117. D N ? Încercaţi, de obicei, să vă asumaţi noi responsabilităţi?
a u
118. D N ? La reuniunile mondene, rămîneţi pe planul secund?
a u
119. D N ? Vă displace să vi se spună cum să faceţi o anume treabă?
a u
120. D N ? Consideraţi căsătoria ca esenţială în ceea ce priveşte fericirea
a u dvs. prezentă sau viitoare?
121. D N ? Vă place mult să vă aflaţi într-o societate?
a u
122. D N ? Puteţi să fiţi optimist cînd cei din jurul dvs. sînt foarte
a u deprimaţi?
123. D N ? Disciplina vă indispune?
a u
124. D N ? Sînteţi considerat, de obicei, ca fiind indiferent la sexul opus?
a u
125. D N ? V-aţi simţi sigur de dvs. dacă ar trebui să lansaţi o idee pentru a
a u începe o conversaţie într-un grup?

Chestionarul de personalitate Bernreuter constituie o tentativă de măsurare a mai

multor aspecte diferite ale personalităţii în acelaşi timp (economie considerabilă de timp necesar
pentru aplicare). Examinarea personalităţii se face cu ajutorul a 6 scări cu o înaltă fidelitate, ceea
ce permite compararea indivizilor între ei. Aceste scări sînt desemnate prin simbolurile: B1-N,
B2-S, B3-I, B4-D, F1-C şi F2-S.

- descrierea scărilor -

Scala B1-N: măsoară tendinţele nevrotice. Persoanele care obţin o notă mare pentru
această scară au tendinţa să fie instabile din punct de vedere emoţional. Cele care au un scor
foarte mare, peste 98 percentile, trebuie să consulte un psihiatru sau un psiholog. Cele care obţin
o notă mică au tendinţa să fie foarte bine echilibrate din punct de vedere emoţional.
Scala B2-S: măsoară trăsătura denumită “autosuficienţă” sau “a face singur faţă
nevoilor”. Persoanele care obţin o notă mare pentru această scară preferă să fie singure, caută rar
simpatia şi încurajarea şi au tendinţa de a neglija părerile altora. Acelora care obţin note mici nu
le place singurătatea şi caută adesea sfaturi şi încurajări.
Scala B3-I: măsoară factorul introversiune-extraversiune. Persoanele care obţin o notă
mare pentru această scară au tendinţa la introversiune, adică sînt imaginative şi au tendinţa să
trăiască retrase în ele însele. Notele care aparţin primelor două centile au aceeaşi semnificaţie ca
şi pentru prima scară (B1-N), adică scorurile peste 98 percentile indică faptul că trebuie consultat
un psihiatru. Persoanele cu note mici sînt extravertite, adică îşi fac rar griji, suferă în mod
excepţional de tulburări emoţionale şi înlocuiesc rar acţiunea cu visarea în stare de veghe.
 Scala B4-D: măsoară factorul dominanţă-submisivitate. Persoanele care obţin o notă
mare pentru acest nivel de scară au tendinţa să domine pe alţii în raporturile personale. Cele care
obţin o notă mică au tendinţa de a se supune, a se lăsa dominate.
Scala F1-C: măsoară încrederea în sine. Persoanele care obţin o notă mare pentru
această scară au tendinţa să fie timide, stîngace, neajutorate, să se simtă jenate de ele însele şi să
sufere de sentimente/ complexe de inferioritate. Acelea care se clasează printre primele două
centile trebuie să consulte un psihiatru. Cele care au o notă mică au tendinţa să se încreadă în ele
însele şi să fie foarte bine adaptate la mediul ambiant.
Scala F2-S: măsoară sociabilitatea. Persoanele care obţin o notă mare pentru această
scară au tendinţa să fie nesociabile, solitare sau independente. Cele care au note mici au tendinţa
să fie sociabile şi gregare.
Chestionarul de personalitate poate fi notat după fiecare din aceste 6 scări. Totuşi,
corelările importante ale diferitelor scări, aşa cum apar ele în tabelele 3-5, indică faptul că în
multe cazuri un număr redus de scări vor putea fi folosite cu bune rezultate. Spre exemplu,
corelaţia mare între B1-N (tendinţe nevrotice) şi B3-I (introversiune-extraversiune) pare a face
inutilă folosirea acestor două scări B în situaţii obişnuite. În scopul de a extrage maximum de
informaţii din acest chestionar au fost construite două noi scări, de tip F. Este, deci, posibil de a
interpreta chestionarul utilizînd diferite combinaţii de 6 variabile şi aplicînd într-un mod adecvat
informaţiile date în tabelul 3. Chestionarul a fost aplicat cu succes la elevii şcolilor secundare,
studenţi şi adulţi. Se poate aplica ambelor sexe.

- instrucţiuni de aplicare -

1. Chestionarul se administrează ca atare. Nici o altă instrucţiune decât cele aflate pe pagina I a
formularului nu este necesară. Pentru ca ele să fie bine înţelese, examinatorul le va citi cu
voce tare, în timp ce subiecţii examinaţi le vor citi încet, cu atenţie.
2. Fiecare trebuie să interpreteze întrebările pentru el însuşi. Examinatorul nu trebuie să explice
cum gândeşte el că trebuie interpretată o întrebare, sub ameninţarea că întrebarea va fi
invalidată. Totuşi, pentru subiecţii tineri şi mai puţin instruiţi, se admite explicarea
semnificaţiei cuvintelor care nu sînt înţelese, cu condiţia ca examinatorul să poată face
aceasta fără a influenţa răspunsul subiectului.
3. Nu există limită de timp. Un foarte mic număr de subiecţi va avea nevoie de mai mult de 25
de minute pentru a completa chestionarul.
4. Importanţa unei cooperări perfecte. Nu se poate spera să se obţină rezultate precise decât
dacă subiectul acceptă să coopereze deplin. Examinatorul trebuie să insiste asupra faptului că
valoarea rezultatelor pentru un subiect depinde de sinceritatea sa. În consecinţă, el trebuie să
garanteze confidenţialitatea răspunsurilor şi a concluziilor.
5. Natura exactă a trăsăturilor măsurate nu trebuie arătată înainte de completarea chestionarului
de către subiect. Totuşi, pentru a evita orice suspiciune, este bine de a declara că sînt
măsurate “diferite aspecte ale personalităţii”.

- corectare şi norme -

Fiecare răspuns al chestionarului este consultat de şase ori, pentru a se obţine şase
estimări diferite. În pregătirea notelor de către autor, valoarea diagnosticată a fiecăruia din cele
trei răspunsuri posibile la fiecare întrebare a fost determinată pentru fiecare dintre trăsături.
Coeficienţii de la ^7 pînă la –7 pentru scările B şi de la ^8 pînă la –8 pentru scările F au fost
atribuiţi în acord cu aceste valori diagnostice.
Nota totală pentru o trăsătură este suma algebrică a coeficienţilor care corespund
răspunsurilor date de subiecţi, aşa cum sînt ele date de grile pentru această trăsătură specială. S-a
convenit că dacă subiectul nu a răspuns la o întrebare, aceasta trebuie să fie notată ca şi cum ar fi
fost încercuit semnul de întrebare.
Există trei grile de corecţie, câte una pentru fiecare pagină a testului. Fiecare grilă
conţine şase coloane, corespunzînd celor şase scări. În fiecare coloană sînt trasate trei linii
verticale, care trebuie să fie suprapuse coloanelor “Da”, “Nu” şi “?”. În stînga fiecărei linii sînt
indicate ponderile negative, iar la dreapta cele pozitive.
Pentru a corecta testul procedeul cel mai rapid este cel care indică aplicarea succesivă,
pe aceeaşi pagină, a celor şase corectări ale unei grile. În fiecare coloană se adună toţi
coeficienţii negativi care apar pe un răspuns bifat (luînd întîi seria răspunsurilor “da”, apoi pe
aceea a lui “Nu” şi apoi a lui “?”). Se notează pe hîrtii separate suma obţinută. Apoi se face
acelaşi lucru pentru coeficienţii pozitivi. Se reîncepe, tot pentru aceeaşi pagină şi în acelaşi fel,
pentru restul trăsăturilor. Apoi acelaşi procedeu este aplicat pentru celelalte două pagini. Sumele
totale ale coeficienţilor negativi şi ale coeficienţilor pozitivi, în ansamblul chestionarului şi
pentru fiecare trăsătură, sînt înregistrate în tabelul care figurează pe prima pagină a formularului
de test. Sumele algebrice dau notele brute, care pot fi transformate în note standard.
Normele date în tabelul 6 au fost stabilite pe o populaţie franceză de 247 de tineri, între
19 şi 25 de ani (vîrsta medie 23 de ani), de cultură medie. Ele nu pot fi, deci, utilizate pentru
populaţii foarte diferite (ca: femei, subiecţi foarte tineri, subiecţi cu nivel cultural foarte diferit).

- fidelitate -

Coeficienţii de fidelitate pentru fiecare trăsătură sînt indicaţi în tabelul 1. Ei au fost

calculaţi utilizînd metoda de comparaţie a două jumătăţi şi aplicînd formula lui Spearman-
Brown. Subiecţii pentru scările B proveneau din două clase diferite de psihologie elementară la
Universitatea Stanford: studenţii semestrului de toamnă făceau parte din grupul utilizat pentru a
calcula coeficienţii de notare a răspunsurilor, iar datele extrase de la clasa trimestrului de iarnă
provind de la alţi studenţi examinaţi după calculul coeficienţilor. Pentru scările F subiecţii au fost
adolescenţi de la mai multe şcoli secundare de la periferia oraşului Boston.

Tabelul 1 – Coeficienţi de fidelitate

B1-N .91 .88 -
B2-S .92 .85 -
B3-I .89 .85 -
B4-D .89 .88 -
F1-C - - .86
F2-S - - .78
N#70 N#128 N#100
(clase de (clase de iarnă) (adolescenţi
toamnă) din învăţămîntul
secundar)

- validitate -

Coeficienţii de corelaţie, înainte şi după corectare pentru atenuare, sînt prezenţi în

tabelul 2. Ei indică faptul că cele patru trăsături măsurate de acest chestionar sînt identice cu cele
patru trăsături măsurate de celelalte teste validate anterior. Astfel de teste sînt: “Thurstone
Neurotic Inventory” (T.N.), “Bernreuter Self-Sufficiency Test” (S.S.), “Laird C2 Introversion
Test” (C2) şi “Allport Ascendence-Submission Reaction Study” (A.S.). La studiul chestionarului
de personalitate, aceste patru teste au fost utilizate pentru a scoate la iveală indivizi care posedau
diverse trăsături la gradul lor extrem. Coeficienţii de notare au fost calculaţi ţinînd cont de
nivelul diferenţierii stabilite de fiecare întrebare între grupele de referinţă compuse din aceşti
indivizi extremi.

Tabelul 2 – Coeficienţi de validitate

(studenţi la psihologie generală-Universitatea Stanford)
Clasa de iarnă
Clasa de toamnă
N Ne Cor N Ne Cor
corectat ectat corectat ectat
B1-N şi 7 .94 1.0 3 .91 .99
T.N. x) 0 .89 0 2 .86 1.0
B2-S şi 7 .76 1.0 4 .69 0
S.S. 0 .81 0 6 .67 .92
B3-I şi C2 7 .99 4 .82 .84
B4-D şi 0 1.0 4 .99
A.S. (M) 5 0 5
B4-D şi 5 5
A.S. (F) 2
9

- intercorelări -
În tabelul 3 sînt redaţi coeficienţii de corelaţi găsiţi între diferite scări. Se vede că
intercorelaţiile între B1-N, B3-I şi F1-C sînt foarte ridicate. Dacă sînt utilizate scările B, probabil
că trebuie să fie preferată B1-N faţă de B3-I, deoarece are o fidelitate mai ridicată.
Tabelul 3 – Coeficienţi de intercorelare
(elevi ingineri, M -Pennsylvania State College)
B2-S B3-I B4-D F1-C F2-S
B1- -.37 .95 -.80 .95 .32
N -.31 .47 -.54 .60
B2- -.69 .90 .39
S -.88 .07
B3- .11
I
B4-
D
F1-
C

- tehnica de revizuire utilizată de Flanagan -

Tehnica de bază utilizată pentru a obţine scările F a fost metoda componentelor

principale a lui Hotelling. Se dispunea la origine de intercorelări între notele a 305 băieţi de 16-
17 ani la cele patru scări ale chestionarului. Aceste intercorelări au fost calculate astfel încât să se
elimine efectul corelaţiei între erori. Aplicarea metodei lui Hotelling la această matrice a dat
saturările în factorii indicaţi în tabelul 4.
Se observă că primul factor justifică 78% din variaţia totală a factorilor celor patru
trăsături, al doilea 18%, iar ultimii doi 4%. Cum primii doi factori explică practic întreaga
variabilitate individuală punctele chestionarului au fost reevaluate în raport cu aceştia doi.
Corelaţia notelor obţinute de un nou grup de 100 băieţi de 16-17 ani la cele două scări revizuite a
fost de .04, deci cele două măsurători sînt practic independente.
Tabelul 4 – Saturările celor patru scări ale chestionarului
în cei doi factori primi obţinuţi prin metoda Hotelling
Factorii
Scara
I II III-IV
Tendinţe nevrotice .887 .228 -.027
Auto-suficienţă -.594 .648 .167
Introversiune- .858 .321 .084
extraversiune -.833 .112 .358
Dominare-supunere

- relaţii cu scările B -

Trebuie observat că pot fi obţinute estimaţii bune ale notelor individuale pentru cele
patru scări originare plecînd de la cele două scări revizuite, prin intermediul următoarelor ecuaţii
simple:

B1-N # .89 (F1-C) ^ .23 (F2-S) - 26

B2-S # .48 (F1-C) ^ .53 (F2-S) - 18

B3-I # .69 (F1-C) ^ .26 (F2-S) - 1

B4-D # .71 (F1-C) ^ .09 (F2-S) ^ 23

Coeficienţii de corelaţie între notele reale ale scărilor B şi estimaţiile lor plecînd de la
cele două scări F sînt date în tabelul 5. Ei au fost obţinuţi plecînd de la un grup diferit de acela pe
baza căruia au fost revizuite scările, format din 100 de băieţi de la şcolile secundare de la
periferia oraşului Boston.

Tabelul 5 – Corelări între notele la cele patru scări originare

şi notele estimate plecînd de la cele două scări revizuite
B Tendinţe nevrotice #
1-N ------------------- .970
B A face faţă singur nevoilor #
2-S ---------- .867
B Introversiune-extraversiune #
3-I --------- .954
B Dominare-supunere #
4-D ------------------ .867

- etalonarea franceză -
B1- B2- B3-I B4- F1- F2-
Centile N S D C S
1 2 3 4 5 6 7
98 - ^15 - ^16 - -140
95 187 0 104 4 154 -124
90 - ^13 - ^13 - - 96
80 170 4 92 2 142 - 70
 75 - ^11 - ^11 - - 56
70 152 2 80 6 129 - 48
60 - ^ - ^ - - 32
50 134 90 68 96 100 - 18
40 - ^ - ^ - ^
30 122 78 64 84 92 4
25 - ^ - ^ - ^
10 106 70 56 74 78 18
5 - ^ - ^ - ^
2 92 56 44 64 56 32
- ^ - ^ - ^
70 42 32 50 34 48
- ^ - ^ - ^
58 30 20 24 14 70
- ^ - ^ 6 ^ ^
30 16 10 0 6 98
- ^ - - 10 ^ ^11
20 6 4 - 32 16 2
- - 6 ^ - 62 ^
8 - 40 2 - 72 32
^ - 50 ^ ^
36 - 68 24 70
^ ^ ^11
58 38 4
^13 ^ ^17
4 82 4
Med - 70 ^ 42 - 32 - 50 - 34 - 18
iana - 5,9 ^ - ^ - -
Med 72,1 40,5 31,1 40,8 30,7 14,7
ia 54,7 42 57 76,5 64,5
Aba
tere tip
 TEST DE PERSONALITATE

(G .Bontilă ).

1. Ţi-e frică de întuneric ?                                                             DA  NU

2. Ţi-e frică de furtună ?                                                                DA  NU

3. Ţi-e frică de apă ?     

4. Ţi-e frică să treci printr-un tunel ?                                           DA  NU

5. Ţi-e frică să treci pe un pod peste o apă ?  

6. Când te afli pe o înălţime, simţi nevoia de a te arunca în gol ?        

7. Te consideri fricos ?                                                             DA  NU

8. Te sperii în timpul nopţii ?                                                     DA  NU

9. Auzi noaptea zgomote care te înspăimântă ?                           DA  NU

10. Eşti mereu pornit pe ceartă ?                                                DA  NU

11. Visezi câteodată persoane care au decedat ?                         DA  NU

12. Îţi rozi uneori unghiile atât de tare încât să te doară ?             DA  NU

13. Ţi se întâmplă să te bâlbâi din pricina emoţiei, fricii ?   DA  NU

14. Poţi să stai multă vreme fără să vorbeşti ?                             DA  NU

15. Ai avut sau ai vreun tic nervos ?                                           DA  NU

16. Îţi place să-ţi schimbi des ocupaţia, activitatea ?                    DA  NU

17. Ţi se face observaţie că eşti distrat, neatent ?                        DA  NU

18. Îţi place să stai multă vreme în acelaşi loc, să faci

acelaşi lucru ?                                                                           DA  NU

19. Plângi uneori din pricina piedicilor care ţi se pun în cale ?      DA-NU

20. Când te doare ceva, plângi mai mult decât o fac

celelalte persoane ?                                                                   DA  NU

21. Ţi se face rău când vezi sânge ?                                           DA  NU

22. Ai des dureri (de orice fel) ?                                                 DA  NU

23. Simţi deseori că ţi se taie respiraţia ?                                     DA  NU

24. De obicei, te simţi bine, puternic şi sănătos ?                        DA  NU

25.Când te scoli dimineaţa, te simţi încă obosit ?                        DA  NU

26. Te simţi aproape mereu obosit ?                                          DA  NU

27. Te plictiseşti cea mai mare parte din timp ?                           DA  NU

28. Ai deseori dureri de cap ?                                                    DA  NU

29. Sunt anumite feluri de mâncare care îţi fac rău ?                    DA  NU

30. Sunt mâncăruri pe care nu le poţi mânca ?                            DA  NU

31. De obicei dormi bine ?                                                         DA  NU

32. Ştii întotdeauna bine ceea ce vrei să faci ?                            DA  NU

33. Îţi este greu să te hotărăşti, atunci când vrei să faci ceva ?     DA  NU

34. Ai superstiţii ?                                                                     DA NU

35. Ai vrut vreodată până acum să fugi de acasă ?                      DA  NU

36. Te-ai simţit până acum încli 626n139g nat să fugi de acasă ?                  DA  NU

37. Ai fugit vreodată până acum de acasă ?                                DA  NU

38. Ţi-e frică uneori să traversezi o stradă sau o piaţă largă ?       DA  NU

39. Ţi-e frică să stai singur într-o cameră mică, închisă ?            DA  NU

40. Ţi-e frică de foc (incendiu) ?                                                DA  NU

41. Ai avut până acum dorinţa să dai foc ?                         

      de a te culca, să te convingi dacă nu-i un hoţ ?                     DA  NU

43. Îţi place să stai de vorbă cu prietenii tăi, să fii mereu în

      societatea acestora ?                                                           DA  NU

44. Îţi place să stai mai mult singur ?                                          DA  NU

45. Ceilalţi prieteni sau colegi se feresc de tine ?                         DA  NU

46. Te înfurii des ?                                                                    DA  NU

47. De obicei, eşti dominator, îţi place să dai ordine,

      să-i organizezi pe cei din jur ?                                              DA  NU

48. În general, eşti fericit, mulţumit ?                                          DA  NU

49. Uneori crezi că nu eşti la fel ca ceilalţi ?                                DA NU

50.Te gândeşti uneori că nimeni nu te înţelege ?                          DA  NU

51. Îţi închipui adesea ca tu ai o altă viaţă pe lângă

      aceea de toate zilele ?                                                          DA  NU

52. Îţi închipui că ai fost un copil adoptat şi îţi este

       greu să scapi de acest gând ?                                              DA  NU

53. Ai gânduri care te obsedează, de acre nu poţi să scapi ?        DA  NU

54. Eşti deseori supărat de gândul că lucrurile din jurul

      tău nu sunt în realitate ?                                                       DA  NU

55. Te împrieteneşti greu cu cineva ?                                         DA  NU

56. Te mustră uneori conştiinţa că ai săvârşit fapte urâte ?           DA  NU

57. Consideri că familia ta te iubeşte mai puţin decât

      pe ceilalţi membri ai familiei ?                                               DA  NU

58. Te gândeşti uneori că nimeni nu te iubeşte ?                          DA  NU

59. Îţi este greu să te obişnuieşti la locul tău de muncă ?              DA  NU

60. Îţi este greu să trăieşti în linişte la tine acasă ?                        DA  NU

61. Familia se poartă bine cu tine ?                                             DA  NU

62. Şefii tăi se poartă bine cu tine ?                                            DA  NU

63. Te gândeşti deseori că cineva doreşte să te urmărească ?      DA  NU

64. Eşti neliniştit, uneori, la gândul că cineva

      vrea să-ţi facă rău ?                                                             DA  NU

65. Te superi când cineva nu te lasă să faci ceea ce vrei tu ?        DA  NU

66. Ţi se întâmplă să spargi anumite lucruri, atunci

       când te înfurii ?                                                                  DA  NU

 67. Te înfurii uneori pentru lucruri care nu au însemnătate ?        DA  NU

68. ţi-ai pierdut cunoştinţa vreodată ?                                         DA  NU

69. Îţi pierzi deseori cunoştinţa ?                                                DA  NU

70. Simţi uneori că vederea ţi se tulbură ?                                   DA  NU

71. Ţi-ar plăcea o meserie unde s-ar sacrifica / ucide

      animale ?                                                                            DA  NU

72. Ai dorit până acum răul altuia ?                                            DA  NU

73. Ironizezi pe seama altora până îi faci să plângă ?                   DA  NU

74. Simţi câteodată plăcerea să faci rău unei persoane ?              DA  NU

75. Ai simţit uneori plăcerea să faci rău unui animal ?                  DA  NU

76. Ai avut vreodată dorinţa să furi ?                                          DA  NU

Testul conţine  întrebări la care subiectul urmează să răspundă prin cuvintele “da” şi
“nu”, după cum acestea corespund felului de a fi al subiectului. Testul poate fi aplicat atât
colectiv, cât şi individual .

  Conform datelor experimentale, s-a stabilit că toate valorile care trec de 120 indică
tendinţe patologice. Testul conţine opt tendinţe ale personalităţii: emotivitate simplă,
psihoastenie, obsesii, tendinţe schizoide, tendinţe paranoide, tendinţe depresive, impulsivitate şi
tendinţe eliptoide, labilitate psihică, tendinţe antisociale.

Nr . de tendinţe : 8

 1. emotivitate simplă

2. psihastenie, obsesii

3. tendinţe schizoide

4. tendinţe paranoide

 5. tendinţe depresive

6 impulsivitate şi tendinţe eliptiode 

7. labilitate psihică

8. tendinţe antisociale

Tendinţele depresive sunt prezente şi la elevi cu intelect normal, într-un procentaj

mai mic. Aceste tendinţe depresive provoacă comportamente specifice care au la bază un
sentiment persistent de descurajare, lipsă de bucurii şi nefericire, inconsecvenţa motivaţiei în
învăţare.

Altă valoare evidenţiată la aplicarea testului este cea înregistrată în cazul

emotivităţii simple. Această emotivitate se caracterizează prin discordanţa reacţiilor – bucurie,
satisfacţie, plăcere, tristeţe, mânie, descurajare – vis-à-vis de evenimentele declanşatoare
minime. Mecanismele de disimulare ale elevului mobilizează energie şi atenţia acestuia în
detrimentul activităţilor şcolare.

Caracteristică pentru elevii deficienţi mintali este labilitatea psihică. Această

tendinţă are valoare foarte mare înregistrată. Tendinţele schizoide şi tendinţele paranoide se află
în spectrul manifestărilor la deficientul mintal.

Tendinţele schizoide evidenţiază caracteristici ca introversie, sociofobie,

rezistenţă, refuzul de a se implica în situaţii practice, frustrare, conduită bizară, înclinaţia spre
visare. Aceşti elevi preferă activităţile solitare, dezvoltă o slabă implicare afectivă  în relaţiile  cu
ceilalţi.

Tendinţele paranoide manifestate la elevii cu deficienţă mintală sunt caracterizate

prin suspiciozitate exagerată, neîncredere, reţinere, distanţare, neconfidenţialitate, ermetizare.
Aceşti copii au slabă toleranţă la eşec şi frustrare, prezintă incapacitate de a face parte dintr-o
echipă, fiind marginalizaţi.

Tendinţele antisociale desemnează incapacitatea elevului deficient mintal de a se

conforma normelor sociale. Acestea se manifestă prin conduită insensibilă, lipsă de regret şi a
sentimentelor de culpabilizare, impulsivitate, agresivitate, incapacitatea de a învăţa din
experienţe negative, comportament conflictual. Aceşti elevi denotă instabilitate psihică
evidenţiată prin imposibilitatea de a se implica într-o relaţie şi/sau activitate de lungă durată.
Supraestimarea capacităţilor de care dispune conduce la eşecuri repetate şi adoptarea strategiei
incompetenţei.

Impulsivitatea caracterizată prin incapacitatea de stăpânire a afectelor, izbucniri

necontrolate, irascibilitate, ignorarea consecinţelor negative. Aceşti elevi au caracteristică
definitorie manifestarea unui comportament exploziv, care poate atenta la integritatea fizică a
celor prezenţi.