PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ

DEFICIENȚE SENZORIALE

RACU AURELIA, Dr., hab. prof.

univ.
 NOȚIUNI FUNDAMENTALE ALE
SURDOPSIHOPEDAGOGIEI
• ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE SURDOPSIHOPEDAGOGIA ESTE TRATATĂ, DE CEI MAI
MULȚI SPECIALIȘTI, CA ȘTIINȚĂ CU OBIECTIVE ȘI SARCINI PROPRII.
• PE PLAN ISTORIC, COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SURDOPSIHOPEDAGOGIEI AU
APĂRUT ȘI S-AU DEZVOLTAT INIȚIAL PRIN CONTRIBUȚIA UNOR MEDICI ȘI A UNOR
FILOZOFI, APOI ÎN CADRUL PSIHOLOGIEI ȘI PEDAGOGIEI, CA RAMURI DISTINCTE ALE
ACESTOR ȘTIINȚE, ÎN SCOPUL CUNOAȘTERII ȘI EDUCĂRII COPILULUI CU DISFUNCȚII
AUDITIVE.
 SURDOPSIHOPEDAGOGIA, CA ȘTIINȚĂ
INDEPENDENTĂ, STUDIAZĂ
PARTICULARITĂȚILE DEZVOLTĂRII PSIHO-
FIZICE ALE COPIILOR CU DISFUNCȚIE
AUDITIVĂ ȘI MIJLOACELE ADECVATE
COMPENSATORII, INSTRUCTIV-EDUCATIVE ȘI
RECUPERATORII ÎN VEDEREA FORMĂRII
PERSONALITĂȚII ȘI ÎNCADRĂRII LOR DEPLINE
ÎN CLIMATUL SOCIO-PROFESIONAL.
 SARCINILE PRINCIPALE ALE
SURDOPSIHOPEDAGOGIEI:
STUDIAZĂ CAUZELE SURDITĂȚII ȘI
PARTICULARITĂȚILE DEZVOLTĂRII PSIHICE ALE
COPIILOR CU DEFICIENȚE DE AUZ
DEZVĂLUIE STRUCTURA, TIPUL ȘI GRADUL
SURDITĂȚII ÎN VEDEREA INTERVENȚIEI MEDICALE,
TEHNICE ȘI COMPENSATOR-AUDITIVE
ELABOREAZĂ PRINCIPIILE ÎNCADRĂRII ÎN
SISTEMUL ȘCOLAR SPECIAL GENERAL
STUDIAZĂ PARTICULARITĂȚILE VIEȚII ȘI
ACTIVITĂȚII COPILULUI CU DEFICIENȚI DE VEDERE
ÎN FAMILIE, MEDIU SOCIAL.
SURDOPSIHOPEDAGOGIA ESTE O ȘTIINȚĂ INTERDISCIPLINARĂ
DEOARECE ÎN ACTIVITATEA DE RECUPERARE BIOLOGICĂ ȘI
SOCIALĂ A COPILULUI DEFICIENT DE AUZ UTILIZEAZĂ DATE ȘI
REZULTATE ALE CERCETĂRII DIN DOMENIUL PEDAGOGIEI,
PSIHOLOGIEI, PSIHOLINGVISTICII, MEDICINEI, FIZIOLOGIEI,
ACUSTICII, ELECTRONICII ETC..
SURDOPSIHOPEDAGOGIA ARE CA PĂRȚI COMPONENTE
SURDOPEDAGOGIA, CU RAMURILE SALE ( ISTORIA,
SURDODIDACTICA, SURDOMETODICILE, SURDOPEDAGOGIA
PREȘCOLARĂ ȘI ȘCOLARĂ), SUPRDOPSIHOLOGIA CU RAMURILE
SALE ( ISTORIA, SURDOPSIHOLOGIA EXPERIMENTALĂ,
SURDOPSIHOLOGIA COPILULUI SURDOPSIHOLOGIA MUNCII),
SURDOTEHNICA ȘI SURDOSOCIOLOGIA
SURDOPEDAGOGIA STUDIAZĂ ȘI STABILEȘTE
CAUZELE ȘI CONSECINȚELE IMEDIATE ȘI
ÎNDEPĂRTATE ALE PIERDERII AUZULUI,
PRINCIPIILE ȘI METODELE GENERALE ȘI
SPECIALE DE DEMUTIZARE ÎN RAPORT CU
SPECIFICUL DEZVOLTĂRII PSIHOFIZICE A
COPILULUI CU DISFUNCȚII AUDITIVE.
SURDOPSIHOLOGIA STUDIAZĂ
PARTICULARITĂȚILE ȘI SPECIFICUL
STRUCTURĂRII ȘI DEZVOLTĂRII PROCESELOR
PSIHICE ALE COPILULUI SURD.
 SCOPUL FINAL URMĂRIT ÎN EDUCAȚIA DEFICIENȚILOR DE
AUZ POATE FI REALIZAT ÎN MOD OPTIM, PRIN RESPECTAREA CEL
PUȚIN A UNUI NUMĂR MINIM DE CERINȚE:
- ÎNCEPEREA TIMPURIE A EDUCAȚIEI, ODATĂ CU DEPISTAREA ȘI
DIAGNOSTICAREA TULBURĂRILOR DE AUZ ÎN FAMILIE, CREȘE ȘI
GRĂDINIȚE
- COLABORAREA DINTRE FAMILIE, MEDIC, SURDOLOG ȘI
PROTEZIST; IMPLICAREA FAMILIEI ÎN FORMAREA COMUNICĂRII
ȘI DEZVOLTĂRII PSIHO-FIZICE A COPILULUI
ELABORAREA UNEI METODOLOGII
- FORMAREA ÎN UNITATE A RECEPȚIEI VORBIRII PRIN PROTEZARE
INDIVIDUALIZATĂ ȘI LABIOLECTURA, ASOCIATE DE
ARTICULAREA ȘI COMUNICAREA VERBAL-ORALĂ CONCRETĂ
- ELABORAREA UNEI METODOLOGII COMPLEXE DE DEMUTIZARE
- STUDIEREA POSIBILITĂȚILOR DE ADAPTARE ȘI INTRODUCERE
TREPTATĂ A COPILULUI
 FRECVENȚA SURZILOR ÎN SOCIETATE
• FRECVENȚA SURZILOR ÎN SOCIETATE DIFERĂ DE TIMP ȘI DE ZONĂ SOCIO-GEOGRAFICĂ ÎN RAPORT CU
APARIȚIA ȘI AMPLOAREA UNOR FACTORI PERTIRBATORI, EREDO-FAMILIALI, ENCEFALOPATII, TRATAMENT
MEDICAL INADECVAT, EPIDEMII, CONFLAGRAȚI, SOCIALE, ETC.
• EVANTAIUL NAȚIONAL CARE SE UTILIZEAZĂ ATÂT ÎN ȘTIINȚĂ CÂT ȘI ÎN LIMBAJUL OBIȘNUIT PENTRU A
DENUMI PERSOANELE CU TULBURĂRI DE AUZ ESTE FOARTE LARG ȘI DIFERIT. DE EXEMPLU SURDO-MUT,
SURDO-VORBITOR, SURD, DISFUNCȚIONAL AUDITIV, HIPOACUZIC, ASURZIT.
• ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE, ÎN DEFECTOLOGIE, SUNT UTILIZATE MAI MULTE NOȚIUNI CATE
DESEMNEAZĂ ATÂT DEMERSUL EDUCATIV CÂT ȘI ACȚIUNEA COMPLEXĂ A DEMUTIZĂRII, DE EXEMPLU:
COMPENSARE, RECUPERARE, REEDUCARE, REABILITARE, CORECTARE ETC.
• REVOLUȚIA ONU PENTRU PERSOANE CU DIZABILITĂȚI – DECADA 1983 - 1992 PREVEDE UTILIZAREA
URMĂTORILOR TERMENI
- DEFICIENȚĂ
- INCAPACITATE
- HANDICAP
DEPISTAREA, DIAGNOSTICAREA ȘI
EDUCAȚIA PRECOCE A COPILULUI
CU DISFUNCȚIE AUDITIVĂ
SURDITATEA – DISFUNCȚIE AUDITIVĂ – NU
ARE EFECT DEFAVORABIL ASUPRA
DEZVOLTĂRII PSIHO-FIZICE GENERALE A
COPILULUI, PRIN EA ÎNSĂȘI, CI PRIN
MUTITATE, ADICĂ PRIN NEÎNSUȘIREA
LIMBAJULUI CA MIJLOC DE COMUNICARE ȘI
INSTRUMENT OPERAȚIONAL PE PLAN
CONCEPTUAL
DEPISTAREA ȘI DIAGNOSTICAREA PRECOCE A
SURDITĂȚII CONSTITUIE PRIMUL SEMNAL DE
ALARMĂ AL FAMILIEI ÎN VEDEREA
ORGANIZĂRII EDUCAȚIEI AUDITIVE, A
ÎNVĂȚĂRII LIMBAJULUI ȘI COMUNICĂRII, A
EXERSĂRII COGNIȚIEI ȘI A ÎNTREGULUI
POTENȚIAL PSIHIC AL COPILULUI.
 DEPISTAREA DISFUNCȚIEI AUDITIVE SE FACE IMEDIAT
DUPĂ NAȘTERE ȘI ÎN MOD MAI PRECIS CU CÂTEVA LUNI
MAI TÂRZIU, DEODATĂ CU MIELINIZAREA FIBRELOR
NERVOASE ALE URECHII INTERNE SUNT BINE CONTURATE
DIN LUNA A VI-A A DEZVOLTĂRII INTRAUTERINE A
FĂTULUI. ÎN ACEST SENS PLEDEAZĂ FAPTUL CĂ
PREMATURII DE 6-7 LUNI, DUPĂ NAȘTERE REACȚIONEAZĂ
LA ZGOMOTE, DECI PE BAZA DE AUZ, PRIN CLIPIREA
PLEOAPELOR, PRIN MODIFICAREA CURBEI
ENCEFALOGRAFICE. DE ALTFEL, MULTE MAME GRAVIDE ÎN
LUNILE VI-IX AFIRMĂ CĂ TRĂIESC UN MOMENT DE
DISCONFORT ÎN CAZUL ÎN CARE AUDIAZĂ UN CONCERT
ZGOMOTOS, DIN CAUZA FĂTULUI CARE DĂ SEMNE DE
AGITAȚIE. ÎN CAZUL AUDIERII UNUI CONCERT LINIȘTIT,
MIȘCĂRILE FĂTULUI SUNT CU TOTUL ALTELE - MAI LINE,
MAI CALME.
 DEPISTAREA SURDITĂȚII SE REALIZEAZĂ, DE
OBICEI, ÎN FAMILIE IAR DIAGNOSTICUL SE PUNE
DE CĂTRE SPECIALIST PE BAZA DE OBSERVAȚII,
TESTE, CHESTIONAREA FAMILIEI CU PRIVIRE LA
EXISTENȚA FACTORILOR DE RISC ETC. ÎN
MAJORITATE, FACTORILOR DE RISC SE REFERA
LA MALADIILE MAMEI, MANIFESTATE ÎN
PRIMELE LUNI DUPĂ CONCEPERE TIMP ÎN CARE
ÎNCEP SĂ SE CONTUREZE ȘI SĂ SE DISTINGĂ
ORGANELE DE SIMT.
 SUGESTII CU PRIVIRE LA METODICA
ÎNVĂȚĂRII COMUNICĂRII LA VÂRSTA MICĂ IN
FAMILIE
PRIMA TREAPTĂ ÎN ÎNSUȘIREA VORBIRII LA VÂRSTA MICĂ ESTE STRÂNS LEGAT DE CREAREA
UNOR EMOȚII PLĂCUTE, DE SATISFACEREA UNOR NEVOI ȚI INTERESE, ÎN RAPORT CU
PARTICULARITĂȚILE DE VÂRSTA ȘI CU PREOCUPĂRILE COPILUL ÎNTR-UN ANUMIT MOMENT
SAU ÎNTR-O ANUMITĂ SITUAŢIE. CONTACTUL, ÎN ACEASTA PERIOADĂ, DINTRE COPIL ȘI
MEDIUL VORBITOR, ESTE STABILIT FIE DE PĂRINȚI, FRAȚI SAU PRIETENI APROPIAȚI, FIE DE
COPILUL ÎNSUȘI. ÎN ACTIVITATEA DE COMUNICARE, COPILUL TREBUIE ÎNTOTDEAUNA ATRAS,
COINTERESAT ȘI NICI DE CUM FORȚAT.
PENTRU COPILUL AUZITOR, CARE ÎNVAȚĂ SĂ VORBEASCĂ ÎN MOD NATURAL ÎN MEDIUL
FAMILIAL LI LA CREȘĂ SAU GRĂDINIȚA, NU ESTE NECESARA O SELECȚIE A MATERIALULUI
VORBITOR. PENTRU CEI CE LUCREAZĂ CU DEFICIENȚII DE AUZ, ALEGEREA ȘI EȘALONAREA
CUVINTELOR ȘI PROPOZIȚIILOR PE CARE LE VA EXERSA ÎN COMUNICARE, ÎN
CIRCUMSTANȚELE NATURALE SAU CREATE, CAPĂTĂ O IMPORTANȚĂ DEOSEBITA. CEI CE
LUCREAZĂ CU SURZII TREBUIE SĂ STABILEASCĂ CUVINTELE SI EXPRESIILE UZUALE A
CĂROR UTILITATE IMEDIAT ESTE MAI MARE, SĂ LE PREZINTE ȘI SĂ LE EXERSEZE IN
COMUNICARE, PE BAZĂ DE AUZ PROTEZAT ȘI LABIOLECTURA, ÎNTR-O AMBIANT
CORESPUNZĂTOARE. ASTFEL, DENUMIRILE JUCĂRIILOR: PĂPUȘA, MAȘINĂ, MINGE, CAL,
COCOS ETC.; DENUMIRILE ACTIVITĂȚILOR PE CARE LE ÎNDEPLINESC: MĂNÂNCĂ, BEA,
DOARME, SE JOACĂ, MERGE, FUGE ETC.; EXPRESII UZITATE ÎN TIMPUL JOCURILOR: FUGI, DU-
TE ETC.; NUMELE UNOR STĂRI ATMOSFERICE PE CARE LE POATE PERCEPE NEMIJLOCIT: E
CALD, E FRIG, E SOARE, E LUMINĂ, E ÎNNORAT, PLOAIE, ZĂPADĂ ETC.
DE ASEMENEA, COPIII POT ÎNVĂȚA LABIOVIZUAL ȘI, PE CÂT POSIBIL, AUDITIV NUMELE LOR,
ALE FRAȚILOR, SURORILOR, PRINȚILOR, PRIETENILOR. ÎN UNELE CAZURI, SE POATE APELA
ȘI LA DACTILELE PENTRU UȘURAREA LABIOLECTUREI SAU AUDIȚIEI. PENTRU COPIII DIN
GRĂDINIȚE SAU INSTITUȚII DE TIP ȘCOLAR, ÎNVĂȚAREA COMUNICĂRII SE REALIZEAZĂ ATÂT
ÎN MOD ORGANIZAT (DIRIJAT), CÂT LI SPONTAN, ÎN CONFORMITATE CU CERINȚELE
PROGRAMELOR PE BAZA METODOLOGIEI MODERNE DE DEMUTIZARE.
SUCCESUL IN FORMAREA VORBIRII
COPILULUI MIC DEFICIENT DE AUZ
 SUCCESUL POATE FI ASIGURAT PRIN CUNOAȘTEREA ȘI RESPECTAREA
URMĂTOARELOR CERINȚE:
1. DEPISTAREA ȘI DIAGNOSTICAREA PRECOCE A DISFUNCȚIEI AUDITIVE.
2. MENȚINEREA ȘI EDUCAREA COPILULUI MIC IÎN MEDIUL VORBITOR, MAI ALES ÎN
FAMILIE, PENTRU O BUNĂ ÎNGRIJIRE ȘI DEZVOLTARE FIZICĂ (CORPORALĂ) ȘI
PSIHICĂ (SENZORIAL, PSIHOMOTRIC ȘI COGNITIV).
3. COLABORAREA FAMILIEI CU SPECIALIȘTII PENTRU PROTEZARE ȘI PENTRU
ÎNDRUMARE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE FORMAREA COMUNICĂRII.
4. CONTACT PERMANENT CU AUZITORII DE VÂRSTE APROPIATE (PENTRU JOC).
5. CREAREA MEDIULUI ADECVAT PENTRU STIMULAREA COMUNICĂRII.
ÎNTREBĂRILE SĂ DESCHIDĂ ȘI SĂ NU ÎNCHIDĂ CONVERSAȚIA ȘI SĂ FIE PUSE ÎN
CONCORDANȚĂ CU INTERESUL DE MOMENT AL COPILULUI.
6. EXERSAREA LABIOLECTUREI (IDE VIZUALE ȘI VIZUAL-FONETICE) ÎNTR-UN
CADRU NATURAL CU RESPECTAREA UNOR CERINȚE: LUMINOZITATE, DISTANȚA
APROPIATĂ, VORBIT ÎN FAȚĂ CALM ȘI DISTINCT ETC.
7. EXERSARE AUZULUI (CU ȘI FĂRĂ PROTEZĂ) ȘI ASOCIEREA LUI CU ARTICULAREA
ȘI LABIOLECTURA.
8. ÎNCURAJAREA PERMANENT A COPILULUI ATUNCI CÂND OBȚINE CHIAR CELE MAI
MICI SUCCESE IN CUNOAȘTERE ȘI COMUNICARE; ÎNCURAJARE, DAR FĂRĂ RĂSFĂȚ.
9. STIMULAREA CURIOZITĂȚII ȘI A ACTIVITĂȚII CREATIVE (JUCĂRII, JOCURI,
DECUPAJE, CARTOANE, SI MATERIALE DE CONTURAT, DECUPAT ETC.
 10. CONSTRUIREA UNUI VOCABULAR TEMATIC: JUCĂRII, FRUCTE, LEGUME, PĂSĂRI,
ANIMALE, ÎMBRĂCĂMINTE, BUCĂȚIRE, VESELA; DORMITOR, MOBILĂ, BAIE, CASA ȘI CURTE
ETC.
11. ÎNTOCMIREA CALENDARULUI NATURII - CU HARTA VREMII (ÎNTR-UN CAIET SAU PE UN
CARTON MARE).
12. EXPRESIA SĂPTĂMÂNII: CUVINTELE ȘI PROPOZIȚIILE NOI VOR FI AFIȘATE, MAI ALES CU
IMAGINI CORESPUNZĂTOARE, PENTRU A FI VĂZUTE, AMINTITE ȘI EXERSATE DE COPIL CU
AJUTORUL MEMBRILOR FAMILIEI, APOI VOR FI ANEXATE (INCLUSE) ÎN VOCABULARUL
TEMATIC.
13. PLIMBAREA PE CÂT POSIBIL CU INTUIREA ȘI DENUMIREA A CEEA CE ESTE FRAPANT SAU
INTERESEAZĂ PE COPIL: FIRME DE MAGAZINE, MIJLOACE DE TRANSPORT, PARCURI CU
FLORI, POMI ȘI LACURI, PĂSĂRI, ANIMALE, INSECTE ETC.
14. ATRAGEREA COPILULUI ÎN TREBURILE CASNICE: PUSUL MESEI, FĂCUTUL PATULUI,
SPĂLATUL, CURĂȚENIA ETC. CU DENUMIREA OBIECTELOR ȘI ACȚIUNILOR
CORESPUNZĂTOARE. MENȚINEREA PERMANENT A MOTIVAȚIEI PENTRU ACTIVATA-TE ȘI
CONVERSAȚIE PRIN LAUDA, ÎNCURAJARE, STIMULARE.
15. ÎN CAZUL ÎN CARE COPILUL ESTE ÎNTR-O INSTITUȚIE (GRĂDINIȚA) FAMILIA VA EXERSA
CUVINTELE ȘI EXPRESIILE ÎNVĂȚATE ȘI NOTATE DE PROFESOR SAU EDUCATOR ÎNTR-UN
CAIET SPECIAL AL ELEVULUI PENTRU CONSOLIDAREA NOILOR ACHIZIȚII VERBALE.
ACASĂ, FAMILIA VA OPTA PENTRU COMUNICAREA PE BAZA PRINCIPIULUI „COMUNICĂRII
TOTALE" (LIMBAJ VERBAL, LABIOLECTURA, AUZ PROTEZAT, GEST, MIMIC, DACTILEME) SAU
NUMAI PRIN INTERMEDIUL LIMBAJULUI VERBAL-ARTICULAT CU SPRIJIN PE AUZ PROTEZAT,
LABIOLECTURA ȘI SCRIS.
CLASIFICAREA DEFICITULUI AUDITIV:
CAUZE, TIPURI.
 IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA CUNOAȘTERII CAUZELOR,
TIPURILOR ȘI GRADELOR DE SURDITATE:
1. PENTRU PROFILAXIE; CUNOSCÂND CAUZELE, SE POT LUA MĂSURI
PREVENTIVE, DE PREVENIRE A APARIȚIEI ȘI INSTALĂRII DISFUNCȚIEI
AUDITIVE.
2. PENTRU DIAGNOSTICARE, PROGNOZA ȘI REPARTIZARE ÎN
SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PE TIPURI DE ȘCOLI ȘI CLASE:
GRĂDINIȚE DE COPII AUZITORI, GRĂDINIȚE PENTRU HIPOACUZICI ȘI
PENTRU SURZI; SCOLI GENERALE, ȘCOLI PENTRU SURZI, ȘCOLI
PENTRU HIPOACUZICI, CLASE DE COPII CU DEFICIENTE ASOCIATE,
CLASE ȘI GRUPE DE COPII CU DISFUNCȚII AUDITIVE INTEGRATE ÎN
SISTEMUL GENERAL DE ÎNVĂȚĂMÂNT.
3. RECOMANDARE PENTRU TRATAMENT, MEDICAL (O.R.L.) SI
OPERAȚII CHIRURGICALE.
4. RECOMANDARE PENTRU PROTEZARE INDIVIDUALIZAT ÎN RAPORT
CU TIPUL, GRADUL ȘI CU SPECIFICUL REZIDUURILOR AUDITIVE.
 CAUZELE TULBURĂRILOR DE AUZ
LITERATURA DE SPECIALITATE PREZINTĂ NUMEROASE
CLASIFICĂRI ALE SURDITĂȚII, MAI ALES PE BAZA UNOR
CRITERII ETIOLOGICE ȘI TEMPORALE.
• SURDITĂȚI EREDITARE ȘI DOBÂNDITE.
• SURDITĂȚI CLASIFICATE DUPĂ MOMENTUL APARIȚIEI:
A) PRENATALE;
B) PERINATALE (NEONATALE);
C) POSTNATALE.
• SURDITĂȚI ÎN RAPORT CU LOCUL INSTALĂRII
TRAUMEI (URECHEA MEDIE, INTERNA, NERV AUDITIV,
SISTEMUL NERVOS CENTRAL).
• SURDITĂȚI PRE ȘI POST LINGVISTICE.
 SURDITĂȚILE PRENATALE, MAI ALES EMBRIONARE, DAR UNEORI ȘI FETALE, POT FI
CAUZATE DE:
1. VIRUȘI AI RUBEOLEI, OREIONULUI, HEPATITEI, POJARULUI, PALUDISMULUI MATERN
(BOLI ALE MAMEI) ETC.
2. INFECȚII BACTERIENE SI PROTOZOARE: TUBERCULOZA, SIFILISUL ETC.
3. MEDICAMENTE: TRANCHILIZANTE (MORFINA, COCAINA, HEROINA, MARIJUANA ETC.
4. CAUZELE CHIMICE SI HORMONALE FOLOSITE, UNELE ȘI CA SUBSTANȚE
AVORTIFICIENTE: CHININA, ERGOTINA, APA DE PLUMB ETC.
5. IRADIEREA MAMEI CU RAZE X IN TIMPUL CÂT ESTE ÎNSĂRCINAT.
6. ALCOOLISMUL.
7. DIABETUL.
8. FACTORI ENDOCRINI SI METABOLICI CU COMPLICAȚI ÎN FUNCȚIONAREA UNOR
GLANDE.
9. TULBURĂRI ALE CIRCULAȚIEI SANGVINE ÎN PLACENTA (NEOXIGENAREA FETUSULUI).
10. HIPOTIROIDISMUL FAMILIAL.
11. TRAUMATISME IN TIMPUL GRAVIDITĂȚII (GESTAȚIEI).
12. INCOMPATIBILITATE SANGVINĂ INTRE MAMĂ ȘI FETUS (FACTORI R.H.- RESUS)
13. . DESIGUR, SURDITATEA DOBÂNDIT CONGENITAL ARE MULTE CAUZE CUNOSCUTE,
DAR ȘI NECUNOSCUTE ÎNCĂ.
• CAUZE NEONATALE (PERINATALE)
1. ANOXIA SAU ASFIXIA ALBASTRA.
ANOXIA ESTE CAUZAT DE NEOXIGENAREA
FETUSULUI ÎN TIMPUL TRAVALIULUI
DATORITA RĂSUCIRII CORDONULUI
OMBILICAL, NAȘTERII LABORIOASE ETC.
INSUFICIENTA OXIGENARE PROVOACĂ
LEZIUNI ANATOMOPATOLOGICE CU
REPERCUSIUNI MULTIPLE IN DEZVOLTAREA
NORMALĂ A SISTEMULUI NERVOS
(CREIERULUI).
2. TRAUMATISMELE OBSTETRICALE POT
PROVOCA HEMORAGIE IN URECHEA
INTERNA, HEMORAGIE MENINGEANĂ SAU
CEREBRO-MENINGIANA.
3. ICTERUL NUCLEAR - BILIRUBINEMIA.
• CAUZE POST NATALE ALE SURDITĂȚII:
1. TRAUMATISME CRANIO-CEREBRALE.
2. BOLI INFECȚIOASE: MENINGITA,
ENCEFALITA, SCARLATINA, RUJEOLA,
POJARUL, TUSEA CONVULSIV, OREIONUL,
FEBRE ÎNALTE, FEBRA TIFOIDA ETC.
3. OTITA SI MASTOIDITA.
4. FACTORI TOXICI (INTOXICAȚII).
5. BOLI VASCULARE.
6. SUBALIMENTAȚIE CRONICĂ.
7. TRAUMATISM SONOR (ÎN NUMEROASE ȚĂRI,
MUNCITORII DIN ÎNTREPRINDERILE
ZGOMOTOASE SUNT PROTEJAȚI AUDITIV CU
AJUTORUL ANTIFOANELOR).
8. CAUZE MEDICAMENTOASE, TRATAMENT
NEADECVAT MAI ALES CU TOXINE ȘI CHIAR
ASPIRINĂ.
 DE ASEMENEA, SE POATE VORBI DE EXISTENȚA UNOR CAUZE
ALE DISFUNCȚIE AUDITIVE LOCALIZATE LA NIVELUL URECHII
EXTERNE, MEDII SAU INTERNĂ.
- CAUZE LA NIVELUL URECHII EXTERNE: MALFORMAȚII ALE
PAVILIONULUI URECHII, ABSENȚA PAVILIONULUI,
OBSTRUCȚIONAREA CANALULUI CONDUCTOR, CEARA,
EXCRESCENTE OSOASE ETC.
- CAUZE LA NIVELUL URECHII MEDII: INFLAMAREA TROMPEI LUI
EUSTACHE MENȚINE UMIDITATE ÎN URECHE, DECI MEDIU
PENTRU INFECȚIE; OTITE, MASTOIDITE, CORPI STRĂINI;
PERFORAREA MEMBRANEI TIMPANULUI, CLEIUL, LEZIUNI SAU
MALFORMAȚII ALE OSCIOARELOR (CIOCAN, NICOVALA,
SCĂRIȚĂ), OTOSCLEROZA ETC.
- CAUZE LA NIVELUL URECHII INTERNE (SENZORO-NEURALE):
LEZIUNI SAU DEFORMĂRI ALE LABIRINTULUI MEMBRANOS SAU
OSOS, ALE CANALELOR SEMICIRCULARE.
 TIPURI DE SURDITATE
1. SURDITATE DE TRANSMISIE
CAUZE: MALFORMAȚII ALE URECHII EXTERNE SAU MEDII, INFECȚII ALE URECHII MEDII,
CLEIUL, TULBURAREA VENTILAȚIE PRIN TROMPA LUI EUSTACHE, DEFECȚIUNI ALE
TIMPANULUI ȘI LANȚULUI OSCIOARELOR (SCĂRIȚA, NICOVALĂ, CIOCAN, FEREASTRA
OVALĂ), OTOSCLEROZA.
CARACTERISTICI: C.O. AUZ NORMAL; C.A. AUZ DIMINUAT. SE OPEREAZĂ. SE PROTEJEAZĂ
CU REZULTATE FOARTE BUNE; VOCEA TARE PUȚIN DIMINUATĂ, VOCEA ȘOPTITA PUTERNIC
DIMINUAT. PERCEPERE MAI BUNĂ PENTRU SUNETE ÎNALTE ÎN RAPORT CU SUNETELE
GRAVE.
2. SURDITATE DE TIP PERCEPȚIE
CAUZE: LEZIUNI LA NIVELUL URECHII INTERNE, LEZIUNI PE TRAIECTUL NERVOS SAU ÎN
SCOARȚA CEREBRALA ÎN ZONA AUZULUI. LEZIUNILE POT AVEA LA BAZA ANOMALII
CROMOZOMIALE, INFECȚI BACTERIENE, ENCEFALOPATII, TRAUME, DEREGLĂRI
BIOCHIMICE SAU NEUROLOGICE, INTOXICAȚII MEDICAMENTOASE ETC.
CARACTERISTICI: C.O. ȘI C.A. AUZ DIMINUAT. NU SE OPEREAZĂ. SE PROTEJEAZĂ CU
APARATE SPECIALE. SOLICITA INTENS EDUCAȚIE ORTOFONIC CLASICA. PIERDEREA
AUZULUI POATE DEPĂȘI 120 DB, VOCEA ȘOPTITA ȘI VOCEA TARE SUNT AMÂNDOUĂ
DIMINUATE, PERCEPEREA SUNETELOR ACUTE ESTE DEFECTUOASA.
3. SURDITATE DE TIP MIXT
CAUZE: OTOSPONGIOZA, OTITA MEDIE CRONICA, SECHELE OPERATORII DUPĂ EVITARE
PEDRO MASTOIDIANĂ, TRAUMATISM CRANIAN, CRETINISM ENDEMIC, SIFILIS
CONGENITAL, BOLI EREDO-DEGENERATIVE ETC.
CARACTERISTICI: SURDITATEA MIXT PREZINTĂ CARACTERISTICI ATÂT DE TIP
TRANSMISIE CURABILE (PROTEZABILE) CÂT ȘI DE TIP PERCEPȚIE; PERCEPȚIE NULĂ
PENTRU SUNETE ACUTE ȘI REDUSĂ PENTRU TONURI GRAVE.

C.O.: CONDUCTIBILITATE OSOAS - C.A. CONDUCTIBILITATE AERIANA.