MINISTERULăEDUCA IEIăNA IONALE

INSPECTORATULăŞCOLARăJUDE EANăVASLUI
CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI
GR DINI AăCUăPROGRAMăPRELUNGITăNR.ă1ăăHUŞI, VASLUI - P.J.
GR DINI AăCUăPROGRAMăPRELUNGITăNR.ă2ăHUŞIă– STRUCTUR

COMUNIC RIăMETODICOăŞTIIN IFICE PREZENTATE ÎN CADRUL

SIMPOZIONULUIăINTERJUDE EAN
,,ăS ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ă’’
EDITIA A III-A

HUŞIă
28 MAI 2014

1
 Lucrãrileă dină aceastãă publica ieă auă fostă propuseă laă Simpozionulă ă interjude eană ,,ă S ă FACEMă
CEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ă’’ă,ăedi iaăaăIII-a,ăorganizatădeăGr dini aăcuăProgramăPrelungit
Nr. 2 , Huşi,ăVaslui,ăînăcadrulăProiectuluiăeduca ionalăinterjude eanăăcuprins în CAERI 2014 aprobat de
MENă ă cuă nr.ă 24337/1ă dină 07.03.2014ă laă pozi iaă 1325. Proiectul este derulat ca sustenabilitate a
Proiectuluiăinterna ionalăComeniusăă,,ăS ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ă’’ăderulată
în perioada 2008-2010,ă înă parteneriată cuă unit iă şcolareă din:ă Italia,ă Fran a,ă Suedia,ă Bulgaria,ă Letonia,ă
Spania,ăAustriaăşiăRomânia.

Coordonatori :
1. Prof. Zoica Popescu –inspector de specialitate –înv mântăpreşcolarăăI.S.J.ăVasluiă
2. Prof. Berica Ecaterina- directorăăăGr dini aăcuăP.P.ăNr.ă1ăHuşi,ăVaslui
3.ăProf.ăGu uăCulinaă- metodist CCD Vaslui – responsabilăfilialaăHuşi
4. Prof. Ursachi Manuela –specialitateaăbiologieălaăColegiulăNa ională,,Cuza-Vod ’’ăHuşi

Ini iatori:ă Berica Ecaterina, Bondar Eugenia, Ungureanu Maria, C t nescu Mariana, Botezatu Geta

Parteneri:
INSPECTORATULă COLARăJUDE EANăVASLUIăă
CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI

Tehnoredactare : Berica Ecaterina, Bondar Eugenia

RESPONSABILITATEA PENTRU CONTINUTUL MATERIALELOR PUBLICATE

REVINE IN EXCLUSIVITATE AUTORILOR

2
 CUVÂNT ÎNAINTE
Aşaăcumăîiăînv măpeăcopiiăs ăvorbeasc ,ăs ăseăcomporteăînăfamilieăşiăînăsocietate,ăs ărespecteănormeleă
deă igien ,ă aşaă trebuieă s -iă înv mă s ă respecteă natura.ă Aşadar,ă noiă caă educatoriă trebuieă saă leă insufl mă
sentimenteă deă admira ieă fa ă deă frumuse ileă naturiiă şi,ă totodat ,ă s ă leă form mă reprezent riă şiă no iuniă concreteă
asupraărealit ii,ăpeăcareăs ăleătransform mătreptatăînăconvingeri,ădeprinderiădeăp strareăşiădeăocrotireăaămediuluiă
înconjur tor.ă
Realizareaă acestoră obiectiveă seă poateă realizaă numaiă prină extindereaă activit iiă înă afaraă procesuluiă deă
înv mânt,ă prină apropiereaă copiluluiă totă maiă multă deă natur .ă Prină observ riă directeă sauă dirijate,ă putemă s ă leă
form măcopiilorăoăgândireăintutiv ăînăraportăcuănatura,ăpentruăaăleădezvoltaărespectulăfa ădeăaceastaăşiădorin aădeă
aă oă ocroti.ă Copiiiă dobândescă astfelă cunoştin eă elementareă despreă unele fenomene legate de succesiunea
anotimpuriloră (c dereaă frunzelor,ă cea a,ă ploaia,ă înghe areaă apei,ă topireaă z pezilor,ă etc.).ă Deă asemenea,ă copiiiă
înva ă s ă deosebeasc ă animaleleă s lbaticeă deă animaleleă domestice,ă p s rileă migratoareă deă celeă nemigratoare,ă
animalele care aduc foloase omului decele care pricinuiesc daune.
Cunoaştereaămediuluiăînconjur torăseărealizeaz ăşiăprinădiferiteăjocuriădidactice,ăcuămaterialănaturalăsauă
peă baz ă deă ilustra ii.ă Jucându-se,ă copilulă cunoaşteă şiă descoper ă lucruriă noi,ă informa iileă devenindă accesibileă şiă
atractive.
Copiiiă deă ast zi,ă viitoriă cet eniă aiă mileniuluiă III,ă auă nevoieă deă convingeri,ă abilit iă şiă comportamentă
ecologic.ă Gr dini aă ofer ă cadrulă adecvată şiă optimă pentruă educa iaă ecologic ă aă preşcolaruluiă şiă realizareaă unor
obiective,ă precum:ă dezvoltareaă capacit iiă deă aă cunoaşteă şiă în elegeă mediulă înconjur tor,ă stimulareaă interesuluiă
pentruăcunoaştere,ăformareaăuneiăatitudiniăpozitiveăşiăresponsabileăfa ădeănatur ,ăformareaăcapacit iiădeăaăluaă
decizii,ădeăaăaveaăini iativ ăecologic ,ădeăaăseăimplicaăînăac iuniăconcreteădeăprotejareăaămediuluiănaturalăşiădeăa-l
exploraăcuămijloaceăspecificeăvârstei.ăActivit ileăecologiceădesf şurateăînăgr dini ăstimuleaz ăcopilulăpentruăaă
desf şuraă activit iă experimentaleă prină careă s ă contribuieă laă p strareaă s n t iiă mediuluiă înă careă tr ieşte:ă
colectareaă deşeuriloră reciclabile,ă ecologizareaă spa iuluiă dină jurulă gr dini ei,ă colectareaă planteloră medicinale,ă
plantareaăflorilorăşiăaăcopacilor,ăeconomisireaăapeiăsauăaăenergieiăelectrice.
Aşadar,ăs -iăînv măpeăcopiiiănoştriăc ă„pământul, cu tot ce are el, este mama noastră şi tot ceea ce i se
întâmplă pământului, va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ” (Sieux Seattle)

PROFESOR MANUELA URSACHE

COȚEGIUȚăNA IONAȚ „CUZAăVOD ”,ăHUŞI

3
 DECLARA IAăDREPTURILORăMEDIULUI

BERICA ECATERINA
GR DINI A CU P. P. NR. 2
HUŞI, JUDE ULăVASLUI
ARGUMENT

Mediulăesteăoăfiin ăvie,ăesteăunică iăindivizibil.ăFiecareăfiin ăesteădefinit ăprinărela iileăsaleă

caăoăparteăintegrant ăaămediului.ă

Fiin eleă umaneă au ,,ă drepturileă omuluițț,ă dară toateă celelalteă fiin eă au,ă deă asemenea,ă
drepturiă careă suntă specificeă specieiă loră iă adecvată pentruă rolulă iă func iaă loră înă cadrulă
comunit ilorăînăcareăacesteaăexist .ă

Drepturile fiecarei fiin e sunt limitateă deă drepturileă altoră fiin eă iă oriceă conflictă întreă
drepturileălorătrebuieăs ăfieărezolvateăîntr-unămodăcareămen ineăintegritatea,ăechilibrulă iăstareaă
deăs n tateăaămediului

DECȚARA IAăDREPTURIȚORățEDIUȚUI

1. Mediul iătoateăfiin eleădinăcareăesteăcompus au urm toareleădrepturiăinerente:ă

A. Dreptulălaăvia ă iădeăaăexista;ă

B. Dreptul de a fi respectat;

C. Dreptul de a continua ciclurile lui vitaleă iăaăproceselorăf r întreruperi ale omului;

D. Dreptul de a-şi men ineăidentitateaă iăintegritatea sa;

E. Dreptulălaăap ăcaăsurs ăaăvie ii;ă

F. Dreptul la aer curat;

G.ăDreptulălaăs n tateă;ă

H. Dreptul de a nu fi contaminat, poluat cu de euriătoxiceăsauăradioactive;ă

I. Dreptul de a nu avea structura modificat genetic sau perturbat într-un mod careăamenin ă
integritateaăsauăfunc ionareaăvital iăs n toas .

2. Fiecare fiin areădreptulălaăunălocăpentruăaăjucaărolulăs uăînămediulănostruăpentruăfunc ionareaă

saăarmonioas .ă

3. Fiecare fiin areădreptulălaăbun stareă iădeăaătr iăliberă, f r tortur ăsauătratamenteăăsadice

aplicate de c tre fiin eleăumane.

4
 OBȚIGA IIȚEăFIIN EȚORăUțANEăFA ăDEăMEDIU

1.Oriceăfiin ăuman ăesteăresponsabil ăs respecte iătr iasc în armonie cu mediul.

2ăFiin eleăumane,ătoateăstatele,ăprecumă iătoateăinstitu iileăpubliceă iăprivateătrebuieăs :ă

A. Se asigure c ăbun starea fiin eiăăumane contribuieălaăbun stareaămediului,ăînăprezentă iăînă

viitor;

B. S ărespecte, s protejeze, s ăconserve i,ădup ăcaz, s restabileasc integritatea vital a

ciclurilor ecologice şiăa proceselor de mediu;

C. S ăgarantezeăc ădauneleăcauzateădeăînc lc riăaleădrepturilorămediuluiădeăc treăom sunt

remediateă iăc ăceiăresponsabiliăsuntătra iălaăr spundereăpentruărestabilireaăintegrit iiă iă
s n t iiămediului;ă

D. S ăîmputerniceasc ă fiin ele umaneă iăaăinstitu iile s aperere drepturile mediului iăaătuturoră
fiin elor;ă

E. S ăstabileasc ă m surile deăprecau ieă iărestrictive pentru a preveni activitatea uman de la a

provocaădispari iaăunorăspecii,ădistrugereaăecosistemelorăsauăperturbarea de cicluri ecologice;

F. S ă garanteze paceaă iăeliminareaăarmelorăbiologiceănucleare şichimice ;

G. S ăpromoveze practicile de sprijin şi respectăpentruămediuă iăpentru toateăfiin ele,ăînă

conformitateăcuăpropriileălorăculturi,ătradi iiă iăobiceiuri.

VA RUGAM S RESPECTA I

DREPTURILE MEDIULUI !

VA RUGAM

S RESPECTA I

DREPTULăLAăVIA ăALăVIITOARELORăGENERA II !

5
 1.ăComunic riăştiin ifice:ă
,,Educa iaăecologic ăălaăvârstaă
preşcolarit iiă- referate
metodico-ştiin ifice”;

6
 EDUCA IAăECOLOGIC ,ăÎNTREăTEORIEăŞIăPRACTIC

PROFESOR MANUELA URSACHE

COLEGIULăNA IONALă“CUZAăVOD ”,
HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Înă ultimiiă ani,ă seă puneă totă maiă multă accentulă peă rolulă dezvolt riiă durabileă şiă deă aceea,ă înă
formareaăintelectual ăaătinereiăgenera ii,ăcunoştin eleăecologiceătrebuieăs ăocupeăunălocăaparte.ăEduca iaă
ecologic ăareăunăcaracterăinterdisciplinar,ăcuprinzândăînăariaăsaărealitateaăambiental ăceleămaiădiverseă
aspecte ale sale – ecologice, economice, sociale, juridice, politiceă şiă culturale.ă Eaă înseamn ,ă deă fapt,ă
deprindereaăunuiămodădeăvia ăşiăprezint ăoăserieădeăparticularit iămetodologice.
Plecând de la scopul final al demersului educativ – adoptarea unui comportament ecologic
adecvată şiă ac iuniă deă protec ieă aă mediuluiă înconjur tor,ă seă potă creaă modalit iă deă trecereă deă laă oă
informareă teoretic ă prină implicareă individual ă spreă oă ac iuneă concret .ă Esteă bineă ştiută faptulă c ă eleviiă
suntăreceptiviălaăceeaăceăliăseăspuneăînăleg tur ăcuămediulăşiăsuntădispuşiăs ăac ioneze,ăparticipând activ
laămodelareaăproprieiăpersonalit i.
Educa iaă ecologic ă îşiă propuneă s ă conduc ă elevulă spreă formareaă unuiă punctă deă vedereă maiă
obiectivă asupraă realit ii,ă s -lă inciteă laă participare,ă s ă devin ă conştientă deă viitor,ă deă faptulă c ă via aă
genera iilor viitoareăşiă calitateaăeiă depindă într-oă mareăm sur ădeăac iunileăşiă deăopiniileăsale.ă Înă acestă
context,ă misiuneaă tuturoră educatoriloră esteă deă aă instruiă tinereleă vl stareă pentruă a-şiă în elegeă mediulă
naturalăşiăpentruăaăac ionaăastfelăîncâtăacestămediuăs ăle permit ăvie uireaăpeămultăîncercataăşiăb trânaă
planet ăTerra.
Maiătrebuieăspusăc ăeduca iaăecologic ăesteăpreocupareaăcurent ăşiăconstant ăaădasc lilor,ăavândă
convingereaă c ă problemeleă deă mediuă suntă oă prioritateă şiă trebuieă abordateă deă întreagaă comunitate.
Aşadar,ă menireaă noastr ă esteă nobil ,ă dară şiă dificil ă deoareceă trebuieă s -iă facemă peă ceiă neinstrui iă s ă
p trund ă înă resorturileă intimeă aleă existen eiă loră biologiceă şiă s -şiă asumeă r spundereaă fa ă deă via aă
prezent ăşiăviitoare.ă

Modalit iădeăcercetareăaăecosistemelor

Ecosistemeleănaturaleăşiăantropiceăpotăfiăanalizateăprinăurm toareleătipuriădeăactivit iăpracticeăşiă

recreative:
 Excursiaădeăobservare,ădocumentareăşiădeăcercetareăbiologic ;
 Jocuri distractive;
 Realizarea unor proiecte de mediu;
 Sfaturi practice;
 Realizarea de portofolii tematice.
Înă cadrulă lec iiloră sauă înă excursieă esteă necesară s ă abord mă problemeă deă ecologieă careă s ă
contribuieăgradatălaăformareaăuneiăconştiin eăecologice.ăValen eleăinforma ionaleăăsuntămultipleăşiăvoră
deveni eficiente dac ăauăconstan ăşiăatractivitate.

Excursiaădeădocumentareăşiădeăcercetareăbiologic

Pornindă deă laă necesitateaă îmbin riiă teorieiă cuă practica,ă aă munciiă independenteă cuă activit ileă
organizate pe grupe de elevi, excursia de documentare este nu numai un mijlocădeăînv areăatractivăşiă
eficient,ă ciă şiă oă modalitateă deă realizareă aă unoră aspira iiă aleă eleviloră şiă profesoriloră deopotriv ,ă spreă
redescoperireăşiăcercetareăştiin ific .

7
 Excursiaă biologic ă areă numeroaseă obiective:ă recunoaştereaă floreiă şiă aă fauneiă şiă aă unor
monumenteă aleă naturii,ă recoltareaă materialuluiă biologic,ă recunoaştereaă ecosistemeloră studiate,ă
determinareaăşiăvalorificareaăunorăplanteămedicinale,ămelifereăşiăaromatice.
Înăcorela ieăcuăscopulăpropus,ăexcursiileăpotăfiăorganizateăînainteaăunuiăcapitol (pentru recoltarea
diferitelorătipuriădeăr d cini,ătulpiniăsauăfrunzeăş.a.)ăsauăconcomitentăcuăpredareaălaăclas ă(cunoaştereaă
leguminoaseloră cultivateă şiă aă celoră dină floraă spontan )ă sauă dup ă terminareaă unuiă capitolă (cunoaştereaă
angiospermelor dintr-un areal apropiat).
Reuşitaă excursieiă depindeă deă îndemânareaă cadruluiă didactică deă aă organizaă excursia,ă deă
preg tireaăprofesional ăaăacestuia,ăprecumăşiădeăpreg tireaăteoretic ăşiăpractic ăaăelevilor.
Eleviiăvorăfiăîmp r i iăînăgrupe,ăavândăresponsabilit iăbineăstabiliteăpentruătraseulăşiăactivitateaă
practic ăînăteren,ăcaăînăexemplulăceăurmeaz .

Grupa Obiective Echipament Activitatea Valorificarea

desf şurat materialului
1. Etapeleă excursieiă şiă condi iileă Caiet de Însemn ri Harta traseului
de mediu însemn ri
2. Descrierea ecosistemului de Mapa de teren Observa ii,ă Material biologic
p dure determin ri proasp t
3. Studiulă planteloră endemiceă şiă Determinator de Observa ii,ă Material biologic
peăcaleădeădispari ie plante determin ri proasp t
4. Descrierea ecosistemului Aparat de Observa ii,ă Material biologic
terestru fotografiat determin ri proasp t

Jocurile distractive

Jocurileă distractiveă auă caă scopă educa iaă ecologic ,ă sanitar ă sauă civic ,ă precumă şiă relaxareaă
(energizarea):
- ridic -te sau stai jos;
- prepar ăsalata de fructe;
- jocul igienei;
- joculăpeăcalculatorăş.a.
Educaţia ecologică
1.ăLuptaăpentruăsupravie uire
Materialeănecesare:ăstegule e,ăhârtieăcolorat ăsauăalteăobiecte.
Seăîmpartăcopiiiăînădou ăechipe:ăERBIVOREă(maiămulte),ăCARNIVOREă(maiăpu ine).ăFiecareăcopilăîşiă
alege un animal dintr-oăcategorieătrofic .ăErbivoreleăauăunăspa iuădeărefugiu.ăSeătraseaz ăunăperimetruă
înă careă seă odihnescă şiă îşiă aducă hrana.ă Seă ascundeă hranaă reprezentat ă deă stegule eă sauă hârtieă colorat ă
(num rulăstegule elorăseăpoateăcomunicaălaăînceputulăactivit ii)ălaădiferiteădistan eăşiăînădiferiteădirec iiă
de la locul de refugiu.
Regulile jocului:
- carnivoreleăvorăvânaăerbivorele,ăcareăpleac ăînăc utareaăhranei;
- primeleătrebuieăs ărespecteăposibilit ileădeăap rareăaleăerbivoreloră(loculădeărefugiuăşiăaăfaceăpeă
mortul – play dead);
- câştig ăerbivoreleădac ăauăreuşităs ăîşiăaduc ătoat ăhranaăînăcas ;
- câştig ăcarnivoreleădac ăvâneaz ătoateăerbivorele.
Pentruăob inereaăvictoriei,ăparticipan iiătrebuieăîncuraja iăs ăîşiăfoloseasc ăimagina ia.
2.ăArtaăşiădeşeurile
8
Materialeă necesare:ă recipienteă dină plastică deă diferiteă m rimi,ă dopuriă dină plastic,ă cauciucă sauă plut ,ă
hârtie,ăziare,ăcarton,ăsârmeăşiăalteăobiecteădinămetală(aceădeăsiguran ,ăagrafeădeăbirou),ăpanglici,ăpungiă
de plastic sau hârtie, cutii de carton, plastic, cârpe (haine vechi), ambalaje de diferite tipuri, castane,
nuci,ă boabeă deă fasole,ă conuriă deă brad,ă foarfeceă şiă lipici,ă capse,ă carioci,ă creioaneă colorate,ă acuarele,ă
m rgele,ănasturi,ăband ăadeziv .
Exemple de obiecte care pot fi confec ionate:ă p puşi,ă m r işoare,ă tablouri,ă obiecteă deă decor,ă
suportăpentruăcreioaneăsauăpentruălumân ri,ăcaseteădeăbijuterii,ăetc
Pentruă confec ionareaă unuiă ghiveciă deă floriă avemă nevoieă de:ă g leat ă deă plastică (deformat ,ă
fisurat ăsauăspart ),ăhârtieăcreponat ,ăstaniol,ălipici,ăfoarfece,ăacuarele,ăpanglic ăş.a.
3. Categorii trofice
Materiale necesare: hârtie, pix.
Seă confec ioneaz ă bileteă dină hârtieă peă careă seă scriuă diferiteă numeă deă planteă şiă animale.ă Fiecareă copilă
alegeă ună bilet,ă dup ă careă liă seă cereă s ă g seasc ă ceilal iă reprezentan iă aiă categorieiă troficeă dină careă facă
parte:ăproduc tori,ădescompun tori,ăconsumatoriăI,ăconsumatoriăII,ăconsumatoriăIII.ăÎnămodulăacesta,ăseă
poateăprezentaăpiramidaătrofic ăşiăseăpotăidentificaăre eleătrofice.

Realizarea unor proiecte de mediu

Eleviiă potă fiă implica iă înă proiecteă şiă programeă deă educa ieă ecologic ă înă cadrulă unoră activit iă
curenteă sauă aă unoră activit iă extracurriculare.ă Printreă elementeleă cheieă careă conducă spreă reuşitaă unuiă
astfelădeăproiect,ăseănum r :ăidentificarea unei probleme reale, implicarea elevilor de diferite categorii
deăvârst ,ăstabilireaăunuiăplanădeăactivit i.
Realizareaăproiectelorăcuăajutorulăelevilorăpoateăsupliniăcaren eleăcurriculareăreferitoareălaăslabaă
reprezentareăaăelementelorădeăeduca ie ecologic ,ădeterminândăconştientizareaăinterdependen eiădintreă
calitateaă mediuluiă şiă calitateaă vie ii.ă Deă asemenea,ă astfelă deă activit iă contribuieă laă dezvoltareaă
competen elorăînădomeniileărela iilorăsociale,ăaleăprotec ieiămediuluiăşiăaleădemocra ieiăşi nu în ultimul
rând,ă formeaz ă atitudiniă precum:ă respectulă fa ă deă natur ,ă responsabilitateaă înă luareaă deciziiloră şiă
interesulăpentruăcunoaştere.

Sfaturi practice

Dispari iaă unuiă num ră mareă deă speciiă deă planteă şiă animale,ă înc lzireaă global ,ă ploaiaă acid ,
smogul,ăsub iereaăstratuluiădeăozon,ăresuseleălimitate,ătoateăacesteaăsuntăproblemeădeămediuăpeăcareănuă
putemăs ăleăoprimăşiăînăfa aăc roraăneăcuprindeă deseoriă unăsentimentădeăinutilitate.ăPentruăaăamelioraă
situa iaăîntr-oăoarecareăm sur ,ăputemăîncercaăo schimbare prin reducerea pagubelor cauzate de risipa
deă electricitate,ă metale,ă hârtie,ă lemn;ă putemă fiă maiă aten iă atunciă cândă arunc mă deşeurileă careă nuă suntă
biodegradabileă şiă substan eleă toxice,ă careă prină acumulareaă loră înă natur ,ă afecteaz ă s n tateaă tuturor
organismelorăvii.ăIat ăcâtevaăsfaturiădeăcareătrebuieăs ă inemăcont,ădac ăneădorimăîns n toşireaăplaneteiă
noastre:
 folosi iădetergen ilorăcareănuăcon inăsulfa i;
 selecta iădiferen iatădeşeurileăcareăpotăfiăutilizateăulteriorăcaămateriiăprime,ăîncercând astfel
s ăprotej măresurseleănarurale;
 economisi iăapa,ăîntrucâtăpurificareaăeiănecesit ăoăcantitateămareădeăenergie;
 economisi iăenergiaătermic ,ăfolosindăînămodăra ionalăc ldura;
 evita iă utilizareaă pesticideloră şiă aă altoră substan eă chimiceă pentruă înl turarea insectelor,
cautândămetodeăalternativeă(deăexempluăfolosireaăîngr ş mintelorănaturale);ă
 folosi iăbazineleăpentruăp strareaăapeiăînăgr din ;
 nuăcump ra iăsuveniruriăcareăsuntăconfec ionateădinăpieleădeăanimale;
9
  atunciăcândeămerge iălaăpicnic,ăfolosi iătacâmuri,ăpahareăşiăfarfuriiădinămaterialeăreciclabile
 asigura i-v ăc ăpungileădeăgunoiăpeăcareăleăarunca i,ăvorăajungeălaăcontainere;
 citi iăpublica iiăcareăabordeaz ătemeădespreăconservareaămediuluiăînconjur tor,ăapoiăoferi i-le
sauărecomanda i-le prietenilor;
 reconsidera i-v ă stilulă deă via ,ă gândindu-v ă laă consecin eleă ac iuniloră propriiă asupraă
mediuluiăînconjur tor.

Realizarea de portofolii tematice

Portofoliulăesteăoămetod ădeăevaluareăcareăpermiteăanalizaăunorăproduseădeăexcep ieărealizateădeă

c tre elevi într-oăperioad ăanterioar ăevalu rii,ăprecumăşiăalteădocumenteă(jurnale,ăfişeădeăinformareăşiă
documentare,ăeseuri,ădiplomeăetc.)ăcareăpotăpledaăcaăpremis ăfavorizant ăpentruăexercitareaăcuăsuccesăaă
competen elorăactuale.

Concluzii

Prin astfel deăactivit iărecreative,ăeleviiăîşiăpotădezvoltaăsim ulăpractic,ăcapacitateaădeăînv areă

prinădescoperire,ăspiritulădeăobserva ie,ăcreativitateaăşiădragosteaăpentruănatur .
Continuitateaă vie iiă peă acestă p mântă depindeă deă muncaă educatoriloră deă ast zi,ă deă gândireaă şiă
efortulănostruădeăaămen ineăechilibrulăînămediulănaturalăprinăformareaăuneiăconştiin eăecologiceădeăsineă
st t toareăînărândulăoamenilor.ăActivitateaănoastr ăştiin ific ăşiăeduca ional ătrebuieăs ăduc ălaăformareaă
unorăviitoriăcet eniăcareăs ăcunoasc ăbineăpercepteleăvie iiăînăsensulăeiăecologicăreal.
Neîn elegereaă realit iiă f r ă aplicareaă unoră m suriă corespunz toareă tehniceă şiă educa ionaleă
înseamn ă oă peierdereă imens ă ceă seă vaă reflectaă peă multimpleă planuri,ă careă seă refer ă laă flor ă şiă faun ,ă
integritateaăecosistemelor,ăaăproduc ieiăşiăproductivit ii,ăaăs n t iiăînăgeneral.ăArăfiăutilăs ăîn elegemăşiă
s ăneăamintimăînăpermanen ăunăproverbăchinezesc:
„Dacă te gândeşti la ziua ce va urma, ia-ţi de mâncare;
Dacă te gândeşti la anul care va urma, plantează un copac;
Dacă te gândeşti la secolul care va urma, educă copiii”.

BIBLIOGRAFIE:
Genesis,ăPublica ieădeăbiologieă– Editura Arves, 2008, Craiova, p. 43
Natura,ăPublica ieădeăbiologie,ăvol.49ă– Arad, 2007, p.209

10
 “SUFLET DE COPIL AL PLANETEI P MÂNT”

MARINIC ANA-MARIA
GRUIA ANNEMARY
GR DINI A “SPIRIDU II”, BUCURE TI

“Toţi suntem unul - păsări, plante, animale, minerale.

Toţi suntem diferite manifestări ale aceleiasi energii esenţiale.” Alejandro Lerner, scriitor argentinian
“Nu vom salva tot ce ne-ar placea să salvăm, dar vom salva mai mult
decât dacă n-am fi încercat deloc. ‘’
(Sir Peter Scott)
Societateaăcontemporan ăseăafl ăast ziăîntr-unămareăimpas:ănuăîşiămaiăcunoaşteăgeneza.ăAparent,ă
omul modern a uitat de unde a plecat şiănuăîşiămaiăaduceăaminteădeănatura sa. În zilele noastre, cei mai
mul iă dintreă oameniă tr iescă într-o lume artificial ,ă înă careă lucrurileă anormaleă creeaz ă normalitatea.ă Înă
fa aă ac iuniiă omului,ă cuă urm riă asupraă reliefului,ă vegeta iei,ă climeiă şiă resurselor, mediul natural al
planeteiănoastreăseădegradeaz ădinăceăînăceămaiămultăşiădinăceăînăceămaiărepede.ăRaportulădintreăzoneleă
verzi,ănaturale,ăşiăspa iileăantropiceă(createăsauămodificateădeăom)ăseăinverseaz ăacumăînăfavoareaăceloră
dinăurm ,ăcontrastulădintre celeădou ăzoneădevenindăevidentăşiăizbitor.
Darălaăînceputănuăaăfostăaşa.ă„Laăînceput,ăDumnezeuăaăcreatăcerurileăşiăp mântul...ăAtunciăDumnezeuă
aă zis:ă țS ă deaă p mântulă vegeta ie:ă planteă careă s ă fac ă s mân ă şiă pomiă fructiferiă careă s ă deaă rodă cuă
s mân înăel,ăpotrivităsoiuluiălor.țăŞiăaşaăaăşiăfost.ă(...)ăDumnezeuăl-aăcreatăpeăomădup ăchipulăS u.ă(...)ă
Dumnezeu i-aă binecuvântată şiă le-aă zis:ă țFi iă roditoriă şiă înmul i i-v ,ă umple iă p mântulă şiă supune i-l;
domni iăpesteăpeştiiăm rii,ăpesteăp s rileăcerului şiăpesteătoateăvie uitoareleăcareămişun ăpeăp mânt!ă(...)ă
Dumnezeu S-aăuitatălaătotăceăaăf cutăşiătoateăerauăfoarteăbune.ăDomnulăDumnezeuăl-aăluatăpeăAdamăşiăl-
aăaşezatăînăgr dinaăEdenăcaăs ăoălucrezeăşiăs ăoăp zeasc ."ă(Genezaă1:1ă- 2:15)
Aşadar,ăconformăBibliei,ălaăînceputulăexisten eiăvie iiăpeăaceast ăplanet ,ănormalitateaăeraăvia aăînă
armonieăcuănaturaăşiăcuăDumnezeu,ăprezen aăuman ăfiindăunaăpunctual ,ăinsular ,ăînămijloculăvastuluiă
peisaj natural. Apoi, de-aălungulăistoriei,ăaşez rileăomeneştiăaflateăînăcontinu ăînmul ireăauăr masătotuşiă
pentruă mult ă vremeă risipiteă înă cadrulă lumiiă naturale.ă Ast zi,ă lucrurileă stauă cuă totulă altfel,ă pentruă c ă
densitateaă actual ăaăpopula ieiăGlobuluiăschimb ăînă modă radicală dateleăproblemei.ă Luândăcaăreferin ă
zoneleăceăprezint ăoămareădensitateăuman ,ăşiăînăacelaşiătimpăurban ,ădevineăevidentăc ăspa iileăverziăauă
r masă doară nişteă insule,ă oazeă înă mijloculă vastuluiă peisajă cucerită acumă deă omă şiă deă construc iileă sale.ă
Prezen aăşiăac iunileăoamenilor,ăcantona iăşiăconcentra iăînăcâtevaămariăzoneădeăpeăglob,ăafecteaz ădină
p cateă şiă restulă zonelor,ă r maseă înc ă înă stareă natural ,ă nepopulateă şiă nepoluate.ă Omulă consum ,ă caă oă
l cust ,ătotăceăîiăieseăînăcale,ăpentruăa-şiăsatisfaceăconfortulăşiănevoile,ăaflateăînăcontinu ăcreştere,ăîns ă
f r ăaăseăgândiăşiălaăceăr mâneăînăurmaăsa,ăf r ăaăseăgândiăşiălaăgenera iileăviitoare.
Înăaceast ălumeăaflat ăînăplinăprocesădeăglobalizare,ăesteăacceptat ăidéeaăc ăguverneleănuămaiăpotă
rezolvaăsingureăproblemeleăsocialeăşiădeămediuăcareăapar,ădeăaceeaăsocietateaăcivil ătrebuieăs ăaib ăună
rolăimportantăprinăasumareaăunorăăastfelădeăresponsabilit i.ă
Societateaăcivil ăesteăceaăcareăseăafl ăcelămaiăaproapeădeăoameniăşiănatur ,ăcunoscându-le cel mai
bineănevoileăşiăproblemeleăputândăs ăofereăsolu iiăadecvate.ăPrinăserviciileăpeăcareăleăofer ,ăorganiza iileă
nonguvernamentaleă suntă ună actoră importantă înă furnizareaă bun st riiă socialeă şiă protec ieiă mediuluiă înă
scopulă creşteriiă calit iiă vie ii.ă “Ceaă maiă persistent ă şiă urgent ă întrebareă aă vie iiă este:ă ceă faciă pentruă
ceilal i?” Dr. Martin Luther King Jr. “Ecologiaăesteăştiin aălupteiăpentruăexisten .” Greg Cooper
Voluntariatul este cel pe care se bazeaz ajutorul oferit si el reprezint ăoăcaleăprinăcareăoriceăomă
cap t ă experien ,ă seă poateă exprima,ă seă poateă implicaă înă problemeleă comunit iiă şi mediului din care
faceăparteăşiănuănumai. Voluntariatul reuneşteăoameniădiverşiă- deăvârste,ăcategoriiăsocialeăşiăorient ri
diferite – careăsuntăuni iădeăconvingereaăcomun c pot produce, împreun , o schimbare în bine pentru
11
mediuăşiăînăcomunitateăşi reprezint ăunăelementăesen ialăalătuturorăsociet ilorăiarălaănoiăînă ar ăseăafl ăînă
plin ădezvoltare.
“Chiarădac ăeăunălucruăm runt,ăf ăcevaăpentruăceiăcareăauănevoieădeăajutor.” Albert Schweitzer
Normele şi regulile care asigur un comportament civilizat, corect cu mediul înconjur tor
seăstabilescăînăfunc ie de particularit ileădeăvârst şi individuale ale copiilor. Aceste norme şi reguli se
reg sesc în codul de comportare.
Codulădeăcomportareăesteădescoperităpasăcuăpasăprinăcontacteleădirecteăcuădiferiteăsitua iiă
realeă sauă createă inten ionat.ă Acestaă seă exerseaz ă înc ă deă laă intrareaă copiiloră înă gr dinit .ă Ac iunileă
simple vor constitui baza celor trainice (capacit i,ăcomportamente).
Gr dini aăşiăfamiliaăajut ăcopilulăs se familiarizeze cu normele şiăregulileădeăconvie uireă
din natur pentru a deveni odat cu vârsta conştien iădeă rolulălorăînă men inereaăechilibruluiă ecologic.ă
Adul iiă şi copiii din grupele mari sunt modele pentru cei mici dac respect cuă stricte eă normeleă şi
regulile de comportare civilizat în mediul înconjur tor. Cei miciăînva s le identifice, s le respecte,
s le imite.
Înăăceeaăăceăpriveşteăăînv mântulăpreşcolar,ăpentru a asigura dezvoltarea socio-emo ional ă a
copiilor, este necesar ca activitateaănoastr laăgrup ăs ăcuprind ăac iuniăsauăelemente careăs ă asigure
formarea i dezvoltarea la copiiăaăabilit iloră(deă interac iuneăcuă adul ii,ăcuăcopiiiăde vârste apropiate,
deăaăacceptaă iărespectaădiversitatea)ăcâtă iăaăatitudinilorăfa ădeăaspecteăcuăimpactălaănivelăsocială iădeă
mediu (într-ajutorare,ăimplicare,ăăeduca ieăecologic ă iăcivic .
Responsabilizareaă copiluluiă pre colară esteă oă aptitudineă ceă trebuieă înv at . Însu irea acesteia
ajut ăla maturizarea copilului. Un copil responsabil câ tig ă încrederea celor din jur,ăaăp rin ilor,ă
prieteniloră iăesteăoăpersoan ăpeăcareăteăpo iăbaza.
Înăcadrulă gr dini eiăcopiiiăsuntăăfamiliariza i cu regulile grupei, ce trebuie respectate. Astfel ei
devinăresponsabiliăcuăordineaă iăcur eniaăînăsalaădeăgrup ,ă cu îngrijirea plantelor, cu distribuirea
anumitor materiale etc. Ac iunileă ă desf urateă ă înă ă cadrulă parteneriateloră ă educa ionaleă ă încheiateă cuă
anumiteă institu ii,ă cumă ară fi:ă Inspectoratulă pentruă Situa iiă deă Urgen ,ă Poli ia,ă Comunitateaă local ,ă
Biserica,ădiferiteă asocia iiă etc.,ăconducălaăresponsabilizareaăcopiiloră iă implicareaălorăînă activit ileădeă
voluntariat.
Gr dini aă „Spiridu ii” areă înă tradi ieă participareaă laă ac iuniă deă voluntariată înă campaniileă
ecologiceălaăcareăparticip ăcadreleădidactice,ăcopiiiă iăp rin iiăacestora:
-cur areaă iă înfrumuse areaă prină plantareă deă floriă aă cur iiă gr dini eiă ă iă spa iuluiă verdeă dină
imediata apropiere – ac iuneăceăseădesf oar ăînăfiecareăanăînălunaăaprilieăcuăocaziaăderul riiăproiectuluiă
educa ională„ coala Altfel”.ăCuăaceastaăocazieăimplic măp rin iiăcareăvinăs ăajuteăeducatoareleă iăcopiiiă
înă cur areaă spa iuluiă verde,ă s pareaă iă plantareaă deă floriă iă copaciă ornamentali,ă tundereaă tufeloră deă
trandafiriă iăaăpomilorăfructiferi;
-participarea la proiecte precum: “Copilul i mediul”, “Mic i ecologist”-activitate ecologic de
plantare de cop cei în loca ile pe care coordonatorii proiectului le propun sau participarea la proiectul
“Earth voice” prin realizarea unei expozi ii cu lucr ri plastice pe tem ecologic .
-reciclarea hârtiei prin parteneriatul cu Polichrom Industry 2006 SRL , Editura Ars Libri pentru
colectarea hârtiei;
-realizarea de activit i în cadrul domeniului tiin sau om i societate care au ca scop formarea
de deprinderi specific ocrotirii mediului înconjur tor dar i sensibilizarea copiilor cu privire la
importan a respect rii naturii în vederea cre terii calit ii vie ii (prezentarea imaginilor care reflect
urm rile polu rii asupra mediului înconjur tor-apa, aer, sol, faun , flor ).
-stimularea copiilor de a refolosi obiecte în scopul utiliz rii lor zilnice: realizarea de lucr ri
practice folosind materiale din natur sau juc rii din materiale reciclabile, parada costumelor concepute
din acelea i materiale, folosirea sticlelor din plastic golite i t iate drept recipiente cu ap la activitatea
plastic , utilizarea de ziare i reviste vechi în cadrul activit ilor practice-colaje, etc. Produsele create
12
de copii necesit materiale din natur adunate cu dragoste, combinate creativ pentru a reda ineditul, a
ne surprinde i bucura sim urile. Ele reflect rezultatele ob inute de copii în domeniul cunoa terii,
esteticii i creativit ii. Însu irea tehnicilor de combinare a plantelor i realizarea unor adev rate opere
de art , provocatoare estetic i tiin ific, este arta pe care copilul o înva experimentând.
-realizarea de excursii în natura în scopul form rii i dezvolt rii dragostei pentru aceasta i
aplicarea unor conduite de respect fa de mediu prin accentuarea practic a ideii de cur are a
spa iului folosit i l sarea acestuia în aceea i stare în care a fost g sit. Prin drume ii, vizite, excursii
copiii descoper c natura se afl într-o continu mi care i transformare, c exist legi nescrise. Ei afl
c oamenii protejeaz i p streaz copacii seculari, plantele rare, rezerva iile naturale i parcurile
na ionale unde plantele, animalele, peisajele sunt în siguran pentru a se bucura i admira frumuse ea
i genera iile viitoare. De asemenea, cu astfel de ocazii, copiii înva s studieze conexiunile ce apar
între organisme i mediul lor de via .
-expozi iile organizate în gr dini de educatoare i copii au ca obiectiv însu irea cuno tintelor
despre mediu i formarea capacit ilor i a deprinderilor intelectuale, practic ac ionale. Prezentarea în
expozi ii a unor plante ornamentale, aranjamente florale, insectare i ierbare, c r i ilustrate, fotografii,
etc. necesit o mare grij în selectarea lor pentru a reliefa elementele esen iale ale unei teme sau
specificul unei activit i, realiz rile i preocup rile copiilor, cu scop instructiv.
În final pot spune c un copil sensibil, activ i eficient în rela iile cu natura se formeaz de la cea
mai fraged vârst în familie, continuând în gr dini , apoi în coal pentru a deveni un promotor al
echilibr rii rela iilor existente de veacuri într-un mediu în care ne na tem i pe care dorim s -l
cunoa tem cercetându-l i p strându-l.

BIBLIOGRAFIE
1. Biblia, Geneza 1:1 - 2:15
2. Andrei Eugen Lakatos, Arhitecturaă durabil ă – întreă ecologieă şiă teologie,ă Edituraă Sofia,ă 2010,
Bucuresti, p.91
3. Autor colectiv, Medicii i Biserica, Vol. V , Editura Arhiepiscopia Clujului, 2013, Cluj, p.127

NATURA, CASA MEA

P TRUŞELăADRIANAăANGELA
GR DINI AăP.P.ă,, PALATUL FERMECAT”
ARAD

Aşaăcumăîiăînv măpeăcopiiăs ăvorbeasc ,ăs ăseăcomporteăînăfamilie,ăînăşcoal ăşiăînăsocietate,ăs ă

respecteănormeleădeăigien ,ăaşaătrebuieăs -iăînv măs ăseăpoarteăînămediulăînconjur tor.
Deci,ăcaăeducatori,ătrebuieăs ădetermin mănuănumaiăsentimenteădeăadmira ieăfa ădeăfrumuse ileă
naturii,ăciăs ăleăform măuneleăreprezent riăşiăno iuniăconcreteăasupraărealit ii.
Treptat, printr-oă activitateă permanent ,ă intens ă şiă complex ,ă trebuieă ac ionată caă acesteaă s ă
devin ăconvingeri,ădeprinderiădeăp strare,ădeăocrotireăaămediuluiăînconjur tor.ă
Darăsimplaăinstruireălaăoreleădeăcursănuă asigur ă deplinaărealizareăaăobiectivelorăurm rite.ăEsteă
necesarăs ăfacemăextins ăactivitateaăşiăînăafaraăprocesuluiădeăînv mânt,ăprinăapropiereaăcopiluluiătotă
maiămultădeănatur .

13
 Voiă relataă înă continuareă prină ceă tipuriă deă activit iă amă realizată educa iaă ecologic ă aă miciloră
preşcolariăînăgr dini .
1.ăPercepereaăşiăobservareaănaturii.ăAceast ăprim ăetap ăpoateăfiărealizat ăcelămaiăbineăprinăieşirileă
înă natur ,ăexcursii,ătabere. Esteăprimulă pasădeăcontactă nemijlocităcuăelementeleămediuluiăşiă constituieă
premiseleăetapelorăurm toare.
Înăplimb rileăpeăaleileăparculuiăgr dini ei,ăcopilulăobserv ăoămul imeădeăăfiin eămiciăcareăzboar ă
dinăfloareăînăfloare.ăUnăgând celăs-a l satăchiarăpeămânaălui.ăNu-lăstriveşteăpentruăc -şiăaduceăaminteă
versurileăînv ate:,,…Copilăcaătineăsuntăşiăeu…Şi-miăplaceăs ăm ăjocăşiămie”.(E.ăGârleanu,ăGând celul)
Valorificareaă observa iiloră şiă aă descrieriloră dină lumeaă planteloră şiă animaleloră esteă util ă chiară şiă
prinărealizareaăunorădeseneăpeăbaz ădeăcuvinteăcareăexprim ăfenomeneăaleăvie ii:ăplant ,ăsoare,ăsecet ,ă
gr din ădeălegume,ăstupădeăalbine,solulăşiăanimalele,ămuşuroiădeăfurnici,floareăşiăs mân ,etc.
2.ăDeterminareaătr iriiă unorăsenza iiă şiă sentimenteăşiă conştientizareaă copiilorăasupraăacestora. În
urmaăperceperiiăaspectelorădinămediulăînconjur tor,ăcopiilorăliăseăatrageăaten iaăasupraăpl ceriiădeăaăpriviă
cerulăsenin,ădeăaătrageăînăpieptăaerulăcuratăalăuneiăp duri,ădeăaăascultaăsusurulăunuiăpârâu,ăetc.ăÎnăaceast ă
etap ăeducatoareiăîiărevineărolulădeăaădiscutaăşiăaăatrageăaten iaăasupraăacestorăaspecteăşiădeăaăsubliniaă
beneficiileă unuiă mediuă curat,ă s n tos,ă precumă şiă apartenen aă noastr ă laă sistemeleă naturaleă deă via ă şiă
comunicareaăexistent ăîntreănoiăşiămediulănatural.ă
3.ă Implicareaă personal .ă Prină discu ii,ă înă urmaă stabiliriiă loculuiă şiă roluluiă fiec ruiaă înă spatiuă şiă
timp,ăînăcadrulăsocialăpotăfiărelevateămodalitatiădeăimplicareăindividual ,ăfelulăînăcareăputemăfiăde folos.
Activit ileăpractice:ăplantareaădeăflori,ăarbuşti,ăp strareaăcur enieiăînăsalaăşiăcurteaăgr dini ei,ălaă
loculădeăjoac ,ăbunaărela ieăcuăvie uitoareleădinăjur-suntăexerci iiăecologiceăcareăvorăformaăstereotipuriăşiă
mai târziu comportamente ecologice.
Înă modelareaă ecologic ă aă copilului,ă ună rolă hot râtoră revine şi familiei:ă bunici,ă p rin i,ă fra iă maiă
mari,deălaăcareăcopilulăimit ămoduriădeăac iuneăşiădeăcomportare-pozitive sau negative.
4.ă Asumareaă responsabilit ii.ă Aceast ă etap ă esteă esen ial ă înă formareaă uneiă structuriă
comportamentaleăadecvate.ăExistândăimplicare,ătrebuieăs ăexisteăşiăresponsabilitate.ăEtapeleămen ionateă
deă desf surareă aă educa ieiă ecologiceă asigur ,ă potrivită niveluluiă acesteiă vârste,ă adoptareaă
comportamentuluiăecologic.ăEsteăimplicităfaptulăc ăinforma iaămotiveaz ,ăînso eşteăşiăsus ineăpercep iaă
senzorial ,ă analizaă senza iilor,ă încadrareaă înă sistemulă naturală deă via ,ă definireaă roluluiă personal,ă
respectiv,ăimplicareaăindividual ăşiăasumareaăresponsabilit ii.
Înăsprijinulărealiz riiăacestuiădemersăeducativăvineăprogramulăeduca ională“Ecogr dini a”, care-
şiăpropuneăs ăcontribuieălaăcreştereaăgraduluiădeăconştientizareăalăcopiilorăasupraăproblemelorădeămediu.ă
Suntăîncurajateădiscu iileăşiămuncaăînăgrup,ăprecumăşiăoriceăini iativ ăluat ăînăprotejareaămediului.
5.ă Alc tuireaă uneiă strategiiă deă ac iune. Aceast ă etap ă reprezint ă trecereaă spreă ac iuneaă concret .ă
Faptulăc ,ăînăcalitateădeăcadreădidactice,ăorganiz măac iuniădiverseăîmpreun ăcuăcopiii,ănuăeste suficient.
Realizarea, într-adevară important ,ă ară fiă s ă form mă copiiloră acelă interesă şiă aceleă abilit iă careă s ă leă
permit ăs ăîn eleag ăcumăseăorganizeaz ăastfelădeăac iuniăşiăs ăac ionezeădinăimboldăpropriu.
Prinăparticipareaăactiv ăaăcopiilorăseărealizeaz ăre inereaăinforma ieiăştiin ificeăşiăre inereaăunoră
schemeălogiceădeăac iuneăşiăgândireăspecificeăanumitorăcategoriiădeăobiecteădinămediulăînconjur torăşiă
orientareaăpeăbazaălor,ăînăsitua iiănoi.
Copiiiă ştiuă c ă p dureaă esteă „ prietena” omuluiă datorit ă mareluiă s uă rolă deă aă reîmprosp taă
permanentăaerulăoraşelorămoderne.
Excursiaăşiăvizitaăcuăcaracterădidacticăreprezint ăformeăauxiliareădeăorganizareăaăprocesuluiădeă
predareăaăcunoştin elorădespreănatur ăşiăom.
Orice prilej oferit de activit ileă deă observareă aă planteloră şiă animalelor,ă prină intermediulă
excursiilorătrebuieăfolosităpentruăaăformaăoăgândireăintuitiv ăşiădeductiv ăaăcopiilorăînăraportăcuănatura,ă
pentruăaăleădezvoltaădragosteaăşiărespectulăfa ădeăacestea,ădorin aădeăaăoăocroti.
Cuăprilejulăoric rorăieşiriăînănatur ăcopiiiăgrupeiăcunoscăîndemnul:
14
 - Nuădistruge iănatura!
- Recicla iăşiăconserva iăplanteăşiăanimaleănumaiăînăscopuriăştiin ifice!
- Ocroti iă vie uitoareleă şiă mediulă înconjur toră pentruă aă p straă echilibrulă atâtă deă necesar al
omului!
Peă lâng ă activit ileă ar tateă maiă susă (excursiaă şiă vizita)ă prină careă educatoareleă potă realizaă
educa iaăecologic ăînăgr dini ămaiăsuntăoămultitudineădinăcareăamintesc:ăactivit iăpracticeădesf şurateă
deă preşcolariă înă spa iileă verziă dină perimetrulă gr dini elor,ă activitateaă muzical ă adaptat ă laă tematicaă
inspirat ă dină frumuse ileă naturiiă poateă influen aă copilulă înă direc iaă dorit ,ă filmeleă artisticeă şiă
documentare, emisiunile radio-tv., dedicate ecologiei, revistele pentru copii – sunt un izvor important
deă informareă şiă documentareă privindă natura,ă literaturaă pentruă copiiă – inspirat ă dină via aă planteloră şiă
animalelor, vizionarea de diafilme, etc.
Ştimăc ăeduca iaăecologic ăseărealizeaz ănuănumaiăînăinstitu iileăşcolareăciăşiăînăfamilie.ăAl turi
deăşcoal ăşiădeăînv mânt,ăfamiliaăjoac ăunărolăesen ialăpentruăaăexplicaăcelorămiciăceăreprezint ănatura,ă
înăceăconst ărespectulăfa ădeămediulăînconjur tor.
Deăaceeaăamăconsideratănecesarăşiăfirescăs ăac ionezăşiăasupraăfamiliilorăcopiilor, pentru a-i face
s ă în eleag ă faptulă c ă deă modulă cumă seă comport ă eiă cuă natura,ă deă reac iileă loră asupraă planteloră şiă
animaleloră depindeă înă mareă m sur ă succesulă form riiă laă copiiiă preşcolariă aă unoră deprinderiă ecologiceă
corecte.ă Gr dini aă noastr ă aă organizat înă acestă scopă ac iuneaă „Ceaă maiă frumoas ă curte” laă careă şi-au
concursulăp rin ii,ăcopiiiăşiăeducatoarele.ăAc iuneaăs-aădesf şuratăpeăparcursulăaătreiăluni,ăiarălaăfinalăaă
fostăpremiat ăceaămaiăfrumoas ăcurte.ă

„Neăjuc măîntr-oăcurteămaiăcurat ”

Degeabaăcopilulăînva ălaăgr dini ăs ăocroteasc ăunăanimalăsauăoăplant ,ădac ăînăfamilieăîşiăvedeă

p rin iiă ac ionândă brutală şiă f r ă mil ă asupraă acestora.ă Astfel,ă copii,ă p rin i,ă buniciă şiă educatoareă amă
colectatămaculatur ,ăîmpreun ăamăplantatăpomiăşiăarbuştiăînălocurileădeăjoac ăaleăcopiilor.ăP rin iiăsuntă
permanentăal turiădeănoiăînăactivit ileădeăcur ireăaăcur iiăgr dini eiăşiăaălocurilorădeăjoac ,ălaăfelăcumă
suntăşiăşcolariiădeălaăŞcoalaăN.B lcescu,ăcuăcareăcolabor măşiăcuăcareăamădesf şuratăac iuneaă„Neăjuc mă
într-oăcurteămaiăcurat ”.
În cadrul parteneriatului pe care îl avem cu Centrul „Ghiocelul” Arad,ăcuăocaziaăs rb torilorădeă
iarn ,ăamăconfec ionat,ăîmpreun ăcuăcopiiiădinăcentru,ăpodoabeăpentruăbradulădeăCr ciun din PET-uri,
podoabeăcuăcareăamăîmpodobităăunăbradădeăCr ciun.ă

„PodoabeăpentruăbradulădeăCr ciun”

15
 Totădinăsticleădeăplastic,ăînăcadrulăuneiăactivit iăpracticeă„Floare pentru mama”, am realizat flori
de plastic pe care le-amăpictatăşi pe care le-amăd ruitămamelorăcuăocaziaăzileiădeă8ăMartie.ăPrinăacesteă
activit i,ă peă lâng ă faptulă c ă amă reciclată PET-uri,ă copiiiă auă înv ată c ă „nimic nu se pierde totul se
transform ”.

„Floare pentru mama”

Beneficiileăpeăcareăcredemăc ădesf şurarea activit ilorăcuăcaracterăecologicăînăgr dini ăsunt:

●ăăăăăăăăăăSensibilizareaăcopiilorăînăproblemaăp str riiăunuiămediuăcurat,ăs n tosăşiăestetic;
 Cultivareaă dragosteiă copiiloră pentruă Terra,ă pentruă toateă elementeleă careă intraă înă componen aă
acesteia: ape, plante, animale, etc;
 Educareaăcopiilorăînăsensulăp str riiăs n t iiămediuluiăînăcareătr iesc;
 Însuşireaă unoră normeă deă comportareă specificeă asigur riiă echilibruluiă dintreă s n tateaă
individului,ăaăsocieta iiăşiămediului;
 Formarea unei atitudini dezaprobatoareăfa ădeăceiăcareăîncalc ănormeleăspecificeădeăp strareăaă
igienei mediului;
 Educa iaă copiiloră şiă aă familieiă înă sensulă form riiă unoră comportamenteă corecteă deă ocrotireă aă
mediului,ădeăcolectareăselectiveăaădeşeurilorămenajereăreciclabile,ădeăgestionareăa deşeurilor.
 Conştientizareaă şiă sensibilizareaă comunit iiă locale,ă aă copiiloră şiă p rin iloră fa ă deă problemeleă
mediului;
 Creareaă înă gr dini ă şiă înă împrejurimiă aă unuiă mediuă ambientă pl cut,ă prină amenajareaă şiă
între inereaăspa iilorăverzi;
16
 Formarea unui comportament etic, civic;
 Formarea unor deprinderi de conservare a naturii;
 Implicarea copiilor în colectarea materialelor reciclabile – hârtieăşiăPET-uri.
Amă prezentată înă aceast ă lucrareă varietateaă deă modalit iă folositeă înă gr dini ă prină careă micii
preşcolariă suntă înv a iă s ă cunoasc ă naturaă şiă s ă protejezeă mediulă înconjur tor.ă „Naturaă îşiă ofer ă
frumuse eaă şiă grandoarea,ă trebuieă s ă înv mă copilulă s ă oă vad ă cuă ochiiă sim uluiă şiă ală ra iunii,ă s ă oă
în eleag ăşiăs ăoăpre uieasc !

BIBLIOGRAFIE: LILEU ALEXANDRA – „O conduită ecologică corectă” în

Tribuna invatamantului Nr. 41/21, oct. 1991 , ,Bucuresti , pag.5
FALK IAURA – „Ocrotirea si conservarea mediului
inconjurator” in Revista de pedagogie, 1981, Bucuresti,pag.146
PROGRAMAăACTIVIT ILORăINSTRUCTIV-EDUCATIVE
ÎNăGRADINI AăDEăCOPII,ăedi iaăaăII-aărevizuit ăăşiăad ugit ,ăăăăăăă
2005,ăBucureştiăă

P MÂNTULăESTEăCASAăNOASTR !
S.O.S.-SALVA IăP MÂNTUL!

OBREJAăNU A
CARANFIL ANCA-ELENA
GR DINI AăCUăP.P. NR. 4
BÂRLAD, JUDE ULăVASLUI

Motto:
,,ăNuăvomăfiăniciodat ădestulădeărecunosc toriăfa ădeăP mântulăcareăne-aădatătotul!’’ă
ConstantinăBrâncu i

Suntemă ceeaă ceă gândim,ă ceeaă ceă sim im,ă ceeaă ceă facem,ă pentru noi sau pentru cei din jurul
nostru.ă timă c ă Bunulă Dumnezeuă aă creată P mântul,ă Planetaă Albastr ă cuă frumuse iă deă nedescrisă iă cuă
bog iiănecuprinse.ă
- Deăceănoi,ăoameniiăamădevenităast ziădu maniiăv zu iă iănev zu iăaiăCrea ieiăSfinte? - De
ceă întin mă prină gesturileă noastreă iă ac iunileă peă careă leă facem,ă fa aă imaculat ă aă unuiă P mântă careă neă
na te,ăneăhr ne teă iăneăocrote teădeămiiădeăani?
Buniciiă iăstr buniciiăno triătr iauăînăpaceă iărespirauăoănatur ăînăcareăbucuria,ăsperan a,ăfericireaăerauă
ridicateălaărangădeăVia ăţViitor.ăNaturaăesteăfoarteăimportant ăpentruăfiecareăpersoan .ăEaăseăg seşteă
pretutindeni,ăreprezint ăfrumuse ea,ămagia,ăfarmeculăTerrei.ă
Acum locul acestui deziderat al fericirii este luat încet, încet de alte sintagme cum ar fi: Poluare,
De euri,ăOtr vireăcuăbun tiin .ăDinăp cateăaziăTerraăprezint ănenum rateă„lipsuri”,ădeoareceăp durileă
suntăînănum răfoarte mic dinăcauzaădefriş rilor,ăanimaleleădisparădinăcauzaăvânatuluiăexcesiv,ăapeleăsuntă
17
murdareăpentruăc ălumeaă„le-a confundat” cuăcoşurileădeăgunoi,ăiarăaerulădevineătotămaiănocivădinăcauzaă
gazelorătoxiceăproduseădeăuzineăsauămaşini.ăCuăsauăf r ăinten ie, noi neădistrugemăpropriulăc min.
AmăprimităunăP mântăcuratăcuăcâmpiiăm noase,ăizvoareălimpeziă iăcristaline,ădealuriă iămun iăa
c rorăcresteăstr pungăseninulăcerului,ăcuăp s riă iăanimaleăcareătr iauăînăarmonie,ă iăceăvomăd ruiăceloră
careăvinădup ănoi?
Esteă întrebareaă careă neă fr mânt ă pentruă c ă suntemă responsabiliă deă viitorulă copiiloră no tri,ă aă
copiilor pe care-iăeduc mă iăleăd măstartulăînăvia ,ăcaăeducatori,ămame,ăp rin i.
Venimăziădeăziăînămijloculăcopiilorăcareăneăprivescăcuăochiiăseniniă iăcura iăcaălacrima,ăcura iăsuflete teă
iă înc ăneîntina iă deăr ulă careăî iăfaceăprezen aădinăceăînă ceămaiămultă înă jurulă nostru.ăPrinătotăceea ce
facemădincoloădeău ileăînchiseăneădefine teănumeleă iătitulaturaă,,Eco’’,ăneăreprezint ăînăceaămaiămareă
m sur ă pentruă c ă totulă pulseaz ă deă frumuse e,ă via ,ă speran ă careă oă transmitemă genera ieiă deă viitoriă
ap r toriăaiăp mântului.ă
Laă gr dini ă nuă bog iaă cuno tin eloră deă ecologieă intereseaz ă ciă cunoa tereaă iă men inereaă înă
forulăinteriorăalăcopiilorăaădou ăst riă– dorin aădeăaăcunoa teăuniversulălumiiăviiă iăputereaădeăaăocrotiă
formeleă deă via .ă Copiiiă auă nevoieă s ă perceap ă celă maiă mareă adev ră dină spa iulă viului:ă plantele,ă
animalele,ăoameniiăseănasc,ătr iescă iămor,ăl sândăsemin eăpentruăurm toareaăgenera ie.
Amăcrezută iăcredemăcuăardoareăc ăputemăs ămaiăschimb măcevaădinăcomportamentulăgre ităală
semenilorăno tri.
Consider mă c ătoateă ac iunileănoastreătrebuieăînso iteădeăexempleădeăbun ăpractic ,ă copilulă s ă
vad ă iăs ăsimt ,ănuăs ăîiăspunem.ă
Educa iaă ecologic ă areă ună rolă însemnată înă unitateaă noastr .ă Mijloaceleă celeă maiă eficienteă pentruă
transmitereaă acestoră înv minteă c treă copii,ă suntă celeă legateă deă particularit ileă loră deă vârst :ă
observ rileă directe,ă experimenteleă simple,ă povestirile,ă jocurileă ecologice,ă diafilmeleă iă diapozitivele,ă
plimb rile,ăexcursiileă iădrume iile.ăAvândăîncredereăînăputereaănoastr ădeăcrea ie,ăamăgândită iăfolosită
în cadrulăactivit ilorăcuăcon inutăecologicăjocuriăavândăcaăteme:ă“ Ce se aude? ”, “ Via ă– foc – ap !”,
“ Veveri aălaăaluneă”, “ Ce se vede? ”, “ Ce ai mirosit? ”,ăă’’ăDetectiviiă”,,,ăA eaz ăfiecareăelementălaă
locul lui ”,’’Labirintul’’,ă prină careă copiiiă auă în elesă c ă numaiă aflându-se în mijlocul naturii îi pot
cunoa teătainele.ăConvorbirileălibere:ă„Deăceătrebuieăs ăîngrijimănatura?”, „Cumăavemăgrij ădeămediulă
înconjur tor?”, „ Deăceăîng lbenescăfrunzeleăcopacilor?”,ărezolv ămulteădintreăsemneleădeăîntrebare pe
careă leă auă copiiiă laă aceast ă vârst ă referitoareă laă mediulă înconjur tor.Lecturileă dup ă imaginiă „Ce stim
despreăprim var ?”, „Animalele domestice si puii lor”, „La munte”,ăaducăaproapeădeăcopilăoăanumit ă
ideeă sauă secven ă dină realitateaă înconjur toare,ă ajutându-lă s ă exploreze,ă s ă analizeze,ă sa-şiă pun ă
întreb riă înă leg tur ă cuă aspecteleă întâlnite,ă s -şiă exprimeă st riă sufleteştiă şiă s ă ini iezeă ac iuni.ă Oă alt ă
modalitateă deă realizareă aă educa ieiă ecologiceă oă reprezint ă activit ileă plastice,ă practice,ă muzicale,
pove tile, povestirile create de copii, careă urm rescă atâtă verificareaă cunoştin eloră câtă şiă dezvoltareaă
imagina ieiăpreşcolarului.
Activit ileă deă educa ieă ecologic ă ajut ă copiiiă s ă manifesteă sensibilitateă fa ă deă mediulă
înconjur torăşiăproblemeleăcuăcareăacestaăseăconfrunt ;ăcontribuie,ăprinăemo iileăputerniceăgenerateădeă
exempleăoferite,ălaăformareaăînăsufleteleăcopiiilorăaăunorăsentimenteădeăocrotireăşiăprotec ieăaămediului.ă
Revistaăgr dini eiă,,UniversulăEco’’ă,ăconcursulăjude eană iăsimpozionulăorganizatăpeăaceea iătem ăaducă
înăaten ieăproblemeăcareăfr mânt ăînămomentulădeăfa .
Amăcolectatăselectiv,ăamăparticipatălaăactivit iădeăvoluntariatădândăunăexempluăcopiilorădarămaiă
alesăp rin ilor,ă(p rin iiăauăfostămereuăaproapeădeănoi,ăpartenerulănostru),ăsuntemăuni iă iăîncerc măprină
toateăac iunileănoastreăs ătragemă unăsemnalădeăalarm :ă Spunemă NU-Polu rii,ăDistrugerii!ăAmăplantată
pomi ori,ă floriă multicolore,ă amă îngrijită spa iiă verziă dină curteaă gr dini ei,ă dină parcurileă ora ului,ă amă
realizat din diferiteă de euriă obiecteă deă oă frumuse eă deosebit ,ă amă admirată necuvânt toareleă deă laă
gr dinaăZoo,ăamăfostăîncânta iăeducatori-copii,ădeăfrumuse eaăparcurilorădinăora ulănostru.

18
F r ă implicareaă p rin iloră nuă avemă posibilitateaă deă aă cl diă oă temelieă solid ă înă comportamentul celor
mici.Dac ăînăfamilieăcopilulăvedeălucruriăfrumoase,ăvedeăc ămamiă iătatiărespect ămediulăînconjur toră iă
implicităP mântul,ă copilulă vaă consideraă acestă exempluă edificatoră iă demnă deă luată înă seam .ă Un vechi
proverb românesc spune :,, Pomul când e mic se-ndreapt ’’.ăDeăaceea,ăcopiiiăpreşcolariăsuntăpubliculă
celămaiăimportant,ăcelămaiăavidădeăinforma iiădeăbun ăcalitate,ăcuăaplicabilitateăpeătotăparcursulăvie ii.ăă
Venim cu un îndemn pe care-lăadres măcelorămariă iăcelorăcareăleăpas :
-P mântulăeste casa noastr !ăP stra i-l curat!
-Apeleălumiiăstingăseteaănoastr !ăNuăleăpolua i!
-P durileăsuntăpl mâniiăno triăs n to i!ăNuăleădistruge i!
-Florile suntăbucuriaăsufletelorănoastre!ăNuăc lca iăpeăele!
-Nuă arunca iă gunoaieă careă distrugă s n tateaă planeteiă noastre!ă Voiă ceiă cuă putereă iă posibilit iă
construi iăsta iiădeăcolectareă iăuzineădeăreciclare!ăNuăareăniciăunărostăs ăsec tuimăresurseleăplanetei!!!
Dac ă a iă reu ită s ă folosi iă ună ambalajă deă plastic,ă recicla i-lă dup ă utilizare ! C uta iă containerele de
colectareă selectiv ă aă de eurilor !ă Fi iă ocrotitoriiă iă sanitariiă Planetei ! Oricareă dintreă noiă poateă a ezaă
plasticul la Plastic, hârtia la Hârtie, sticla la Sticla.ăOricareădintreănoiă poateăfiăunămedicăcareăvindec ă
P mântul.
Dac ă seă stric ă cevaă laă casaă înă careă locuim,ă repar mă situa ia.ă A aă trebuieă s ă neă purt mă iă cuă
mareaă nostr ă cas ,ă Terra.ă Planetaă esteă înă pericolă deă aă fiă sufocat ă deă gunoaie,ă substan eă chimiceă
deversateă iă alteă mizerii.ă Trebuieă s ă oprimă aceast ă crim !ă Trebuieă s ă facemă cevaă pân ă nuă este prea
târziu! Timpul nu ne mai este prieten ! Cu el suntem într-oăpermanent ăcompeti ie!ă
Nu doar planetaă oă distrugem,ă ciă îns iă via aă noastr !ă Trebuieă s ă oprimă invaziaă gunoaielor!ă
Trebuieăs ălupt măînăfiecareăziăcuăindiferen a,ănep sarea,ălipsaădeăeduca ie!
Mizeriaăaruncat ălaăco ulădeăgunoiă iănuăpeăstrad ăesteăantisepticulăpeăcareăîlăpunemăpeăr nileăplanetei!ă
P strareaăapelorăcurateăesteăantidotulăcontraăinfect riiăP mântului.
Salva iăTerra!ăP stra i-o curat ă!!!

S.O.S.-SALVA IăP MÂNTUL!!!!

Consider măc ărealizareaăacestorădeziderateămajoreădeăcareădepindeăviitorulăomenirii,ăalăvie iiă

peăPlanetaăP mânt,ănuăesteăposibil ăf r ăimplicareaăadul ilor,ăaăp rin ilor,ăaăcomunit ii,ăaătuturorăceloră
care, prin exemplul personal, pot forma comportamentele ecologiceăaleăcopiilorăpreşcolari.ăEsteănevoieă
deăoătemeinic ăeduca ieăecologic ,ăfoarteăbineărealizat ,ădarăşiăfoarteăbineărecep ionat ,ăînc ădeălaăceleă
mai fragede vârste.
Deă aceea,ă a aă cumă noiă educatoareleă neă ocup mă deă educa iaă intelectual ,ă deă ceaă moral ă iă
estetic ,ădeădezvoltareaăaptitudiniloră iăsentimentelor,ădeăeduca iaăvoin ei,ăesteămomentulăs ăneăocup mă
iă deă educa iaă ecologic ă prină careă s -iă înv mă peă copiiă ,,DEă CEă ?ă " iă maiă alesă ,,CUMă ?ă "ă trebuieă
protejat ă NATURA...,ă iară cândă copilulă începeă s - iă deschid ă spreă natur ă iă ochiiă min ii,ă aă sufletului,ă
când prin gesturile pe care le face vis-a-visă deă mediulă înconjur toră neă demonstreaz ă c ă aă ajunsă nuă
numaiă s ă îiă plac ă ceeaă ceă vedeă înă jurulă luiă – plante,ă animale,ă p s ri,ă dealuri,ă râuri,ă etc.ă – ci iă s - iă
îndrepteăeforturileă(ălaăputereaă iănivelulăspecificăvârsteiă)ăspreăaăocrotiătoateăacestea,ăsauăchiarămaiămult,ă
spreăaăîndreptaăgre elileăf cuteădeăgenera iileătrecute,ăvomăputeaăspuneăc ămuncaănoastr ăeducativ ănuăaă
fost în zadar!
"Aăîn elegeănaturaăînseamn ăaăîn elege viitorul, iar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de
amenin at ăazi, înseamn ăaăcontribuiălaăfericireaăomeniriiă"
Eugen Pora

19
BIBLIOGRAFIE :
1.ăăCiobotaru,ăMelania,2005,ăEduca iaăecologic ăînăgr dini ,ăEdituraăCDăPress,ăBucureşti.
Cucoş,ăConstantin,2006,ăPedagogie,ăEdituraăPolirom,ăIaşi.
Programa activit iloră instructiv-educativeă înă gr dini aă deă copii,ă Edi iaă aă II-aă revizuit ă şiă ad ugit ,ă
Bucureşti,ă2005.

S ăDESCOPERIMăNATURA!
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

CERCHEZ ELENA ALINA

AURA OPREA
GR DINI AăCUăP.P.ăNRă5ă
BÂRLAD, JUDE ULăVASLUI

Esteăgreuăs ădefinim cuvântul „natur ”.ăDeoareceăcuvântulăăseărefer ălaăvia ăînăgenerală– tipuri

variateădeăplanteă iăanimale,ăclimaă iăvremeaă iătoateăcelelateălucruriăcareăneăînconjoar .ăSeăpareădeciăc ă
acest cuvânt, „natur ”,ăesteăunulăpeăcareăfiin eleăumaneăîlăcunoscăfoarteăbineădeoareceăauăavutăocaziaăs ă
observeăsauăs ăînve eădespreăelăînăc r ileădeăgeografie,ăbiologie,ăchimie,ăetc.ă
Naturiiăîns ăîiăplaceă”s ăseăascund ” – areăatâtădeămulteăsecreteă iămistereălaăcareăfiin eleăumaneă
nici n-auăîndr znităs ăseăgândeasc .
S ă tr ie tiă ă înă natur ă cuă totă corpul,ă cuă ă toateă sim urile,ă cuă ă toat ă curiozitatea,ă cuă ă toat ă
în elegereaă iăpasiunea,ăconstituieăcheiaăăreal ăaăăocrotiriiăămediuluiăînconjur tor!
Copiiiă trebuieă s ă cunoasc ă natura,ă s ă con tientizezeă necesitateaă protej rii tuturor formelor de
via ăexistente.ăActivit ileădesf urateăînăgr dini ătrebuieăs ăsensibilizezeăsufleteleăcopiilor,ăs -iăfac ă
peă ace tiaă s ă întind ă oă mân ă naturiiă iă p mântului.ă Cumă activit ileă dină gr dini ă suntă bazateă înă
majoritatea cazurilor pe jocăvomăîncercaăînăcontinuareăs ăd măexempleădeăcâtevaăjocuriăcareăauădreptă
tem ămediulă înconjur toră iă seăpotă desf uraăînă mijloculă naturiiă înă uneleădintreăviziteleăîntreprinseăcuă
grupaăînăafaraăgr dini ei.

OGLINDAăPLIMB REA
Materiale necesare: o oglind ădeăplasticămic ăpentruăfiecareăcopil
Desf urareaăjocului: Explica i-le copiilor c ăvorăfolosiăoglindaăpentruăaăvedeaăp dureaăprecumăoăv dă
ochiiă diferiteloră animale.ă Trebuieă s ă fieă foarteă aten iă s ă nuă seă împiediceă deoareceă seă voră folosiă deă
oglind ăpentru a vedea.
1. Ruga iăcopiiăs ădeaăexempluădeăunănumeădeăpas re.ăP s rileăv dăp dureaădinăînaltulăceruluiăa aă
c ăeiăvorătrebuiăs ă in ăoglindaădeasupraăcapuluiăcuăfa aăîndreptat ăspreăp mântă iăs ămearg ăspreă
un copac care este punctual de sosire.
2. tiuă copiiă ceă esteă specială laă vedereaă iepura ului?ă Unghiulă loră deă vedereă esteă multă maiă mareă
pentruă aă puteaă z riă poten ialiiă du mani.ă Ruga iă copiiiă s ă in ă oglindaă cuă fa aă laă eiă înă dreptulă
nasuluiăastfelăvorăputeaăvedeaăatâtăînăfa ăcâtă iăînăspateăînăacela iătimp.
3. Ruga iăcopiiiăs ăfac ăoăc l torieăpeăpodeauaăp duriiăajutându-seădeăoglind ăpretinzândăc ăsuntă
ni teă oriceiădeăp dure.

20
 4. Cumăprive teăunăgând cel?ă ine iăoglindaăîndreptat ăînăsusă(maiăjosădeănivelulăochilor)ă iăve iă
aveaăocaziaăs ăprivi iăoăinteresant ăcupol deăfrunzeă iănori.

SPA IULăDEăOBSERVA IE
Materiale necesare: cercuri sau inele
Loculădeădesf urare:ăînăp dureăsauăparc

Desf urareaăactivit ii:

Împ r i iăgrupaădeăcopiiăînămaiămulteăsubgrupe.ăDa iăfiec reiăsubgrupeăcâteăunăcercăsauăunăinel.ăCopiiă
trebuieăs ăplasezeăcerculăîntr-unălocăalesădeăeiădinăp dure.ăRuga iăcopiiăs ăobserveăceăseăafl ăînăspa iulă
loră deă observa ieă (plante,ă ghinde,ă frunze,ă pene,ă conuri...).ă Fiecareă subgrup ă seă întoarceă apoiă iă
deseneaz ăpeăplan eălucrurileăpeăcareăle-au observat.

OCHI DE VULTUR
Materiale necesare:ăobiecteădinănatur ăpotriviteăpentruăjocă(ghinde,ăpene,ăpietricele,ăflori,ămu chi,ăetc)
Desf urareaăactivit ii:
Varianta 1:
1. Acoperi iăobiecteleăcuăalteămaterialeădinănatur ă(frunzeămari).
2. Descoperi i-le pentru o perioad ăscurt ădeătimpă(1-3ăminute)ă iăspune i-leăcopiilorăs ăfieăfoarteă
aten iălaăceăseăafl ăsubăfrunze.
3. Ruga iăcopiiiăs ăpleceăînăc utareaăunorăobiecteăsimilare.
Varianta 3:
1. ar ta i-le copiilor 6-7ă(num rulădepindeădeăvârstaăcopiilor)ăimaginiăcuăp s riăsauăanimale care
tr iescăinăp dure.
2. Acoperi i-le.
Cere i-leăcopiilorăs - iăaminteasc ăcâtămaiămulteăp s riăsauăanimaleădinăimaginileăprezentateăanterior.

B ULăC L TOR
Materiale necesare:ăfireădeăa /lân ădeădiferiteăculori
Desf urareaăactivit ii:
1. Copiii trebuieăs - iăg seasc ăunăb ăcuălungimeaădeă50-100 cm
2. Spune i-leăcopiilorăs ăcolectezeăobiecteăpeăcareăleăg sescăînăzonaăîmp durit .
3. Copiiiăcolecteaz ăpene,ăfloriăuscate,ăiarb ,ăetcăcuăajutorulăb uluiăsiăleăprindădeăacestaăcuăajutorulă
firuluiădeălân .
La sfâr itulăplimb riiăcopiiăfolosescăobiecteleăg siteăpentruăaăpovestiăîntâmplarea.ăPute iăs -iăîncuraja iă
s - iăaminteasc ăundeăauăg sităunăanumităobiectă iăs ăconduc ăunăcolegăpân ălaăloculărespectivăsauăs ă
creeze o poveste despre câte un obiect colectat.

S CULE ULăCUăSURPRIZE
Materiale necesare:ăunăs cule ădinăpânz
Desf urareaăactivit ii:
Înătimpulăplimb riiăînămijloculănaturiiăîncuraja iăcopiiiăs ăaduneădiferiteăobiecteăpeăcareăleăg sescă
înă natur .ă Pune i-leă peă toateă înă s cule ă iară laă sfâr itulă plimb riiă fiecareă copilă vineă laă s cule ,ă pip ieă
obiectulă iăleăspuneăcolegilorăcaracteristicileăacestuia.ăColegiiătrebuieăs ăghiceascădespreăceăobiectăesteă
vorba.ăCelăcareăghice teăvaăalegeăurm torulăobiect

PRIETENUL MEU - COPACUL

21
Materiale necesare:ăe arfe
O zon ă împ durit .ă Asigura i-v ă înainteă c ă nuă exist ă înă zonaă respectiv ă obstacoleă periculoaseă
pentruă copiiă (ap ,ă g uri,ă buturugi...)ă iă c ă suntă destuiă copaciă pozi iona iă laă oă distan ă rezonabil ă iă c ă
trunchiurileănuăsuntăînăîntregimeăacoperiteădeămu chi.
Desf urareaăjocului
Copiiiătrebuieăs ăformezeăperechiădeăcâteădoi.ăDinăperecheăpoateăfaceăparteăsiăunăp rinteădac ă
activitateaăseădsf oar ăîmpreun ăcuăfamilia.ăUnămembruădinăperecheătrebuieălegatălaăochiăiarăcel laltăîlă
conduceă peă oă rut ă erpuit ă laă unulă dintreă copaci.ă Copilulă legată laă ochiă trebuieă s ă simt ă copacul,ă s -l
pip ie,ă s -lă miroaseă (chiară s -lă ating ă cuă limba)ă atâtă timpă câtă consider ă ă c ă voră recunoa teă
caracteristicileăluiă iăalt dat .ăCopilulălegatălaăochiăvaăfiăcondusăapoiălaăpunctulădeăpornire,ăe arfaăesteă
îndep rtat ăiarăeiătrebuieăs ăpleceăînăc utareaăprietenuluiăcopac.ăSeăcontinu ăjoculăpân ăceăto iăcopiiiăî iă
vorăg siă„prietenul”.ăAsigura i-v ăc ăparteneriiăcopiilorălega iălaăochiăîiăconducăpeăace tiaădinăurm ăînă
siguran ăînspreă iădeălaăcopac.ăDa iămereuăindica iiăverbale.
Acestăjocăesteăunămodăpl cutăădeăaăvorbiădespreădiferiteleătipuriădeăcopaciăcareătr iescăînăzonaă
respectiv ă iădeăaăsudaărela iileădeăgrup.

BIBLIOGRAFIE:
www.earthkids.com
www.teachingideas.co.uk

METODE DE FORMARE A COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC

LAăCOPIIIăPREŞCOLARI

CUCU ELENA LILIANA

GR DINI AăCUăP.ăN. NR.1
„ PRICHINDEL”,ăNEGREŞTI,ăVASLUI

Educa iaăecologic ăesteăoăform ădeăeduca ieăcare,ăprintr-unăsistemădeăac iuniăspecificeăasigur ă

formareaă uneiă conştiin eă ecologice,ă iară aceastaă st ,ă laă rândulă ei,ă laă bazaă conduiteiă ecologice,ă
comportamentuluiăecologicăsauă eticiiăecologice.ă Seăfundamenteaz ăînă familieă – înainteădeăgr dini ă –
prin puterea exempluluiăşiăapoiăprinăceaăaăcuvântuluiăşiăseăformeaz ăpeăparcursulăvie ii.
Ună obiectivă importantă ală proiect riiă noastreă curriculareă esteă acelaă deă aă transmiteă copiiloră
preşcolariă cunoştin eăsiădeăaăleăformaăpriceperiăşiădeprinderiănecesareăîn elegeriiălumiiăînă careătr iesc,ă
precumă şiă deă a-iă informaă pentruă via ,ă printr-ună comportamentă intelectuală şiă oă structur ă adecvat ă aă
personalit ii,ădeăprotec ieăaămediuluiăînconjur tor.
Copiiă auă fostă antrena iă înă observ riă cuă întreagaă grup ,ă careă auă oă durat ă foarteă scurt ă şi în
observ riă deă lung ă durat ă careă auă ună rolă importantă înă cunoaştereaă evolu ieiă plantelor,ă animalelor,ă
precumăşiăaăunorăfenomene.ăAstfel,ăpentruăobservareaăprocesuluiădeăîncol ireăaăplantelor,ădeăcreştereăşiă
dezvoltare a lor, am folosit: experimentul, muncaă practic ,ă demonstra ia,ă conversa ia,ă înv areaă prină
descoperire,ăamăelaboratăunăplanăceăvizeaz ăprincipaleleăetapeăaleăunuiăproces:ăgermina ia,ăplantaătân r ă
şiăintegrareaăacesteiaăînăconceptulădeăvie uitoare.ăPrimulălucruăpeăcareăl-amăf cutăcuăajutorul copiilor, a
fostă preg tireaă p mântuluiă necesară înă careă amă pusă diferiteă semin eă deă legumeă (ridichi,ă salat ,ă fasole,ă
grâuăetc.).ăDeălaăînceputăamăatrasăaten iaăcopiilorăc ăpentruăaăobservaăbineăplantele,ărecipienteleătrebuieă
22
puse într-un loc de unde ei le potă urm riă zilnic.ă Le-amă pusă laă fereastr ,ă avândă grij ă s ă umezeasc ă
p mântulăoădat ăpeăs pt mân ,ămaiăpu inăunuiăghiveci,ăcareănuăaăfostăudatădeloc.ăDou ăghiveceăle-am
pus într-ună col ă maiă întunecat,ă transmi ându-leă c ă dup ă ceă voră ap reaă planteleă s ă m ă întrebe ce îi
intereseaz .ăDup ăceăplanteleăauăr s rităamăconstatat:
- copiiiăauămanifestatăoămareăcuriozitateăînăleg tur ăcuăanumiteăaspecteălegateădeădezvoltareaă
plantelor,ăcaădeăpild :ă”Deăcâteăzileăauănevoieăplanteleăcaăs ăcreasc ?”, „Ceăseăîntâmpl ădac
planteleănuăauădestul ălumin ?”, „Darădac ănuăleăud m?”, ”Câteăplanteăfacăs mân ?” etc.
- copiiiăsuntăfoarteăner bd toriăs ăvad ăplanteleăcrescând.ăMereuăprivescăghiveceleăaşteptândăs ă
apar ăodat ăplanta,ădintr-o boaba.

Acesteămanifest ri,ăprecumăşiăcuriozitatea pe care au avut-oăcopiii,ăconsiderăc ăsuntămaiă

importanteăşiămaiăcaptivanteădecâtăactivit ileăobişnuiteădesf şurateăzilnic.ăCuăalteăcuvinte,ăprină
specificulăstructuriiălor,ăplanteleăpermităcercetareaămaiăam nun it ,ădescompunereaălorăînăp r iă
componente,ăîlăajut ăpeăcopilăs ădescopereămaiăuşorăcondi iileănecesareăvie ii,ăs ăsesizezeătransform rileă
careăauălocăsubăinfluen aădiferi ilorăfactoriădeămediu.

Prinăobserv rileăcuătemaă„Ghiocelulăşiăvioreaua”, „Crizantemaăşiătuf nica”, „Roşiaăşiăardeiul”,

copiiiăauăv zutăşiăauăîn elesăc ăplanteleăauănevoieădeăaer,ăap ,ăc ldur ,ălumin ăpentruăaăseămen ineăînă
via ,ăc ăr d cinaăabsoarbeăapaăşiăs rurileăminerale,ăiarăfrunzaă„prepar ” hrana plantei. În ghiveciul
aşezatălaăîntuneric,ăplantaăcreşteămultămaiăîncetăcomparativăcuăcelelalteăghivece,ăiarădac ăoăplant ă(dup ă
ceăaăcrescut)ăesteăaşezat ălaăîntuneric,ădevineăpalid ,ăvestejindu-se.ăPentruăaăconvingeăcopiiiăc ăexist ăoă
leg tur ăîntreălumin ăşiăculoareaăverdeăaăplanteiăamăaşezatăplantaăînăcondi iiădeălumin şiăeiăauăsesizată
c ăîncepeăs ăînverzeasc ,ăs ăîşiărevin .ăAstfelăle-amădemonstratăc ăplanteleăauănevoieădeălumin ăpentruă
a nu muri.Pentruăaăobservaămodulădeăvia ăalăp s rilorăşiăpentruăaăveniăînăsprijinulălorăsauăamplasatăînă
arboriiădinăcurteaăgr dini ei c su e,ăhran ăşiăap ăpentruăp s ri.ăCopiiiăauăîn elesăc ăp s rile,ăpentruăaă
supravie ui,ăauănevoieădeăad post,ăhran ăşiăap .

Al turiădeăcelelalteămetodeăşiăprocedeeădidacticeăfolositeăînăcunoaştereaămediului,ăunălocă
importantăîlăocup ăjoculădidactic.ăPrinăcerin eleăpeăcareăleăimpuneăparticipan ilor,ădeăa-şiăasumaăroluri,ă
deăaărespectaăreguli,ădeăaăelaboraăplanuriădeărezolvare,ădeăaăluaădecizii,ădeăaăcomparaăşiăevaluaă
rezultatele,ăjoculădidacticăcreeaz ăcadrulăorganizatoricăînăcareăseădezvolt ăcuriozitatea copiilor, spiritul
deăinvestigareăşiăformeaz ădeprinderiădeăfolosireăspontan ăaăcunoştin elorădobândite.

Laăgrupaămic ,ădup ăobservareaăunorăanimaleădomesticeăşiăs lbatice,ăamădesf şuratăjoculă„Cine

a venit?”,ăînăcareăcopiiiăauăavutăcaăsarcin ădidactic ăs ărecunoasc ăşiăs ădenumeasc ădiferiteăanimaleăpeă
care le-amădesenatăpeăjetoane:ăvulpea,ălupul,ăcâinele,ăpisica,ăiepuraşul,ăprecumăşiăunaădinătr s turile
caracteristice acestora. Laăgrupaămijlocie,ăînăjocurileădidacticeăînăcareăseăfixeaz ăcunoştin eleăcopiilor
despreănatur ,ăanimale,ăcopiiiăsuntăsolicita iăs ădenumeasc ăfelulăanimalului,ăapoiăauăposibilitateaăs ă
descopereăceeaăceăesteăînăgeneralăşiăînăcomunălaăoăanumit ăspecieădeăanimale.

Laăgrupaămare,ădatorit ăexperien eiădobânditeăşiăcunoştin elorăînsuşite,ăcopiiiăauădescrisă

tr s turileăcareădeosebescăunăanimalădeăaltulă(exemplu:ăcâineleăşiălupul;ădiferen eădeăvolum,ăprivireaă
fioroas ăaălupului,ăputereaăacestuiaăînăcompara ieăcuăaăcâineluiăetc.).ăPlecândădeălaăconstatareaăc ă
preşcolarilorăleăplacăactivit ileăşiăjocurileădespreăanotimpuri,ăamădesf şuratălaăgrupaămareăjoculă
didactic „Cândăseăîntâmpl ăşiădeăce?”.ăJoculăaăavutăurm toareleăobiective:ăs -şiăsistematizezeă
cunoştin eleădespreăaspecteleăceloră4ăanotimpuri,ăs ăsesizezeăleg turileădintreăfenomeneleădinănatur ,ă
dinăvia aăanimalelor,ăaăplantelorăşiămuncaăoamenilor,ăs ăstabileasc ăsuccesiuneaădiferitelorătransform ri.

23
 Caăsarcin ădidactic ăcopiiătrebuiauăs ădescrieăilustra iileăprimiteăînăplicuri,ăs ăstabileasc ă
leg turileădintreăcon inutulăilustra iei şiăplanşaăceăreprezint ăunulădinăanotimpuri,ăs ăaşezeăjetonulăînă
c su aăcorespunz toareăanotimpuluiăceăoăreprezint ăşiăs ămotivezeăalegerea.Convorbirileălibere:ă”De ce
trebuieăs ăcur măpomii?”, „ Ce s-arăîntâmplaădac ănuăamăaveaăap ,ăaer,ăsauălumin ?”, „Cum ne
îngrijim natura?”, „Cumăsuntăpedepsi iăceiăcareăoădistrug?”,ăîntreb rileăpeăcareăle-am pus copiilor,
r spunsurileădateăauăar tatădorin aălorădeăaăcunoaşteăfenomeneleăceăseăpetrecăînănatur ,ăiarăexplicareaăloră
corect ăaăfostăoăleg tur ăimportant ăîn în elegereaădintreăfenomeneăşiăinterdependen aălor.

Înăactivit ileăpracticeădeăîngrijireăaăplantelorădinăsalaădeăgrup ,ăcopiiiăauăavutăposibilitateaăs -şiă

verificeădirectăcunoştin eleăreferitoareălaăevolu iaăacestora,ăs -şiăformezeădeprindereaădeăaăîngriji natura
fiindăconştien iăc ădeămunca lor depinde dezvoltarea lor.Înăcadrulăplimb rilorăprinăîmprejurimileă
localit iiăcopiiiăauăavutăocaziaăs ăobserveătoateăaspecteleădinănatur .ăImpresiaădeosebit ăl sat ăcopiiloră
de observarea naturii le-a creat posibilitateaăexecut riiăînăcadrulăactivit ilorăplastice,ăaăunorătemeăcuă
valen eăeducativeăcumăauăfost:ă„Frumuse ileănaturii”, „Gr dinaăbunicilor”, „Floareaăpreferat ”, „Cea
maiăfrumoas ăgr din ” etc.

Drume iileăcuăcopiiiăînăzonaăsuburban ăşiăînăîmprejurimileăoraşului,ăcuăobservareaăgospod riiloră

de in toareădeăp s riăşiăaălanurilorădeăcerealeăauădatăposibilitateaăcopiilorăs ădescopereămodulădeăvia ăală
p s rilorăşiăvegeta iaăplantelor.ăDeăasemenea,ăauăavutăposibilitateaăs ăobserveăinsecteăşiăalteăanimaleă
mici înămediulălorănaturalădeăvia .ăCuăaceast ăocazieăauăfostăcunoscuteăşiărecoltateăplanteămedicinaleăşiă
floriădeăcâmp,ăprecum:ămacul,ăalb strele,ămuşe elul,ăm ceşul,ăcoadaăşoriceluluiăetc.ăCerin aăpuneriiă
copiilor în contact cu natura vie devine premisa de baz ăînăformareaălorăecologic .

Cuăprilejulăacestorăactivit i,ăcopiiiăauăînv atăs ăprotejezeănaturaăşiăs ăp strezeămediulănatural.ă

Oăplant ărupt ăf r ărost,ăprovocareaăuneiăsurp riăprinăjoacaăpeămalulăapelor,ăscrijelireaăsauărupereaă
copacilor, focurile aprinseălaăîntâmplareăşiănesupravegheate,ădevastareaăfâne elorăşiăp şunilorăpotăduceă
la degradarea patrimoniuluiădeăfrumuse iăaleănaturii.Un impact deosebit l-au avut excursiile la
monumenteleănaturiiădinăzon .ăÎnăzonaănoastr ăsuntădeclarateămonumenteăaleănaturii:ăFânea aădeălaă
Glodeni,ăTeiulăargintiuădinăoraşăşiăPlopulădeălaăRafaila.ăCuăacestăprilej,ăcopiiiăauăfostăpuşiăînăsitua iaădeă
aăadmiraăfrumuse eaăflorilor,ăf lniciaăarborilor,ăprecumăşiăfaptulăc ăacesteămonumenteăauărezistatăde-a
lungulăsecolelorăşiăcaăurmareăaăprotej riiălorădeăc treăoameni.

Cuăcopiiiădeălaăgrupaăpreg titoareăs-auăorganizatăactivit iăinăcomunăcuăeleviiădeălaăciclulăprimară

deăŞcoalaăcuăclaseleăI-VIII „Mihai David” dinăoraş,ămembriiăaiăcerculuiă„Prietenii naturii”, studiindu-se
mediul natural al râului Bârlad. S-aăconstatatăc ăapaărâuluiăesteăpoluat ăcaăurmareăaăactivit ilorăumaneă
riverane.ăSurseleăpolu riiăauăfost:ădejec iileădeălaăcresc toriaădeăporciădeălaăTodireşti,ăreziduurileădeălaă
abatorulădinăNegreşti,ăerbicideleăşiăpesticidelorăadministrateăculturilorăagricoleădinăzon ,ăgunoaieleădină
gospod riileăcet enilorădinăamonte.ăIngineriiăresponsabiliăcuăprotec iaămediuluiăauăconstatatădispari iaă
specieiădeăpeşteăporcuşur,ăsingureleăspeciiăr maseăfiindăceleăr pitoareăşiăacesteaăînănum răfoarteămic.

Copiiiăauăconstatatăc ăvia aăplantelorăşiăaăanimalelorănuădepindeănumaiădeămen inereaăfactoriloră

naturaliăfavorizan iăci,ăîntr-oăfoarteămareăm sur ,ăşiădeăatitudineaăomuluiăcare,ădeseori,ădinăintereseă
economiceăsauădinăignoran ,ăinfluen eaz ănegativăechilibrulăecologic. Dinăacesteăactivit i,ădină
experimentulăcuăsemin ele,ădinăjocurileăşiădiscu iileăpurtate,ăcopiiiăşi-auăformatăoăatitudineăpozitiv ă
pentruănatur ăînăgeneral.ăEiăşi-auăformatădeprinderiădeăaăoăprotejaăşiădeăaăoăîngriji.

O alt ămodalitateădeăformareăaăcomportamentuluiăecologicăfolosit ăcuăsuccesălaăgrupaă

preg titoareăaăfostăpreg tireaăşiăprezentareaăînăcadrulăuneiăserb riăaăsceneteiăecologiceă„S ăfimă
24
civiliza i!”,ăunăcolajădeăversuriăşiăcânteceăprinăcareăcopiiiăşi-auăfixatăşiăconsolidat reguli de comportare
careăvizeaz ăprotejareaănaturii.ăDeăasemeneaăînăcadrulăproiectuluiă„ECOGR DINI A”, proiect
organizatăînăparteneriatăcuăŞcoalaăcuăclaseleăI-VIII „M. David” şiăGr dini aă„Voinicel” Vaslui s-au
preg tităşiădesf şuratăactivit iăpracticeădeăamenajareăşiăîngrijireăaăunorăspa iiăverzi,ădeăcultivareăaă
florilor, copiii dovedindu-seăfoarteăreceptiviăchiarădac ăactivit ileăleăsolicitauăunăăefortăfizic.

Toateăactivit ileăauăavutăunăcaracterăatractiv,ăcopiiiăfiindăantrena iădirectăînăactivit iăconcreteăşiă

recompensa iăcuăstimulente,ăăjetoaneăcuăplanteăşiăanimale,ădeăasemenea,ăcâteăoăfloareămic ăînăăghiveciă
pentruăacas ăînăvedereaăîngrijirii,ăînăscopulăînt ririiăcomportamentului ecologic format.Satisfac iaămeaă
caăşiăeducatoareăaăconstat înăidentificareaăinteresuluiăcopiilorăfa ădeăcol ulăviu,ădeătotăceeaăceăînseamn ă
natur :ăîngrijireaăflorilorădinăsalaădeăgrup ,ăcur ireaăspa iuluiăverdeădinăincintaăcur iiăgr dini ei,ă
protejareaăcuiburilorăp s rilorăşiăad posturilorăoric reiăviet i,ăfirimiturileăl sateăpeăpervazulăgeamului,ă
aten ionareaăcolegilorăcareăîncalc ăacesteălegiănescriseăaleănaturii.ăŞiăaiciăm ăreferălaăceiăcareănuă
respect ăindicatorulă„Nuăc lca iăiarbaăşiăflorile”,ăsauăpeăceiăcareăăîncercauăs ăstriceăcuiburile.

În concluzie, potăspuneăc ănuăexist ăactivit iiăanumeăpentruăoăeduca ieăecologic ăciăprinătoateă

activit ileăşiăac iunileădesf şurateăînăgr dini aănoastr ,ăcopiiiăîşiăpotăînsuşiănumeroaseăno iuni,ă
cunoştin eăşiădeprinderiădespreăproblematicaăecologiei.

BIBLIOGRAFIE:

1. Abbout L, Roger R, Quality education un the early years, Open University Press, 1995
2. BercaăM,ăEcologieăgeneral ăşiăprotec iaămediului,ăedituraăCeres,ă2000
3. BotnariucăN,ăV dineanuăA,ăEcologie,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1982
4. Bouillerce B, Carréă E,ă Cumă s ă neă dezvolt mă creativitatea,ă trad.ă deă Iuliană Moga,ă edituraă
Polirom, 2002, Iasi
5. Bruce T, Early childhood education, Hodder and Stoughton, 1997
6. CucoşăC,ăPedagogieă,Iaşi,ăedituraăPolirom,ă1996
7. David T, Educational provision for our youngest children, European perspectives, Paul
Chapman Publishing,1993
8. IonescuăM,ăRaduăI,ăDidacticaămodern ,ăCluj-Napoca, editura Dacia, 2001
9. MarinescuăD,ăDreptulăMediuluiăInconjur tor,ăedituraăSansaăSRL,ăBucureşti,ă1996
10. Moyles JR, Just playing?, Open University Press, 1989
11. PârvuăC,ăEcologieăGeneral ,ăedituraăTehnic ,ăBucureşti,ă1999
12. Slade P, Child Play, London Jessica Kingsley,1997
13. StugrenăB,ăEcologieăteoretic ,ăedituraăSarmis,ăClujăNapoca,ă1994
14. Wilshire B, Role Playing and Identity, Indiana University Press, 1982
15. Winnicott D, Playing and Reality, London Penguin, 1974
***ăLegeaăprotec ieiămediuluiă137/1995;ăLegeaămediuluiă5/2000ă

25
 EDUCA IAăăECOLOGIC ă– NECESITATEAăCUNOAŞTERIIăNATURIIăŞIă
OCROTIREA ACESTEIA

HOTNOG LUCIA
GRÃDINI A CU P.N. VÃLENI
JUD. VASLUI

“Naturaăpoateăs - iăslujeasc ădeăcarte,ădeăprofesor,ăde pov uitor…Eaăteăîndeamn ,ăeaăteă

cheam ,ăeaăî iăprocur ă- cu mici mijloace - totăceeaăceăveiăaveaănevoieămaiătârziu.ăNuăînchideăaceast ă
mareăcarteăplin ădeăînv turiă!ăăăăăăăăăă” ( I. Simionescu, 1983 )

Naturaăesteăfiin aăvie,ăeaăareăvia aăăceănoiăoăfolosim pentru a evolua, pentru a transforma.

Asemeneaănouã,ăeaăseădezvoltãăşiăcreşte.ăŞiăeaăesteăoăformãăaămateriei,ăcaăşiănoi.ăEsteăsubădomniaă
Omului,ăregeleăblândărareori,ădarădeseoriăcrudăşiăegoist.
Naturaăneăînva ăpermanentăşiănelimitat:ăînăacelaşiăloc,ăînămomenteădiferite,ăpo iăvedeaăaspecteă
diferite.
Omulăîşiăînfrumuse eaz ăpropriulăspirităprinăintermediulănaturiiăşiăseăpoateăschimbaăăpermanent,ă
caăşiănaturaăcareăevolueaz ăşiăcreeaz ătransformându-seăpermanent.ăŞiăomulă- esteăcreatorăşiăartist,ădar
numai printr-oăstrâns ăsimbioz ăcuănatura.ă“Omulăsfin eşteălocul” - spuneăunăîn eleptăproverb,ă
surprinzândăşiădefinindăînsuşirileăumaneăformateăînăprocesulăeduca iei.
S n tateaăşiăvia aăomuluiăsuntăpericlitate,ănumeroaseăcazuriădeăîmboln viri,ădeădeceseăşiăchiarăoă
mortalitateăînămasãăconstituindăconsecin eănegativeăaleăpolu riiăgenerateăînădiferiteăzoneăaleăGlobului.
Naturaăneăd ruieşteăcuăbucurieăşiăsimplitate,ădinăplin,ănecondi ionat,ătoateăbunurileăsale.
Înă condi iileă epociiă contemporane,ă caracterizateă prină creştereă demografic ,ă industrializareă şiă prină
ac iuneaă deseoriă necontrolat ă aă omuluiă asupraă mediului,ă seă puneă totă maiă acută problemaă protec ieiă
mediuluiă înconjur tor.ă Înă aceast ă problem ă laturaă educativ ă areă ună rolă determinant.ă Educa iaă pentruă
mediu neăpriveşteăînăegal ăm sur ăpeăto i,ăadul iăsauăcopii,ăiarăproblemaă,ădeşiănuăeănou ,ăseăpuneătotă
maiă acut,ă devenindă obiectă deă studiuă laă uneleă clase,ă sauă obiectivă înă cadrulă unoră disciplineă caă ştiin e,ă
chimie, biologie, geografie.
Educa iaă ecologic ă nuă este doar o necessitate obligatorie a zilei de azi ,ea este criteriul principal al
stiluluiă deă via ă durabilă şiă unicaă modalitateă deă supravie uireă aă omeniriiă înă viitor.Pentruă realizareaă cuă
successăaăeduca ieiăecologiceăesteăesen ial ăîmbinareaăefectiv ăaăformelor de “educa ieăalternativ ” cu
formeleădeăeduca ieăinstitu ionalizat .
Educa iaă ecologic ă presupuneă nuă numaiă formareaă unuiă comportamentă corectă fa ă deă mediulă
ambiant,ă dară şiă implicareaă activ ă şiă chibzuit ă înă procesulă deă adoptareă aă deciziiloră deă mediu.ă Dac ă neă
întreb mă ceă şans ă areă educatiaă pentruă mediuă într-oă lumeă mânat ă deă intereseă materialeă şiă ceă efecteă ară
avea,ănuătrebuieăs ăfimăp r si iădeăoptimism,ăs ăfimăconvinşiăc ,ăînceput ădeălaăvârstele cele mai mici,
va reuşi în timp s conduc la formarea unei conduite adecvate, iar omul de mâine va fi capabil s
discearn asupra binelui şi a r ului, s ac ioneze în folosul naturii şi a sa.
Scopulă esen ială ală educa ieiă privindă protec iaă mediuluiă înconjur toră esteă deă aă oferiă posibilitateaă
fiec ruiaă s -şiă manifesteă atitudineaă personal ,ă responsabilitateaă fa ă deă mediulă înă careă tr ieşte.ă Acestă
lucruă începeă cuă mediulă familială undeă importanteă şiă relevanteă suntă putereaă exempluluiă şiă ceaă aă
cuvântului .
În şcoal , înv area trebuie s se dezvolte în mod natural, pornind de la ce ştie elevul în sensul
descoperirii variet ii formelor şi a fenomenelor naturii, pe cale experimental . O înv are eficient va
da copilului posibilitatea s redescopere natura printr-un contact direct cu aceasta, în care profesorul
26
joac rolul unui ghid . Aăîn elegeănaturaăînseamn ăaăîn elegeăviitorul,ădarăaăfaceăcevaăpentruăsalvareaă
naturiiăatâtădeăamenin at ăast zi,ăînseamn ăaăcontribuiălaăfericireaăomenirii.
Educa iaăecologic ăaccentueaz ăăcinciămariăobiective:
Conştientizarea: ajut ă eleviiă s ă capeteă oă în elegereă şiă sensibilitateă fa ă deă întregă mediulă şiă
problemeleălui;ăleădezvolt ăabilitateaădeăaăpricepeăşiădeăaădeosebiăstimulentele,ădeăaăprocesa,ărafinaăşiă
extindeăacesteăpercep ii;ăcontribuieălaăfolosireaăacestorăabilit iănoiăînămaiămulteăcontexte.
Cunoaşterea: ajut ă eleviiă s ă capeteă oă în elegereă deă baz ă privindă func ionareaă mediului,ă
interac iuneaă oameniloră cuă mediulă şiă despreă cumă apară şiă cumă potă fiă rezolvateă problemeleă legateă deă
mediu.
Atitudinea: ajut ăeleviiăs ăcapeteăunăsetădeăvaloriăşiăsentimenteădeăgrij ăpentruămediu,ămotiva iaă
şiădevotamentulădeăaăparticipaălaămen inereaăcalit iiămediului.
Deprinderi: ajut ă eleviiă s ă capeteă abilit ileă necesareă identific riiă şiă investig riiă problemeloră
mediuluiăşiăs ăcontribuieălaărezolvareaăproblemelorăacestuia.
Participarea: ajut ăeleviiăs ăcapeteăexperien ăînăutilizareaăcunoştin elorăşiăabilit ilorădobândite,ă
înăvedereaăunorăac iuniăpozitiveăşiăbineăgânditeăcareăvor conduce la rezolvarea problemelor mediului.
Aducereaă eleviloră înă mediulă înconjur toră înă modă regulată esteă oă parteă important ă aă unuiă programă
conştientădeăeduca ieăaămediului.ăNimicănuăpoateăînlocuiăpropriileăexperien eăcareăîiăajut ăpeăeleviăs -şiă
în eleag propriaăcomunitate,ăsistemeleănaturaleăşiăproblemeleămediului.
Proiecteleăeducativeădeăeduca ieăpentruămediu, jocurile didactice, se înscriu în coordonatele unor
preocup riă organizate,coordonateă ,sistematizateă deă abordareă ecologic ă aă problematicii lumii
contemporane;ăeleăsuntăoăcaleădeămodernizareăaăînv mântuluiă,deăcareădepindeăposibilitateaădeăaăalegeă
,înăviitor,ăîntreăunămediuăcuratăşiăs n tosă,întreăunăpublicăinformată,educatăcareăconştientizeaz ăgraveleă
problemeădeămediuăşiăunăpublicăcareăignor ăşiăesteăindiferentăălaăacesteăprobleme.
Exemple de jocuri didactice pe teme de ecologie:

,,S ăPROTEJ MăNATURAă(Miciiăecologişti)”.

SCOP:
Verificareaăcunoştin elorăelevilorăînăleg tur ăcuănormeleădeăcomportare
specificeăasigur riiăşiăprotej riiănaturii.
Formareaădeprinderiiădeăaăculegeădateănecesareăînăscopulăinform riiăpeăo
tem ădat .
Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime.
Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec
cunoscut.
OBIECTIVEăOPERA IONALE:
s ăidentificeăimaginileăînăcareăomulăac ioneaz ăînăfavoareaămediului;
2.ăs ăidentificeăac iunileăomuluiăprinăcareăseădeterioreaz ănaturaă(careăproducădistrugeri);
3.ăăs ăaşezeăînăalbumulăpotrivit imagineaădecupat ăanterior,ămotivândăalegerea;
4.ăăăs ăg seasc ăantonimeleăunorăcuvinteădate;
5.ăăăs ăinterpretezeăcorectămelodiaăşiătextulăunuiăcântec.
SARCINAăDIDACTIC :
Identificareaăşiăgrupareaăimaginilorăînăfunc ieădeăurm rileăacestoraăasupra
mediului (protejarea sau distrugerea lui).
Alegereaăunorăcuvinteăcuăsensăopusăşiăutilizareaălorăcorect ăînăpropozi ii.
Interpretareaăadecvat ăaăunuiăcântecăcunoscut.
REGULI DE JOC:
R spunsurileăbuneăsuntăaplaudate,ăceleăgreşiteăsuntăcorectate de colegi.
Câştig ăechipaăcareăaşeaz ăprimaăjetoaneleăcorect.
27
 ELEMENTE DE JOC:
Mişcarea,ămânuireaămaterialelor,ăaplauzelor,ăsurpriza.
DESF ŞURAREAăJOCULUI:
Grupaăvaăfiăîmp r it ăînădou ăăsubgrupe,ăfiecareăs ăleăaşezeăpe care trebuie
s ăleăaşezeăpeăpanouădup ăăurm toareleăcriterii:
- peăpanoulăalbăseăaşeaz ăimaginileăcareăreprezint ăac iuniădeăîngrijireăa
mediului(s direaăpomilor,ăadunareaăşiăaruncareaăgunoaielorăînălocuriăspecialăamenajate,ăetc.)
- peăpanoulăgriăseăaşeaz ăimaginileăcareăreprezint ăac iuniădeădeteriorareăa
mediului:(t iereăpomilor,ăfocăînăp dure,ăaruncareaăgunoaielorăpeăjos).
Dup ăceăfiecareăechip ăaşeaz ăimaginileăseăverific ăcuăîntreagaăgrup
dac ăauăfostăcorectăaşezate.ăCâştig ăechipaăcareănuăaăf cutăniciăoăgreşeal ă.
VARIANT :
Eleviiăauădou ăalbume:
S ăocrotimănatura.
Nuădistruge iănatura.
Anteriorăplanific riiăşiădesf şur riiăjocului,ăeleviiăauădreptăsarcin ădeăaădecupaăacas ădinărevisteăsauădină
c r iăimaginiăcuăac iuniăaleăomuluiăasupraămediului. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care
credeăc ăseăpotriveşte,ămotivândăalegerea.
Înăăparteaăaădouaăaăjoculuiăseăvaădesf şuraăunăexerci iuădeălimbaj:ăliăseăvor
spuneăelevilorăcuvinte,ăiarăeiăvorăg siăopusulăluiă(antonimul)ăşiăvaăformula propozi iiăcuăceleădou ă
antonime.
Cuvinteleăaleseătrebuieăs ăcorespund ătemeiăjoculuiăşiăs ăpun ăeleviiăîn
situa iaădeăaăconştientizaăceleădou ămodalit iădeăac iuneăasupraămediului:ăuna
benefic ăşiăaltaăd un toare.
Exemplu: curat – murdar, poluat – nepoluat, bun – r uăetc.
În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este
eviden iat ădragosteaăşiăgrijaăfa ădeănatur :ă,,Frumoas -iăstradaănoastr ă’’.

JOC DIDACTIC:
,,S CULE ULăCUăSURPIZE”.
SCOP:
Recunoaştereaăşiădenumireaăunor obiecte de uz personal;
Demonstrareaăşiădenumireaăac iuniiăpeăcareăoăîntreprindemăcuăajutorul
acestora;
Consolidareaăunorădeprinderiădeăigien ăpersonal .
SARCINAăDIDACTIC :ă
REGULI DE JOC:
Elevulăchematăalegeăunăobiectădinăs cule ,ăîlăpip ieăşiăf r ăs ăseăuiteăîlănumeşte,ăapoiăîlăarat ăcopiilorăşiă
spuneădup ăceăl-aărecunoscutădeăceătrebuieăfolosit.ăCeilal iăvorăexecutaăac iuneaăcareăpoateăfiăîndeplinit ă
cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul).
ELEMENTEDEăJOC:ădeschidereaăşiăînchidereaăsacului,ăghicirea,ăimitareaăac iunilor,ăaplauze.
MATERIALăDIDACTIC:ăunăs cule ăînăcareăseăg sescădiferiteăobiecteădeăuzăpersonal:ăpahar,ăperiu ădeă
din i,ăpieptene,ăoglind ,ăprosop,ăs pun,ăsavonier ,ăbatist ,ăşerve el,ăperieădeăhaine,ăperieădeăghete.
DESF ŞURAREAăJOCULUI:
Înv toareaăvaăaduceăînăclas ăunăs cule ăcuăsurprize.ăEleviiăchema iăvorăveniăînăfa aăclasei,ăşiă
f r ăs ăseăuiteăintroducămânaăînăs cule ăşiăspun:ă,,Euăamăg sităoăperiu ădeădin i’’.ăOăvaăscoateădină
s cule ,ăoăvaăar taăşiăvaăexplicaănecesitateaăşiăimportan aăfolosiriiăacesteiaă(cumătrebuieăutilizat,ăcândăşiă

28
deăceăesteăbineăs -l folosim într-unăanumităfel)ădup ăcareăvaătrebuiăs ăimiteăfolosireaăei.ăDac ăr spunsulă
esteăbunăvaăfiăaplaudat,ăiarădac ănuăesteăcorect,ăvaăfiăchematăaltăelevăpentruăaădaăr spunde.
Şcoalaădeăaziă ,ăşcoalaădeămâineă areăsacraă misiuneă,printreăaltele,ăs -iă înve eăpeă eleviăs ătr iasc ă
frumosă şiă s n tos.Dreptulă deă aă aveaă ună mediuă s n tosă esteă ună dreptă fundamentală ală fiec reiă fiin eă
umane.Înscriindu-se în registrul bogat al “noilorăeduca ii”,educa iaăecologic ăpermiteădeschidereaăşcoliiă
spreă problematicaă lumiiă contemporane.ă Seă contureaz ,ă dină ceă înă ceă maiă mult,ă ideeaă c ă şcoalaă trebuieă
considerat ă înă ansamblulă modalit iloră socialeă deă educa ieă careă constituie,ă deă fapt, sistemul social de
educa ie.ă Multeă dintreă noileă modalit iă deă educa ieă satisfacă nevoiaă deă educa ieă permanent ă aă
individului.
Într-oăsocietateătotămaiăgr bit ăşiăartificializat ,ăaceast ăeduca ieăvineăăs ăăăpropun ăcaăfinalitateă
dezvoltarea conştiin eiăecologiceăşiăaăaptitudinilorănecesareăpentruăcaăoricareăcet eanăs ăjoaceăunărolă
activăşiăconstructivăînăconservareaăresurselorănaturale,ăînăactivit ileădeăprevenireăaăpolu riiăşiăprotec ieă
aămediuluiăperceputăcaăsuportăalăvie ii.
Dac ă eiă ,ă elevii,ă crescă ast ziă înă spiritulă ecologiei,ă poateă c ă mâineă Terraă vaă deveniă maiă curat ,ă
maiă verdeă şiă maiă vesel ,iar oă lec ieă bineă înv at ă înă copil rie,ă înă şcoal ,ă seă transform ă înă deprindereă
pentru un adult.
Copilulătrebuieăl satăs ădescopereăelăînsuşiăadev rul,ăs -iăcultiv măinteresulăpentruăpromovareaăst riiădeă
s n tateăînămediulăînconjur tor,ăs -lăeduc măînăsprijinulăocrotiriiăşiăprotec ieiămeduluiăînconjur tor.ăDeăă
aceeaăăesteăăănecesar ăăăp strareaăăăunuiăămediuăăădeăăăvia ăănealterat,ăcâtăămaiăăpropiceădezvolt riiăăăfiin eiăăă
umane.ă Copiiiă ă ătrebuieă ă ă convinşiă ăă c ă ă ă f r ă ă ăună ă ămediuăă ă curat,ă nepoluată ă via aăă omuluiă ă nuă ăesteăă
posibil ă.

BIBLIOGRAFIE

1. ComanăM.,ăD sc lescu,ăA.ă(2008):ăGhid de bune practici de mediu, Editura Risoprint, Cluj-Napoca

2. Gr dinaru, Ilie (2000) – Protecţia mediului,ăEdituraăEconomic ,ăBucureşti;
3. Nedelcu,ăGabriela;ăNedelcu,ăM d lina(2003)ă– Educaţia ecologică şi voluntariatul în protecţia
mediului,ăFunda iaăpentruăCultur ăşiăEduca ieăEcologist ăEcotop,ăEdituraăTreira,ăOradea;
4. Momanu Mariana, Introducere in teoria educatiei, Ed. Polirom, Iasi, 2002;

S ăFACEMăÎMPREUN ăPRIMIIăPAŞIăÎNăECOLOGIE
GU UăMIHAELA
GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă12
HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Într-oă variant ă foarteă simpl , Ecologia este ştiin a care se ocup cu studiul mediului
înconjur tor, cu totăceăcuprindeăelă(inclusivăom).ăEcologiaăesteăoăştiin ătân r ,ăcareăevolueaz ăcontinuu.
Gr dini aă esteă treaptaă deă înv mântă careă faceă primiiă paşiă înă formareaă uneiă conduiteă şiă gândiriă
ecologice,ă careă presupuneă ac iuniă concreteă pentruă conservarea,ă gospod rirea,ă ocrotireaă şiă protec iaă
mediului.ăCopilulădeăgr dini ăînva ăs ăexplorezeămediulăînconjur tor,ăs ăpun ăîntreb ri,ăs -şiăexprimeă
st riăsufleteşti,ăs ăiubeasc ăfrumosulădinănatur ,ăs ăini iezeăac iuni.ăEduca iaăecologic ătrebuieăs ăfieăoă
educa ieă despreă mediu,ă prină mediuă şiă înă mediu.ă Pornindă deă laă premisaă c ă scopulă educa ieiă ecologiceăă
esteă deă aă preveniă deteriorareaă mediului,ă înă acestă sensă copilulă deă acum,ă adultulă deă mâineă trebuieă s ă

29
ac ionezeăconştientăpentruămen inereaăşiăîmbun t ireaăpermanent ăa calit iiăacestuia.ăPentruăfacilitareaă
în elegeriiăfactorilorăcareădeterioreaz ămediulăvoiădaăcâtevaădefiniriăaiătermenilor.ă
- Prin deseu se întelege o parte dintr-oămaterieăprim ăsauădintr-un material ce ramâne în urma
unui proces tehnologic prin care seărealizeaz ăunăanumităprodusăsauăsemifabricat.ăDeşeulăseămaiăpoateă
utilizaăînăcursulăaceluiaşăprocesătehnologic. Deşeulăesteăunămaterialăcareăprinăelăînsusi,ăfar ăaăfiăsupusă
uneiătransform ri,ănuămaiăpoateăfiăutilizat.ă
- Rezidulăesteăoămaterieăramas înăurmaăuneiăopera iuniădeăprelucrareăaăunuiămaterial.
Acesteădou ămateriiăîmbracaăatâtăaspecteăprivitoareălaămaterialeleăreciclabileărezultateăînăurmaă
proceselorătehnologiceădinăindustrieăşiăagricultur ăcâtăşiăaămateriilorărezultateăînăurmaăactivit ilor
domestice (casnice).
Surseleădeşeurilor;ăPrincipaleleădeşeuriăreciclabile
I.Deşeuriăproveniteădinăsectorulăgospodarescăşiăpublic
1.Deşeuriăalimentareăformateădinăresturiădeălaăbuc t rii,ăalimenteădeteriorateăşiăalteleăsimilare;
2.Deşeuriăcombustibile:ăhârtie, cartoane, lemne, frunze, textile, piele, cauciuc, plastice de diferite
provenien e;
3.Deşeuriănecomestibile:ămetale,ăsticl ,ăceramic ,ăpiatr ,ăc r mida,ăzgura,ăcenuşa;
4.Deşeuriădeălaădemol riăşiăşantiereleădeăconstruc ii:ămoluz,ăbetonăspart,ămetal,ăresturi provenite de la
lemnulădeăconstruc ieăşiăalteămateriale;
5.Deşeuriăvoluminoase:ăobiecteăuzateădeăuzăgospod resc,ăobiecteăelectrocasnice;
II.Deşeuriăproveniteădinăsectorulăindustrial:
1.Deşeuriăproveniteădinămetalurgie:ăfierăvechi,ăo el,ăoteluriăaliateăsiănealiate,ăoxidădeăfier,ădeşeuriădină
font ,ădeşeuriădinămetaleăsiăaliajeăneferoase;
III.Deşeuriăproveniteădinăindustriaăenergerica:
1.Cenuşaădeălaătermocentrale;
2.Deşeuriădeăcombustibiliănucleariă(centraleleăatomoelectrice);
IV.Deşeuriăproveniteădin industria lemnului:
1.Ramaşi eădinălemnămasiv,ărumeguş,ăcojiădeălemn,ăcraci,ădeşeuriădeăfrunze,ăvarfuriădeălaăsegmentareaă
arborilor;
V.Deşeuriăproveniteădinăindustriaăcelulozeiăsiăaăhârtiei:
1.Deşeuriădeăhârtieădeădiferiteătipuri:ăhârtieănormal ,ăhartieămetalizat ,ăhartieăparafinat ,ăhartieă
bituminat ;
3.Maculaturaădeădiverseătipuriădeăhârtieăşiăcartoane;
VI.Deşeuriăproveniteădinăindustriaăusoar :
1.Textileăşiăobiecteătextileăscoaseădinăuz:ăbumbac,ălâna,ăm tase;
2.Deşeuriădinăpieiăbruteăşiătab cite,ăp răde la animale;
3.Deşeuriădinăpieleaădeălaăfabricareaăînc l mintei;
4.Deşeuriădeălaăprelucrareaăcauciuculuiăînăindustriaăusoar ;
VII.Deşeuriăproveniteădinăindustriaămaterialelorădeăconstructii:
1.Deşeuriădinăsticl ,ăceramic ,ălemn,ăbetoane,ăfierăvechi;
2.Deşeuriădinătransporturi,ăanvelopeăuzate,ăuleiuriăarse,ăfierăvechiăproveniteădinăpieseăşiăambalajeăscoaseă
din uz, de la vopsitorii;
VIII.Deşeuriăproveniteădinăspitale:
1.Multeădinăacesteădeşeuriăsuntăsimilareăcuăceleăor şeneştiăşiăgospod reşti,ădarăsuntămaiăpericuloase
datorit ăprovenien eiălorădeălaăpacien iiăcuădiferiteătipuriădeăboli;ăDinăacestămotivăeleăauăunăregimăaparteă
fiindăprelucrateăseparat;ăAici,ăpeălangaădeşeurileăobisnuite,ăintraăşiăinstrumenteleăchirurgicaleăscoaseădină
uzăşiăaparateleămedicaleăscoase din uz;
2.Deşeurileădinăspitaleăcâtăşiăceleănormaleăsuntăarseăînăinstala iiăspecialeălaăoătemperatur ăridicat ăîncâtă
s ălimitezeăcâtămaiămultăposibilăcontaminareaămediuluiăînconjur tor;
30
IX.Deşeuriăproveniteădinăagriculturaăşiăindustriaăalimentar :
1.Oăparteădinăorganeleăplantelorăcareănuăconstituieăoăsurs ădeăalimentareăvegetalaăpentruăoameniăşiă
animaleăsuntăconsiderateădeşeuriăşiăsuntăreciclateăcaăatare:
a)Tulpinile de la cereale, pleava, vrejii de la cartofi, cojile de la floarea soarelui, frunzele diferitelor
plante;
f)Resturile vegetale de la fabricarea conservelor de legume si fructe;
Ceăesteăreciclarea,ăcumărecicl măşiăceărecicl măă?
Reciclarea este una din cele mai simple (sau nu!) metode de a proteja planeta de poluare.
Reciclare înseamna colectareaăseparat ăaădeşeuriloră(sticla,ăplastic,ăhartie),ăcur tireaăşiăprelucrareaăînă
bunuri utilizabile similare sau diferite.
Principiulăeăsimplu:ărefoloses iăhârtiaăpânaăteăplictiseştiăşiănuămaiăt iaăal iăcopaci,ăaiăgrij ăceăfaciă
cu materialele din plastic,ăobiecteleăcareănuăî iămaiătrebuieăleădoneziăsauăleăg seştiăoănou ăfolosin .ăCelă
maiăindicatăesteăs ăfolosimămaterialeăpeăcareăpamantulăleăpoateăabsorbiănaturalăşiăreintegra.ăCumăasta?ă
Camăcumăarat ăşiăschemaădeălaăcircuitulăapeiăînănatur .ăNimicănuăse pierde,ătotulăseărefoloseşte.ăCamă
aşaăarăar taăteoria.ă
Avantajeleărecicl rii:
Reciclareaăelimin ăpoluareaăşiăconserv ăresurseleănaturale.ăCelămaiămareăbeneficiuădeămediuăală
reciclarii este legat nu de depozitarea rezidurilor, ci de conservarea energiei şiăaăresurselorănaturaleăşiă
prevenireaăpoluariiăprinăutilizareăînăprocesulădeăfabrica ie,ăaămaterialelorărezultateădinăreciclareăşiămaiă
pu ină aă celoră primare.Materialeleă recuperateă auă fostă dejaă purificateă şiă prelucrateă anterior,ă astfelă încâtă
utilizarea loră înă procesulă deă fabrica ieă presupuneă oă activitateă maiă curat ă şiă ună consumă maiă mică deă
energie.ăAnalizeădetaliateăauăeviden iatăfaptulăc ăacesteăbeneficiiădeămediuă aleăreciclariiăsuntăcuămultă
maiăeficienteădecatăoriceăalteăac iuniădeăprotejareăaămediului.ăPrin reciclarea unei tone de materiale într-
ună programă obişnuită deă reciclare,ă suntă economisi iă celă putină 187ă USDă prină realizareaă deă economiiă laă
electricitate,ă petrol,ă gazeă naturaleă şiă c rbune,ă chiară înă condi iileă înă careă inemă contă deă consumurileă
datorate colectariiăşiătransport riiămaterialelor.
Reciclareaăelimin ăcosturileădepozit riiărezidurilorăsauăaăinciner riiălor.ăCosturileărecicl riiăsuntă
par ialăamortizateăprinăevitareaăcheltuielilorădeădepozitareăsauăincinerareăşiăprinăvindereaămaterialeloră
rezultate.ăPre urileădeădepozitareăvariaz ăfoarteămultăînăfunc ieădeăzon ,ăşiăpia aămaterialelorăreciclateă
este într-oăcrestereăexploziv .
Reciclareaăcreaz ănoiălocuriădeămunc ăşiăcresteăcompetitivitateaăindustrieiămanufacturiere.ă
Reciclareaăofer ăindustrieiămanufacturiere resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care
seătranslateaz ăînăvaloareăpentruăconsumatoriiăcareăcheltuiescămaiăputinăpeăproduseăşiăambalaje.ă
Efecteleărecicl riiăasupraădezvolt riiăindustrialeăsuntăsemnificative.
Colectarea materialelor reciclabile. De unde vin materialele reciclabile?
Implicareaăpublic ăînăprocesulărecicl riiăcreşte,ăcutiileăşiăsticleleădeăăr coritoareăşiălapte,ăziareleăşiă
ambalajeleădeăfructeăşiăderivateăaleăacestoraăconstituindăceaămaiămareăparteăaăproduselor reciclate.Cele
mai comune produse uzate reciclate sunt metalele:
Uşi,ărameădeăferestre,ăaparatur ,ăautomobile,ărameădeăpatăşiăarcuriădeăsaltele,ăbiciclete,ăschele,ăchiuveteă
deăfont ăşiăc ziădeăbaie,ăcalculatoare,ăoaleădeăg tităşiătig i,ăfireăelectrice, lifturi, rame de ochelari de
soare,ăutilajeăfermiere,ăambalajeăpentruăalimenteăşiăb utur ,ăechipamenteămedicale,ăexcavatoareă
industriale,ăbroaşteădeăuşiăşiăbutoniădeăclan e,ăechipamenteădeăbirouăşiămobil ,ăechipamenteăpentruăjoac ă
şiăparcuri,ă evi,ăşineăşiăvagoane,ăbareăconsolidateăpentruăterasamente,ăacoperişeăvapoare,ărameădeă
structur ădinăo elăpentruăconstruc ii,ăcabluriătelefonice,ăunelte,ăjuc rii.
Dintreătoateămaterialeleăreciclateăpretutindeniăinălume,ăfierulăşiăo elulăreprezint ăceaămaiămareă
cantitateăşiănecesitaăcelămaiăputernicăechipamentăînăprocesulătehnologic.
Produselorăsecundareărezultateădinăindustriaăconstructiilorădeămaşini,ăsupraabunden aărezervoarelorăşiă
silozurilor,ăunelteădeămasiniăieşiteădinăuz,ălocomotiveăretraseădinăfunc iune,ăpoduri demontate, vapoare
31
întregi,ăscheleădeăo elăpentruăcl diriădemolate,ămotoareădeămaşiniăuzateăşiăoămul imeădeăconsumabileă
aruncate,ătoateăofer ămateriaăprimaăpentruăreciclareaămaterialelorăferoase.
Motiveătemeiniceăînăsprijinulărecicl rii
Conservarea resurselor naturale.ăAproapeătoateăresurseleănaturaleăaleăTerreiăsuntăînăsc dere.ă
Dup ăcumăbineăştim,ăacesteăresurseăseăvorăterminaăîntr-oăzi,ădeăaceeaăesteănecesar ăoăbun ăconservareăaă
exploat rilorăatâtăpentruănoiăcât,ămaiăalesăpentruăgenera iileăviitoare.
Economie de energie.Producereaă şiă folosireaă energieiă esteă ună procesă careă provoac ă multeă dauneă
mediuluiăînconjur tor:ăexploatareaăresurselorădeăcombustibliăfosili,ăproducereaădeăgazeăcareăprovoac ă
poluareaăaerului,ăefectulădeăser .
Prevenireaăpolu rii.
Fabricareaămajorit iiăproduselorăprovoac ăpoluareăprovenit ăatâtădinăproceseleăindustrialeădeăproduc ieă
câtăşiădinăfolosireaăenergiei.ăDeăasemenea,ădepozitareaădeşeurilorăînăgropiădeăgunoiăsauăalteăasemeneaă
locuriăprovoac ăsevereăproblemeădeăpoluare.
Protejarea habitatelor naturale.ăDefriş riămasiveăcuăperturbareaăecosistemelor.
Prevenirea problemelor viitoare.Reciclarea este un proces economic cu efect pe termen lung. Prin
sc dereaăcantit iiădeămateriiăprimeăseăproduceăoăcreştereăaăpre uluiăacestora,ădeciăşi a produselor aflate
peăpia ,ăceeaăceăpoateădeterminaăoămareăinstabilitateăeconomic
Poluarea
Aă poluaă inseamn ă aă contaminaă ună mediuă înă specială cuă deşeuriă f cuteă deă c treă om.ă Exist ă oă
mul imeădeăfeluriădeăpoluareăcareăseăîntâmpl ăchiarăşiăînăoraşulăt u şiăpeăcareăiăleăpo iăar taăcopiluluiătau.ă
Exist ăpoluareăaăapeiă(dinărâuri,ăm riăsauăoceane)ăşiăpoluareăaăaerului.ăUnaădintreăceleămaiăpericuloaseă
formeădeăpoluareăesteăceaăcuăpetrolăsauăsubstanteăchimiceăînăap ăpentruăc ăd uneaz ăviet ilorăcareăseă
afla sub "petele" de petrol.
Poluareaăaeruluiăseăproduceădeălaăcombinateăchimice,ămaşiniăşiăalteăproducatoareădeănoxe.ăăDiferen aă
deăcalitateăaăaeruluiăăpoateăfiăsesizat ăădeăcopiiiăcrescu iăînămediulăurbanăcândămergălaăbuniciiădeăălaă ar ă
sau la munte unde aerulăesteămaiă"curat"ătocmaiăpentruăc ămediulănuăesteăatâtădeăpoluatăşiăexist ămaiă
mult ăverdea .
Poluareaă reprezint ă contaminareaă mediuluiă cuă materialeă careă d uneaz ă s n t ii,ă calit iiă vie iiă sauă
func ion riiă naturaleă aă ecosistemelor.ă Cuă toateă c ă oă parte din poluarea mediului este un rezultat al
ac iuniiă naturii,ă cumă ară fiă erup iileă vulcanice,ă ceaă maiă mareă parteă esteă cauzat ă deă activitateaă omului.

Exist ădou ămariăcategoriiădeămaterialeăpoluanteăsauăaltfelăspusăpoluan i.ăAceştiaăpotăfiă

biodegradabili, cumăarăfiămurd riaăprovenit ădeălaăcanaliz ri,ăcareăseădescompuneăprinăproceseănaturale.ă
Aceştiăpoluan iădevinăoăproblem ăatunciăcândăaparăînăatmosfer ămaiărepedeădecâtăpotăeiăs ăseă
descompun .ăPoluan iiănedegradabiliăsuntămaterialeăcareăfieănuăseăpotădescompune, fie se descompun
multăpreaăîncet.ăOădat ăap rut ăcontaminarea,ăesteăfoarteăgreuăsauăimposibilădeăaăîndep rtaăaceştiă
poluan iădinămediu.
Impacteleăpolu rii:
Poluareaăareădeăaltfelăunăefectădramaticăasupraăresurselorănaturale.ăEcosistemeăcaăp durile,
lacurileăsauărâurileăaducămariăavantajeămediuluiăînconjur tor.ăEleăîmbun t escăapaăşiăcalitateaăaerului,ă
suntăunăhabitatăpentruăplanteăşiăanimaleăşiăproducăalimenteăşiămedicamente.ăAcesteăecosistemeăpotăfiă
oricândădistruseădinăcauzaăpolu rii.ăMaiămult,ădatorit ărela iilorăcomplexeădintreădiferiteleătipuriădeă
organismeăşiăecosisteme,ăcontaminareaămediuluiăpoateăaveaăefecteăcareănuăsuntăimediatădescoperiteăsauă
careăsuntăgreuădeăprev zut.ăDeăexemplu,ăoameniiădeăştiin ăpotădoarăs ăspeculezeăpeămargineaă
posibilelorăefecteăaleămicşor riiăstratuluiădeăozon,ăsingurulăprotectorăalăP mântuluiăîmpotrivaă
d un toarelorărazeăaleăSoarelui.
Ploaiaăacid ăesteăformat ăatunciăcândăemisiileăindustrialeăseăamestec ăcuăstratulăatmosferic.ăPoluan iiă

32
potăfiăduşiăînănoriădistan e lungiăpân ăaăîncepeăploaia,ăceeaăceăînseamn ăc ăp durileăşiălacurileădestulădeă
îndep rtateădeăfabriciăsauăuzineăpotăfiăafectate.
Poluareaăexist ăînămulteăformeăşiăafecteaz ămaiămulteăaspecteăaleămediului.ăPunctele-surs ăaleăpolu riiă
vin de la surse specifice,ăidentificateăcumăarăfiăconducteleăcanaliz rilorăsauăcoşurileăfabricilor.ăExist ă
îns ăşiăsurseăaleăpolu riiăcareăvinădinădiferiteălocuri,ăcumăarăfiăcontaminareaăunuiărâuădintr-oăzon ă
urban ăsauăfumulădeălaă evileădeăeşapament.
Efectele acestorăpoluan iăpotăfiăimediateăsauăînătimp.ăEfecteleăprimareăaparăimediatădup ăceăs-a
produsăcontaminarea,ăcumăarăfiămoarteaăplantelorăşiăspeciilorămarineădup ăv rsareaăuneiăcantit iădeă
petrolăînăap .ăEfecteleăsecundareăpotăfiăîntârziateăsauăpotăpersistaăînămediu,ăpoateăchiarăr mânândă
neobservate pentru mult timp.
Poluarea mediului inconjurator
Tipuri de poluare:
A.ăDup ăprovenien
1)ăpoluareănatural :ăbiologic ,ăfizico-chimic ,ăantropic ;
2)ăpoluareăindustrial :ăagricol ,ădinătransporturi,ămenajer ;
B.ăDup ănaturaăpoluan ilor
1)ăpoluareăfizic :ătermic ,ăfonic ă(sonor ),ăradioactiv ,ăelectromagnetic ;
2)ăpoluareăchimic :ăcu carbon şiăderiva iiăacestuia,ăcuăcompuşiiăsulfului,ăflouruluiăsauăaiăazotului,ă
compuşiăcuămetaleăgrele,ămaterialeăplastice,ăpesticide,ămateriiăorganiceăfermentabile;
3) poluare biologic :ăprinăcontaminareaămediilorăinhalateăşiăingerate,ăprinămodific riăaleăbiocenozelorăşiă
invaziiădeăspeciiăanimaleăşiăvegetaleă(deăexempluăinsecteănedorite,ăburuieni);
4)ăpoluareăestetic :ădegradareaăpeisajelorădatorit ăurbaniz rii,ăindustriei,ăsistematiz rii eronat
concepute;
Ceătrebuieăsaăfacemănoi?ă…eăsimplu
-Sort măgunoaieleăseparându-le pe cele organice de cele anorganice.
- Separ măhârtia,ăsticla,ămetalul,ătextilele,ăplasticul.
- Nuăarunc măgunoaieleălaăîntâmplareăciănumaiăînăspa iileădestinateăarunc riiăluiăşiănuăoricumăciăsortateă
dup ătip.
- Sus inemă eforturileă membriloră comunit iloră ecologiceă careă caut ă solu iiă pentruă conservareaă
mediului natural.

BIBLIOGRAFIE:
Acatrinei,ăGheorgheăPoluareaăşiăprotec iaămediuluiăabiant,ăEdituraăUniversit iiăAi.ăCuzaă,ăIaşi
INTERNET, ”RECYCLING REVOLUTION”, ”NATIONAL GEOGRAPHIC NEWS 2 sept. 2008”,
”U.S. NATIONAL ACADEMY OF SCIENCES” , “PLANETSAVE.COM”

33
 CONDUITAăECOLOGIC ăCORECT

TURCULE ăMARILENA
GRADINI AăCUăP.P.ăNR.ă12ă
HU I, JUDE ULăVASLUI

Tr imă într-oă epoc ă înă careă raritatea şiă fragilitateaă spa iuluiă naturală devină problemaă ceaă maiă
dramatic ăpentruăviitorulăOmuluiăşiăpentruăsupravie uireaăsa.
Degradareaăcontinu ăaămediului,ăcareăseăpetreceăsubăochiiănoştriăeste,ăcredem,ăelementulămajoră
al uneiăcrizeămondialeădeăciviliza ieăşiăseădatoreaz ăinterven ieiăbrutaleăaăOmuluiăînăNatur .Deăaceea,ă
pentruă rileă dină UE,deciă şiă pentruă România,ă protec iaă mediuluiă trebuieă s ă constituieă oă prioritateă iară
aceastaă trebuieă integrat ă înă definireaă şiă implementarea politiciloră comunitare,ă careă s ă aib ă laă baz ă
principiiăconformăc roraăs ăfieăluateăm suriădeăprevenireăaădegrad riiămediului.ă
Acum,ămaiămultăcaăoricând,ăsuntemămartoriiăuneiăconfrunt riăîntreădou ălumi :ălumeaăOmuluiăşiă
ceaăaăNaturii.ăDac ăpân ăacumăprotejamăOmulăîmpotrivaăNaturii,ăasist măast ziălaăoălupt ăinvers .ă A
venită rândulă ă Naturiiă s ă fieă protejat ă deă ac iuneaă Omului,ă aă rev rs riiă deă putereă şiă vitalitateă aă specieiă
umaneăasupraăacesteia,ălipsit ădeăap rareăsiăprotec ie.ă
Ap rareaă siă îmbun t ireaă mediuluiă înconjur toră aă devenită oă problem ă deă importan ă major ă
pentruăoameniiădinăîntreagaălumeăiarăignorareaăeiăvaăafectaăstareaăpopula iilorăşiădezvoltareaăeconomic ă
aă întreguluiă Mapamond.ă Eaă corespundeă dorin eiă arz toareă aă popoareloră lumiiă deă aă p straă via aă peă
P mântăşiăconstituieăoădatorieăpentruătoateăguvernele.
Noiă suntemă ceiă careă trebuieă s ă preg timă cuă aten ieă Omulă viitorului,ă Omulă careă s ă p strezeă
Naturaăcurat ăşiăcareăs ăveghezeăcaă,, Homo Sapiens ’’s ănuădispar ,ăbaămaiămult,ăelăs ăseătransformeăîn
,,Homo Ecologicus ’’.
Lumeaăactual ăînăcareătr imăşiăneădesf şur măactivitateaădidactic ăseăconfrunt ăcuănoiăprovoc ri,ă
c roraăceiăceăslujescăpeăaltarulăeduca ieiătrebuieăs ăleăfac ăfa .
Acumă maiă multă caă alt dat ă suntemă provoca iă laă confruntareă şiă competi ie,ă laă diversitate,ă
creativitateă şiă varietateă înă ceeaă ceă priveşteă abordareaă domeniiloră deă cunoaştere,ă aă strategiiloră deă
rezolvareăaăproblemelorăcuăcareălumeaăşcoliiăseăconfrunt .
Timpul nu ne mai este prieten ! Cu el suntem într-oăpermanent ăcompeti ie!
Înămomentulădeăfa ăasist mălaădezvoltareaăunorănoiămodalit iădeăabordareăeduca ional ,ăcareă
determin ăorganizareaăşiătr ireaăunorăexperien eădeăînv areăcuătotulădeosebiteăfa ădeăceleătrecute.
Preg tireaăştafeteiănuăîncepeălaăoăanumit ăvârst ăşiănuăse termin ăînăurmaăunuiăanumit examen ;
eaădureaz ătoataăvia a,ădinăprimulăcontactăcuăaerulăsiăpân ălaăîntoarcereaăînănefiin .ă
Un vechi proverb românesc spune :,, Pomul când e mic se-ndreapt ’’.ăDeăaceea,ăcopiiiăpeşcolariă
sunt publicul cel mai important, celă maiă avidă deă informa iiă deă bun ă calitate,ă cuă aplicabilitateă peă totă
parcursulăvie ii.ăă
Copiiiădeăast ziăsuntăgestionariiăşiăconsumatorii de mâine ai resurselor naturaleăşi,ăînăceleămaiă
multe cazuri, ei chiar pot influen aă radicală atitudinileă p rin ilor,ă aleă membriloră comunit iiă fa ă deă
problemele ecologice.
Ne-am propus s ăfacemădinăeduca iaăecologic ăunăcrezălaăcare s ăadereăceiămiciădarăşiăceiămari.ă
Ceiămici,ăpreşcolarii, vor avea posibilitateaăs ăcunoasc ăşiăs -şiăînsuşeasc ănormeădeăcomportamentădeă
aăc rorărespectareădepindeăasigurareaăunuiăechilibruăîntreăstareaădeăs n tateăaăindividului,ăaăsociet iiăşiă
aă mediului.ă Dorimă s ă ajut mă copiiiă s ă înteleag ă înc ă deă laă aceast ă vârst ă câtă deă importantă esteă s ă
creasc ă şiă s ă tr iasc ă într-un mediu curat, nepoluat, nedegradată dară şiă cumă s ă iaă atitudineă fa ă deă ceiă
care,ăcuăbun ăştiin ,ăîncalc ălegileăşiănormeleăecologice.

34
 Consider măc ărealizareaăacestorădeziderateămajoreădeăcareădepindeăviitorulăomenirii,ăalăvie iiă
peăPlanetaăP mânt,ănuăesteăposibil ăf r ăimplicareaăadul ilor,ăaăp rin ilor,ăaăcomunit ii,ăaătuturorăceloră
care,ăprinăexemplulăpersonal,ăpotăformaăcomportamenteleăecologiceăaleăcopiilorăpreşcolari.ăEsteănevoieă
deăoătemeinic ăeduca ieăecologic ,ăfoarteăbineărealizat ,ădarăşiăfoarteăbineăreceptionat ,ăînc ădeălaăceleă
mai fragede vârste .
Aşaă cumă îiă înv mă peă copiiă s ă vorbeasc ,ă s ă seă comporteă înă familie,ă înă şcoal ă şiă înă societate,ă s ă
respecteănormeleădeăigien ,ăaşaătrebuieăs -iăînv măs ăseăpoarteăînămediulăînconjur tor.
Deci, ca educatori, trebuieăs ădetermin mănuănumaiăsentimenteădeăadmira ieăfa ădeăfrumuse ileă
naturii,ăciăs ăleăform măuneleăreprezent riăşiăno iuniăconcreteăasupraărealit ii.
Treptat, printr-oă activitateă permanent ,ă intens ă şiă complex ,ă trebuieă ac ionată caă acesteaă s ă
devin ăconvingeri,ădeprinderiădeăp strare,ădeăocrotireăaămediuluiăînconjur tor.ă
Darăsimplaăinstruireălaăoreleădeăcursănuă asigur ă deplinaărealizareăaăobiectivelorăurm rite.ăEsteă
necesarăs ăfacem extins ăactivitateaăşiăînăafaraăprocesuluiădeăînv mânt,ăprinăapropierea copilului tot
maiămultădeănatur .
Excursiaăşiăvizitaăcuăcaracterădidacticăreprezint ăformeăauxiliareădeăorganizareăaăprocesuluiădeă
predareăaăcunoştin elorădespreănatur ăşiăom.
Oriceă prilejă oferită deă activit ileă deă observareă aă planteloră şiă animalelor,ă prin intermediul
excursiilorătrebuieăfolosităpentruăaăformaăoăgândireăintuitiv ăşiădeductiv ăaăcopiilorăînăraportăcuănatura,ă
pentruăaăleădezvoltaădragosteaăşiărespectulăfa ădeăacestea,ădorin aădeăaăoăocroti.
Cuăprilejulăoric rorăieşiriăînănatur ăcopiiiăgrupei cunosc îndemnul:
- Nuădistruge iănatura!
- Recicla iăşiăconserva iăplanteăşiăanimaleănumaiăînăscopuriăştiin ifice!
- Ocroti iă vie uitoareleă şiă mediulă înconjur toră pentruă aă p straă echilibrulă atâtă deă necesară ală
omului!
Ştimăc ăeduca iaăecologic ăseărealizeaz nuănumaiăînăinstitu iileăşcolareăciăşiăînăfamilie.ăAl turiădeă
şcoal ăşiădeăînv mânt,ăfamiliaăjoac ăunărolăesen ialăpentruăaăexplicaăcelorămiciăceăreprezint ănatura,ăînă
ceăconst ărespectulăfa ădeămediulăînconjur tor.
Deăaceeaăăconsiderănecesarăşiăfirescăs ăac ion m şiăasupraăfamiliilorăcopiilor,ăpentruăa-iăfaceăs ă
în eleag ă faptulă c ă deă modulă cumă seă comport ă eiă cuă natura,ă deă reac iileă loră asupraă planteloră şiă
animaleloră depindeă înă mareă m sur ă succesulă form riiă laă copiiiă preşcolariă aă unoră deprinderiă ecologice
corecte.
Degeabaă copilulă înva ă laă gr dini ă s ă ocroteasc ă ună animală sauă oă plant ,ă dac ă înă familieă îşiă
vedeă p rin iiă ac ionândă brutală şiă f r ă mil ă asupraă acestora. Deă aceeaă p rin iiă iă chiară buniciiă trebuieă
implica iăînăactivit ileănoastreăecologice i,ădeăceănu,ăchiarăpremia iăcuădiplomeă iădaruriădinămaterialeă
reciclabile.
Naturaăîşiăofer ăfrumuse eaăşiăgrandoarea,ătrebuieăs ăînv măcopilulăs ăoăvad ăcuăochiiăsim uluiăşiăală
ra iunii,ăs ăoăîn eleag ăşiăs ăoăpre uiasc !.

BIBLIOGRAFIE:
1.Lileu Alexandra – „O conduita ecologica corecta”
în „Tribuna Invatamantului” Nr. 41/21 oct. 1991 pag. 5
2.Ciobotaru, Melania, 2005,ăEduca iaăecologic în gr dini , Editura CD Press, Bucureşti
3.M.Botnariuc A.Vadineanu - Ecologie, Editura Didactica Pedagocica, Bucuresti, 1990

35
 FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA COPIII
PREŞCOLARI, O OPORTUNITATE
MIHORDEAăăNUŞA
GR DINI AăCU P.P. NR 12
HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Cunoaştereaă naturiiă şiă în elegereaă legiloră careă oă guverneaz ă trebuieă s ă înceap ă dină perioadaă
preşcolar ,ădeoareceălaăaceast ăvârst ăesteănecesar ,ădarăşiăposibil ăformareaăuneiăatitudiniăecologice.
Formarea unei gândiri, atitudini si aptitudini ecologice este scopul suprem pentru
supravie uireaă omului,ă iară cunoştin eleă c p tateă înă primiiă aniă deă via ă cuă privireă laă natur ă voră fiă multă
mai bineă aplicateă maiă târziu.Educa iaă ecologic ă esteă oă form ă deă educa ieă care,ă printr-un sistem de
ac iuniă specificeă asigur ă formareaă uneiă conştiin eă ecologice,ă iară aceastaă st ,ă laă rândulă ei,ă laă bazaă
conduitei ecologice, comportamentului ecologic sau eticii ecologice.ă Seă fundamenteaz ă înă familieă –
înainteădeăgr dini ă– prinăputereaăexempluluiăşiăapoiăprinăceaăaăcuvântuluiăşiăseăformeaz ăpeăparcursulă
vie ii.
Ună obiectivă importantă ală proiect riiă noastreă curriculareă esteă acelaă deă aă transmiteă copiiloră
preşcolariă cunoştin eăsiădeăaăleăformaăpriceperiăşiădeprinderiănecesareăîn elegeriiălumiiăînăcareătr iesc,ă
precumăşiădeăa-i informa ca de-aălungulăintregiiăvietiăavemănevoieădeăunăcomportamentădeăprotec ieăaă
mediuluiăînconjur torăcareăneăvaădaădreptulăsaăneăspunemă caă suntem adevarati ecologisti astfel avem
datoria de a fi model pentru altii si chiar sa-i indrumam. E bine sa stie ca natura trebuie respectata si
nu dominata.
Am inceput educatia ecologica cu formarea la copii a bunului obicei de a pastra curatenia in sala de
grupa si in curtea gradinitei, de a nu calca in picioare iarba si florile si am continuat cu actiuni mai
complexe, de amenajare,plantare si intretinere a spatiilor verzi.
Prima activitate s-a numit « Curatenie in clasa mea ». Copiii sunt invitati sa faca curatenie in sala
deăgrupa.ăSeăformeaz ăgrupeădeălucruădupaăpreferinte. Se stabilesc regulile si sarcinile de lucru.
Educatoarea indruma copiii si accentueaza urmatoarele calitati :harnicia, prietenia, colaborarea,
intrajutorarea, creativitatea, inventivitatea grupurilor.
Copiiiă auă fostă antrena iă înă observ riă cuă întreagaă grup ,ă careă auă oă durat ă foarteă scurt ă şiă înă
observ riă deă lung ă durat ă careă auă ună rolă importantă înă cunoaştereaă evolu ieiă plantelor,ă animalelor,ă
precumăşiăaăunorăfenomene.ăAstfel,ăpentruăobservareaăprocesuluiădeăîncol ireăaăplantelor,ădeăcreştereăşiă
dezvoltareă aă lor,ă amă folosit:ă experimentul,ă muncaă practic ,ă demonstra ia,ă conversa ia,ă înv areaă prină
descoperire,ăamăelaboratăunăplanăceăvizeaz ăprincipaleleăetapeăaleăunuiăproces:ăgermina ia,ăplantaătân r ă
şiăintegrareaăacesteiaăînăconceptulădeăvie uitoare.ăPrimulălucruăpeăcareăl-amăf cutăcuăajutorulăcopiilor,ăaă
fostă preg tireaă p mântuluiă necesară înă careă amă pusă diferiteă semin eă (fasole,ă grâuă ,porumb,ă floarea-
soarelui). Am atras aten iaăcopiilorăc ăpentruăaăobservaăbineăplantele,ărecipienteleătrebuieăpuseăîntr-un
locă accesibildeă undeă eiă leă potă urm riă zilnică siă maiă alesă saă leă poataă ingriji,ă avândă grij ă s ă umezeasc ă
p mântulăoădat ăpeăs pt mân ,ămaiăpu inăintr-un ghiveci, pe care sa nu il ude deloc.
Dou ăghiveceăle-am pus într-unăcol ămaiăîntunecat,ătransmi ându-leăc ădup ăceăvorăap reaăplanteleăvoră
aflaămaiămulte.ăDup ăceăplanteleăauăr s rităamăconstatatăimpreuna:
- copiiiăauămanifestatăoămareăcuriozitateăînăleg tur ăcuăanumiteăaspecte legate de dezvoltarea plantelor,
caă deă pild :ă ”Deă câteă zileă auă nevoieă planteleă caă s ă creasc ?”, „Ceă seă întâmpl ă dac ă planteleă nuă auă
destul ălumin ?”, „Darădac ănuăleăud m?”, ”Câte plante cresc dintr-un bob(samanta)?” etc.
copiiiăsuntăfoarteăner bd toriăs ăvad ăplanteleăcrescând.ăMereuăprivescăghiveceleăaşteptândăs ăapar ăsiă
sa se dezvolte plantele. Am confecionat cu ajutorul parintilor casute pentru pasarele pe care cu ajutorul
copiilor le-am asezat in copaceii din curte pentru a demonstra grija si protectie pentru pasarile ce raman
in tara noastra.
36
 Acesteă manifest ri,ă precumă şiă curiozitateaă peă careă auă avut-oă copiii,ă consideră c ă suntă maiă
importanteă şiă maiă captivanteă decâtă activit ileă obişnuiteă desf şurateă zilnic.ă Cuă alteă cuvinte,ă prină
specificul structuriiă lor,ă planteleă permită cercetareaă maiă am nun it ,ă descompunereaă loră înă p r iă
componente,ăîlăajut ăpeăcopilăs ădescopereămaiăuşorăcondi iileănecesareăvie ii,ăs ăsesizezeătransform rileă
careăauălocăsubăinfluen aădiferi ilorăfactoriădeămediu.ăăăăăă
In cadrul activitatii de « Cunoasterea mediului « am organizat o plimbare cu tema : »Copacii de pe
strada mea ».
Cu aceasta ocazie, copiii au observat modificarile care au loc in natura in viata plantelor, au
observat vegetatia, cum sunt frunzele (forme, dimensiuni, asperitate, culori). Sub indrumarea mea,
copiii au obtinut informatii despre mediul inconjurator, le-am largit orizontul intelectual, le-am
dezvoltat capacitatea de a cerceta si de a descoperi relatiile dintre fenomene. Copiii au invatat sa
pastreze curatentia pe strada, sa nu scrijeleasca trunchiurile copacilor.
Pentru a avea un interes si mai mare pentru observatie am hotarat ca impreuna cu copii si cu ajutorul
catorva parinti sa plantam in curtea gradinitei unu doi copacei ceea ce s-a si infaptuit. Au urmat
perioadele de observare, ingrijire, documentare in legatura cu nevoile pe care trebuie sa le indeplinim
in fiecare anotimp .
Prină aceastaă copiiiă auă pre uită maiă multă ceeaă ceă au,ă auă în elesă cât munc ă şiă r bdareă
presupune creştereaăunuiăpom.ăăăă
Ină cadrulă activitatiiă op ionale-Educatie ecologica-concurs cu tema : »Natura prietena
noastr »amăurm rit :
-verificareaăşi sistematizareaăcunoştin elor ecologice ;
-consolidarea noiunilor stiintifice si a capacitatii de comunicare ca rezultat al explorarii
mediului inconjurator ;
-verificareaăşiăexersareaăunorădeprinderiădeăîngrijireăşiăocrotireăaămediuluiăîncojur torăîn
vederea educarii unei atitudini pozitive fata de acesta, formarea si dezvoltarea capacitatii de
a constientiza rolul naturii in viata omului, precum si rolul omului in natura prin desfasurare
unui concurs.
Concursul a avut mai multe probe :
Proba I - Proba de cunostinte in care li s-au adresat intrebari celor doua echipe.
Proba II – Se prezinta copiilor mai multe imagini cu fapte bune si fapte rele.
Copiii descriau actiunile si spuneau ce fapte sunt reprezentate in imagini(fapte bune, fapte rele),
scotandu-se in evidenta faptul ca actiunile poztitive trebuie sa fie urmate si de ei.
Proba III – Copiii imita unele actiuni negative :
1.a. Un copil rupe floarea.
b.Un copil rupe crengile copacilor ;
2.a. Un copil imprastie hartiile pe jos ;
b.Un copil strica cuibul pasarilor.
Copiii corecteaza actiunile prin versuri si prin transmiterea unor mesaje ecologice : « Nu rupeti
florile! »,
« Nu rupeti crengile copacilor !»
« Pastrati curatenia ! »
« Ocrotiti pasarile ! »
Proba a-IV-a – Proba de creativitate
Aranjament floral de toamna (vaze si flori de toamna)
Proba a-V-a – Proba artistica
Seăvorărecitaăpoeziiăsiăseăvorăcântaăcânteceăcuăcon inutăăecologic.
Proba a VI-a – Rezolvarea sarcinilor didactice din fisele de evaluare :

37
 1.a.Coloreaza aspectul negativ din imagine si taie cu o linie imaginea cu aspectul
negativ.
b. Ajuta-l pe copil sa ajunga la locul unde poate respira aer curat.
2.a.Coloreaza aspectul pozitiv din imagine si taie cu o linie imaginea cu aspectul
negativ.
b.Ajuta-l pe copil sa aleaga drumul care duce la cosul de gunoi.
Prin aceasta activitate, copiii si-au consolidat, aprofundat si sitematizat cunostintele privitoare la
ocrotirea naturii si protectia mediului. La finalul proiectului am compus impreuna cateva sloganuri
ecologice pe care le-am afisat la mitingul ecologic traditionalăalăcopiilorădinăoraş:

,,NUăARUNCA IăGUNOIUȚăJOSă,ăăăăăăăăăăăă,,ăăPAțANTUȚăCAăOăFȚOARE”
PENTRUăC ăNUăEăFRUțOS
ŞIăNUăEăNICIăS N TOS” ,,P țANTUȚăCASAăNOASTR ”

Satisfac iaămeaăcaăşiăeducatoareăaăvenităînămomentulăîn careăcopiiiăauăpovestităşiămi-au dmonstrat

caăauăîn elesănevoiaădeăaăp stra curat mediulănaturalădinăjurulănostruăşiăiauăatitudineăînămomentulăînăcareă
trebuieăs demonstreze comportament ecologic.
Înă concluzie,ă putemă ă spuneă c ă nuă exist ă activit iiă anumeă pentruă oă educa ieă ecologic ă ci, prin
toateă activit ileă şiă ac iunileă desf şurateă înă gr dini aă noastr , copiiă îşiă potă însuşiă numeroaseă no iuni,ă
cunoştin eăşiădeprinderiădespreăproblematicaăecologiei.

BIBLIOGRAFIE:

1BercaăM,ăEcologieăgeneral ăşiăprotec iaămediului, editura Ceres, 2000

2.BotnariucăN,ăV dineanuăA,ăEcologie,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1982
3.CucoşăC,ăPedagogieă,Iaşi,ăedituraăPolirom,ă1996

PROIECTUL MULTILATERAL COMENIUS

,,ăS ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ’’

BERICA ECATERINA
GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă2
HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Derulareaăunuiăproiectăfinan atădeăComunitateaăEuropean ăînăparteneriatăcuă8ăinstitu iiădină8ă riă

impuneă implicareaă întreguluiă colectivă deă educatoare,ă copii,ă personală didactică auxiliară şiă nedidactic,ă
p rin i,ă comunitateaă local ă şiă comunitateaă educativ ,ă esteă prilejulă deă conexiuneă întreă institu iiă deă
înv mântădiferite,ămijloculădeăaăsudaănoiăprietenii,ădeăaăcunoaşteănoiăculturiăşiăciviliza iiăeuropene.
Dimensiuneaă european ă aă sistemeloră deă înv mântă seă poate descoperi doar prin acest tip de
proiecte,ăcareăsimultanăformeaz ăcopiii,ădarăşiăcadreleădidacticeăimplicateăînăproiect.
Obiectivul principal al celui de-ală treileaă proiectă derulată deă institu iaă noastr ,ă ă cuă titlulă ,,ă S ă
facem ceva pentru planeta noastr ă ``,ă ă aă fostă s ă asigur mă copiiloră oportunitateaă deă aă ac ionaă caă ună
cet eanăeuropeanăprinăîncepereaăuneiăcercet riăăaăceloră4ăelementeănaturale- aer,ăap ,ăp mânt,ăfocădină
mediulă înconjur tor.ă Protejareaă mediuluiă permiteă promovareaă dialoguluiă intercultural în jurul unor
intereseăcommuneăîntreăcadreleădidacticeăşiăcopiiiădinătoateăcol urileăEuropei.ă

38
 Copiiănoştriiăsuntăgenera iaăcareăvaăluaădeciziileăînăviitor,ăaşadarăauăpermisiuneaăs ăiaăini iativaă
protej riiă p mântuluiă (s ă respecteă spa iileă naturaleă deschise,ă animaleleă peă caleă deă dispari ie,ă s ă
recicleze,ă s ă foloseascaă surseă deă energieă regenerabile),ă protej riiă apeiă (ă s ă economiseasc ă apa,ă s ă
ac ionezeă împotrivaă polu rii,ă s ă foloseasc ă apaă caă surs ă deă energie),ă protej riiă aeruluiă (ă s ă ac ionezeă
împotrivaă polu riiă aeruluiă şiă aă polu riiă sonore,ă cur areaă aeruluiă prină plantareaă deă copaci,ă s ă fac ă
diferen aăîntreăfolosireaăenergieiăregenerabileăşiăceaăob inut ăprinăcombustibiliăfosili),ăprotejareaădeăfocă
(ăsoareleăprimaănoastr ăsurs ădeăenergie),ăprevenireaăarderiiăcopacilor,ăob inereaădeăenergieădinărociăşiă
minerale.
Peă parcursulă acestuiă proiect,ă copiiă auă ajunsă s ă de inaă informa iiă despreă culturileă na iuniloră
(partenerilor)ă implicateă şiă auă cunoscută câtevaă cuvinteă dină limbaă partenerilor,ă peă lâng ă englez ,ă
principalaă limb ă deă comunicare.ă Folosindă poştaă electronic ,ă prezent rileă înă PowerPointă amă avută
posibilitateăs ăcompar măsolu iileăob inuteălaănivelăna ionalăprivindămediulăşiăceleă4ăelementeănaturale.
Obiective proiectului au fost:
-S ăimpliceăechipaădeăcadreădidacticeăşiăp rin iiăăs ăpracticeălucruăînăechip ;
-S ăseăpredeaăcopiilorăno iuniăclareăprivindămediulăinconjurator,ăastfelăîncâtăs ărespecteănaturaăşiăceleă4ă
elemente- ap ,ăfoc,ăaer,ăp mânt;
-S ăajuteăcopiiăs ădobândeasc ăcompeten eleădeăbaz ănecesareăînăvia ;
-S ăseăîncurajezeăstudiulălimbilorăstr ine- pentru comunicarea între parteneri;
-S ă seă dezvolteă cunoştin eleă personaleă aleă cadreloră didacticeă şiă în elegereaă diferen eloră culturaleă şiă
lingvistice europene;
-S ă seă cercetezeă dezvoltareaă economic ,ă politic ă şiă cultural ă aă oraşuluiă şiă mediuluiă înconjur tor,ă
comprându-lăcuăcelăalăşcolilorăpartenere- diferen eleăîntreăşcoli,ăoraşeăşiă ri.
-S ăseăîmbun t easc ăabilit ileăşiătehnicileădeăcomunicareăşiăinformare;
-S ăseăîmbun t easc ămetodologiileăpedagogiceăprinăexperimentareaăinova iilorăbazateăpeăflexibilitateaă
organiz riiăclaseiăşiăaăprofesorilor;
-S ăseăîmbunat easc ătehnicileădeăpredareăprinăschimbulăcuăprofesoriăeuropeni;
-S ăseădeaăunăsensăînv turiiăînăşcoal ăşiăs ăseăajuteăcopilulăs ăseăsimt ăbineăînăşcoalaăşiăînămediulălui;
-S ăseăpromovezeăcunoaştereaăUniuniiăEuropene.
Materiileă dină curriculumă implicateă auă fost:ă cunoaştereaă mediului,ă activit ileă matematice,ă
educareaă limbajului,ă limbaă engleza,ă educa iaă artistico-plastic ,ă educa iaă muzical .ă Problemaă peă careă
copiiăaătrebuităs ăoărezolveăprinăacesteăactivit iăă- în mod analitic – esteăfoarteăactualaăşiăareălegatur ăcuă
protec iaămediuluiăşiăaăs n ta ii:ăproblemaădeşeurilorăşiăaăelimin riiălorădeăpeăsolăşiădinăap ,ăreciclarea,ă
incendiile, poluareaăaerului,ăînc lzireaăglobal .
Toateă activit ileă auă contribuită laă promovareaă preocup riloră oameniloră privindă protejareaă
mediului,ă dezvoltareaă înă domeniulă educa ieiă permanente,ă aă con inuturiloră şiă solu iileă cuă caracteră
innovator, bazate pe tehnologiileădeăinformareăşiăcomunicare.
Ac iunileăplanificateăăauăfostă:ă
-Sortareaădeşeurilorăşiăcolectareaădeămaculatur :ăsortareaămaculaturiiăînăgr dini ă(peăterenulădeăjoac ă
sauăînăclase)ăşiăînămediulăfamilial,ăcreareaăuneiăbroşuriă “Eco-cet eanul”, opunând gesturile rele celor
bune,ă deă sortareă aă deşeurilor,ă practicareaă reciclariiă şiă dezvoltareaă reutilizariiă deşeuriloră înă activit iă
creativeă(artaăvizual ,ămuzic ăşiăefecteăsonore).
- Gr dina:ăs ăcreezeăoăgradin ăînăloculădeăjoac ,ădescoperireaăgr diniiăcaăecosistem, incluzând animale
mici,ă careă oferaă maiă multaă rezisten ă naturii,ă creştereaă grijeiă copiiloră pentruă gr din ă prină udareaă
plantelor,ăimportan aăapeiăşiăconservareaăei.
-Apa:ă vizitareaă uneiă instala iiă deă tratareă aă apeiă rezidualeă caă parteă aă cicluluiă ă deă purificare a apei;
meditareaă laă impactulă polu riiă produseă deă omă asupraă floreiă şiă fauneiă laă nivelă mondial,ă înv areaă
gospod ririiăăconsumuluiădeăapaăşiăaăîn elegeriiăăriscurilorădac ănuăseăfaceăeconomieădeăap .

39
- Energia:ă evaluareaă comportamentuluiă participan iloră deă proiectă privindă consumulă deă ap ,ă energie,ă
hran ,ădeşeuri,ădezvoltareaăunuiăplanăoperativădeăidentificareăaăpriorit ilorăşiămodalitatilorădeăreducereă
a risipei.
- Economisireaă energiei:ă înc lzireaă caselor,ă restric iiă deă folosireă aă electricit ii,ă micşorareaă
transportului,ăcolectareaădeăap ădeăploaie.
-Alegerea alimentelor ecologice- organizarea de dezbateri: Cum trăiau bunicii noştri? Cum va trăi
copilul meu? Cum trăiesc partenerii noştrii europeni?
-Interviuriăşiăchestionareăpentruăfamilii,ărezultateleăfiindăăf cuteăpubliceălaăsfârşitulăproietului.
To iă parteneriiă auă avută ună rolă activă înă realizareaă proiectului,ă auă avută grij ă s ă fac ă schimbă deă
experien eă şiă auă cooperată înă realizareaă activit ilor.ă Fiecareă institu ieă şi-a evaluat anual activitatea în
propriaă institu ie,ă folosindă rapoarteleă anuale.ă Fiecareă parteneră şi-aă amenajată ună spa iuă vizibilă pentruă
afişareaăproiectuluiăpentruăparticipan iăşiăvizitatori.ăFiecareăpartenerăaăparticipatălaăreuniunileădeăproiectă
deă laă începutulă şiă sfarşitulă anuluiă şcolar,ă aă organizată oă primireă ospitalier ă înă cadrulă schimbuluiă deă
profesoriăşiăaăăvizitelorăădeăstudiuăăcuăscopulădeăaăfaceăcunoscut ăpropriaăinstitu ie,ăoraşul,ăna iunea.ăTo iă
parteneriiă ă deă proiectă auă schimbată procedeeă deă bunaă practic ă cuă scopulă ă îmbun t iriiă ă calitat iiă înă
educa ie.
Comunicareaăaăfostăsistematic ăîntreăechipeleăcreateăînăinteriorulăfiecareiăşcoliăfiindăcoordonat ă
de persoana de contact, prin schimburi regulate- internet,ămail,ăfotografii,ăprezentariăPowerPointăşiăprină
trimitereaă lucr rilor copiilor, prin realizarea de CD-uriă cuă ă imaginiă dină cadrulă activit iloră efectuateă
pentru a fi schimbate în cadrul reuniunilor.
Activit ileă deă proiectă auă avută ună impactă deosebită asupraă copiilor.ă S-aă observată creştereaă
interesuluiă pentruă informa iiă noiă şiă pentruă în elegereaă diversit iiă lingvisticeă şiă culturaleă dină Europa,ă
pentruăînv areaălimbilorăstraineăşiăîmbun t ireaăabilit ilorădeăvorbităaălimbiiăengleze,ăpentruăfolosireaă
tehnologiiloră deă informare.ă Lucrulă cuă alteă şcoliă europeneă aă permisă copiiloră s ă compareă alteă situa iiă
legateă deă mediu,ă s ă descopereă alteă modalit iă deă via ,ă s ă dobandeascaă deă noiă competen e,ă deă
managementă ală conflictelor,ă deă rezolvareă aă problemelor,ă deă lucruă înă echip ,ă deă solidaritateă -lucruri
folositoareăpentruăvia aădeăziăcuăzi.
In septembrie 2008 am început derularea acestui proiect cu prezentarea în cadrul Consiliului
Profesoral,ăstabilireaăechipeiădeăproiect,ărepartizareaăsarciniloră iăresponsabilit ilorăămembrilorăechipeiă
de proiect, aprobarea echipei în Consiliul de Administra ie,ăplanificareaăactivit ilorăădinăprimulăanăădeă
proiect.ăAmăprezentată iăăparteneriiădinăceleă9ă ǎriăcopiiloră iăpǎrin ilorădinăunitateăînăcadrulă edin eloră
cuăpǎrin ii,ăamăăinvitatăpǎrin iiăsǎăparticipeălaăac iunileădeăproiectăplanificate,ăinvita ia a fost primitã de
aceştiaăcuămareăinteres.ăRealizareaăăCol uluiăComeniusăpeăgrǎdini ǎăaăînceputăcuăafişareaăăobiectivelorăşiăă
activitǎ ilorădinăăprimuluiăanădeăproiect,ăpermanentăfiindăactualizatăcuăimaginiădinăactivitã ileărealizateăşiă
de la reuniunile de proiect .
In octombrie amă începută pregãtireaă ă prezentǎriiă ă sistemuluiă deă inv mântă românesc,ă aă
institu iei,ăora uluiă iă riiăpentruăreuniuneaădeăproiectădinăItalia,ădeăasemeneaăăamăînceputăăunăconcursă
pe grupe pentru alegerea mascotei proiectului - ,,Ecolina’’ă realizat ă dină materialeă reciclabile.ă S-au
realizatăăfotografiiălaătoateăgrupeleădinăgrǎdini ǎ,ăălaăăactivit ileăăpracticeăundeăcopiiiăauălucratăătablouriăă
cuă ă materialeă naturaleă iă de euriă reciclabileă cuă temaă ,,ă Mamaă natur ă iă du maniiă ei’’,ă am început
amenajareaăuneiăexpozi iiăaăproiectului.ăă
In noiembrie a avut loc reuniunea de proiect în Circolo Didattico Garibaldi –Altamura-Italia,
undeă to iă parteneriiă auă ă prezentată sistemulă deă învã ãmânt,ă unitateaă şcolarã,ă ora ulă ă iă araă deă undeă
proveneau. Diseminarea rezultatelor reuniunii de proiect s-a facut la întoarcerea înăgrǎdini ǎ,ălaăac iuneă
participândă educatoareleă dină unitate,ă pãrin i,ă copii,ă educatoareă dină alteă unitã i,ă reprezentan iă aiă
comunitã iiă locale.ă Înă cadrulă ac iuniiă s-au prezentat materialele realizate în cadrul reuniunii, s-au
prezentatăămetodologiiădeăpredare,ăînvǎ areă iăevaluareăăobservateăînăItalia.

40
 Amăamenajatăoăexpozi ieăcuăfotografiiălucrǎriăsauăobiecteăprimiteăînăcadrulăreuniuniiă,ăexpozi ieă
cuănumeleă,,Italia’’.ăS-a trecut la efectuareaădeăinvestiga iiăpeăgrupeăcuătemaă,,ăPǎmântulăcaăresursǎ’’,ăs-
auă selectată informa iileă accesibileă copiiloră preşcolariă ,ă s-auă ă realizată deă activitǎ iă cuă temaă ,,Pãmântul-
izvorulăvie ii’’.ă
Inădecembrieăamăînceputărealizareaădeăactivitǎ iăpeăgrupe cu tema ,, Poluarea –du manulăvie ii’’,ăă
vizionareaădeăfilmeădocumentare,ăcitireădeăimagini,ădiscu iiălibereă,ărealizareaăuneiăexpozi iiăcuălucrǎriă(ă
deseneă,ăaplica iiăfotografii)ăcuătemaă,,ăSalva iăPǎmântul’’.ăS-auărealizatădeăactivitǎ iăpeăgrupeăcu tema ,,
Sǎnǎtateaăpǎmântuluiă–sǎnǎtateaăomuluiă’’- vizionarea de filme, citire de imagini, convorbiri, realizarea
deăădeseneă,ăaplica iiă,ăcompletareaăexpozi ieiă:ă,,ăSalva iăPǎmântul’’.

S-auărealizatăactivitǎ iăpeăgrupeăcuătema,,ăAnimaleleăpeăcaleădeădispari ie”, vizionare de filme

documentare,ă vizitareaă cabinetuluiă deă biologieă ală Grupuluiă colară Agricol,ă citireaă deă imaginiă cuă
animaleăpeăcaleădeădispari ieă iăăcunoa tereaămodalitǎ ilorăădeăprotejareăaăacestora.
In ianuarie echipa de proiectăaăprogramatăăactivitǎ iăpeăgrupeăcuătemaă,,ăEconomiaădeăenergieă- o
ansǎăpentruăviitor”,ăvizionareădeăfilmeădocumentare,ăăcitireaădeăimaginiăă iăăcunoa tereaămodalitǎ ilorăă
deărealizareăaăeconomieiădeăenergie,ăpunereaăînăpracticǎăaăcelorăînvǎ ate, realizareaădeălucrǎriă(ădesene,ă
aplica ii,ăfotografiiă),ăcompletareaăexpozi ieiă,,ăSalva iăPǎmântul’’.ăS-auărealizatăactivitǎ iăpeăgrupeăcuă
tema ,,Recilcare–deă ceă ă iă cumă ?ă Oă ansǎă pentruă viitor”, vizionare de filme documentare, citirea de
imaginiăă iăăcunoa tereaămodalitǎ ilorăădeăreciclareăaăde eurilorăreciclabileă,ăS-aădeclan atăcampaniaă,,ă
Recicla i,ă recicla i,ă recicla i” prină coptareaă tuturoră grǎdini eloră dină ora ă ă înă ac iuneaă deă reciclareă aă
hârtiei.
Ină februarieă amă începută preg tireaă materialeloră pentruă reuniuneaă deă proiectă dină Lyonă Fran a.ă
ReuniuneaădeăproiectăînăFran aăprilejuităunăăschimbădeămetodeăşiăprocedeeădeărelizareăaăactivitã ilorădeă
educa ieă ecologicãă ă ă laă nivelă interna ională ă iă comparareaă eficien eiă ă acestora,ă realizareaă evaluǎriiă
intermediare. Diseminarea rezultatelor reuniunii de proiect dină Fran aă s-a realizat la întoarcerea în
grǎdini ǎ,ă laă ac iuneă ă participândă educatoareleă dină unitate,ă pãrin i,ă copii,ă educatoareă dină alteă unitã i,ă
reprezentan iă aiă comunitã iiă locale.ă Înă cadrulă ac iunii s-au prezentat materialele realizate în cadrul
reuniunii, s-auăprezentatăămetodologiiădeăpredare,ăînvǎ areă iăevaluareăăobservateăînăLyon,ăs-a amenajat
oă expozi ieă cuă fotografiiă iă materialeă primateă ă înă cadrulă reuniuniiă ,ă expozi ieă careă poartǎă ă numeleă ,,
Fran a’’.ă
In martie am început efectuareaă deă investiga iiă cuă temaă ,,ă Apaă – sursǎă deă via ǎ’’,ă selectareaă
informa iilorăşiăărealizareaădeăactivitǎ iăcuăaceastǎătemǎ,ăfinalizateăcuăăexpozi iaăcuătemaă,,ăSalva iăapeleă
–salva iăvia aăpeăPǎmânt’’.ăActivitǎ i pe grupe au avut ca temã ,,Poluarea apelor” şiăs-au realizat prin
vizionareă deă filmeă documentare,ă ă citireă deă imaginiă ă iă ă cunoa tereaă modalitǎ iloră ă deă combatereă aă
poluǎriiăapelor.ăăEvaluareaăcunoştin elorăs-aăfãcutăprinălucrǎriă(ădeseneă,ăaplica ii ) care au completat
expozi iaă,,ăSalva iăăapeleă–salva iăvia aăpeăPǎmânt”.
41
 Ină aprilieă amă realizată activitǎ iă peă grupeă cuă temaă ,,ă ă Apa-sursǎă deă energie’’ă visionãriă deă filmeă
documentare,ă ă citireă deă imaginiă ă iă ă cunoa tereaă modalitǎ iloră ă deă folosireă aă apeiă pentruă produc iaă deă
energie , s-auărealizatăălucrǎriă(ădeseneă,ăaplica iiă)ăpentruăcompletareaăexpozi ieiă,,ăSalva iăapele-salva iă
via aăpeăPǎmânt’’.ă

Amă începută şiă ă pregǎtireaă numereloră pentruă spectacolulă ,,Deă ziuaă Europeiă - Sǎă facemă ceva
pentruăplanetaănoastrǎ” spectacol-concurs de costume din materiale reciclabile, concurs de desene cu
temãăecologicã,ăconcursădeăpancarteăcuămesajeăecologice.ăÎnăaceastãăamplãăac iuneăamăimplicatătoateăă
institu iileă preuniversitareă dină municipiu,ă s-au implicată sponsoriă careă auă dată premiiă înă cãr iă cuă temãă
ecologicã,ă softuriă educa ionale,ă dulciuri.,,Ziuaă Europei” s-a încheiat cu un miting autorizat, copiii au
defilată îmbrãca iă înă costumeă dină materialeă ecologice,ă ă purtândă pancarteleă şiă strigândă laă portavoceă
mesajele de pe pancarte .

Reciclareaă şiă economisireaă resurseloră naturaleă suntă ă lucruriă careă seă înva .ă Esteă vorbaă deă
comportamenteăpeăcareăcopiiiănoştriăăs-auăăobişnuităăs ăleăaib ăpentruăc ăle-au vãzut la cei din jurul lor
şi pentruăc ăle-auăăîn eles.ăRespectulăfa ădeănatur ăaăvenităăfirescăatunciăcândăcopiiiăauăăăcunoscut-o, au
apreciat-oăăşiăauăăiubit-o.ăŞiăînăăfamilie,ăp rin iiăauăăîncurajatăăapropiereaăcopiluluiăfa ădeănatur ăi-au
învã atăădespreăimportan aărecicl riiăşiădespreăalteăactivit iăbeneficeăpentruămediu.ăPrinăjoc,ăcopiiiăauăă
înv ată treptată despreă necesitateaă colect riiă diferen iateă aă deşeuriloră şiă despreă consecin eleă diverseloră
formeădeăpoluareăşiăaăfolosiriiăresurselorădisponibile.ă

42
 EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăPREŞCOLARI

ANGELA COCUZ
GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă12
HUŞI, JUDE ULăVASLUI

„Am primit lumeaăcaăoămoştenire

pe care nu-iăȋng duitănim nuiăs ăoădeterioreze,
ciăpeăcareăfiecareăgenera ieăs ăoălaseămaiăcurat .”
(J. Joubert)
Eăbineăcaăomulădeămȃineăs ăfieăcapabilăs ădiscearn ăasupraăbineluiăşiăaăr uluiăȋnăraportăcuă"ă
naturaămam ă"ăpentruăcaămaiătȃrziuă– tȃn rul,ăiarăapoiăadultul,ăs ăac ionezeăȋnădeplin ăcunoştin ădeă
cauz .
Nuăbog iaăcunoştin elorădeăbiologieăintereseaz ăȋnăprimulărȃndăȋnv mȃntulăpreşcolarăciăcunoaştereaăşiă
men inereaăȋnăforulăinteriorăalăcopiilorăaădouaăst riă– dorin aădeăaăcunoaşteăuniversulălumiiăviiăşiăputereaă
deăaăocrotiăformeleădeăvia .ăEiăauănevoieăs ăperceap ăcelămaiămareăadev rădinăspa iulăviului:ăplantele,ă
animalele,ăoameniiăseănasc,ătr iescăşiămor,ăl sȃndăsemin eăpentruăurm toareaăgenera ie.
Mijloaceleăceleămaiăeficienteăpentruătransmitereaăacestorăȋnv mineăc treăcopii,ăsuntăceleă
legateădeăparticularit ileălorădeăvȃrst ă:ăobserv rileădirecte,ăexperimenteleăsimple,ăpovestirile,ăjocurileă
ecologice,ădiafilmeleăşiădiapozitivele,ăplimb rile,ăexcursiileăşiădrume iile.ăPentruăaănuăsuprasolicitaă
copiiădeăfiecareădat ,ăamăregȃndităactivit ileăzilniceăȋnăansamblulăloră– cuădeosebireăcon inutulă
acestora,ăstrategiileădeălucruăaplicate,ăpunȃndăaccentăpeădesf şurareaăactivit ilorăȋnăviziuneă
interdisciplinar .ăCaăurmare,ăconcluziaădesprins ăaăfostăc ăpentruăaăob ineărezultateăpozitiveăcuă
preşcolarii,ăfiecareăac iuneăecologic ătrebuieăs ăfieăconceput ăşiărealizat ăsubăform ădeăjocăsauăs ăfieă
ȋnso it ădeăunăjocăecologic,ădeoareceăcopiiiăauănevoieăs ăse joaceăpentruăaăseădezvoltaăşiăpentruăaăȋnv aă
despreălumeaădinăjurulălor.ăJoculăesteăcaleaădirect ăprinăcareăcopilulăȋşiăȋmbog eşteăsferaăcunoştin elor,ă
iaămaiăuşorăcontactăcuămediulăambiant,ăȋşiădezvolt ămotricitatea,ăseăorienteaz ,ăstabileşteărela iiăşi
ac ioneaz .
Avȃndăȋncredereăȋnăputereaănoastr ădeăcrea ie,ăamăgȃndităşiăfolosităȋnăcadrulăactivit ilorăcuăcon inută
ecologicăjocuriăavȃndăcaătemeă“ Detectivii ”, “ Ce se aude? ”, “ Via aă– foc ”, “ Veveri aălaăcastaneă”, “
Aşeaz ăfiecareăelementălaălocul lui ” siămulteăalteleăprinăcareăcopiiiăauăȋn elesăcaănumaiăaflȃndu-seăȋnă
mijloculănaturiiăȋiăpotăcunoaşteătainele.
Educa iaăecologic ănu-şiăatingeăscopulădecâtădac ăesteădiseminat ăînăsocietate,ădac ă
comunitateaălocal ăesteăreceptiv ălaăproblemeleădeămediuăîn elegândănecesitateaăadopt riiăunuiă
comportamentăecologic.ăComunitateaălocal ătrebuieăs ăîn eleag ăc ădeănoiăto iădepindeăcalitateaăvie iiă
deăazi,ădarăşiădeămâine.ăDeărespectareaăprincipiilorădeădezvoltareădurabil ădepindeăviitorulăomenirii.
Dezvoltareaădurabil ăesteădezvoltareaăceăasigur ănecesit ileăprezentuluiăf r ăaăcompromiteăcapacitateaă
genera iilorăviitoareădeăa-şiăsatisfaceăpropriileălorănevoi.ăCunoscândătoateăacesteaăesteădatoriaănoastr ,ăaă
cadrelorădidacticeădeăaziădarăşiăaăcelorădeămâine,ăs ăpromov măvalorileăeduca ieiăecologiceăînă
comunitatea din care facem parte.
Civiliza iaăuman ăareăunărolăfoarteăimportantă înăevolu iaăecosistemeloră deăpeăplanetaănoastr ,ă
dar,ădinăp cate,ăomulănuăpareăs ăfieăconştientădeăimensulărolăpeăcare îlăare.ăPentruăaăcunoaşteămodulădeă
func ionareăalăacestuiăsistemădinăcareăfacemăşiănoiăparteăesteăesen ialăcaăomulăs ăfieăeducatăînăspiritulă

43
respectuluiă pentruă mediulă înconjur tor,ă pentruă caă elă s ă devin ă conştientă deă faptulă c ă nuă esteă st pânulă
naturii, ci parte a ei.
Interesulă şiă dragosteaă pentruă natur ă sunt,ă laă majoritateaă copiilor,ă instinctive.ă Înă plus,ă
comportamenteleăşiăconvingerileăformateăcopiilorălaăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăp streaz ă
celă maiăbineătoat ăvia a.ăDeăaceea,ăînă educa iaă realizat ăînă gr dini ătrebuieăs ăpornimădeălaăinteresulă
firescăalăcopiilorăpentruăplanteăşiăanimale,ăpentruăceeaăceăreprezint ăînăgeneralănaturaăpentruăei.ă
Naturaătrebuieărespectat ăşiă nuădominat .ăEaăformeaz ăunăîntreg,ăimens,ădarănuănesfârşit!ă – în
careăfiecareăcomponent ăareăunărolăprecis.
Înă acestă context,ă educareaă preşcolariloră înă vedereaă însuşiriiă unoră normeă deă comportamentă
ecologic,ăaădevenitătotămaiănecesar ăast zi,ăcândăseăînregistreaz ăoăinfluen ăcrescut ăaăomuluiăasupraă
naturii.
Mediul ambiantăînăcareăcopiiiăîşiădesf şoar ăactivitatea,ăprinăvariateleăluiăaspecte,ăconstituieăună
prilejăpermanentădeăinfluen areăaăpersonalit iiăacestora.
Maiăîntâiă deătoate,ămediulă ambiantă ofer ăcopiluluiăposibilitateaădeă aăveniămereuăînă contactă cuă
ceva nou pentruă el,ă careă îiă stârneşteă curiozitatea,ă dorin aă deă a-lă cunoaşte.ă Astfel,ă dină contactulă cuă
obiecteleă şiă juc riileă sale,ă cuă lucrurileă personaleă şiă celeă aleă adul ilor,ă apară diferiteă întreb riă dină careă
rezult ăc ăpreşcolarulăseăintereseaz ădeădenumirea,ăcalit ileăsauăprovenien aălor.ăAdul iiăînăfamilie,ăcâtă
şiă educatoareleă laă gr dini ,ă trebuieă s ă satisfac ă acesteă interese.ă Prină r spunsulă dată seă transmită atâtă
cunoştin eleăsolicitateădeăcopilăcâtăşiămesajeleăcuăprivireălaăatitudineaăpeăcareătrebuieăs ăoăaib ăcopilul
fa ădeăfiecareălucruăsauăfiin .ăCuăalteăcuvinte,ăconcomitentăcuătransmitereaădeăcunoştin e,ăseăformeaz ă
laăfiecareăcopilăoăatitudineăcorespunz toare,ăunăanumitămodădeăcomportare.
Astfel,ă seăînlesneşteăcunoaştereaătreptat ăaămediuluiăînconjur tor,ăca şiă integrareaădină ceăînă ceă
maiăcorect ăaăcopiluluiăînăacestămediu.ăTotodat ,ănoileăcunoştin eădobânditeădevinăunăîndreptarăpre iosă
alăac iunilorăîntreprinseăulterior.
Curiozitateaăpeăcareăcopiiiăoămanifest ăfa ădeăfenomeneleănaturiiătrebuieămen inut ăşi
transformat ăîntr-oăputernic ădorin ădeăaăleăcunoaşteăşiăîn elegeădinăceăînăceămaiăbine.ăObservareaă
sistematic ăaădezvolt riiăşiăschimb riiăînătimpăaăplantelor,ăaăcreşteriiăşiăîngrijiriiăanimalelor,ăeduc ă
aten ia,ăspiritulădeăobserva ieădeprindereaădeăaăsesizaăschimb rileădinănatur ăşiădorin aădeăaăcunoaşteă
cauzeleăacestora.ăNoileăcunoştin eătransmiseăcopiilorăcuăprilejulăobserv rii diferitelor fenomene ale
naturiiăsuntăîn eleseăşiămemorateăcuămult ăuşurin .
R spunzândălaăîntreb rileăpreşcolarilor,ăeducatoareaătrebuieăs ăleăexpliceăfenomeneleărespectiveă
înăraportăcuăcapacitateaălorădeăîn elegere.
Astfel,ăorizontulădeăcunoaştereăalăcopiilorăseăîmbog eşteătreptat,ăceeaăceăpermiteăs ăîn eleag ăc ă
planteleăşiăanimaleleăauănevoieădeăanumiteăcondi iiădeădezvoltareă(ăhran ,ăc ldur ,ălumin ,ăad postă),c ă
trebuieă îngrijiteă deă om;ă sauă c ă fiecareă fenomenă esteă rezultatulă uneiă cauze,ă c ă fenomeneleă suntă legateă
întreăeleăşiădepindăuneleădeăaltele.
În elegereaă treptat ,ă peă bazaă cunoştin eloră transmiseă deă educatoare,ă aă fenomenelor naturii, a
interdependentei dintre ele, a cauzelor care le-auăprovocat,ăcontribuieădinăplinălaăînsuşireaădeăc treăcopiiă
aăunorăelementeăştiin ificeădespreănatur .
Observareaă sistematic ă aă naturiiă deă c treă copii,ă subă îndrumareaă educatoareiă contribuie la
îmbog ireaăcunoştin elorălor,ălaăîn elegereaăadecvat ăaăfenomenelorănaturii,ălaădezvoltareaăspirituluiădeă
observa ie,ă aă gândiriiă şiă limbajului.ă Observândă natura,ă copiiiă pot,ă deă asemenea,ă subă îndrumareaă
adultuluiă s ă sesizezeă frumuse ileă eiă şiă s ă oă îndr geasc .ă Înă felulă acestaă liă seă educ ă sim ulă estetic,ă
sentimentulădeăadmira ie,ădeădragosteăşiămândrieăpentruăbog iileăşiăfrumuse ileă riiăînăcareătr iesc.
Deăasemenea,ămediulăînconjur torăofer ăcopiilorăşiăalteăposibilit iădeăcunoaştere.ăEsteăvorba de
cunoaştereaămunciiăoamenilor,ăaădiferitelorămeserii,ăaărezultatelorăactivit iiăumaneăînădiferiteădomenii.ă
Prinăînsuşireaădeănoiăcunoştin eădespreăacesteăaspecteăaleăvie iiăsociale,ăcopiiiăîşiăl rgescăorizontul,ăîşiă

44
dezvolt ăinteresulăpentruăcunoaştereaăactivit iiăomului,ăliăseăeduc ădragosteaăşiărespectulăfa ădeăomăşiă
de rezultatele muncii lui.

„ Înv a i-iăpeăcopiiiăvoştriăceeaăceăi-amăînv atăşiănoiăpeăaiănoştri:ăc ăp mântul,ăcuătotăceăareă

frumos,ăesteămamaănoastr .ăTotăceeaăceăiăseăîntâmpl ăp mântuluiăvaăajungeăs ăliăseăîntâmpleăşiăcopiiloră
acestuiăp mânt.ăNoiăştimăcelăpu inăatât:ănuăp mântulăapar ineăomului,ăciăomulăapar ineă
p mântului.Omulăesteăfirulăcareă eseădramaăvie iiăşiăceeaăce-iăfaceăp mântuluiăîşiăfaceăluiăînsuşi.”
Sieux Seattle
BIBLIOGRAFIE:
1.ăGeam n ,ăA.N.,ăPentru Earth Voice Romania – 3R –Material didactic alternativ, destinat
activităţilor de educaţie ecologică, Ed. Nelmaco,ăBucureşti,ă2004
2. Pârvu, C., Îndrumător pentru cunoaşterea mediului,ăBucureşti,ă1982

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎNăDESF ŞURAREAă ACTIVIT ILORă

ECOLOGICEăÎNăÎNV MÂNTULăPREŞCOLAR
HRISTEA CLAUDIA
GR DINI AăCUăP.P.NR. 12.
HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Educa iaă ecologic ă esteă ună procesă careă areă scopulă s ă îmbun t easc ă calitateaă vie iiă prină asigurareaă
oamenilorăcuămodalit ileădeăcareăauănevoieăpentruăaărezolvaăşiăîmpiedicaăproblemeleădeămediu.Educa iaă
ecologic presupuneăcunoştin e,ăatitudini , conduite care se dobândesc într-un timp îndelungat ce se pot
realizaă prină toateă activit ileă instructiveă careă seă desf şoar ă înă gr dini :ă observ riă dirijateă şiă spontane,ă
lecturiădup ăimagini,ăconvorbiri,ămemoriz ri,ăexperimenteălaăcol ulănaturii,ăjocuriădidacticeăşiăjocuriădeărol.
Organizareaăactivit ilorăpeăariiădeăstimulare creeaz ăinvestiga ii,ădescopeririăaleăpropriet ilor unor
obiecteăşiăfenomeneădinămediulăînconjur tor,ăexperien eă.
Exemplul esteămetodaăceaămaiăeficient ăpentruăaceast ăvârst .ăPutemăvorbiădespreădou ăaspecte:ă
- Primulăaspectăalăacesteiămetodeăîlăconstituieăexemplificareaăcerin elor,ănormelorăpentruăaăfiăîn eleseădeă
preşcolari.ă Exemplulă concretă convingeă maiă repedeă pentruă c ă elă seă adreseaz ă sim urilor,ă gândirii,ă dară şiă
sentimentelor.
- Alădoileaăaspectăîlăconstituieămodulădeăinfluen areăinformal ăaăconduiteiăcopilului.ă Exemplul oferit de
familie,ă deă educatoare,ă deă ceilal iă adul iă sauă copiiă constituieă ună modelă deă urmat.ă Preşcolarulă nuă areă
suficient de bine dezvoltat ă capacitateaă deă aă distingeă exempleleă pozitiveă fa ă deă celeă negativeă şi,ă prină
urmare,ă elă imit ă atâtă ceeaă ceă esteă bun,ă câtă şiă ceeaă ceă esteă r u.ă Deducemă deă aiciă câtă deă importantă esteă
exemplulăoferitădeăeducatoareăşiăceăimpactăpoateăaveaăasupraăcopilului un comportament duplicitar.
țetodaăaprob rii,ăaăaprecieriiăfaptelorăbuneăînăfa aăcopiilor,ăfaceăapelălaăafectivitateaăcopilului,ălaă
încredereaăsaăînăp rerileăadul ilorăşiăexempleleălor.ăFolosit ăînămodăcorect,ăeaăsubliniaz ăconcordan aădintreă
conduita copiluluiăşiănormeleămorale.ăExerci iulăesteămetodaăprinăcareăseărepet ădiferiteăac iuni,ăînăvedereaă
form riiădeprinderilorăşiăobişnuin elorădeăconduit ămoral ,ăînădezvoltareaădimensiuniiămoral-civiceăşiă
socialeăaăpreşcolarilor.
Oăalt ămetod ăceăpoateăaveaăefecteăfavorabileăînăplanăeduca ionalăasupraăcopiilorăpreşcolariăesteă
convorbirea.
45
 „ Cumătrebuieăs ăneăpurt măacas ă/ălaăgr dini ă/ăînăvizit ”, „ Bineăsauăr u”, „Când cer ajutor”,
„ Ştiuăs ăm ăjocăcuăcopiii”, „ Ştiuăs ăm ăportăcivilizat”, „ Cineăîmiăesteăşiăcineănuăîmiăesteăprieten” etc.
suntăcâtevaăexempleădeăconvorbiriămoraleădesf şurateăcuăcopiiiăceăauăefecteăasupraăcomportamentuluiălor,ă
asupraăevolu ieiăpersonalit iiăacestora.ăÎnăacestăsensăajut măcopiiiăs ăîn eleag ăsensulămoral al faptelor, îi
înv mă s ă seă apereă singuriă deă influen eleă rele, s ă dispre uiasc ă purt rileă urâte,ă s ă eviteă prieteniileă
nes n toase.
Metoda convingerii nuă esteă specific ă vârsteiă preşcolare,ă dară împletit ă cuă exemplulă şiă exerci iulă
poate avea efecteăşiălaăpreşcolariiămari.
Observarea areă ună rolă deosebită înă dezvoltareaă dragosteiă fa ă deă mediuă şiă aă form riiă unuiă
comportamentă ecologic.ă Amă urm rită caă prină activit ileă deă observare s ă antreneză to iă copiiiă şiă peă lâng ă
sistematizareaă cunoştin eloră despreă p r ileă componente,ă modă deă via ,ă ad post,ă foloase,ă laă sfârşitulă
activit iiă s ădiscut mădespreămodulăînă careăputemăprotejaănatura.ăPermanentă amă apelatălaăexperien aădeă
via ăaăcopiilor,ălaămodulăînăcareăauăreac ionatăînădiferiteăsitua iiăcumăau avutăgrij ădeăanimale,ădeăplante.ă
Le-amă cerută s -miă deaă exempleă pozitiveă şiă negativeă deă comportamenteă fa ă deă natur .ă Prină participareaă
activ ăaăcopiilorăseărealizeaz ăre inereaăinforma ieiăştiin ificeăşiăre inereaăunorăschemeălogiceădeăac iuneăşiă
gândire specificeăanumitorăcategoriiădeăobiecteădinămediulăînconjur torăşiăorientareaăpeăbazaălor,ăînăsitua iiă
noi.
Amăînceputăeduca iaăecologic ăcuăformareaălaăcopiiăaăbunuluiăobiceiădeăaăp straăcur eniaăînăsalaădeă
grup ă şiă acas ,ă deă aă nuă c lcaă în picioareă iarbaă şiă florileă şiă amă continuată cuă ac iuniă maiă complexe,ă deă
amenajareăşiăîntre inereăaăspa iilorăverzi.ă
Prima activitate s-a numit « Cur enieăînăclasaămea ».ăCopiiiăsuntăinvita iăs ăfac ăcur enieăînăsalaădeă
grup .ăSeăformeaz ăgrupeădeălucruădup ăpreferin e. Seăstabilescăregulileăşiăsarcinileădeălucru.Educatoareaă
îndrum ă copiiiă şiă accentueaz ă urm toareleă calit i: h rnicia,ă prietenia,ă colaborarea,ă întrajutorarea,ă
creativitatea, inventivitatea grupurilor.
Înă cadrulă activit iiă de Cunoaştereaă mediului , am organizat o plimbare cu tema „Copacii de pe
strada mea „.
Cuăaceast ăocazie,ăcopiiiăauăobservatămodific rileăcareăauălocăînănatur ăînăvia aăplantelor,ăauăobservată
vegeta ia,ăcumăsuntăfrunzeleă(forme,ădimensiuni,ăasperitate,ăculori).ăSubăîndrumareaămea,ăcopiiiăauăob inută
informa iiădespreămediulă înconjur tor,ăle-amă l rgităorizontulăintelectual, le-am dezvoltat capacitatea de a
cercetaăşiădeăaădescoperiărela iile dintre fenomene. Copiii au înv atăs ăp strezeăcur eniaăpeăstrad ,ăs ănuă
scrijeleasc ătrunchiurileăcopacilor.
Înă cadrulă activit iloră deă observareă amă planificată urm toareleă teme : »Ghiocelul », « Laleaua »,
« Crengu aăînmugurit » - careăauătransmisăcopiilorăinforma iiădespreăplanteăşiăauăînv atăc ele crescăşiăseă
dezvolt ăsub influen aăcondi iilorădeămediu,ăc ăeleătrebuieăudate,ăs pate.
La activitatea « Crengu aă înmugurit »,ă copiiiă auă observată c ă subă influen aă c lduriiă şiă luminii,ă uniiă
muguriăseătransform ăînăflori,ăiarăal iiăînăfrunze.ăVorăîn elegeăastfelăc ăfiecareăcrengu ăcuăfloriărupt ădintr-
ună pomă înseamn ă maiă pu ineă fructe,ă deă asemeneaă îşiă formeaz ă atitudiniă şiă conduiteă adecvateă protej riiă
naturii.
Pentruăaăseăobişnuiăs ăobserveănaturaăcare-iăînconjoar ăamăinstituităunămomentădeăpovestire: „Drumul
deă acas ă pân ă laă gr dini ” şiă „Drumulă deă laă gr dini ă pân ă acas ”. Aceste povestiri le-am realizat în
activitateaă didactic ă deă diminea ă laă col ulă „Bibliotec ”. Am mai folosit povestirea ca modalitate de
educa ieă ecologic ă înă cadrulă activit ilor comune: „Poveste despre animalul meu preferat”, „Ce mi-a
povestit copacul?”, „O zi în parc”, „De ce s-aăsup rată„ Miaunica ” ? (povestiri create de copii).
Prinăactivit ileădeăcunoaştereaămediuluiăamăurm rităcuăprec dere:ăs ăseăfamiliarizezeăcu problemele
deămediu,ăs -şiăformezeădeprinderiăşiăobişnuin eănecesareădeăcunoaştere,ăgrij ,ădescoperireăşiăprotejareăaă
naturii,ăs ădobândeasc ăşiăs -şiăconsolidezeăcunoştin eleădespreănatur ,ăs ăseăantrenezeăînăac iuniăsocialeă
utile (îngrijirea plantelor, amenajareaăgr dinilor,ăplantareaădeăpomi),ăs -şiăformezeădorin aăşiădeprindereaă
de a petrece timpul liber în mijlocul naturii.
46
 Amăobservatăplanteăşiăanimaleăaduseăînăsalaădeăgrup ădarăşiăanimaleăşiăplanteăînămediulălorănatural.ă
Am folosit observareaă spontan ,ă înă curteaă gr dini ei:ă melcul,ă buburuza,ă omidaă etc.ă dară şiă observareaă înă
timpă îndelungată aă plantelor:ă stadiileă prină careă treceă oă plant ă pân ă laă înflorire(deă laă s mân ă laă plant ),ă
florileădinăghiveceăşiăflorileădeăgr din ă,ăpomiiăfructiferi,ătoateăacesteăobserv riăs-auădesf şuratăînă curteaă
gr dini ei.ă Copiiiă auă observată c dereaă frunzeloră – toamna,ă copaculă f r ă frunzeă – iarna, înmugurirea,
înflorireaă pomuluiă şiă formareaă fructeloră – prim vara,ă coacereaă fructeloră – varaă şiă culegereaă fructeloră –
toamna.ăDup ăacesteăobserv riăamăpututădesenaă„pomul” înăceleăpatruăanotimpuri.ăAmăsesizatăc ădeseneleă
erauăcuăatâtămaiăpreciseăcuăcâtăobserv rileăerauămaiădeseăşiăurmateădeădiscu iiămaiăampleăpeămargineaăceloră
observate. Pentru a-i responsabiliza le-am datătem ădeăcas :ăs ăobserveăunăpomăfructiferădinăcurteaălui,ăaă
vecinului,ăsauădinăalt ăparte.
Pentruăoămaiăbun ăcunoaştereăaăcondi iilorădeăcareăareănevoieăoăplant ăpentruăaăseădezvolta,ăamăpusălaă
încol ităgrâu.ăUnorăsemin eăpuseălaăîncol ităle-am asiguratătoateăcondi iileănecesareăuneiăbuneădezvolt ri:ă
ap ,ă c ldur ,ă lumin ,ă p mântă bun,ă aer;ă alteleă le-amă pusă undeă aveauă numaiă oă parteă dină acesteă condi iiă
(c ldur ,ălumin ,ăp mântăbun,ăaerădarăf r ăap ,ăalteleăauăavutăap ,ăp mântăbun,ăc ldur ,ăaerădarănu au avut
lumin ,ăalteleăauăavutăap ,ăaer,ăp mântăbun,ălumin ădarănuăauăavutăc ldur );ătuturorăacestorăsemin eăcopiiiă
le-auăacordatăoădragosteădeosebit ,ăauăvorbităcuăeleăînătimpăceăleăudau;ăpentruăoămaiăbun ăînregistrareăaă
datelor fiecare copil a notat (prinădesen)ătransform rileăceăleăobservaălaăplant .ăPrinăacesteămodalit iădeă
desf şurareăaăactivit ilorăcopilulăesteăpusăînăsitua iaădeăaăc uta,ădeăaăpuneăîntreb ri,ăşiădeăaăg siăr spunsuriă
corecte.ăCuriozitateaăcopiluluiăesteăatras ănuănumaiădeăobiecteleăpeăcareăleăpercepe,ăciăşiăleg turileăinterne,ă
cauzaleă careă exist ă întreă obiecteleă şiă fenomeneleă percepute.ă Întreb rileă peă careă leă pună copiiiă dovedescă
interesulădeăcunoaştereăalăacestoraămanifestatăprinăîntreb riăvariate.ă
Astfelă eiă îşiă îmbog escă orizontulă deă cunoaştereă şiă în elegă c ă planteleă auă nevoieă deă anumiteă condi iiă
pentru a se dezvolta.
Convorbirea- areă rolulă deă aă verificaă ,ă sintetizaă şiă aprofundaă cunoştin eleă copiilor,ă urm rindu-se în
acelaşiă timpă perfec ionareaă exprim riiă corecteă din punct de vedere gramatical. Convorbirea nu se
desf şoar ănumaiăîntreăeducatoareăşiăcopilăciăşiăîntreăcopiiiăînşişi.ăPrinăintermediulădialoguluiăeducatoare-
copil, prin efort propriu, copilulătreceămaiăuşorădeălaăre inereaăinforma iilor despre alc tuirea unei plante
sau a unui animal, caracteristicile unuiăfenomenădinănatura,ălaăîn elegereaărela iilor dintre acestea si factorii
de mediuăcareăauădeterminatăapari iaăsiăparticularit ileăalc tuirii lor, interdependenta care exista în natura
între organism si mediu,ă aă leg turiloră siă cauzalitateaă dintreă diferi iă agen iă aiă mediuluiă înconjur tor în
dinamicaă loră siă organizareaă generalaă aă vie uitoarelor.ă Convorbireaă esteă oă form ă deă activitateă obligatorieă
care,ăprinăintermediulămetodeiăconversa ieiă,ăcontribuieălaădezvoltareaăunorăsarciniădeăbaz ăaleăcunoaşteriiă
mediuluiă şiă anumeă fixarea,ă precizarea,ă aprofundareaă ,ă sistematizarea,ă verificareaă cunoştin eloră şiă aă
vocabularuluiăpreşcolarului.
Înăcadrulăprocesuluiădeădobândireădeăcunoştin e.ăamăc utatăs ăfolosescătoateăvarianteleăconversa iei:ă
euristicaădeăclasificare,ăaprofundarea,ădeăfixare,ăconsolidareăşiăsistematizare,ădeăverificareăşiăapreciere.
Deăexemplu,ăînăcazulăanimalelorădeăp dureăseăurm reşteădescoperireaătr s turilorălorăcomuneădarăşiă
specifice.
Prinăintermediulăîntreb rilorăadresateăpreşcolarilorăamăc utatăs -i antrenez în realizareaăunorăac iuni,ăaă
unorăopera iiăintelectuale,ăs ăleătrezescăcuriozitatea,ădorin aădeăcunoaştere,ăs ăleăsugerezădiferiteăopera iiăceă
vorăfiăefectuateăcâtăşiăs ăleăfacilitezăsesizareaăunorărela iiăcauzale.
Deăexemplu,ălaăstudiereaătemeiă"Natura",ălaăgrupaăpreg titoareăamădesf şuratăurm torulăconcursăcareă
prinăvarietateaăîntreb rilorăsaleăaăantrenatăînăconversa ieăîntreagaăgrup ă:
-Undeă tr ieşteă ursul?, Dar vulpea?ă Prină ceă seă deosebeşte locul lor de dezvoltare de cel al animalelor
domestice?ăCeăalc tuireăareăursul?ăDarăvulpea?ăPrinăceăseădeosebesc?ăDinăceăcauz ?ăPrinăceăseădeosebescă
aceste animale de cele domestice? Din ce cauza au ap rut aceste deosebiri?

47
 Men ionez faptul, c ă întreb rileă "deschise",ă cuprinz toare,ă auă oferită copiiloră maiă mult ă libertateă deă
c utare,ădeăformulareăaăsolu iilor.ăDeăexemplu:ă"Careăesteăcircuitulăăapeiăînănatur ?ă(ădeălaătemaă"Apaăşiă
st rileăei"ă)".
Amăsolicitatăinteligen aăşiăvolumulădeăcunoştin eăînsuşiteădeăpreşcolari,ăformulândăastfelăr spunsurileă
bogateăînăcon inut.ăăăăăăăăăăăă
Valoareaă formativ ă aă metodeiă conversa ieiă esteă condi ionat ă deă tehnicaă elabor riiă şiă adres riiă
întreb rilor.ă Amă avută oă grij ă deosebit ă în elaborarea,ă ordonareaă şiă ierarhizareaă întreb riloră într-o
succesiuneălogic ,ăcareăs ăcontribuieălaăîn elegereaăcon inutuluiătemeiăşiălaărealizarea obiectivelor propuse.
Întreb rileă auă fostă adresateă frontal,ă pentruă caă to iă preşcolariiă s ă fieă antrena iă înă rezolvareaă lor.ă Aceeaşiă
exigen ă amă acordat-oă şiă r spunsuriloră copiilor. Educa iaă ecologic a copiiloră seă realizeaz ă cuă succesă
dac ăînăac iunileăorganizateă,ăurm rescăobiectiveăaccesibileăşiăposibilădeărealizat,ăcuăcon inuturiă,ăstrategiiă
didacticeătematiciăcorespunz toare.ăă

,,Copaculăînsufle it,,
Copiiiă voră fiă capabiliă s ă arateă prină mişc riă ceeaă ceă simtă fa ă deă natur ,ă înă generală , fa ă deă copaculă
,,adoptat,,ă,ăprinăpantomim . Cere iăcopiilorăca,ăpeărând,ăs ămimezeăcopaculă,,adoptat,,ăatunciăcând:
- printreăcrengileăşiăfrunzeleăluiătreceăoăadiereăuşoar ădeăvânt;
- esteăb tutădeăfurtun ;
- este udat de ploaie deăvar ăr coritoare;
- esteăudatădeăploaieăcuăfulgereăşiătunete;
- esteăninsăcuăfulgiăuşori;
- esteăb tutădeăviscolăcuăninsoare;
- înăp dureăesteăincendiu;
- printreăcrengileăluiăalearg ăoăveveri ;
- oăpas reăîşiăfaceăcuibăînăcrengileălui;
- unăcopilăseăca r ăpeăelăşi-iărupeăoăcreang ;
- unăcopilăseăca r ăînăcrengileăluiăşi-iăculegeăfructeleăcuăgrij ;
- oăpersoan ăîlăplanteaz ;
- copiiiăseăjoac ăînăjurulălui....

"Ştafeta gunoiului"

Copiiiăsuntăîmp r i iăînădou ăechipeăegale. Seăaşeaz ăpeădou ăşiruri. Înăfa aăfiec ruiăşirălaăoădistan ădeă5ă
măseăaşeaz ăcâteăunăcoşădeăgunoi. Fiecareăcopilăvaăadunaădinăcurteaăgr dini eiăcâteăunăambalajăaruncatăsauăoă
cutie goal ădeălapte,ăpeăcareăs ăoăarunceăînăcoşulădeăgunoi. Laăcomandaăstart,copiiiăalearg ăspreăcoşurileădeă
gunoi,ă arunc ă deşeurileă înă coş,apoiă seă întorcă înă fug ,dândă ştafetaă urm toruluiă copil. Câştig ă echipaă careă
termin ămaiărepede,ăaruncândătoateăgunoaieleăînăcoş.

Educa iaă ecologic ă poateă ajutaă oameniiă s ă câştigeă cunoştin e,ă deprinderi,ă motiva ii,ă valoriă şiă
angajamentulă deă careă auă nevoieă pentruă aă gospod riă eficientă resurseleă p mântuluiă şiă deă a-şiă asumaă
r spundereaăpentruămen inereaăcalit iiămediului.

BIBLIOGRAFIE:
E.Varzari,-,,Cunoaştereaă mediuluiă înconjur toră şiă dezvoltareaă vorbirii- Metodic ă
,,EdituraăDidacticaăşiăpedagogic ,ăBucureşti,ă1975,ă
Mohan Gh., Ardelean A. — Ecologieăşiăprotec iaămediului,ăEdituraăScaiul,ăBucureşti,ă1993
Revista „ Înv mântulăpreşcolară” 1-2/ 2006
Revista „ Înv mântulăpreşcolară” 1/ 2007
48
Revista. Înv mântul. preşcolarănr.ă3-4ă/1996ăEduca iaăecologic ăînăgr dini
Educa ie ecologic ăîn gradini -Ghid pentru educatoare
Geam n , Nicoleta Adriana/ Dima, Maria/ Zainea, Danaă:ă"Educa iaăecologicaălaăvârstaăpreşcolar "

EDUCA IEăECOLOGIC ăLAăVÂRSTAăPREŞCOLAR

BO UăTATIANAăăăăăăăăăăăăăăăă
GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR.10ă
HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

Natura are nevoie de prieteni! Orice copil poate deveni un prieten al naturii, cu condi iaă s ă
respecte natura. Pentruăap rareaămediuluiăînconjur tor,ăeduca iaăecologic ătrebuieăs ăînceap ăînc ădină
gr dini ă şiă aceastaă acum,ă înainteă caă naturaă s ă moar ă subă ochiiă noştri. Copiiiă înva ă despreă mediuă
observând, cântând, spunând poezii, desenând, povestind,ăf cândămiciăexperien e.ă Copilul,ă înc ădeălaă
ceaămaiăfraged ăvârst ,ăînainteădeăaăveniălaăgr dini ,ăseămişc ,ăîntreab ,ămanifest ăoămareăcuriozitate.ă
La toate „de ce-urile” luiăr spundăp rin ii,ăbunicii,ăfiecareădup ănivelulădeăinstruireăşiăexperien .ăDară
primeleă formeă organizateă înă cunoaştereaă deă c treă copiiă aă mediuluiă înconjur toră apar ină gr dini ei.ă Laă
aceast ăvârst ăprinăcunoştin eleăînsuşiteăşiădeprinderileăformateăseăpuneăprimaăpiatr ălaătemeliaăeduca ieiă
ecologiceăcareătrebuieăs ădevin ăoăcomponent ădeăprim ăm rimeăaăeduca ieiăpermanente.
Educa iaăecologic ălaăvârstaăpreşcolar ăseărealizeaz ăsubădiferiteăforme:ăobserv ri,ălecturiădup ă
imagini, convorbiri, jocuri didactice, cântece,ăjocuriăcuătextăşiăcânt,ăpoveşti,ăpovestiri,ălegende,ăactivit iă
practice-gospod reşti,ădesen,ăpictur ,ămodelaj,ă memoriz ri,ătraseeăaplicative,ăjocuriă deă rol,ăconstruc iiă
cuămaterialeădinănatur ,ăvizite,ăplimb ri,ăexcursii,ăactivit iădeăîngrijireăaăplantelorăşiăanimalelor.ă
Activit ileă desf şurateă laă „Col ulă naturii” au creată dină plină condi iileă necesareă urm ririiă
evolu ieiăunorăplante,ăunor animale, formându-li-seăideeaăca,ăpentruăaăcreşte,ăaăseădezvolta,ăauănevoieădeă
existen aăfactorilorămaterialiă(ap ,ălumin ,ăc ldur ,ăaer),ădarăşiădeăingrijireăcorespunz toare. De un real
folosăpentruăformareaăatitudiniiăactiveăprivindăprotec iaămediuluiăinconjur torăauăfostăjocurile didactice:
“Facemă cur enie” şiă “Miciiă gr dinari”.ă Astfel,ă copiiiă auă efectuată ac iunileă indicateă şiă liă s-aă cerută s ă
spun ăcumăprocedeaz ăcuăresturileă(gunoiul)ărezultat. Educa iaăprivindămediulăesteăunăprocesăcareăareă
scopulă s ă imbunat easc ă calitateaă vie iiă prină asigurareaă oameniloră cuă „uneltele” de care au nevoie
pentruăaărezolvaăşiăimpiedicaăproblemele de mediu.
„Suntem prietenii naturii!” este o activitate de educațieăecologic ăși de protecție a mediului.
Obiectiveleăurm rite:
 Cunoaştereaăunorăelementeăcomponenteăaleălumiiăinconjuratoare,
 Formareaăşiăexersareaăunorădeprinderiădeăîngrijireăşiăocrotireăaămediului;
 Formarea unei atitudini ecologice responsabile;
 Participareaăşiăimplementareaăăproiectului ecologic „Prietenii naturii!”
Modalit iă deă realizare: activitateă practic - aplicativ ă deă plant riă deă pomişoriă şiă flori,ă
convorvire,ăexerci iuăşiăcântec.
Descriereaă activit ii: preşcolariiă auă adusă deă acas :ă pomi,ă panselu e şiă p r lu eă înă ghiveciă
precumăşiăsemin eădeăflori:ăcr i e, guri a- leului,ăbun ădimine iăşiăstropitori.ăPrintr-o convorbire despre
frumuse eaăgr dini elorădeăfloriăle- amăpropusăs ăăîns mân măăşiănoiăsemin eleădeăfloriăăşiăs ăplant mă
nucii,ă pruniiă şiă teii,ă precumă şiă floriceleă dină ghiveci,ă înă gr dinaă deă floriă şiă înă curteaă gr dini ei.ă Amă
demonstrat modul de lucru. Astfel,ăpreşcolariiăauăefectuatăac iunileăindicateăăînăechipeădeăcâteă5,ăăfiindă
ajuta iăînăpermanen ădeăc treăeducatoare.ăăLaăfinalulăactivit iiăăauăcântatăcântecele: Cop celul,ăSambaă
florilorăşiăauădansatăîntr-unăcercăînăjurulăpomişoriorăplanta i.
49
 Evaluarea activit ii: realizareaă unuiă posteră ecologică pentruă afişată înă clas ,ă realizareaă unoră
jocuriăădeăcrea ieăcuătema: „Suntem prietenii naturii!” şiăărealizareaăuneiăpovestiriăcreate:ă„Am plantat
unăcop cel”.
Îndemnă deă inută minte!:ă Să iubim şi să ocrotim natura; ea face din tezaurul de frumuseţe a
acestei lumi
Prin utilizarea CD-ului „PitiClic" Micul ecologist- joc concurs amă urm rit atât transmiterea
unorăcunoştinteădinădomeniulăeduca ieiăecologiceădar,ămaiăales,ăstimulareaăinteresuluiăpreşcolarilorăfa ă
deăşiăconştientizareaăpreşcolarilorăspreăaădeveniăresponsabiliăfa ădeăp strareaăs n t iiămediului.
Astfel PitiClic Ecologist îiăinvit ăinălumeaăminunat ăaănaturii,ăs ăafleădespreăinsecte, mamifere,
reptile,ă pasariă şiă animaleă marineă dândă clică peă „Dină lumeaă celoră careă nuă cuvânt ".
Dacaăvorăăs ăfieăăprietenulăp s rilorădinăp dure,ăătrebuieăăs ăleăconstruiasc ăc su eăpentruăvremeăreaălaă
"Prieteniiă pas relelor" sau se pot juca "de-a num ratul".ă Numaiă r spunzândă corectă laă ghicitoriă şiă
accesând „Lumeaă prieteniloră careă nuă cuvânt ” vor aflaă cumă potă ingrijiă acas ă animalulă preferat.
Potrivind literele prin „Imagini descifrate, cuvinte minunate" pot descoperi cuvinte importante pentru
vocabularulăoric ruiăecologist.ă"S.O.S.ădeşeurileăsufoc ăp mântul" îiăinva ăs ăăp strezeăăcuratămediulăină
careătr iescăşiăăsortândămaterialeleăreciclabileăăîşiăp streaz ăs n tatea
Plimb rileăsi viziteleăauăconstituitămijloaceăcareăauăcompletatăreprezent rileălorădespre animale
şiă plante,ăpercepereaăfrumosuluiădinănatur .ăAmăorganizată ină acestă sensăoăvizit ălaăGr dinaăzoologic ă
dinăBârladăşiăplimbareălaăMan stireaăMoreni-Coteştiădinăjude ulăăăVaslui.ă Copiiiăauăinv atăs ăadmireă
parcurileăcuăflori,ăs ăobserveăvia aăuneiăinsecte,ăobiceiurileăuneiăp s ri,ăauădevenităprieteniiănaturii,ăapoiă
protectoriiăei.ăAuăin elesătotodat ăc ăingrijireaănaturiiăincepeăcuămuşcataădinăfereastr ,ăcuăg rg ri aădeăpeă
firulădeăiarb ăşiăchiarăcuăigienaăpropriuluiăcorp.
În concluzie, educa iaă ecologic ă reprezint ă oă modalitateă prină careă preşcolarulă poate ajunge la
cunoaşterea, în elegereaă şiă respectareaă naturii,ă aă mediuluiă înconjur tor. Cunoaştereaă naturiiă trezeşteă
gândireaăcopilului,ăcontribuieălaădezvoltareaăcapacit iiăcreatoareăaăpreşcolarului, la dezvoltarea vorbirii
corecteă şiă coerente,ă f cându-lă astfelă peă copilă s ă meditezeă asupraă fenomeneloră şiă corpuriloră ce-l
inconjoar .

BIBLIOGRAFIE:
1. Asocia iaă educatoarelor,ă Pro/ Ecologia mileniului III, Revist ă deă educa ieă ecologic ,ă Editura
Reprograph, Craiova, 2013
2. Geam n ,ă Nicoletaă Adriana(coord),ă ă Dimaă Maria,ă Educaţia ecologică la vârsta preşcolară-mic
îndrumar pentru educatoare- SuplimentăalărevisteiăInv mântăăPreşcolar,ă2008
3. Iacob, Adelina ( coord) Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, Ghid metodic pentru cadrele
didactice, 2007
4. http://www.soft4kids.ro/piticlic_ecologie.htm
5. Naturaăseătrezeşteălaăvia – softăeduc ionalăEduteca

50
 ,,DRUMUL SPRE VIITOR TRECE PRIN PREZENT’’

UNGUREANU MARIA
GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR. 2
HU I, JUDE ULăVASLUI

,,Totăceeaăceănuăavemălaănaştereăşiăneăvaătrebuiăcândăvomăfiămari,neăesteădatăprinăeduca ie’’ăăă
( J.J. Rousseau )
Naturaă neă d ruieşteă cuă bucurieă şiă simplitate,ă dină plină iă necondi ionat,ă toateă bunurileă sale.ă
Civiliza iaă uman ă areă rolă importantă înă evolu iaă ecosistemeloră deă peă planetaă noastr ,ă dar,ă dină p cateă
omulănuăpareăs ăfieăconştientădeăimensul rol pe care îl are. Deteriorarea echilibrului natural provocat de
acestaăesteăunăpericolăpentruăgenera iileăactualeăşiăceleăviitoare.ă
Educa iaăecologic ăîncepeăînc ădinăgr dini .ăCopiiiătrebuieăs ăfieădescoperitori,ăs ăpriveasc ,ăs ă
asculte,ă s -şi mobilizezeă vibra iileă inimiiă descoperindă şiă pre uindă comorileă ascunseă aleă lumii,ă iară
cunoştin eleăşiădeprinderileăformateăs ăconstituieăpiatraădeătemelieăaăeduca ieiăecologice,ăcareăs ădevin ă
oă component ă important ă aă educa ieiă permanente.Dat ă fiindă deschidereaă şiă receptivitateaă deă careă dauă
dovad ăcopiiiăpreşcolari, acumăesteămomentulăs -iăsensibiliz măşiăs -iăfacemăs ăpriveasc ăatentălaătotă
ceeaăceăîiăînconjoar .
Esteă momentulă s ă neă aducemă aminteă cumă s ă tr imă înă armonieă cuă Naturaă iară dac ă nuă ştim,ă
trebuie s ăînv măcumăs ăoăajut m,ăs ăoăinfluien m,ăs ăoăap r m,ăs ăoăprotej m.ăTrebuieăs ăîiăajut mă
peăcopiiiăpreşcolariăs ăîn eleag ăşiăs ăconştientizezeăc ,ăpentruăaăprimiăcevaăînăschimb,ăvorătrebuiăcaăeiă
s ăd ruiasc ămaiăîntâi.ăS ăîiăînv măs ăd ruiasc ărespect,ăprotec ie,ăprietenie,ăocrotireăşiăvorăprimi,ăînă
schimb,ă oă prietenieă sincer ă aă Naturii,ă manifestat ă printr-ună mediuă curat,ă lipsită deă poluare,ă careă s ă
conduc ălaăîmbun t ireaăst riiădeăs n tateăaăomenirii.
Nuătrebuieăs ăuit mă deă educa iaăceloră „7 aniă deă acas ” prin care unui copil i se pot transmite
celeă maiă elementareă normeă deă comportamentă careă s ă constituieă fundamentulă ac iuniloră unuiă cet eană
preocupată deă mediulă înă careă tr ieşte.ă Dară pentruă c ă nuă to iă p rin iiă potă realizaă acestă lucru,fieă dină
neştiin ,dinăignoran ăsauăpoateănumaiădinălips ădeătimp,activit ileăceăseădesf şoar ăînăgr dini eăauăoă
foarteămareăimportan .
Primeleăac iuniăpotăîncepeădeălaăgrupaămic ,atunciăcândăpreşcolarulăesteăsf tuităs ăduc ăresturileă
laăcoşulădeăgunoi.Dac ălaăînceputăvaăfaceăacestălucruăpentruăc ă,,aşaăspuneădoamnaăsauămama,încetă -
încetăvaăîn elegeăsemnifica iaăgestuluiăşiăîlăvaărepeta,chiarădacaăesteăpeăstrad ăsauăînăcurte.
Prinăactivit ileăpropuseăînăcadrulăproiectuluiă,,S ăfacemăcevaăpentruăplanetaănoastr ’’amădorit
s ă contribuimă laă însuşireaă unoră normeă deă comportamentă necesareă pentruă aă siguraă echilibrulă dintreă
s n tateaă individului,aă societ iiă şiă aă mediului,ă s ă îiă înv mă cumă potă ajutaă laă îmbun t ireaă calit iiă
vie ii,asigurându-leă cunoştin e,deprinderi,dându-leă motiva iiă şiă valorizândă angajamenteleă loră pentruă
p strarea,ămen inereaăunuiămediuăcurat.ă Ne-amăpropusăs ăform mălaăcopiiăoăatitudineădezaprobatoareă
fa ă deă ceiă careă încalc ă legileă şiă normeleă ecologice,ă s ă îiă înv mă s ă coopereze,ă s ă colaboreze,s -şiă
transfereăsentimenteădeăprietenieăşiăadmira ieăfa ădeăNatur .ăNe-amăalesăcaăgrupă int ăcopiii,avândăînă
vedereăfaptulăc ăbuneleădeprinderiăseăformeaz ădeălaăceleămaiăfragedeăvârste,ăconştienteăfiindădeăfaptulă
c ă semin eleă sem nateă deă noiă acumă voră daă roade.ă Un vechi proverb românesc spune :,,Pomul când e
mic se-ndreapt .’’
Faptulăc ,înă calitateădeă cadreădidacticeăorganiz mă ac iuniă diverseăîmpreun ăcuă copiii,ă nuăesteă
suficient. O realizare într-adev răimportant ăarăfiăs ăform măcopiilorăacelăinteresăşiăaceleăabilit iăcareă
s ă leă permit ă s ă în eleag ă cumă seă organizeaz ă astfelă deă ac iuniă şiă s ă ac ionezeă dină imboldă propriu.ă
Ac iunileădeăigienizareăajut ălaărealizareaăeduca ieiăecologiceălaănivelulăsentimentelor,alăatitudinilorăfa ă
deămediuăsauăalăimplic riiăînăactivit ileăceăarat ăaten iaăacordat ămediului.Interesulăşiădragosteaăpentruă

51
natur ăsunt,laămajoritateaăcopiilor,instinctive.ăDeăasemenea,ăcomportamenteleăşiă convingerileăformateă
laăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăp streaz ăcelămaiăbineătoat ăvia a.
“Apropie-l (pe copil) de probleme şi lasă-l să răspundă singur, să-şi întemeieze ce ştie, nu pe ce
i-ai spus tu, ci pe ceea ce a înţeles el, să nu înveţe ştiinţa ci s-o gândească. Să-i menţină trează
curiozitatea, condiţie de a-l apropia de lumea ştiinţei. Să-l sfătuim pe copil să observe, să cerceteze şi
să descopere.” (J. J. Rousseau)
Natura,ăprinăcaracterulăs uăviuăşiădinamic,ătrezeşteăinteresulăcopiilor.
Subăîndrumareaăeducatoarei,ăactivit ileădeăcunoaştereăaămediuluiăînconjur torăîiăînarmeaz ă
peăcopiiăcuăinforma iiădiverse,ăl rgindu-leăorizontulăintelectualăşiăafectiv,ădezvoltându-le capacitatea de
aă cercetaă şiă deă aă descoperiă rela iileă dintreă fenomene,ă leă r spundeă dorin eiă acestoraă deă investigare,ă
r spundeăcuriozit iiălor,ăcaracteristzic ăşiăspecific ăvârstei.
Curiozitateaă peă careă oă manifest ă copiiiă fa ă deă mediulă înconjur toră trebuieă permanentă
men inut ăşiătransformat ăîntr-oăputertnic ădorin ădeăaăaflaămaiămultăşiămaiămulteăşiădeăaăîn elegeăce se
întâmpl ădincoloădeăaparen e.
Putereaăexempluluiăesteăfoatreăimportant ălaăaceast ăvârst .ăDeoareceăcopiiiăimit ăceeaăceăv d,ă
adul iiă dină jurulă loră trebuieă s - iă controlezeă comportamentulă înă permanen .ă Deă aceeaă trebuieă s ă
dovedimăcopiilorăc ănuăneăesteăindiferentănimicădinăceeaăceăseăpetreceăînăjurulănostru.ăTotodat ăcopiiiă
suntădorniciăs ăparticipeălaăac iuniădeăamenajareăaăloculuiăînăcareătr iescăşiăseăjoac .ăAşadarăeiăseăvoră
implicaă cuă pl cereă înă activit iă deă îngrijireă aă planteloră şiă animalelor,dară trebuieă s ă fieă laă felă deă
entuziasma iăşiădeăparticipareaălaăac iuniădeăcur areăaăspa iuluiăînăcareăseăjoac ,înva ăsauălocuie te.Înă
acestă cază intervineă putereaă cuvântuluiă şi,ă renun ândă laă directive,ă observa iiă criticeă sauă chiară
amenin ri,cuă ajutorulă înjcuraj riloră şiă aă implic riiă cadreloră didactice,ă copiiiă îşiă potă formaă
comportamenteăceădovedescădorin aădeăaănuădeterioraăloculăînăcareăseăafl .ă
Îns ă oă simpl ă ac iuneă deă cur enieă nuă poateă însemnaă educa ieă ecologic ,ă deoareceă prină
intermediul acestui tip deă educa ieă putemă aflaă despreă modulă cumă esteă structurată mediulă şiă cumă
func ioneaz ăacesta,ăneăexplic măproblemeleăcuăcareăseăconfrunt ămediulăşiăputemăidentificaăsolu iileăceă
pot fi folosite pentru remedierea acestor probleme.
Obiectivulă generală ală Educa ieiă ecologiceă vizeaz ă formareaă laă copiiiă preşcolariă aă atitudiniloră şiă
comportamentelorăecologiceăcareăs ăduc ,ăînătimp, laăadoptareaăuneiăatitudiniăcorespunz toareăfa ădeă
Natur ,laăcunoaştereaăunorăsolu iiănecesareărezolv riiăproblemelorădeămediu,ăînc ădeălaăvârsteleămiciăşiă
sensibilizareaăcopiilorăcuăprivireălaăfrumuse ileăNaturii.Acestăobiectivăgeneralăderiv ădinănecesitateaădeă
aăprotejaăNaturaădeăac iuneaănecontrolat ăaăOmuluiă iădeăaăr spundeălaăstrig tulădeăalarm ăcareăseăfaceă
auzit pretutindeni: ,,Salva iăNatura!”
Preşcolariiăăparticip ăcuăplacereăal turiădeăşcolariăşiăcadreădidacticeălaăactivi iuniădeăecologizareă
maiă alesă dac ă liă seă explicată importan aă particip riiă activeă laă via aă comunitar ă prină astfelă deă activit iă
cur enieălaănvelă oraş.Participândăcuăcopiiiă laăastfelă deăactivit i,neăgândimă iălaăac iuneaăbenefic ăpeă
careă mişcarea,ă înă sine,ă oă areă asupraă organismului,dară şiă laă modulă înă careă copiiiă îşiă conştientizeaz ă
propria valoarea, seăsimtăimportan iăşiăcontribu iaălaăechilibrulămediuluiăînconjur tor.ă
Educa iaă ecologic ă presupuneă cunoştin e,ă atitudini,ă conduiteă careă seă dobândescă într-un timp
îndelungată ceă seă potă realizaă prină toateă activita ileă instructiveă careă seă desf şoar ă înă gr dini ă cuă ară
fi:observ rileădirijateăşiăspontane,lecturileădup ăimagini,ăconvorbirile,ămemoriz rile,ămiciăexperimenteă
laă col ulă naturii,ă jocurileă didacticeă iă jocurileă deă rol.Ună rolă laă felă deă importantă îlă auă iă
activit ileorganizateăpeăariiădeăstimulare,creândăcondi iileăpropiceăăinvestiga ii,descoperiri,experien eă iă
experimente etc.
Aria de stimulare ŞTIIN seăameneajeaz ăînăfunc ieădeăanotimpăşiădeătemeleădeăinteresăpeăoă
perioad ădeterminant .ăAstfelăpentruăproiectulăPasălaăpasăcuăprim varaăseăvorăgasiăplanşeăcuăaspecteădeă
prim var ,ăt viăcuăsemin e,crengu eăînmugurite, flori,ierbar, legume, ghivece etc.

52
Lucr riileădeălaăariaădeăstimulareă ART vorăreflectaămodulăcumăcopiiiăv dălumeaăînconjur toare.ăSeă
planific ă temeă diverseă iă accesibileă deă exemplu,,Câmpă cuă floriă ,ă ă ,,Fluturi’’,ă ,,Plou ’’,,,Floriă deă
prim var ’’,ă ,,Vină pasarileă c l toare’’, ,,Copaculă ă înflorit’’, ,,Micileă vie uitoare’’,ă ,,Copiii îngrijesc
curteaăgr dini ei’’ăetc .
Aria BIBLIOTEC ă îmbog esteă cunostin eleă cognitive,formeaz ă interesulă pentruă ocrotireaă şiă
protejareaănaturiiăprinălectureădup ăimagin,scurte povestiri,memoriz ri,lectureăaleăeducatoarei.Alegereaă
materialelorăseăfaceătotăădupaănevoileăcopiilor,dup ătemeă-cuăc r iădeăpoeziiăşiăpoveştiădespreăvie uitoareă
careă voră sensibilizaă copii,c r iă deă colorat,ă ă confec ionateă deă ei,ă jocuriă deă mas ,ă jetoane,ă casete cu
poveşti,calculatorăcuăjocuriăspecificeăcopiilorăetc.
Jocurile de rol din cadrul ariilor de stimulare sau din cadrul jocurilor liber alese trebuie privite
înăinterdependen ăcuăexperien aăădeăvia ăaăcopiilorăşiăcuădeprinderileăformateă.Astfelă,în jocurile ,,De-a
gradinarii , ,,De-aăflor resele’’, copiiăajuta iădeăeducatoareăpotăamenajaăînăcurteaăgr dini eiăronduriăcuă
flori,straturi de legume .
Contribu iaă roluluiă prină alteă jocuriă naturiiă înă via aă omuluiă ,dară şiă contribu iaă omuluiă laă dezvoltareaă
mediuluiă seă realizeaz ă şi ,,Caut - iă ună prietenă înă lumea plantelor-animalelor,ă ,,Tuă eştiă apaă ,euă suntă
aerul’’,ă,,Cumăaiătr iăpustieăpeăoăplanet ăpustie.’’
Ună mijlocă atr g toră şiă accesibilă prină careă copilulă îşiăînşuşeşteă oă serieă deăcunoştin eă esteă jocul
didactic.Dup ăceăauărealizatăactivit iădeăobservareădespreăcaracteristicileăanimalelorăseăpoateăorganizaă
jocul ,,Musafirulănostru’’.Înăcadrulălui,copiiiăauăădeărezolvatăsarciniă-s ărecunoasc ăanimalulă,s ădescrieă
tr s turileălui,s ăprecizezeămediulăundeătr ieşte, s ăenumereăfoloaseleăpeăcareăleăaducă,s ăindiceămoduriă
deăocrotireăşiăîngrijireăetc.
Povestirile transmităcunoştin eădespreănatur ăşiăeduc ăcopiiăînăspirităecologic.
Prin povestirile ,,Deă ceă ninge’’,,,Povesteaă fulguluiă deă z pad ’’ă deă E.C ld raruă micu iiă auă în elesă c ă
ninsoareaă seă formeaz ă iarna,cândă esteă frigă şiă pic turileă deă ap ă înghea ă transformându-se în fulgi de
z pad ., c ă z padaă esteă benefic ă solului,dară nuă înă cantitateă foarteă mare.Poveştileă ,,Dumbravaă
minunat ’’ă de M.Sadoveanu , ,,Padurea plânge, p dureaă râde’’ deă Cellaă Aldeaă Sârbuă îiă determin ă peă
copiiăs ăcomuniceăcuămediulănaturalăînăplanăafectivă, atitudinalăşiăcomportamental.
Memoriz rile suntăunămijlocădeăeducareăaălimbajuluiăşiăăunămodădeăcunoaştereăaănaturiiăşiădeă
formare a comportamentelor ecologice. Poeziaă ,,Gând celul’’ă deă E.Faragoă areă ună profundă mesajă
ecologicăcareăfaceăs ăvibrezeăsufletulăsensibilăalăcopiilor.
Activit ileă integrateă suntă maiă complexe,ă dară dezvoltaă ă încrederea, optimismul, spiritulă deă echip ,
ajutorulăreciprocăşi, nu în ultimul rând, socializarea.
Plimb rile, excursiile, viziteleă ofer ă avantajeă pentruă men inereaă s n t iiă fiziceă şiă psihce.
Contactulăcuănaturaăsporeşteăeficien aădemersuluiăspecificăalăeduca ieiăecologice.
Educa iaăecologic a copiilorăseărealizeaz ăcuăsuccesădac ăînăactiunileăorganizateădeăeducatoareă
seă urm rescă obiectiveă accesibileă şiă posibilă deă realizat,cuă con inuturiă ,strategiiă didacticeă şiă tematiciă
corespunz toare,iarăcopiiiăvorăporniăînăvia ăcuăconvingeriăclareăprivindănecesitateaăprotej riiămediului
şiăseăvorăimplicaăactivăşiăliăseăvaădezvoltaăsim ulădeăini iativ ăşiăalăr spunderii.

53
 S ăIUBIMăŞIăS ăOCROTIMăNATURA

BOTEZATU GETA
GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă2
HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Dragosteaăşiărespectulăpentruămediulăînconjur torăseăînva ădeălaăvârsteăfragede.ă

Copiiiătrebuieăs ăseăapropieăcuădragosteădeănatur ăşiăs ăînve eăs ăoăocroteasc .ă Prinăactivit ileă
noastreă dină gr dini ă nuă suntă treziteă numaiă sentimenteleă deă admira ieă aleă copiiloră pentruă frumuse ileă
naturii,ăciăşiăformateădeprinderiădeăap rare,ăconservareăşiădezvoltareăaămediuluiăînconjur tor.
Interesulă şiă dragosteaă pentruă natur ă sunt,ă laă majoritateaă copiilor,ă instinctive,ă dară
comportamenteleăşiăconvingerileăformateăcopiilorălaăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăpastreaz ă
celă maiă bineă toataă viata.ă Înă educa iaă realizat ă înă gr dini ă trebuieă saă pornimă deă laă interesulă firescă ală
copiilorăpentruăplanteăşiăanimale,ăpentruăceeaăceăreprezint ,ăînăgeneral,ănaturaăpentruăei.
Scopulă principală ală educa ieiă privindămediulă înconjur torăesteă acelaădeă aă oferiăfiec ruiăindividă
posibilitateaă deă aă manifestaă oă atitudineă personal ,ă responsabil ă fa ă deă mediulă înă careă tr ieşte.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Educa iaă ecologic ă areă semnifica iaă deprinderiiă unuiă anumită modă deă aă în elegeă rela iaă dintreă omă şiă
mediulădeăvia ,ăcareănuăesteănumaiăalăs u,ăciăşiăalăplantelorăşiăanimalelor.ăPunctulădeăplecareăalăacestuiă
demersă îlă constituieă opticaă noastr ă ceă trebuieă s ă exprimeă respectulă pentruă mediulă naturală deă careă
beneficiemă cuă to iiă şiă peă careă îlă voră moşteniă genera iileă viitoare.ă Deci,ă esteă importantă caă noi,ă ceiă ceă
avem misiunea de a-iă educaă peă ceiă mici,ă s ă avemă oă conştiin ă ecologic ă bineă conturat ,ă pentruă caă
ac iunileăpeăcareăleădesf şur măs ăfieăeficienteăşiăcredibileăînăfa aăcopiilor.
La vârsta de 4-6ăani,ăseăpunăbazeleăprimelorăcunoştin eăînăceeaăceăpriveşteăcunoaştereaămediuluiă
înconjur tor,ăavândăconvingereaăc ăputemăs ătrezimăinteresulăcopiilorăpentruătot ce-iăînconjoar ăşiăs ăleă
form măoăatitudineăpozitiv ăfa ădeămediu.
Activitateaăecologic ăîncepeădinăgr dini ăşiătrebuieăcontinuat ătoat ăvia a.ăÎiăînv măpeăcopiiăs ă
în eleag ăc ănaturaăînseamn ăviitorul,ădarăaăfaceăcevaăpentruăsalvareaănaturii,ăatâtădeăamenin at ăast zi,ă
înseamn ă aă contribuiă laă fericireaă fiec ruiaă dintreă noi. Înă acelaşiă timp,ă dorimă caă ac iunileă noastreă
extraşcolare,ă deă aă protejaă şiă iubiă frumosulă dină natur ,ă s ă fieă oă lec ieă dat ă comunit iiă şiă p rin ilor,ă deăă
proprii lor copii.
Înăgr dini ăăpreşcolariiăsuntăfoarteăreceptiviălaăceeaăceăliăseăarat ăşiăliăseăspuneăînăleg tur ăcuă
mediul,ădorindăs ăseăimplice,ăatâtăcâtăleăpermităputerileălor,ăînăprotejareaălui.ă
Aă ocrotiă şiă îmbunat iă mediulă înconjur toră reprezint ă pentruă întreaga societate un obiectiv
primordial,ă oă sarcin ă aă careiă realizareă trebuieă coordonat ă şiă armonizat ă foarteă bineă înă sistemulă
educa ional.ă Ac iuneaă deă protec ieă aă mediuluiă nuă esteă uşoar ă înă comunitate.ă Schimbareaă mentalit iiă
oamenilorăesteădificil ,ăiarăf r ă educa iaăfiec ruiăindividăînăacestăsens,ăîncepândădeălaăvârsteătimpurii,ă
oriceădemersălaăscaraăsocial ădeăocrotireăaămediuluiăesteăsupusăeşecului.
Îiăînv măastfelăpeăceiă miciăc ăp mântul,ăcuătotăceăareăfrumos,ăesteămamaănoastr .ă Înc ădeălaă
naştere,ă copilulă creşteă şiă seă dezvolt ă subă influen aă mediului,ă acestaă constituindă principalaă surs ă deă
informa iiăceăvorăstaălaăbazaăprocesuluiădeăcunoaştereăaărealit ii.ăGr dini aăofer ăfiec ruiăcopilădeăvârst ă
preşcolar ă cadrulă adecvată dezvolt riiă saleă intelectuale,ă afective,ă socialeă şiă fizice,ă constituindă bazaă
piramideiăînăplanulăcunoaşteriiăşiăalăform riiăpersonalit ii.
Seă impuneă ca,ă înc ă dină grupeleă preşcolare,ă copiiiă s ă cunoasc ă formeleă deă via ă existenteă înă
mediulă înconjur toră şiă s ă înve eă s ă leă ocroteasc .ă Eiă trebuieă s ă cunoasc ă şiă resurseleă naturaleă careă
asigur ă via a,ă dară şiă cauzeleă şiă formeleă deă manifestareă aleă dezechilibreloră naturaleă dină mediulă
înconjurator, în special a celor produse de om.
54
 Ceeaă ceă înva ă copiiiă înă primiiă aniă reprezint ă maiă multă deă jum tate decâtă voră înv aă înă restulă
vie ii.ăAstfel,ăeduca iaăomuluiăîncepeădinăcopil rie.
Menireaă noastr ,ă aă cadreloră didactice,ă esteă d ruirea,ă “multiplicarea” binelui, a dragostei, a
credin ei,ă aă grijiiă fa ă deă P mânt,ă careă deă miiă deă aniă esteă casaă noastr .ă Datoriaă noastr ă esteă deă aă
transmiteă copiilor,ă urm torulă mesaj:ă „viitorul omenirii este în mâinile noastre”. Noiă to iă suntemă oă
p rticic ădinănatur ăşiădeăaceeaătrebuieăs ăavemăgrij ădeăea,ăs ăoăiubim!
Prinăac iunileăorganizateăcuăgrupeleădeăcopiiăurm rimă s -iă înv măpeăaceştiaăs ăîn eleag ăşiă s ă
iubeasc ănatura,ăs -iăp trund ătaineleăşiăs ăoăprotejeze,ăs ăleăs dimăînăconştiin ădorin aădeăaăoăp straă
intact ,ăs ăîn eleag ăfaptulăc ăoriceăfiin ăareădreptulăs ătraiasc ăîntr-unămediuăcuratăşiăs natos.
Mijloaceleăceleămaiăeficienteăpentruătransmitereaăacestorăînv minteăc treăcopii,ăsuntăceleălegateă
deă particularit ileă loră deă vârst :ă observ rileă directe,ă experimenteleă simple,ă povestirile,ă jocurileă
ecologice,ă diafilmeleă şiă diapozitivele,ă plimb rile,ă excursiileă şiă drume iile.ă Pentruă aă nuă suprasolicitaă
copiiiă deă fiecareă dat ,ă amă regândită activit ileă zilniceă înă ansamblulă loră – cuă deosebireă con inutulă
acestora,ă strategiileă deă lucruă aplicate,ă punândă accentă peă desf şurareaă activit iloră înă viziuneă
interdisciplinar .ă Caă urmare,ă concluziaă desprins ă aă fostă c ă pentruă aă ob ineă rezultateă pozitiveă cuă
preşcolarii,ă fiecareă ac iuneă ecologic ă trebuieă s ă fieă conceput ă şiă realizat ă subă form ă deă jocă sauă s ă fieă
înso it ădeăunăjocăecologic,ădeoareceăcopiiiăauănevoieăs ăseăjoaceăpentruăaăseădezvoltaăşiăpentruăaăînv aă
despreălumeaădinăjurulălor.ăJoculăesteăcaleaădirect ăprinăcareăcopilulăîşiăîmbog eşteăsferaăcunoştin elor,ă
iaă maiă uşoră contactă cuă mediulă ambiant,ă îşiă dezvolt ă motricitatea,ă seă orienteaz ,ă stabileşteă rela ii şiă
ac ioneaz .
Copiiiă în elegă no iuniă elementare,ă precum:ă floare,ă fruct,ă legum ,ă animală domestic,ă animală
s lbatic,ăjuc rie,ăanotimp,ăetc..ăSubăîndrumareaănoastr ăăîncepeăs ăseădezvolteăcapacitateaăpreşcolariloră
deă aă cerceta.ă Observareaă dezvolt riiă şiă schimb riiă înă timpă aă plantelor,ă aă creşteriiă animalelor,ă aă
succesiuniiă anotimpurilor,ă aă fenomeneloră naturaleă specificeă fiec ruiă anotimpă îiă ajut ă peă copiiă s ă
perceap ,ăs ăsesizezeăinterdependen aădintreăfenomeneleănaturaleăşiăsociale,ădintreănatur ăşiăom,ădintre
omăşiăsocietate,ăînl turândăposibilitateaădeăaăinterpretaălumeaăînămodăeronat.
Pentruăaceasta,ăăîncerc mămereuăs ăpunemăaccentăpeăvaloareaăeducativ ăaăjocurilorădidactice,ăînă
formarea unui comportament pozitiv pentru mediul înconjurator. Prin practica cercet riiăputemăajungeă
laă sufletulă copilului.ă Prină joc,ă seă poateă formaă cuă uşurin ă oă concep ieă despreă lumeă şiă via ,ă copilulă
devenind participant activ la propria instruire.
Dezvolt m,ăînărândulăcopiilor,ăcapacitateaădeăaărela ionaăcuămediul,ădeăaăidentificaăproblemeleăşiă
deă aă enun aă solu iiă deă interven ieă înă vedereaă protej riiă mediuluiă înconjur tor.ă Îiă sf tuimă totodat ,ă peă
p rin i,ăs -şiăînve eăcopiiiăs ăac ionezeăcuărespectăfa ădeămediu.
Dintreă activit ileă peă careă careă gr dini aă noastr ă le-aă desf şurată şi care contribuie la
implementareaăconceptuluiădeădezvoltareădurabil ăamintim:ăcur areaăşiăamenajareaăspa iuluiăverdeădină
curteaăgr dini ei,ăcolectareaăselectiv ăaădeşeurilor,ăplantareaădeăpomiăşiăflori,ăinsuflareaădeprindeririloră
de utilizare responsabil ăaăapei,ăenergieiăşiăconştientizareaănecesit iiăeconomisiriiăacestorăresurse.
Dintreă multitudineaă deă mijloaceă prină careă seă realizeaz ă interac iuneaă copil-mediu un loc
importantăîlăocup ăplimb rile,ăexcursiile,ăcareăauăcaăscopăcunoaştereaădeăc treăcopiiăa unor arii protejate
şiănecesitateaăprotej riiăacestorăarii.
Activit ileă deă cunoaştereaă mediuluiă înconjur toră suntă completate,ă prină prismaă şiă muncaă
educatorilor,ădeăoportunitateaăoferit ăcopiilorădeăaătr iăexperien eădeăcunoaştere,ădeăaăparticipaălaălec ii
despreănatur ,ădinăvia aăplantelor,ăanimalelor,ăfenomenelorădinănatur ,ăcâtăşiădespreăcontribu iaăomuluiă
laă îngrijireaă şiă protec iaă mediuluiă înconjur tor.ă Astfel,ă contactulă nemijlocită ală copiiloră cuă naturaă şiă
formeleăeiădeăvia ăsporeşteăeficien aădemersuluiăeduca ional.
Avândăunăcomportamentăcivilizatăfa ădeămediulăînconjur torăvomăfiărespecta iădeăceilal i,ădară
vomăaveaărespectăşiăfa ădeănoiăînşine.ăIarăplanetaănoastr ănuăpoateădecâtăs ăneămul umeasc !

55
 BIBLIOGRAFIE:
1.ăCurriculumăpentruăînv mântulăpreşcolară– Editura Didactica Publishing House- Bucureşti,ă2009.
2. MaziluăM.,ăEcologieăşiăprotec iaămediuluiăînconjur tor,ăTimişoara,ăEdituraăMirton,ă2004
3.ăGeam n ăNicoletaăAdriana,ăEduca iaăecologic ălaăvârstaăpreşcolar ,ăEdituraăCoresiăS.A.,ăBucureşti,ă
2008.

POLUAREA
ASPECTEăDEăEDUCA IEăECOLOGIC

BLÎNDA MARIA
GR DINI AăP.N. NR. 3
HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Planetaănoastr ăseănumeşteăP MÂNT şiăfaceăparteădinăgalaxiaăCaleaăLactee.ăSeănumeşteăaşaă

pentruă c ă miliardeleă deă steleă şiă planeteă dină careă esteă format ă pară peă ceră oă urm ă deă lapte.ă Deă sus,ă
P mântul,ă seă vedeă caă oă mingeă deă culoareă albastr .ă Datorit ă acesteiă culoriă esteă denumit ă şiă „Planeta
Albastr ”.ăŞti iădeăceăareăaceast ăculoare?ăPentuăc ăceaămaiămareăparteăaăP mântuluiăesteăformat ădină
m riăşiăoceane. Da,ăaşaăeste.Darăculoareaăalbastr ăpeăcareăoăvede iădeăpeăP mântăseădatoareaz ărazeloră
soarelui,ă careă trecă prină stratulă deă aeră ceă înconjoar ă P mântul.ă Acestă strată deă aeră careă con ineă şiă miciă
pic turiădeăap ,ăformeaz ăatmosfera.ăZiua,ăatmosferaăareărolulăde aăprotejaăP mântulăcuăoameni,ăplanteă
şiăanimaleădeărazeleăpericuloaseăaleăsoarelui.ăNoapteaăînăschimb,ăatmosferaăesteăcaăoă„plapum ” pentru
P mânt,ănel sândăc lduraăacumulat ăpesteăziăs ăseăpiard .Via aăpeăP mântăseădezvolt ădatorit ăenergiei,ă
c ldurii,ăluminii primite de la Soare.
Termenul de ecologie( din grecescul oikos careăsemnific ăcas ăşiă logos careăînseamn ăştiin ,ă
vorbire)ăcreatădeăE.ăHaeckelăînă1866,ădefineşteă„ ştiin aăcondi iilorălupteiăpentruăexisten ”, în special
rela iaăanimalelorăcuămediul,ăurm rindăşiămodulădeăcomportamentăalăacestora..
Mediul natural esteă oă no iuneă fundamental ă careă st ă laă bazaă ecologieiă caă ştiin .ă Înă Legeaă
protec ieiămediuluiănr.137/1995ămediul este definit ca „ansamblulădeăcondi iiăşiăelementeănaturale ale
Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice,
toateă materiileă organiceă şiă anorganice,ă precumă şiă fiin eleă vii,ă sistemeleă naturaleă înă interac iune,ă
cuprinzând elementele enumerate anterior,ă inclusivă valorileă materialeă şiă spirituale,ă calitateaă vie iiă şiă
condi iileăcareăpotăinfluen aăbun stareaăşiăs n tateaăomului.
țediulă înconjur tor constituieă ună mecanismă viu,ă cuă oă complexitateă deosebit ,ă deă aă
c ruiăintegritate şiăbun ăfunc ionareădepindeăîntreagaăactivitateăuman .
Men inereaăechilibruluiăecologicăesteăesen ial ăpentruădesf şurareaănormal ăaăvie ii.
Poluarea ~ reprezint ă contaminareaă mediuluiă înconjur toră cuă materialeă careă interfereaz ă cu
s n tateaăuman ,ăcalitateaăvie iiăsauăfunc iaănatural ăaăecosistemelor.ăPoluarea reprezint ămodificareaă
componentelorănaturaleăprinăprezen aăunorăcomponenteăstr ine,ănumite poluan i,ăcaăurmareăaăactivit iiă
omului,ă şiă careă provoac ă prină naturaă lor,ă prină concentra iaă înă careă seă g sescă şiă prină timpulă câtă
ac ioneaz ,ăefecteănociveăasupraăs n t ii,ăcreeaz ădisconfortăsauăîmpiedic ăfolosireaăunorăcomponenteă
aleămediuluiăesen ialeăvie iiă(Conferin aăMondial ăaăO.N.U.,ăŞtockholmă1972).
Poluarea mediuluiă aă ap rută odat ă cuă omul,ă dară s-aă dezvoltată şiă s-aă diversificată peă m suraă
evolu ieiă societ iiă umane,ă ajungândă ast ziă unaă dintreă importannteleă preocup riă aleă specialiştiloră dină
diferiteă domeniiă aleă ştiin eiă şiă tehnicii,ă aleă stateloră şiă guvernelor,ă aleă întregiiă popula iiă aă p mântului.ă
56
Primejdiaă reprezentat ă deă poluareă aă crescută şiă creşteă neîncetat,ă împunândă m suriă urgenteă peă plană
na ională şiă interna ională înă spiritulă ideiloră pentruă combatereaă polu rii.ă Poluarea poate fi natural şiă
artificial cu substan eănociveănumi iăpoluan i.ăPoluan iiăsunt:
biodegradabili ~ sunt substan eă(cumă ară fiăapaămenajer )ă careăseădescompunărapidă înă procesănatural.ă
Aceştiăpoluan iădevinăoăproblem ,ăcândăseăacumuleaz ămaiărapidădecâtăpotăs ăseădescompun ;
nondegradabili ~ sunt materiale care nu se descompun, sau se descompun foarte lent în mediu natural.
Odat ă ceă apareă contaminareaă esteă dificilă s ă seă îndep rtezeă aceştiă poluan iă dină mediu.ă Compuşiiă
nondegradabiliă(dioxine,ămaterialeăradioactive)ăpotăs ăajung ălaăniveleăpericuloase de acumulare.
Cele mai întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea
atmosferei.ă Acesteă elementeă deă baz ă vie iiă omeneştiă seă pareă c ă suntă şiă celeă maiă afectateă deă ac iunileă
iresponsabileăaleăfiin eiăomeneşti.ă
Poluarea apei ~ă Celeă maiă graveă modific riă aleă hidrosferei,ă provocateă deă c treă om,ă constauă înă
poluareaăapelor,ăadic ăalterareaăcalit ilorăfizice,ăchimiceăşiăbiochimice,ăprodus ădeăactivit ileăumane,ă
care face caăapeleăs ădevin ăimpropriiăpentruăfolosireaălorănormal .
Apa esteăunăfactorădeămediuăindispensabilăvie ii.ăEaăîndeplineşteăînăorganismămultipleăfunc ii,ă
f r ă ap ,ă toateă reac iileă biologiceă devenindă imposibile.ă Oameniiă folosescă ap ă înă diferite scopuri:
alimenta ie,ăad patulăanimalelor,ăiriga ii,ăproducereaădeăcurentăelectric.ăApaăesteăşiăcelămaiăieftinămijlocă
deă transport.ă Lipsaă apeiă esteă d un toare.ă Lipsaă deă ap ă sauă consumulă deă ap ă poluat ă areă multipleă
consecin eă negativeă asupraă omuluiă şiă s n t iiă sale.ă Agricultura esteă oă important ă surs ă deă poluareă aă
apeiă peă mariă întinderi.ă Pesticidele,ă fungicideleă şiă chiară îngr ş minteleă chimice,ă r spânditeă peă mariă
întinderi,ăsuntăantrenateădeăc treăapeleădinăprecipita iiăşiăoăparteăsuntăduseăînăapeleăsubterane, iar altele
suntăscurseăînărâuriăşiălacuri.ăÎnăfelulăacesta,ăapeleăcontinentaleăsuntăpoluateăcuăproduşiăchimici,ădintreă
care unii sunt foarte nocivi. Marile ferme zootehnice contribuieă laă poluareaă apeloră prină dejec iileă
animaliere care sunt deversate înă apeleă deă suprafa ă şi,ă par ial,ă seă infiltreaz ă înă apeleă subterane.ă
Industria polueaz ă gravă apele,ă punctual,ă prină deversareaă înă re eauaă hidrografic ă aă apeloră uzateă înă
diverseleăproceseătehnologice.ăAcesteăapeăsuntăînc rcateăcuăceleămaiădiverseăsubstan e chimice, unele
deosebitădeănocive.ăApeleămenajere,ăînc rcateăcuăsubstan eăorganice,ămicroorganisme,ădetergen iăşiăal iă
poluan i,ă constituieă importanteă surseă deă poluareă aă hidrosferei.ă Transporturileă navaleă contribuieă laă
poluarea apelor, indeosebi prin accidenteleăcareăseăsoldeaz ăcuăscurgereaăînăap ăaăpetroluluiăsauăaăaltoră
substan eănocive.ăOmenireaăaădevenităconştient ădeăpagubeleăşiăpericolulăpeăcareăîlăreprezint ăpoluareaă
apelor.ăDeăaceea,ăseăfacămariăeforturiăpentruăaăoăcombateăşiămaiăalesăpentruăaăoăpreveni. În acest sens, se
punăînăfunc iuneăsta iiădeăepurareăaăapelorăuzate.ăEpurareaăseărealizeaz ăpeăcaleămecanic ă(prinăre inereaă
substan eloră solideă cuă ajutorulă gr tarelor,ă sitelor,ă decantoarelor,ă deznisipatoarelor),ă peă caleă chimic ă
(prinăcoagulareaăşi precipitareaăsubstan elorănocive)ăşiăpeăcaleăbiologic ă(organismeăviiăcareăconsum ă
uneleăsubstan eănocive).ăLegisla iaădiverseloră riăimpuneăobligativitateaăepur riiăapelorăuzateăînainteădeă
aăfiădiversateăînăre eauaăhidrografic ăaăuscatuluiăsauăînăm riăşiăoceane.Creştereaănum ruliăpopula ieiăşiăaă
volumuluiăactivit ilorăeconomiceăprovoac ăoăcreştereăcontinu ăaănecesaruluiădeăap .ăResurseleădeăap ă
nuăsporesc.ăDeăaceea,ăoameniiădepunămariăeforturiăpentruăaăreduceăconsumulădeăap .ăAceast ăreducereă
se poate realizaă peă maiă multeă c i:ă perfecţionarea tehnologiilor, reciclarea apelor, utilizarea apelor
salmastre şi sărate, desalinizarea apei de mare.
Poluarea aerului ~ sursele principale sunt reprezentate de sursele artificiale (arderile,
transporturile,ă deşeurileă menajere).ă Principalaă surs ă oă reprezint ă proceseleă deă combustieă înă vedereaă
ob ineriiăenergieiăelectrice,ătermiceăsauămacaniceăpentruăproceseăindustrialeă(înc lzireaălocuin elorăsauă
func ionareaă motoarelor).ă Poluareaă aerului esteă cunoscut ă subă denumirea de „smog”, care este, în
general, un amestec de monoxid de carbon şiă compuşiă organiciă dină combustiaă incomplet ă aă
combustibililorăfosili,ăcumăarăfiăc rbunii,ăşiădeădioxid de sulf deălaăimpurit ileădinăcombustibili.ăÎnătimpă
ceăsmogulăreac ioneaz ăcuăoxigenul,ăaciziiăorganiciăşiăsulfuriciăseăcondenseaz ăsubăform ădeăpic turi,ă
înte ândă cea a.ă Majoritateaă poluan iloră suntă „spălaţi” deă ploaie,ă z pad ă sauă cea ,ă dară seă adun ă înă
57
atmosfer ă trasforma iă înă aciziă careă seă combin ă cuă ploaia.ă Ploaia acidă cade peste lacuriă şiă p duriă şiă
poateăduceălaămoarteaăanimalelorăşiăplantelor.ăUnaădintreăceleămaiămariăproblemeădeăpoluareăaăaeruluiă
este încălzirea globală,ă oă creştereă aă temperaturiiă P mântuluiă cauzat ă deă acumulareaă unoră gazeă
atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon, careă reduceă c lduraă disipat ă deă P mânt,ă dară nuă blocheaz ă
radia iileăSoarelui.ăDinăcauzaăefectuluiădeăser ăseăaşteapt ăcaătemperaturaăglobal ăs ăcreasc ăcuă1,4 o C
pân ălaă5,8o Căpân ăînăanulă2100.ăCreştereaăarăfaceăcaăP mântulăs ăfieămaiăcaldădecâtăarăfiăfost în ultimii
ani,ă schimbândă probabilă tiparulă climatic,ă afectândă produc iaă agricol ,ă crescândă nivelulă m rii.Poluareaă
aeruluiăaăepuizatăstratulădeăozonăstratosfericăcreândăoăgaur ădeasupraăAntarcticiiăcareădureaz ămaiămulteă
s pt mâniăînăfiecareăan.ă
Solul, caă şiă aerulă şiă apa,ă esteă ună factoră deă mediuă cuă influen ă deosebit ă asupraă s n t ii.ă Deă
calitateaăsoluluiădepindeăformareaăşiăprotec iaăsurselorădeăap ,ăatâtăaăcelorădeăsuprafa ,ăcâtămaiăalesăaă
celor subterane.
Poluarea mediului ~ surse naturaleă aleă polu riiă suntă erup iileă vulcanice,ă furtunuleă deă praf,ă
incendiileănaturaleăaleăp durilor,ădescompunereaăunorăsubstan eăorganice.
Erup iileăvulcanice ~ăcareăgenereaz ăproduşiăgazoşi,ălichiziăşiăsoliziăexercit ăinfluen eănegativeă
asupra purit iiăatmosferei.ăCenuşileăvulcanice,ăîmpreun ăcuăvaporiiădeăap ,ăprafulăvolcanicăşiăgazelleă
suntăsuflateăînăatmosfer ,ăundeăformeaz ănoriăgroşi,ăcareăpotăplutiălaămariădistan eădeăloculădeăemitere.ă
Timpulădeăr mânereăînăatmosfer ăpoateăajungeăchiarălaă1ă-2 ani.
Furtunile de praf ~ suntăşiăeleăunăimportantăfactorăînăpoluareaăaerului.ăTerenurileăafânateădină
regiunileădeăstep ,ăînăperioadeleălipsiteădeăprecipita ii,ăpierdăparteaăaerian ăaăvegeta ieiăşiăr mânăexpuseă
ac iuniiădeăeroziuneăaăvântului.ă Vânturile ridic ădeăpeăsolă oăparteădină particuleleăcareăsuntăre inuteăînă
atmosfer ăperioadeălungiădeătimp.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Incendiile naturale ~ suntă oă surs ă deă fumă şiă cenuş ,ă careă seă produceă atunciă cândă umiditateaă
climatului scade natural sub pragul critic.
Poluareaăartificial :ăpoluareaăindustrial ,ăpoluareaăcasnic ,ăpoluareaămijloacelorădeătransport.ă
Industria este,ă laă momentulă actual,ă principalulă poluantă laă scar ă mondial ,ă dară putemă ad ugaă
oriceăarderiădinăcareărezult ăsubstan eăpoluante.ăGazeleăindustriale,ăgazeleărezultateădinăarderi,ăpolueaz ă
atmosferaă cuă numeroaseă substanşeă d un toareă s n t ii.ă Acesteă substan eă provoac ă boliă respiratorii,ă
alergii,ăprecumăşiăploiăacideăceădistrugăsolul.ăPraful,ăcenuşa,ăfumulăcuprind,ăînăgeneral,ătoateăactivit ileă
omeneştiăbazateăpeăardereaăcombustibililorălichizi,ăsoliziăsauăgazoşi.
Înăconcluzie,ăconsiderăc ăesteăoădatorieăcet eneasc ,ăoădatorieădeăconştiin ăşiăetic ,ăs ăcontribuimălaă
ocrotireaă naturii,ă pentruă c ă eaă apar ineă nuă numaiă genera iiloră actualeă aleă Terrei,ă ci,ă cuă deosebire,ă
genera iiloră viitoare,ă înă careă neă proiect mă idealurileă cuă toateă speran eleă noastreă deă continuitate,ă deă
nemurire.

NUăăăUITA I:ă

-Aerul,ăsolul,ăapa,ăplantele,ăvie uitoarele,ătoateăaflateăîntr-un echilibru perfect,ăformeaz mediul

natural.
- Atunciăcândăoăparteăaăacestuiămediuăesteăpoluat ăseăstric ăechilibruădinănatur ,cuăurm riăgraveă
pentruăcasaănoastr ăplin ădeăvia ,” P mântulă„.
-Privi iă ină jurulă vostruă şiă ve iă observaă via aă pulsândă pesteă tot,ă aceastaă datorit ă condi iilor
specialeă oferiteă deă planetaă noastr ă :ă aer,ă lumin ,ă c ldur ,ă ap ,ă alternan aă ziă – noapte, succesiunea
anotimpurilor.
-Înv a iăs ăave iăgrij ădeăP mânt,ăastfelăîncâtăs ăneăputemăbucuraădeăalbastrulăcerului,ădeăsunetulă
valurilor m rilorăşiăoceanelor,ăs ăneăputemăplimbaăînăp duriăşiăs ăputemăascultaăăăăcânteculăp s rilor.
-Plantele,ăanimalele,ăoameniiăauănevoieădeăap ăşiăaerăcurate,ădeăP mântăf r ăgunoaie.
-Cândămerge iăinăexcursieănuăl sa iăresturileădeălaămas ăprinăiarb .
58
 -Înv a iăs ăocroti iăşiăs ăiubi iăplantele.ăEleămen inăaerulăcuratăşiăproasp t.
-Ocroti iăanimalele.ăŞiăeleăsuntăparteădinănatur .

BIBLIOGRAFIE

Mariaă Taiban,ă Cunoştin eă despreă natur ă şiă omă înă gr dini aă deă copii,ă Edituraă didactic ă şiă
pedagogic ,Bucureşti,1979 ;
Constantin Pârvu, C l uz ăînălumeaăplantelorăşiăanimalelor,ăEdituraăCeres,ăBucureşti,ă1985;
ClaudiuăVod ,ăDinăsecreteleănaturiiăşiăaleălumiiăînconjur toare,ăEdituraăIonăCreang ,ăBucureşti,ă1987;
AnaăArhip,ăEduca iaăecologic ăşiăsupravie uireaăomului, EdituraăArc,ăChişin u,ă1996;
Elinoră Şchulmană Kolumbus,ă Didacticaă preşcolar ,ă traducereă şiă adaptare:ă Magdalenaă Dumitrana,ă
EdituraăVȚIăIntegral,ăBucureşti,1998;
IoanăDonos ,ăP mântulă– planetaăoamenilor,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă2000;
Gabrielaă Nedelcu,ă Educa iaă ecologic ă şiă voluntariatulă înă protec iaă mediului,ă Edituraă Funda ieiă pentruă
cultur ăşiăeduca ieăecologic ,ăCluj-Napoca, 2003;
G.ă oncu,ăMic ăenciclopedieădeăcultur ăgeneral , GrupulăEditorialăArt,ăBucureşti,ă2004;
Lumini aăVolintiru,ăCerul,ăEdituraăAramis,ăBucureşti,2005;
Lumini aăVolintiru,ăP mîntul,ăEdituraăAramis,Bucureşti,ă2005

PLANETA VIITORULUI ?!
BAHNARIU MARIANA
GR DINI AăCUăP.N.ăNR.ă5
HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

”Aăîn elegeănaturaăînseamn ăaăîn elegeăviitorul,ădarăaăfaceăcevaăpentruăsalvareaănaturii,ăatâtădeă

amenin at ăazi,ăînseamn ăaăcontribuiălaăfericirea omenirii”. ( E.A.Pora)

Naturaă esteă considerat ă leag nulă civiliza ieiă umaneă fiindă ceaă careă asigur ă condi iileă existen eiă
noastre.
Omulăprinăsuprema iaăsaăintelectual ăaăac ionatăde-a lungul timpului asupra acesteia în raport cu
interesele sale,ăignorândădeăceleămaiămulteăoriăconsecin eleăac iunilorăîntreprinse.
Ast ziădegradareaăcontinu ăaănaturii,ăaămediuluiăînăgeneral,ăcaăurmareăaăexploat riiăcontinueăaă
resurselorănaturale,ăaămuta iilorăpeăplanăştiintific,ăauăf cutăcaăeduca iaăecologic ăăs ădevin ăoăproblem ăaă
întregiiăomeniri,ăoăpreocupareăinterna ional .
Protejarea celui mai complex sistem – mediul înconjurator – devine o necesitate tot mai
pregnant ,ădeoareceădeăbunaăfunc ionareăaăacestuiaădepindeăînsuşiăviitorulăexisten eiăumane.ă
Educa iaăecologic ăpriveşteăomulădeătoateăvârsteleăşiăimplic ăto iăfactoriiăeduca ionali.
Pentruăeducareaăcopiilorăînăspiritulăacestuiăconcept,ămuncaătrebuieăînceput ăînăfamilie.ăJocurileă
înă aeră liber,ă plimb rile,ă observareaă dirijat ă aă uneiă plante,ă aă unuiă animal,ă poveştiă despreă planteă şiă
animale,ă ducă laă cultivareaă unoră sentimente,ă laă formareaă unoră comportamenteă şiă cultivareaă interesuluiă
fa ădeănatur .
Gr dini aă şiă şcoala,ă caă principală factoră educa ional,ă încearc ă prină toateă ac iunileă saleă s ă
instruiasc ăînăaşaăfelătân raăgenera ie,ăîncâtăs ăoăresponsabilizezeăfa ădeăproblemeleăacesteiăplaneteăşiă
s ăoămobilizezeăînăocrotireaăei.
59
 Cuvântul ecologie provine din cuvintele greceştiă"ecos"ă- cas ăşiă"logos" - ştiin ,adic ă"ştiin aă
studierii habitatului".
Echilibrul ecologic sauăechilibrulănatural,ăreprezint ăstareaăînăcareăseăafl ăunăecosistemănaturală
înăcareălan ulătroficăesteăcorectăechilibrat.
Existen aăechilibrului ecologic aăfostăconstatat ăînc ădin trecut,ădarăanalizat ăşiăfundamentat ăteoretică
în sec. al XX-lea,ă caă urmareă aă distrugeriloră provocateă deă interven iileă umaneă înă lan ulă trofică şiă deă
dezvoltareaăuneiăştiin eăaăechilibruluiănatural,ănumit ăecologie.
Ca urmare a dezechilibrului ecologic provocatădeă rileăindustrializate,ăatâtăpeăteritoriulălorăcâtă
şiă peă teritoriulă altoră state,ă s-aă putută constataă c ă naturaă nuă dispuneă întotdeaunaă deă mijloaceă pentruă
refacerea echilibrului ecologic,ă înă foarteă multeă situa iiă fiindă necesar ă interven iaă recuperatoare a
omului.
Aviziă deă senza ional,ă uit mă câtă r uă putemă faceă mediuluiă natural.ă Iară r spunsulă naturiiă nuă seă
poateăl saăaşteptatăpreaămultătimp.ăElăseăreg seşteăsubăformaăcatastrofelor naturale,ăcareălas ăînăurm ă
numai tragedii.
,,Nu vom salva tot ce ne-ară pl ceaă s ă salv m,ă dară vomă salvaă maiă multă decâtă dac ă n-am fi
încercat deloc. ’’- Sir Peter Scott
,,Exist ă destuleă resurseă înă lumeă pentruă nevoileă umane,ă dară nuă şiă pentruă l comiaă uman ’’. -
Mohandas K. Gandhi.
Fiiătuăschimbareaăpeăcareăvreiăs ăoăveziăînălume!
Cândămerge iăînănatur ăschimba i-v ăobiceiulădeăaărupeăflorile,ăadmira i-leăaşezateăpeăcodi aăloră
înămediulănaturalăf r ăs ăleărupe i,ăauănevoieăs ăajung ălaămaturitateăşiăs ăfac ăsemin eă(înăspecialăflorileă
rare).
Ciupercileă otr vitoareă nuă trebuiescă distruse,ă facă parteă dină natur ă şiă trebuieă s ă ajung ă laă
maturitateăcaăs ăproduc ăspori.ăCândăîmp timi iiădeăciuperciăs lbaticeăcomestibileămergăs ăculeag ,ăarăfiă
bineă s ă fieă dota iă cuă ună cu ită bineă ascu ită şiă s ă taieă ciupercaă înă locă s ă oă smulg ă cuă r d cin .ă (Existaă
ciuperciărareăpeăcaleădeădispari ie).ă
Cândă ieşimă înă natur ă ară trebuiă s ă aducemă gunoiulă generată deă noi,ă într-oă pung ,ă acas .ă Nimeniă nuă
doreşteăs ăvizitezeălocuriănaturaleăplineădeăreziduuri.ă
Dac ăv ăplaceăpescuitulăşiădinăîntâmplareăprinde i unăpeşteădeăoăspecieărar ,ăfotografia i-l pentru
aăaveaădovadaătrofeuluiăşiăl sa i-lăînălibertate,ămaiămultăcaăsigurăesteăoăspecieăamenin at ădeăschimbarea
pe care o vezi în lume
Suntem în mileniul al III-lea. Cuăto iiăsim imă totămaiămultă nevoiaădeăaăieşiă înă natur ,ădeă aăneă
bucuraă deă binefacerileă ei,ă deă minun iileă ei.ă ă Avemă nevoieă deă echilibruă şiă deă frumuse e.ă Naturaă neă
aşteapt ă înc ă generoas ,ă dar…ă Vai!ă ă Omulă esteă singuraă fiin ă ă care-şiă distrugeă mediulă deă via .ă Prină
activit ile sale, a distrus echilibrul natural care s-aămen inutămilioaneădeăaniă.ă
Cumăputemătr iăînăarmonieăcuănaturaă?ăS ăneăal tur măcelorăcareăiubescănaturaă,ăcelorăcareănuă
voră s ă tulbureă nimică dină ceeaă ceă exist ă viuă peă Planetaă Albastr ! S neă inform mă pentruă aă cunoaşte
adev rul despre POLUARE !
Esteă foarteă importantă caă noiă to iă s ă lupt mă împotrivaă polu riiă mediiloră deă via .ă Seă investeşteă
extremă deă pu ină pentruă salvareaă vie iiă deă peă P MÂNT.ă Preaă adeseaă uit mă s ă înv mă aă tr iă frumos!ă
Ocrotireaănaturiiăpoateăfiădefinit ăcaăăoăac iuneămenit ăs ăapereăşiăs ăajuteăoăfiin ăaflat ăînăimpas,ăcevaă
ceăesteăamenin at! Saăfimăcuăto iiăresponsabiliăînăac iuneaădeăocrotireăaănaturiiă!
Voi,ăcopiii,ăs ăv ăobişnui iăcuăideeaăc ămediulăînconjur torăpoateăfiăprotejatădac ă inemăcuăto iiă
cont doar deă câtevaă lucruriă simple.ă Considera iă c ă nuă pute iă faceă nimică pentruă aă protejaă mediulă
înconjur tor?ă Eiă bine,ă ve iă descoperi,ă dac ă sunte iă deschişiă c treă informare,ă c ă atitudineaă voastr ă
conteaz ăşiăchiarăpute iăschimbaăatitudineaăoamenilorăfa ădeămediulăînconjur tor.
Separa iădeşeurile!

60
 Înăfiecareăcas ,ăseăstrângătotăfelulădeăobiecteădeăcareătrebuieăs ăsc pa i.ăSepara iăsticlele,ăcutiileădeă
conserve,ăambalajeleădeălaădulciuri,ăcaietele,ăhaineleăvechiăşiăalteăobiecteăcareănuăv ămaiăsuntădeăfolosăşiă
preda i-leăcentrelorădeăreciclareădinăoraşulăvostru.ă

Câtămaiăpu ineăpungiădinăplastic!ă
Observ m,ăcâteodat ,ăpungiădinăplasticăaruncateăpeăstr zi,ăînăparcuri,ăînăapeăsauăpeămalulăapelor.ăEsteă
bine s ănuăcere iăvânz toruluiăambalajeăsauăpungiădinăplasticăatunciăcândăcump ra iănumaiăoăciocolat ,ă
ună creion,ă sauă ună caiet.ă Cândă merge iă laă cump r turi,ă esteă maiă bineă s ă folosi iă pungileă dină pânz ,ă peă
careăleăp stra iăapoiăînăcas .

Nuăarunca iăgunoiulăpeăstrad !ă
Mul iă dintreă ceiă peă careă îiă cunoaştemă arunc ă gunoiulă peă strad ă sauă înă ap .ă Atrage i-leă aten ia!ăă
Murd riaăînseamn ăpoluare!

Nuăarunca iălichideleăpericuloaseăoriunde!ă
Nu arunca iăuleiulă deămaşin ,ădetergen ii,ă substan eleăotr vitoareăsauăvopseauaăînă canale,ăpeăstrad ă
sauăînăap ,ăpentruăc ăpotăajungeăînapoiăînăcaseleăvoastre!

Apaăînseamn ăvia !ă
Apaăesteăunăbunănepre uit.ăPân ăs ăajung ălaănoi,ăparcurgeăunădrumălung,ăfoarte costisitor. Apa trebuie
economisit ăşiăp strat ălimpede.ăAutoturismeleănuăseăspal ăînăcursurileădeăap ,ăgunoiulăşiăuleiurileăuzateă
nuăseăarunc ăînăap ,ăpentruăc ăpoluareaăomoar ăviet ileăcareătr iescăînăap :ăpeştişori,ăbroscu eăşiăplanteă
acvatice

Stinge iăluminaăşiăreduce iăînc lzirea!

Dac ăsim i iăc ăînăcas ăesteăpreaăcald,ăreduce iăînc lzireaăsauăînchide iăcalorifereleăşiăsobele.ăStinge iă
luminaă cândă ieşi iă dină camer ă şiă scoate iă televizorulă dină priz ă cândă pleca iă laă şcoal .ă Dac ă uita iă
televizorulă înă priz ,ă acestaă consum ă curentă electrică degeaba.ă Economisindă energia,ă salva iă mediulă
înconjur tor

Nuăutiliza iămaşinileăpentruădeplas rileăscurte!ă

Ştia iăc ăpentruăaăparcurgeăunăkilometruăpeăjosăv ăsuntănecesareădoarăzeceăminute?ăDac ămerge iăpeă
biciclet ,ăajunge iălaăşcoal ămaiărepedeăşiăsunte iămultămaiăs n toşi.ăGândi i-v ăpu inădac ăave i,ăîntr-
adev r,ănevoieădeămaşin ăcândămerge iălaăşcoal !ăSf tui i-v ăp rin iiăc ăplimbareaăpeăjosăesteăbenefic ă
pentruăs n tateăşiămediu.ăMaşinileăpolueaz ăaerul!

Pentruăaăevitaădistrugereaămediului,ătrebuieăs ăcunoaşte iălegileăacestuiaăşiăs ăac iona iăînă

conformitateăcuăele,ătrebuieăs ăînv a iăs ăproteja iăşiăs ăconserva iăelementeleămediuluiănatural.ă
Viitorul planeteiăst ăînămâinileănoastre!ăÎmpreun ,ăputemăs ăavemăoăplanet ăcurat ăşiăs n toas !

BIBLIOGRAFIE:
Cornell, J. – Descoperind bucuria naturii, Dawn Publications, 1989.
Taiban,ăM...şiăcolaboratoriiă- Cunoştin e despreănatur ăşiăomăînăgr dini aădeăcopii,ăăE.D.P,.ăBucureşti,ă
1979.
3. Ionel, Aglaia., Popescu, Olga. – Ştiin e,ăEdituraăAll,ăBucureşti,ă1993
4.ăăăJocuriăînănatur ,ăCentrulădeăconsultan ăEcologic ăGala i,ă1998.ăă

61
 « CE POT FACE DOUA MAINI DIBACE »
MODALITATI DE VALORIFICARE AăDEŞEURILORă
DEăHÂRTIEăŞI PET-URI
ALINA CALANCEA
LENU A NEGRU
GR DINI AăCUăP.ăP.ăăNR.10ă
HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Undeă suntă p durileă deă alt dat ?ă Privescă înă jură c utândă cuă ochiiă min iiă verdeleă ceă împodobeaă
odat ă mun iiă şiă nuă v dă decâtă urmeă deă buturugi.Nuă maiă simtă niciă aerulă tareă deă p dure,ă deă curat,ă deă
proasp t....deăsperan ă!C ciăp dureaăînseamn ăsperan ...via !ăM ăuităînăjurăşi-mi dau seama cât sunt
deămic ă,nesemnificativ ăşiăcâtăsuntădeămariăproblemeleăceăneăînconjoar ...Ceăpotăfaceăeuăpentruăaăajutaă
p durea?ăCeăpotăs ăfacăeuăpentruăaămaiădaăoăsperan ăcaăvitorulăcopiilorăs ăfieătotăverde?ăŞiăatunciămi-
amăadusăaminteăc ăsuntăeducatoare,ăşiăprinăprismaămeserieiă“model m”min iă.ăCe-arăfiăs -i fac pe copii
s ă în eleag ă ceă înseamn ă p dureaă pentruă noiă to iă şiă cumă s ă oă p str m!Ce-ară fiă s -iă facă peă copiiă s ă
în eleag ăc ăp durea,ăapeleăşiăaerulătrebuieăprotejateă?ăDarăcum,ăăc ăeiăsuntăpreaămici?
Şiă atunciă i-amă înv ată c ă hârtiaă seă ob ineă dină lemn,ă iară lemnulă provineă deă laă copaciiă t ia iă dină
p duri.Şiăcaăs ăoprimăzbuciumulăp durilorăm carăpentruăcâtevaăclipe,ăle-amăspusăc ăputemăşiănoiăs ăleă
ajut mă reciclândă deşeurileă deă hârtieă sauă s ă leă d mă oă alt ă întrebuin are.ă Cei mici au primit cu drag
propunereaăşiăuite-aşaăne-amăapucatădeălucru.ăAmăcreatăcuămânu eleănoastreăoăserieăădeăobiecteăcareăauă
fostăodat ădeşeuri.ăVre iăs ăleăvede i ?ăMaiăîntâiăîns ăv ăvomăexplicaăcumăle-am realizat.
Dină farfuriaă deă cartonă r mas ă deă laă ziuaă unuiă copilă careă ne-aă servită cuă pr jituri,ă cuă pu in ă
imagina ieăamărealizată« P l riaăînflorat ».ăAmăăvopsităfarfuriaădeăcartonăînăculoareaăprim veriiă,verde,ă
apoiăamăt iatămijloculăfarfurieiăînătriunghiuriămiciăpeăcare,ăprinăîndoire,ăle-am ridicat. Am decupat din
hârtieăcolorat ăfloricele mici pe care le-amălipităpeătriunghiuri.ăIat ăceăaăieşit!

Apoiăamăg sităunăcofrajădeăou .ăAmăt iatăp r ileăundeăst teauăou le,ăcopiiiăle-au vopsit în culori

vii, le-auălipităpeăsârm ăşiăaşaăamăob inută„Vaza cu flori”, vaza fiind un pet de 0.5l pe care l-auăîmbr cată
cuăhârtieăcreponat ă.ăCaăs ăaib ăstabilitateăamăpusăghipsăînăinteriorulăsticleiăiarăpentruăaăleădaăunăfarmecă
înăplusăînămijloculăflorilorăauălipităn stureiăcolora iăsauăm rgelu e.

62
 Niciă pahareleă deă unic ă folosin ă nuă auă sc pată .ă Dup ă ceă auă b ută suculă dină eleă ne-amă gândită s ă
înfrumuse măsalaădeăgrup ătransformându-le în mici ghivece cu flori. Copiii au decupat floricele din
hârtieăcolorat ,ăăle-au lipităpeăpaieădeăsucăîmbr cateăînăprealabilăcuăhârtieăcreponat ăverdeăşiăcaăs ăfieă
maiă frumoaseă auă suprapusă maiă multeă floriceleă şiă auă lipită frunzuli e.ă Pahareleă le-au învelit în hârtie
creponat .ăăăă
Şiăfiindc ăsticleleăde sucăst teauăăgoaleăşiăstinghereăle-amăpusăşiăpeăeleălaătreab .ăAmăăt iatăparteaă
cuădopulă,circulară,ăapoiădinăăparteaăr mas ăamăt iatăverticalăfâşiiăămaiălungiăsauămaiăscurteăapoiăle-am
îndoită uşor.ă Întreă timpă copiiiă auă decupată floriceleă dină hârtieă ă deă ambalat florile le-au lipit sau le-au
capsatălaăcap tulăfâşiilor,ăiarălaăsfârşităauăînvelităparteaăr mas ăcuăhârtieăcolorat .ăAuăieşităoăminun ieă
de ghivece le-amăaga atăpeăpereteăăşiăchiarăle-am numit „gr dinileăsuspendate”.

Fiindc ă nimică nuă trebuieă risipită le-amă spusă copiiloră c ă şiă tuburileă deă laă hârtiaă igienic ă leă putemă
refolosi.Aşaăc ăînăs pt mânileăînăcareăamăînv atădespreăanimaleleădomesticeăcâtăşiădespreăceleăs lbaticeă
le-amăfolositălaăactivit ileăpractice.ăFiecareăcopilăşi-aăalesăanimalulăîndr gită,auăpictatătubulădeăcartonă
sau l-auăînvelităcuăhârtieăcolorat ăînăculoareaăanimaluluiăapoiăauălipităochi,ănas,ăgur ăşiăurechiă.ăBaăle-au
facutăşiănişteămust iădeătoat ăfrumuse ia!ăIat ăcumăauăieşit!

Apoi într-oă alt ă activitateă cândă amă înv ată despreă apeă şiă vie uitoareleă ei,ă amă realizată ună
acvariudintr-un pet de 10l. I-amăt iatăparteăsuperioar ăcaăoătrap ,ăiarăpeăfundulăacesteiaăam pus diverse
obiecte:ăscoiciăadunateădeăcopiiăcândăauăfostălaămare,ăcochiliiădeămelciăiarădinăplastilin ăauămodelatăraci,ă
caracati ăpeştişori,etc.ăLaăfinalăamăpusăcârevaăfireădeăplasticăreprezentândăiarba,ăvegeta iaămarin .ăÎnă
63
fundal am pus un carton coloratăalbastruăreprezentândămareaăşiăpeăcareăamălipităpeştişoriă.Copiiiăauăfostă
încânta iădeărezultateleămunciiălor.ăăăăăăăăăăăăă
Şiă fiindc ă înă curândă vineă s rb toareaă prim veriiă ”Paştele”ne-amă gândită s ă facemă „Farfuria cu
ou ”,care va urma aceleaşiăetapeăcaălaă„P l riaăînflorat ” numaiăcaăînălocădeăfloriăvomălipiăouaărosiiăşiă
deăalteăculori.ăFiecareăleăvaăornaădup ăimagina iaălui.
Darăpân ăatunciănoiăgrupaăpreg titoareă,ăv ădorimăs ăave iăoăprim var ăfrumoas ăşiănuăuita iă:ă
„TOTUL SE POATE REINVENTA”. V-am dovedit-o, nu ?

EDUCA IAăECOLOGIC
EDUCA IAăPENTRUăăPROTEC IAăMEDIULUI

BLESNEAC MIOARA
GRÃDINI AăCUăăP.P.ăNR.ă13ă
HUŞI,ăJUD.ăVASLUI

Problemele legate de mediu trebuie studiate de la cele mai fragede vârste.

Gr dini aăşiăşcoalaăauăunărolăhot râtorăînăcreareaăuneiăsociet iăcareăs ănuăfieăindiferent ăfa ă
deămediulăs u, societateăcareăarăputeaădeveniădistructiv ăşiăautodistructiv .
Educa iaăecologic ăaăpreşcolarilorăesteăfoarteăimportant ăpentru:
- dezvoltareaăsentimentelorădeăafec iuneăfa ădeătotăceeaăce-iăînconjoar ;
- corectarea atitudinilor comportamentale sau chiar suplinireaă p rin iloră înă formareaă
comportamentelor copiilor;
- transmitereaăunorănoiăcunoştin eăşiăl murireaă(corectarea)ăinforma iilorăpeăcareăleăauădinăfamilie,ă
prin intermediul televizorului sau din basme;
- formareaăunorăviitoareăpersonalit i.
Educa iaăecologic ăconstituieăoăform ădeăeduca ieănon-disciplinar ăceăfoloseşteăabord riă
interdisciplinareă centrateă peă mediuă şiă problemeleă acestuia.ă Proceseleă deă înv mântă ceă seă înscriuă înă
sferaăeduca ieiăecologiceăpresupunămaiămulteăniveluriădeăac iune:
- cognitiv (al cunoştin elor);
- afectiv (al sentimentelor, atitudinilor);
- comportamentală(alăpriceperilorăşiădeprinderilor);
- participativă(alăexperien eiădeăac iuneăcivic ).

Educa iaăecologic ăaăpreşcolarilorăseărealizeaz ămaiăalesălaănivelăafectiv,ăăîndeosebiăprină

accentuareaăaspectelorădeă inădeăleg turiăemo ionale,ăcunoaştereaăelementelorămediuluiăfiindănecesarăs ă
înceap ădeălaăceleămaiăfragedeăvârste.ăAstfel,ălaăcopilăseăcontureaz ăsentimenteăcareăseăvorămanifestaă
prinăatitudiniăceădovedescăaten iaăacordat ădeăacesta mediului.

Putereaăexempluluiăesteăfoarteăimportant ălaăaceast ăvârst .ăDeoareceăcopiiiăimit ăceeaăceăv d,ă

adul iiădinăjurulălorătrebuieăs -şiăcontrolezeăcomportamentulăînăpermanen .
Totodat ,ăcopiiiăsuntădorniciăs ăparticipeălaăac iuniădeăamenajareăaăloculuiăînăcareătr iesc.ăEiăseă
voră implicaă cuă pl cereă înă activit iă deă îngrijireă aă planteloră şiă animalelor,ă dară trebuieă s ă fieă laă felă deă
entuziasma iă şiă deă participareaă laă ac iuniă deă cur areă aă loculuiă (camerei)ă loră deă joac .ă Înă acestă cază
intervine puterea cuvântuluiăşiărenun ândălaădirective,ăobserva iiăcriticeăsauăchiarăamenin ri,ăcuăajutorulă

64
încuraj riloră şiă ală implic riiă efectiveă aă cadreloră didactice,ă copiiiă îşiă potă formaă comportamenteă ceă
dovedescădorin aădeăaănuădeterioraăloculăînăcareăseăafl .
Educa iaăecologic ăajut ăoriceăpersoan ăs :
- afle despre mediu;
- îşiă formezeă ună comportamentă adecvată supravie uiriiă saleă şiă aă tuturoră formeloră deă via ă deă peă
p mânt;
- iaăatitudineăfa ădeăproblemeleăcuăcareăseăconfrunt ămediul;
- formulezeăsolu iiăpentruărezolvareaăproblemelor de mediu;
- apliceăsolu iileăviabileăpentruăoăcorect ărezolvareăaăacestorăprobleme;
- atrag ăaten iaăcelorădinăjurăasupraăcomportamentuluiălorăfa ădeămediu.
Educa iaăecologic ăareăînăvedereăcinciăobiectiveăceăac ioneaz ăasupra:ăconştiin eiă
(responsabilit ii),ăniveluluiădeăcunoştin eă(niveluluiăcognitiv),ăatitudiniloră(sentimentelor),ăabilit ilor,ă
priceperilor,ădeprinderilorăşiăcapacit iiădeăparticipareăaăcopiilor.
Astfel,ăobiectiveleăseărefer ăla:
1.ăConştientizare
Copiiiăsuntăsprijini iăpentru:
- atingereaăunuiănivelădeăcunoştin ăşiăaten ieăfa ădeămediuăşiăproblemeleăsale;
- dezvoltareaăcapacit iiădeăaăobservaăşiăalegeăstimulii;
- prelucrarea,ăperfec ionareaăşiăextindereaăpercep iilorănouăformateălegateădeămediu;
- folosireaăînădiferiteăsitua iiăaăcalit ilorănouăformate.
2.ăCunoştin e
Copiiiătrebuieăs ăîn eleag ămodulădeăfunc ionareăaămediului,ădeăapari ieăaăproblemelorăcuăcareăseă
confrunt ăacestaăşiădeărezolvareăaăacestorăprobleme.
3. Atitudine
Copiiiătrebuieăs -şiăînsuşeasc ăunăsetădeăvaloriăşi s ămanifesteăgrij ăpentruămediu,ăprecumăşiăs ă
posedeămotiva ieăşiădorin ăpentruăaăparticipaălaăac iuniămeniteăs ăîmbun t easc ăstareaămediului.
4.ăAbilit i,ăpriceperi,ădeprinderi
Copiiiă suntăsprijini iăpentruăa-şiă formaăşiă dezvoltaăabilit iănecesareă identific riiăşiă investig riiă
problemelorădeămediuăşiăînăscopulăparticip riiălorălaărezolvareaăacestor.
5. Participare
Copiiiăsuntăajuta iăs -şiăînsuşeasc ăexperien aă(capacitatea)ădeăaăfolosiăcunoştin eleăşiăabilit ileă
formate, în luarea unor decizii bine gândite, pozitive, pentru rezolvarea problemelor de mediu.
Educa iaăecologic ătrebuieăs ăurm reasc :
- transmitereaă unoră ă informa iiă corecteă privindă mediulă înă acordă cuă bazaă teoretic ă aă ecologieiă
sistematice;
- eviden iereaărela iilorădirecteăşiăindirecteăaleătuturorăsistemelorădeăvia ădeăpeăTerra;
- conştientizareaă roluluiă fiec ruiă omă înă procesulă deă dezvoltareă durabil ă aă sistemeloră socio-
economice;
- dezvoltareaăunorăresponsabilit iăpersonaleăşiăciviceăaleăcopiilor;
- conştientizareaănecesit iiăprotej riiămediului;
- încurajareaăcopiilorăpentruăaădeveniăfactoriăactiviăaiăprotec ieiămediului.

Implementareaăefectiv ăaăeduca ieiăecologiceăvaăfiăposibil ădoarădac ăeaăesteărealizat ădeătoateă

segmenteleăcomunit ii:

- p rin iiăcare-şiăînva ăcopiiiăs ăac ionezeăcuărespectăfa ădeăceilal iăoameniăşiăfa ădeămediu;

- educatoriiăceăincludăeduca iaăecologic ăînălec iileălor;

65
 - copiii care-şiă ajut ă p rin ii,ă împ rt şindu-leă acas ă noileă cunoştin eă dobânditeă laă gr dini ă şiă laă
şcoal ,ăs ădevin ăresponsabiliă(conştien i)ăşiăs -şiăschimbe comportamentul;
- angaja iiădinămass-media care-şiăfolosescăpriceperileăcreativeăpentruăaăinspiraăoameniiăcuăoănou ă
în elegereăşiărespectăpentruămediuăşiădorin ădeăa-l proteja;
- oameniiădeăştiin ăcareăs ăîmbun t easc ăîn elegereaăstructuriiăşiăfunc ion riiăecosistemelor,ăaă
capacit iiă loră productiveă şiă deă suport,ă asigurândă opiniaă public ,ă înă acelaşiă timp,ă deă faptulă c ă
datele pe care le-auăob inutăsuntăcomunicateăcuăacurate eăşiăaplicateăînămodărezonabil;
- persoaneleă dină domeniulă legisla ieiă careă s ă proiecteze legi cerute de dezvoltarea socio-
economic ădurabil ăşiăs ăevaluezeăaplicareaălor;
- economiştii,ătehnicieniiăşiămanageriiăînscrişiăîntr-unădialogăcuăcoali iileăşiăgrupurileăceăseăocup ă
cuărespectareaăşiăgrijaăfa ădeăvia aăcomunit ii;
- politicienii, alteă persoaneă ceă elaboreaz ă politic ă şiă reprezentan ă aiă administra ieiă publiceă careă
lucreaz ,ăînămodăsimilar,ălaăevaluareaămodific rilorănecesareăînăpoliticileăpubliceăşiălaăaplicareaă
acestora.

Educa iaăecologic ăeăunăprocesăcomplexăşiădeădurat ăcareănuăseăîncheieălaăsfârşitulăunuiăcicluădeă

înv mânt,ăiarărealizareaăluiăseăporneşteădeălaăsimpluăşiăuşorăşiăseătreceăprogresivălaălucruriădinăceăînăceă
mai complexe.

Înă scopulă apropieriiă copiiloră deă natur ă şiă pentruă eviden iereaă diverseloră aspecteă ecologiceă ale
activit iiădinăprogramulăzilei,ăînăafaraăactivit ilorăspecificeădeăcunoaştereăaămediuluiăprev zuteăexplicită
înă program ,ă amă apelată laă posibilitateaă abord riiă interdisicplinareă aă tuturoră activit iloră desf şurateă
zilnic.
Înăexcursiileăsauădrume iileăpe care le-amă f cută înă mijloculă naturii,ănuăoădat ăs-a întâmplat ca
aceştiăcopiiăs ăatrag ăaten iaăturiştilorăs ănuălaseăgunoaieleăînăpoian ăsauăp dure,ăs ănuăleăarunceăînăap ,ă
s ănuălaseăfoculăaprinsăetc.ăToateăacesteaăs-auăîntâmplatăpentruăc ăamădesf şuratăşiăalteăac iuniăcumăară
fi: „Focul – prietenă sauă duşman” (întâlnireă cuă pompierii);ă cur ireaă cur iiă deă jocă oriă deă câteă oriă esteă
nevoie, îngrijirea plantelor din sala de grupa etc.
Preşcolariiă trebuieă s ă realizezeă c ă problemeleă mediuluiă înconjur toră suntă ale lumii întregi; ale
fiec ruiaădintreănoi,ăiarăfiecareăac iuneănegativ ăaănoastr ăpoateăs ăafectezeăînămodădistructivănatura.
Curiozitateaă copiiloră conduceă laă acumulareaă deă cunoştin eă despreă mediulă înconjur tor,ă despreă
protec iaă lui,ă ceeaă ceă contribuieă laă dezvoltareaă capacit iiă copiiloră deă aă gândiă logică şiă deă aă interpreta
corect aspecte din jurul lor.

BIBLIOGRAFIE

1. Pârvu C. – „Ecologie generală”, EdituraăTehnic ,ăBucureşti,ă2001.

2. Friedman J. – „Jelly Jan, prietenul nostru şi al naturii”,ăBucureşti,ă2004.
3. Geam n ă N.A.ă – „Suport de curs pentru cadrele didactice implicate în proiecte de educaţie
ecologică la nivel preprimar şi primar, elaborat în cadrul
4. Departamentului de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă”, Universitateaădină Bucureşti,ă
2004.
5. Revista – „Învăţământul preşcolar”, nr.3-4/2006.
6. Revista – „Învăţământul preşcolar”, nr. 1-2/2007.

66
 EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăPREŞCOLARI

TOFAN VERONICA
GR DINI AăCUăP.P.ăNR. 2
HUŞI, JUD. VASLUI

Problemaămediuluiăînconjur torăesteăunaăglobal ăşiăarătrebuieăs ăfieăconştientizat ănuănumaiădeă

c treă agen iileă deă monitorizareă aă calit iiă mediului,ă ciă siă deă oameniiă deă rândă careă nuă auă neap rată
cunoştin eădeăspecialitateăînădomeniu.ăAstfel,ăeduca iaăecologic ăesteăunăprocesămenităs ăsensibilizezeă
oamenii,ă s -iă fac ă maiă conştien iă siă preocupa iă deă problemeleă mediuluiă înconjur tor.ă Scopul final al
educa ieiă ecologiceă esteă acelaşiă înă întreagaă lume:ă deă aă formaă oă mentalitateă s n toasaă vis-à-vis de
calitateaămediuluiăînăcareătr im.ăAcestădezideratăpoateăfiăîndeplinităcuăsuccesădac ăacestătipădeăeduca ieă
esteă ini iată înc ă dină primiiă aniă deă şcoal . Mareleă biologă Eugenă Poraă afirmaă c ă „ esteă momentulă s -i
înv măpeăcopiiădeăceătrebuieăprotejat ănatura”.ăAst zi,ăcandăăasist mălaăcelămaiăvertiginosăamestecăală
omuluiăînănatur ,ăse impuneăeducareaăînăspirităecologic,ăaătinereiăgenera ii,ădeoareceă„copiii sunt mesaje
viiăpeăcareăleătrimitemăc treăvremuriăpeăcareănoiănuăleăvomămaiătr i”.
Tr imăîntr-o lume în care omul a modificat natura, i-a stricat echilibrul. Natura trebuie respectat ,ă
ună respectă careă iă seă cuvine,ă pentruă c ă reprezint ă via a.ă „ Naturaă poateă s - iă slujeasc ă deă carte,ă deă
profesor,ă deă pov uitor.ă Nuă închide iă aceast ă mareă carteă plin ă deă înv turiă în elepte!”(G. Simion)
Adeseaăăoameniiăăuit ăc ăăănaturaăăesteăăăaceea care satisface direct sau indirect cea mai mare
parteăăăaăăănevoilorăăăvitaleă.ăAbunden aăăşiăăăvarietateaăăădarurilorăăăsaleăăauăăădatăăănaştereăăcredin eiăăăcaăăă
naturaăăăesteăăăinepuizabil ăşiăăăc ăăăomulăăăpoateăăădispuneăăf r ăălimit ăăădeăăăresurseleăăăei.ăModificarileăă
aduseăădeăăexpansiuneaăăăsociet iiăăăumaneăăauăăădeăăceleăămaiăămulteăăoriăăunăăcaracterăădistructiv,ăămulteăăă
fiindă ă ă ireversibileă ă ă pentruă ă c ă ă producă ă ă perturb riă ă ă înă ă ă sistemeleă ă ă ecologiceă ă ă şiă ă ă deterioreaz ăăă
echilibrul natural .
Interven iaăăăomuluiăăăînăăănatur ăăăprovoac ăăăuneoriăăătraumatismeăăăcareăădetermin ăăădispari iaăăă
unorăăplanteăăăşiăăanimaleăăăvaloroaseăăăducandăăălaăăădezvoltareaăăăînăăecosistemeleăănaturaleăăaăăunorăă
specii inferioareă ă uşoră ă ă adaptabile,ă dară pu ină folositoareă omului.ă Celă ă maiă ă importantă fenomenă îlă
constituieă îns ă rupereaă ă echilibruluiă ă ecologică ă şiă aă ritmuluiă cicluluiă biogeochimic,ă proceseă ă ă cuăăă
profundeă ă ă implica iiă ă ă asupraă ă ă naturiiă ă ă şiă ă ă aă ă ă omului.ă Deă ă aceeaă ,ă conservareaă ă ă şiă ă ă stabilireaăăă
echilibrului dinamic al biosferei este o datorie imperioasa a omului modern .
Educa iaă cuă privireă laă mediuă trebuieă s ă dezvolteă lanivelulă întregiiă umanit iă oă ă atitudineă ă deăăă
responsabilitate în folosireaăăăşiăăconservareaăăăresurselorăăănaturale.ăÎnăăăacestăăăscopăînv mantuluiăîiăăă
revineăăăunăăărolăăătotăăămaiăăăimportantăăînăăăeducareaăătineretului,ăăc ruiaăăătrebuieăăsaăăiăăseăăimprimeăăoăă
gandireă ă ecologic .ă Educareaă ă ă înă ă ă acestă ă ă sensă ă ă trebuieă ă s ă ă ă înceap ă ă ă dină ă ă copilarieă ă ă şiă s ă fieăăă
continuat ăătotăăătimpul.ăăPrimeleăformeădeăăeduca ieăăăînăăămaterieăădeăăămediuăăăînconjuratorăăăîncepeăînăăă
aniiăădeăăgr dini .ăEducatoareleătrebuieăăăs -înve eăăăşiăăăs -i sensibilizeze pe copii cu privire la
frumuse ileăănaturii,ădezvoltandu-leăăgustulăădeăăaăădescoperiăadev rurileăăăcareăăseăăpetrecăăăînăăăjurulăălor.
Educatiaăăînăăproblemaăămediuluiăăăesteăăăprocesulăăăprinăăcareăăseăăărecunoscăăvalorileăşiăseăăclarificaăă
ideile necesareăăcompeten eiăşiăăatitudiniiăăăpotriviteăăpentruăăaăăîntelegeăăşiăăapreciaăărela iileăăexistenteăăă
dintreă ă omă ă şiă ă ă natur .ă Procesulă educa ională ă areă dreptă sarcin ă ă s ă subliniezeă faptulă ă c ,ă înă contextulă
actual,ă nuă esteă vorbaă saă conserv mă naturaă ă înă dauna omului,ă ciă s ă seă asigure,ă înă primulă ă randăăă
bunastareaăomenirii.ăÎnăaceast ăăprivin ăăcunoştin eleăăecologiceăconstituieăăunăăelementăădinăăceăăînăăceăă
maiăăimportantă ăînă ăexplicareaăăpoliticiiăădeăăprotec ieăăaăămediuluiăăînconjurator.ăAceast ăsitua ieă are
asupraăăeduca ieiăăînăămaterieăădeăămediuăărezonan e,ăcareăăducăălaăăcunoaştereaăăgravit iiăăpericolelorăă
existenteă,ălaăăîn elegereaăăloculuiăăomuluiăăînăăbiosfer ăăăşiăălaăădatoriileăăăceăăădecurgăăădinăăăaceastaă.ăăEsteăăă
momentul în care distrugereaăăşiăădezordineaăătrebuieăăs ăăcedezeăăăloculăăăgospodaririiăăăra ionaleă.

67
 Rolulă ă ă educatoriloră ă ă const ă ă ă tocmaiă ă ă înă ă ă ar tareaă ă ă pericoleloră ă ă careă ă ă deriv ă ă ă dinăăă
degradarea mediului , unul din obiectivele vizate fiind acelaăădeăăaăăăfaceăăăpopula iaăăăs ăăăiaăăă
cunoştin ăăădeăăăaceastaă,ăf r ăăaăăăcreeaăăăoăăăstareăăădeăăăteam ă.
Scopulăăăeduca ieiăăăecologiceăăăesteăăăincitareaăăăfiecaruiăăăindividăăăînăăăaşaăăăfelăăăîncatăăăs ăăseăăă
simt ăăădirectăăăangajatăăînăăăaceast ăăproblem ă,ăpentruăăăa-i crea un sentiment de responsabilitate
şiă ă ă voin aă ă ă deă ă ă aă ă ă ac ionaă ă ă personal.ă Pentruă ă aă ă fiă ă eficaceă ,ă educa iaă ă înă ă ă domeniulă ă ă protec ieiăăă
mediuluiăătrebuieăăăf cut ăăîntr-un sistem unitarăăcareăăs ăăăseăăăadresezeăăăcopiilor,ăadolescen ilorăăăşiăăă
adul iloră ă ă şiă ă ă careă ă ă s ă ă ă comporteă ă ă ună ă ă înv mantă ă ă metodică ă ălaă ă ă toateă ă ă niveleleă ă ă ă şcolareă ă ă şiăăă
extraşcolareă.
Oăăăeducatieăînăăămaterieăăădeăăăprotec iaăăămediuluiăăăînconjur torăă esteăăăinseparabil ăădeăăăunăăă
conceptăăăglobal:ătrebuieăăăcaăăăto iăăăcet eniiăs ăăăînteleag ăăăc ăănuăăăexist ăăădecatăăăoăăsingur ăăăbiosfer ,ă
careă ă ă esteă ă ă bunulă ă ă comună ă ă ală ă ă întregiiă ă ă omeniriă .ă Înă ă ă acelaşiă ă ă timpă ă ă trebuieă ă insistată ă ă asupraăăă
problemelorăăălocaleă,ăpentruăăăcareăăăfiecareăăăcet eanăăăs ăăăaib ăăăconştiin aăăunuiăă“mediu personal “,
peăăăcareăs -lăăiubeasc ăăşiăăs -lăăutilizezeăăăra ională.
„Cineănuăiubeşteăoăfloareănuăeăînăstareăs -iăiubeasc ăniciăpeăoameni”,ăafirm ăJohnăRuskin, filosof
careă aă propov duită dragosteaă pentruă natur ,ă nuă numaiă caă izvoră deă trainic ă gândire,ă dară maiă alesă caă
sus inereăînăvia aăfiec ruiăom.ăOriceăcopilăpoateădeveniăprietenăalănaturiiădac ăoărespect ăşiăparticip ălaă
refacerea ei. Natura are nevoie de prieteni,ăiarănoiăeducatoareleăprinăeduca iaăpeăcareăoăfacemăcopiiloră
referitoareălaăacestăsubiectăesteăs ăinsufl măcuătoat ăputerea,ăprinăargumenteăputernice,ădragosteaăpentruă
natur ăcuătotăceeaăceăeaăneăofer ăm re ăoriăsimplu,ăbogatăoriămodest.
Înv ându-iă peă copiiă s ă iubeasc ă naturaă nuă numaiă c ă leă d mă via aă întreag ă oă îndrumareă nou ,ă
veşnicăsenin ăaămin iiăşiăsufletuluiălor,ădarăleăoferimăposibilitateaădeăaăcunoaşteăc ăplantaăeăoăfiin ăşiăc ă
ceeaăceăpareăneînsufle it,ăunămunte,ăunărâu,ăpoateăaveaăinfluen ăasupraăomului.
Prinăactivit ileădesf surateăînăgr dini ,ămaiăalesălaăgrupeleădeănivelăII,ăpentruăc ăauădobandităoăserieădeă
cunoştin eădespreămediulăapropiatăşiăauăînceputăs ăcunoasc ămijlocităsauănemijlocitămediulănatural,ăseă
presupuneăc ăurm rimăanumiteăobiectiveăcareăauăcaracterăecologic,ănuănumaiădeăcunoaştere,ăca:
-conştientizareaă şiă responsabilizareaă fa ă deă problemeleă mediuluiă înconjur tor,ă începandă cuă
mediulăşiăspa iulăambiental;
-capacitateaă deă observareă şiă descriereă aă unoră grupeă deă planteă şiă animaleă existenteă înă mediulă
cunoscutăsauămaiăîndep rtatădeăcopii;
-realizareaădeăexperien eăsimpleăînăscopăobservatiăşiădeductiv;
-capacitateaădeădocumentareăprinăascultare,ăintui ieăşiăobservare;
-capacitateaădeăaărealizaăconexiuniăîntreăcunoştin eleăînsuşiteăprinădiverseătematiciăderulate;
-propunereaăşiăaplicareaădeăsolu iiăpentruăcunoaştereaăşiăprotejareaămediuluiăăăăînconjur tor;
Toate aceste obiective pornesc de la principiul apropieriiă eleviloră deă natur ă înă scopulă cre riiă deă
convingeriăşiăconduiteănecesareăînăconservareaănaturiiăşiăaămediuluiăambiant
Modalit ileădeărealizareăaăobiectivelorăenun ateăsuntăurm toarele:
-observareaăsistematic ăaăelementelorădinămediulă apropiat,ămaiăîntai,ăapoiădinămediiămaiăpu ină
cunoscute,ăf candăcompara ieăîntreăelementeleăpozitiveăşiăceleănegativeăîntalnite;
-implicareaă p rin ilor,ă aă copiiloră deă laă alteă grupe,ă aă şcolariloră înă ac iuniă deă îngrijireă şiă ocrotireă aă
plantelorăşiăanimalelor accesibile:
- cunoaştereaăvie iiăp s rilorăşiăprotejareaăacestoraăînătimpulăiernii;
-îngrijireaăspa iuluiădinăinteriorulăşiăîmprejurimileăgr dini ei,ăcunoaştereaăprinăplimb riăşiăexcursiiăşiăaă
altor elemente din mediul natural;
-sesizarea efectelor benefice sau distructive ale omului în armonia naturii.
Acest lucru l-amă urm rităşiă euălaăgrupaăpreg titoare,ăînă activit ileăcuăcon inută ecologic,ăf cându-i pe
copiiăs ăîn eleag ăc ăînănatur ătotulăesteăfolositorăşiăc ăeiătrebuieăs-oăocroteasc ăşiăs-oăiubeasc . În cadrul

68
activit iloră cuă caracteră ecologică amă urm rită insuflareaă respectuluiă pentruă natur ă şiă formareaă unoră
deprinderiădeăprotejareăaămediuluiăînconjur .ă
Înă acestă sensă amă ini iată cuă copiiiă grupeiă mariă ună proiectă tematic:ă „Miciiă ecologişti”, prin
intermediulăc ruiaăcopiiiăauăajunsăs ăcunoasc ămaiăbineănaturaăşiăs ăîn eleag ăbinefacerileăei,ădarăşiăoă
serieădeăcerin eăcareătrebuieărespectate. Amăapelatălaăcon inutulăunorătexteăliterareăsauătexteăcuăcon inută
ştiin ificăcareăauăconstituităpunctulădeăplecare pentru discutarea unor probleme de mediu.
Curteaăgr dini ei,ăadeseaăcuăgunoaie,ăaruncateălaăîntâmplareăatâtădinăparculăînvecinatăcuăgr dini a,ăcâtăşiă
deăcopiiiăneglijen i,ăcareănuăiubescăcur eniaăşiăs n tatea,ăi-auădeterminatăpeăcopiiiăgrupeiăpreg titoare
s ăparticipeăcuăseriozitateălaăderulareaăacestuiăproiect.Amăpurtatădiscu iiăcuăcopiiiăşiăamăhot râtăc ăgrupaă
preg titoareăvaălucraăcuăseriozitateăpentruăaăfaceăcurteaăgr dini eiăs ăstr luceasc ădeăcur enie,ăiarăeiăşiă
colegiiălorăs ăseăjoaceănestingheri iădeăgunoaieleăcareăi-arăputeaăîmboln vi.
Amă fostă ajuta i,ă cuă mareă interes,ă deă p rin iă careă auă adusă laă gr dini ă unelteleă deă lucruă şiă
mânuşileă ecologiceă cuă careă urmaă s ă adun mă gunoaiele.ă Amă luată leg turaă cuă oă doamn ă doctoră careă aă
r spunsă cuă pl cereă solicit riiă meleă şiă le-aă explicată copiiloră pericolulă îmboln viriiă cuă diverşiă microbiă
datorat ăjocurilorăcopiilorăprinăgunoaie.
Amăderulatădeăasemeneaăşiăaltăproiectăeduca ionalăcuătematic ăecologic ,ăpornimdădeălaăoăhart ăcomun ă
a proiectelor tematice de educare în spirit ecojogic, ,,Florile îmi sunt surori”
Activit ileăînăclas ăşiăînănatur ,ăpeăcareăle-am realizat cu copiii, pentru studierea florei au fost orientate
şiăspreăoăabordareăecologic ăaplicativ ăcareăs ăconduc ,ăprintreăaltele,ălaă “stimularea motiva ieiăpentruă
protec iaă naturiiă şiă valorificareaă acesteiaă înă formareaă unoră convingeriă şiă comportamenteă adecvate,ă deă
ocrotireăşiăprotec ieăaămediuluiăînconjur tor”.ăAceast ăabordareăecologic ăaăpresupus:
- eviden iereaăroluluiăplantelorăînănatur ăşiăvia aăomului;
- prezentareaă unoră situa ii-problem ă om-natur ă şiă precizareaă modalit iloră deă remediereă aă
dezechilibrelorăecologiceăcauzateădeăuneleăac iuniăumane;
- precizareaădiverselorăsurseădeăpoluareăşiăaăefectelorăacestoraăasupraăvegeta iei;
- utilizarea cunoştin eloră însuşiteă înă timpulă activit iloră deă observareă pentruă manifestareaă uneiă
atitudiniăresponsabileăfa ădeănatur ;
- formulareaădeăsolu iiăplauzibileăpentruăprotec iaămediuluiăşiăocrotireaăplantelor.
Curiozitateaămanifestat ădeăcopii,ăînăcadrulăacestui proiect, i-aăf cutăpeămiciiăecologiăs ăp trund ătaineleă
naturii,ă s ă sesizezeă interdependen aă şiă cauzaliteteaă fenomenelor,ă eiă înv ândă s ă explorezeă lumeaă
înconjur toare,ăs ăoăanalizeze,ăs ăpun ăîntreb riăşiăs -şiăexprimeăopiniiăşiăst riăsufleteşti.
Celeămaiăuimitoareăachizi iiăşiăcareăauăavutăunăimpactămajorăînăformareaăcunoştin elor,ădarămaiăalesăînă
stabilirea unor comportamente ecologice, le-auăavutăplimb rileăşiăexcursiileăînănatur .
Excursiile constituie un mijloc didactic de cea mai mare importan ă pentruă c ă ofer ă copiiloră
posibilitateaă s ă observe,ă s ă cercetezeă şiă s ă cunoasc ă înă modă directă oă mareă varietateă deă aspecteă dină
natura, de ordin biologic sau geografic, despre mediul natural si factorii de mediu. Înă acelaşiă
timp excursiile contribuie la educareaă şiă dezvoltareaă sim uluiă estetic,ă trezescă dragosteaă şiă interesulă
pentruă natur ă şiă respectulă pentruă frumuse ileă ei.ă Aceastaă ajutaă laă cunoaştereaă spa iuluiă geografică dină
imediataăvecin tateăaăorizontuluiălocal.ă
De asemenea cu o cheltuiala extrem de redusa din partea copiilor se poate face o lectie transcurriculara-
aplicatieăpracticaălaăcunoaştereaălocurilor,ăcaăactăgeograficăşiăfrumuse iăaleăcaruluiădinănatura.
Înă încercareaă deă aă realizaă oă conduit ă ecologic ,ă le-amă cerută copiiloră s ă seă transpun ă înă situa iaă p r iiă
v t mateă(supus ăagresiuniiăumane),ăar tândăfaptulăc ăplanteleăşiăanimaleleăsuntăfiin eăviiăcaăşiănoiăşiă
merit ăună“tratament” maiăbunădinăparteaănoastr .ăPlanta,ăcaăoriceăorganismăviuăsufer ădac ăesteăr nit ,ă
iăseăfacăcrest turiăînăscoar , iarălegareaăcopacilorăcuăsârm ăpoateăopriăcircula iaăseveiăajungându-se la
îmboln vireaăşiăuscareaălor.

69
 Înătimpulăcolect riiămaterialuluiădinănatur ăamăatrasăaten iaăcopiilorăs ăcolectezeănum rulăstrictă
deă planteă necesareă colec iiloră şiă c ă speciileă rareă şiă ocrotiteă nuă trebuieă distruse,ă deciă nuă seă colecteaz ă
pentru ierbare.
Amă precizată faptulă c ă exist ă planteă indicatoareă aleă calit iiă mediului,ă prezen aă anumitoră speciiă fiindă
corelat ăcuăprezen aăsauăabsen aăanumitorăfactoriăpoluan i.
Înăurmaăobserv riiăacestorăac iuniănegativeăaleăomuluiăasupraănaturii,ăs-auăpurtatădiscu iiăasupraă
comportamentuluiăpeăcareătrebuieăs -lăavemănuănumaiăatunciăcândărealiz măieşiriăînănatur ăciăşiăînăvia aă
deăziăcuăzi.ăApoiăcopiiiăauătrebuităs ăarateăcumăseăpotăimplicaăînăprotejareaăşiăocrotireaămediuluiă.
Înăaplica iileădinăclas ,ăcaăurmareăaăactivit ilorăteoretice,ăcopiiiăauărealizatălucr riăplasticeăşiăpracticeă
careăauăilustratămodulăînăcareăauăperceputămesajulătransmisădeătemaăaleas ădarăşiămodalit iăpropriiădeă
abordare a acestora. Laă disciplinaă abilita iă practice,ă lucr rileă realizateă cuă materialeă dină natur ă şiă cuă
materialeă reciclabileă potă reprezentaă adev rateă opereă deă art ă şiă potă constituiă siă premizeleă realiz riiă
educa ieiăecologice.
Lucr rileă dină diferiteă sortimenteă deă hârtie, materiale textile sau material plastic sunt foarte
îndr giteădeăcopiiăsiăpentruăconfec ionareaălorăputemăapelaălaăsprijinulăp rin ilorăcareăintr ăcuăpl cereăînă
joculă copiiloră şiă leă sprijin ă ac iunileă candă suntă solicita i.ă Copiiă valorific ă înă expozi ii sau chiar în
aplica iiăpracticeăpropriileălucr riă(coşuriăecologice,ăfloriădeăapartamentăcuăvaseăconfec ionate/decorateă
de ei, costume de carnaval pentru serbare).
Plimb rileă prină parc,ă excursiileă înă maiă multeă mediiă dină natur ,observ rileă spontaneă înă natur ,ă
expozi iile,ăjocurile,ădesf şurateăînăsectoareleădeăactivitateăauădeprinsăpeăcopiiăs ăfieăinteresa iădeămediulă
înăcareătr iesc,ădeăprotec iaăşiăgrijaăfa ădeămediu.ăPrinătratareaăinterdisciplinaraăaăproblemelorăprivindă
protec iaămediului,ăcontribuimălaăformareaăunuiăcomportamentăecologicăfat ădeămediulăînconjur tor.ă
Copilulătrebuieăl satăs ădescopereăelăînsuşiăadev rul,ăs -iăcultiv măinteresulăpentruăpromovareaăst riiădeă
s n tateăînămediulăînconjur tor,ăs -lăeduc măînăsprijinulăocrotiriiăşiăprotec iei mediluiăînconjur tor.Deăă
aceeaăăesteăăănecesar ăăăp strareaăăăunuiăămediuăăădeăăăvia ăănealterat,ăcatăămaiăăpropiceădezvolt riiăăăfiin eiăăă
umane.ă Copiiiă ă ătrebuieă ă ă convinşiă ăă c ă ă ă f r ă ă ăună ă ămediuăă ă curat,ă nepoluată ă via aăă omuluiă ă nuă ăesteăă
posibil ă.

BIBLIOGRAFIE:

16. BercaăM,ăEcologieăgeneral ăşiăprotec iaămediului,ăedituraăCeres,ă2000

17. BotnariucăN,ăV dineanuăA,ăEcologie,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1982
3.ăăăCucoşăC,ăPedagogieă,Iaşi,ăedituraăPolirom,ă1996
4. Pârvu C, Ecologie General ,ăedituraăTehnic ,ăBucureşti,ă1999
5.ăăăStugrenăB,ăEcologieăteoretic ,ăedituraăSarmis,ăClujăNapoca,ă1994
6.ăăăLegeaăprotec ieiămediuluiă137/1995;ăLegeaămediuluiă5/2000ă

70
 EDUCA IAăECOLOGIC ă
C T NESCUăMARIANA
GR DINI A P.P. Nr. 2
HUŞI ,ăJUDE UL VASLUI
HOHA NICOLETA
ŞCOALA “ANASTASIE PANU”
HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

Pro ectiaă naturiiă devineă totă maiă multă unaă dină celeă maiă importanteă preocup riă aleă societa iiă
contemporaneăşiăcomport ătreiăaspecteăimportante:ăprevenireaădeteior riiămediului, ac iuniăde depoluare
şiă reconstruc ieă ecologic ,ă ceă constau,ă înă principal,ă înă m suriă reparatorii,ă şiă p strareaă sau între inereaă
zonelor depoluate.
Interesulă şiă dragosteaă pentruă natur ă sunt,ă laă majoritateaă copiilor,ă instinctive.ă Înă plus,ă
comportamenteleăşiăconvingerileăformateăcopiilorălaăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăpastreaz ă
celă maiăbineătoataăviata.ăDeăaceea,ăînă educa iaărealizat ăînă gr dini ătrebuieăsaăpornimădeălaăinteresulă
firescăalăcopiilorăpentruăplanteăşiăanimale,ăpentruăceeaăceăreprezint ,ăîn general, natura pentru ei.
Scopulă principală ală educa ieiă privindămediulă înconjur torăesteă acelaădeă aă oferiăfiec ruiăindividă
posibilitateaădeăaămanifestaăoăatitudineăpersonal ,ăresponsabil ăfa ădeămediulăînăcareătr ieşte.ăEduca iaă
ecologic ă areă semnifica iaă deprinderiiă unuiă anumită modă deă aă în elegeă rela iaă dintreă omă şiă mediulă deă
via ,ăcareănuăesteănumaiăalăs u,ăciăşiăalăplantelorăşiăanimalelor.ăPunctulădeăplecareăalăacestuiădemersăîlă
constituieăopticaănoastr ăceătrebuieăs ăexprimeărespectulăpentruămediul natural de care beneficiem cu
to iiăşiăpeăcareăîlăvorămoşteniăgenera iileăviitoare.ăDeciăesteăimportantăcaănoi,ăceiăceăavemămisiuneaădeăa-
iă educaă peă ceiă mici,ă s ă avemă oă conştiin ă ecologic ă bineă conturat ,ă pentruă caă ac iunileă peă careă leă
desf şur măs ăfie eficienteăşiăcredibileăînăfa aăcopiilor.
Copiiiă trebuieă s ă realizezeă c ă problemeleă mediuluiă înconjur toră suntă aleă lumiiă întregi,ă aleă
fiec ruiaă dintreă noi,ă iară fiecareă ac iuneă negativ ă aă noastr ,ă oricâtă deă insignificant ă ară fi,ă poateă s ă
afecteze în mod distructivănatura.ăSemnaleleădeăalarm ălansateădeăspecialişti,ăexplica iileăşiăstatisticileă
întocmiteădeăaceştiaăauă unărolăincontestabil,ădară pentruăimplicareaăşiăac iuneaă eficient ădeăformareăînă
sens ecologic se ajunge prin sensibilizare şiă prină antrenarea componenteloră afectiveă şiă volitive ale
copiilor.ă Deă aceea,ă activit ileă deă educa ieă ecologic ă seă desf şoar ă într-oă atmosfer ă relaxant ,ă undeă
interesulăşiăcomunicareaăs ăîncurajezeăini iativele,ădarăşiăop iunileăfiec ruia.
Abordareaă educa ieiă ecologiceă înă gr dini ă şiă şcoal ă prezint ă anumiteă particularit iă
metodologice,ă scopulă finală ală acestuiă demersă fiindă formareaă unuiă comportamentă ecologică adecvată şiă
derulareaă deă ac iuniă concreteă deă protec ieă aă mediuluiă înconjur tor.ă Schemaă logic ă deă abordareă aă
educa ieiă ecologiceă prezint ă câtevaă etapeă careă descriuă ună traseuă formativă ceă poateă fiă urmată deă c treă
oriceăcadruădidactic,ăprinăvalorificareaăatent ăaăcon inutuluiăşiămetodologieiăspecificeădisciplinei:ă
1. Percepereaăşiăobservareaănaturii. Aceast ăprim ăetap ăpoateăfi realizat ăcelămaiăbineăprinăieşirileă
înă natur ,ăexcursii,ătabere.ăEsteăprimulă pasădeăcontactă nemijlocităcuăelementeleămediuluiăşiă constituieă
premiseleăetapelorăurm toare.
2. Determinareaă tr iriiă unoră senza iiă şiă sentimenteă şiă conştientizareaă copiiloră asupraă acestora. În
urmaăperceperiiăaspectelorădinămediulăînconjur tor,ăcopiilorăliăseăatrageăaten iaăasupraăpl ceriiădeăaăpriviă
cerulăsenin,ădeăaătrageăînăpieptăaerulăcuratăalăuneiăp duri,ădeăaăascultaăsusurulăunuiăpârâu,ăetc.ăÎnăaceast ă
etap ăeducatoareiăîiărevineărolulădeăaădiscutaăşiăaăatrageăaten iaăasupraăacestorăaspecteăşiădeăaăsubliniaă
beneficiileă unuiă mediuă curat,ă s n tos,ă precumă şiă apartenen aă noastr ă laă sistemeleă naturaleă deă via ă şiă
comunicareaăexistent ăîntreănoiăşiămediulănatural.ă
71
 3. Implicarea personal . Prinădiscu ii,ăînăurmaăstabiliriiăloculuiăşiăroluluiăfiec ruiaăînăspatiuăşiătimp,ă
înăcadrulăsocialăpotăfiărelevateămodalitatiădeăimplicareăindividual ,ăfelulăînăcareăputemăfiădeăfolos.
4. Asumareaă responsabilit ii. Aceast ă etap ă esteă esen ial ă înă formarea unei structuri
comportamentaleăadecvate.ăExistândăimplicare,ătrebuieăs ăexisteăşiăresponsabilitate.ăEtapeleămen ionateă
deă desf surareă aă educa ieiă ecologiceă asigur ,ă potrivită niveluluiă acesteiă vârste,ă adoptareaă
comportamentului ecologic. Este implicit faptulăc ăinforma iaămotiveaz ,ăînso eşteăşiăsus ineăpercep iaă
senzorial ,ă analizaă senza iilor,ă încadrareaă înă sistemulă naturală deă via ,ă definireaă roluluiă personal,ă
respectiv,ăimplicareaăindividual ăşiăasumareaăresponsabilit ii.
5. Alc tuireaă uneiă strategiiă deă ac iune. Aceast ă etap ă reprezint ă trecereaă spreă ac iuneaă concret .ă
Faptulăc ,ăînăcalitateădeăcadreădidactice,ăorganiz măac iuniădiverseăîmpreun ăcuăcopiii,ănuăesteăsuficient.ă
Realizarea, într-adevară important ,ă ară fiă s ă form mă copiiloră acelă interesă şiă aceleă abilit iă careă s ă leă
permit ăs ăîn eleag ăcumăseăorganizeaz ăastfelădeăac iuniăşiăs ăac ionezeădinăimboldăpropriu.
Pentruăaăleăformaăcopiilorăoăconduit ăecologic ăputemăporniădeălaăoăideeăsimpl ,ădarădestulădeă
eficient ă înă planulă emo iiloră şiă sentimentelor:ă transpunereaă copiluluiă înă loculă elementuluiă dină natur ă
careă aă suferită oă agresiuneă dină parteaă omului.ă Pusă înă posturaă celuiă agresată şiă careă nuă seă poateă ap raă
singur,ăcopilulăvaărealizaăc ătrebuieăs ăacordeă“dreptălaăexisten ” tuturor elementelor mediului din jurul
s u.ăTreptatăvaăîn elegeăc ăoriceăac iuneădeădistrugereăsauăexterminareaădeăoriceăfelăesteăcâtăseăpoateădeă
d un toareăpentruăc ăstric ăechilibrulănaturii.
Avândă înă vedereă faptulă c ă celă pu ină înă zonaă noastr ă p dureaă “începe de la marginea casei şiă seă
termin ă laă margineaă cerului”,ă motiva iaă aă fostă puternic ă şiă ne-am propus ca, în mod organizat, “s ă
p trundemăînătaineleăp durii” şiăs ăîncerc măs ăstop mămutilareaăacestui “Laborator al Terrei”.
Aă ocrotiă şiă îmbunat iă mediulă înconjur toră reprezint ă pentru întreaga societate un obiectiv
primordial,ă oă sarcin ă aă careiă realizareă trebuieă coordonat ă şiă armonizat ă foarteă bine în sistemul
educa ional.ă Ac iuneaă deă protec ieă aă mediuluiă nuă esteă uşoar ă înă comunitate.ă Schimbareaă mentalit iiă
oamenilor este dificil ,ăiarăf r ăeduca iaăfiec ruiăindividăînăacestăsens,ăîncepândădeălaăvârsteătimpurii,ă
oriceădemersălaăscaraăsocial ădeăocrotireăaămediuluiăesteăsupusăeşecului.
Obiective principale in derularea activitatilor ecologice sunt:
 Sensibilizarea copiilor în problemaăp str riiăunuiămediuăcurat,ăs n tosăşiăestetic;
 Cultivareaă dragosteiă copiiloră pentruă Terra,ă pentruă toateă elementeleă careă intraă înă componen aă
acesteia: ape, plante, animale, etc;
 Educareaăcopiilorăînăsensulăp str riiăs n t iiămediuluiăînăcareătr iesc;
 Însuşireaă unoră normeă deă comportareă specificeă asigur riiă echilibruluiă dintreă s n tateaă
individului,ăaăsocieta iiăşiămediului;
 Formareaăuneiăatitudiniădezaprobatoareăfa ădeăceiăcareăîncalc ănormeleăspecificeădeăp strareăaă
igienei mediului;
 Educa iaă copiilor şiă aă familieiă înă sensulă form riiă unoră comportamenteă corecteă deă ocrotireă aă
mediului,ădeăcolectareăselectiveăaădeşeurilorămenajereăreciclabile,ădeăgestionareăaădeşeurilor;
 Educareaăcopiilorăşiăaăcomunit iiălocaleăpentruăp strareaăunuiămediuămaiăcuratăşiămaiăs n tos,ă
pentruă utilizareaă ra ional ă aă resurseloră naturaleă şiă men inereaă echilibruluiă ecologic,ă înă vedereaă
conserv riiănaturiiăpentruăgenera iileăurm toare.
 Creareaă înă gr dini ă şiă înă împrejurimiă aă unuiă mediuă ambientă pl cut,ă prină amenajareaă şiă
între inereaăspa iilorăverzi;
Concluzii:
În extensor, “ecua ia” fundamental ă aă vie iiă peă aceast ă planet ă const ă înă g sireaă unuiă raportă
echilibratăîntreănecesit ileădeăordinăeconomicăşiăcapacitateaăecologic ăaăplanetei,ăîn eleas ăcaăunăcapitală
realăalăna iunilor,ăclarălimitatăşiăuşorăperisabilăînăcondi iileăuneiă gospod ririănecorespunz toare.ăOmulă
reprezint ăunăfactorăactivăînădinamicaăspa ial ăşiătemporal ăaămediuluiăbiotic,ăînăgeneral,ăşiăaăp durilor,ă
înămodăspecial.ăAc iunileăfactoruluiăantropicăpotăşiătrebuieăs ăfieădoarăcuăfinalitateăpozitiv ,ămaiăalesăc ă
72
aziădinăceăînăceămaiămul iăoameniădeăştiin ăconsider ădegradareaămediului,ăînăansamblu,ăşiăaăp durilor,ă
înăparticular,ădreptăceaămaiădramatic ăcriz ăaăomenirii.
Curiozitatea copiilor conduce la acumularea de cunoştin eă despreă mediulă înconjur tor,ă despreă
protec iaă lui,ă ceeaă ceă contribuieă laă dezvoltareaă capacita iiă copiiloră deă aă gândiă logică şiă deă aă interpretaă
corect aspectele din jurul lor.

BIBLIOGRAFIE

1. Melania Ciubotaru, Educatia ecologica in gradinita, Editura: CD Press 2005

2. MaziluăM.,ăEcologieăşiăprotec iaămediuluiăînconjur tor,ăTimişoara,ăEdituraăMirton,ă2004
3. DruckerăP.F.,ă1999,ăRealit ileălumiiădeămâine,ăBucureşti,ăEdituraăTeora,ă1999

EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăVÂRST ăPREŞCOLAR

CRISTINAăCA ICHI
GR DINI A CU P.P. NR. 2
HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

Un vechi proverb spune: „Nuăaşteptaăs ăculegiăroadeădeălaăpomulăpeăcareănuăl-aiăs dit”.

Nuăputemăaşteptaăcaăgenera iileăviitoareăs ăiubeasc ,ăs ăpre uiasc ăşiăs ăîngrijeasc ănaturaădac ănuă
s dimăînăsufleteleăcopiilorădragosteaădeănatur ăînc ădeătimpuriu.ăEduca iaăecologic ătrebuieăs ăînceap ă
deă laă vârst ă preşcolar ,ă copiiiă în elegândă astfelă c ă naturaă esteă ună organismă viu,ă careă înă timpă sufer ă
diverseăschimb riăşiăc ăomulăpoateăfiăprietenulănaturiiăsauăpoateădeveniăduşmanulăei.ăNoiăto iăsuntemă
responsabiliă înă aă construiă ună mediuă educa ională careă s ă motivezeă copilulă înă procesulă deă protejareă aă
naturii,ăfiindăesen ialăcaăomulăs ăfieăeducatăînăspiritulărespectuluiăfa ădeămediulăînconjur tor.ăÎnăacestă
sensăgr dini eiăîiărevineăimportantaăsarcin ădeănatur ăinclusivăecologic ,ăaceeaăc ,ăînc ădeălaăceaămaiă
fraged ăvârst ăcopiiiăajungăs ăcunoasc ,ăs ăiubeasc ăşiăs ăocroteasc ănatura.ăSentimenteleăşiăatitudinile
copiilorăfa ădeănatur ătrebuieăs ăfieădeărespectăşiăgrij ,ăavândăpermanentăconvingereaăc ăoameniiăsuntă
parteăintegrant ădinănatur ăşiănicidecumăsuperioriiăacesteia.
Pornind de la aceste convingeri, am stabilit de comun acord scopul activit iloră ecologiceă peă
careăleăvomădesf şuraăpeăparcursulăanuluiăşcolarăcuădiferiteăocazii:ăformareaăuneiăatitudiniăpozitiveăfa ă
deă natur ,ă dezvoltareaă sentimenteloră deă iubireă şiă protejareă aă naturii,ă cultivareaă interesuluiă fa ă deă
mediulă înconjur toră precumă şiă obiectiveleă urm rite:ă s ă seă familiarizezeă cuă mediulă înconjur tor,ă s ă
dobândeasc ă cunoştin eă referitoareă laă mediulă naturală careă îiă înconjoar ,ă s ă seă impliceă înă p strareaă
s n t iiă mediuluiă înconjur tor,ă s -şiă îmbog easc ă vocabularulă cuă cuvinteă şiă expresiiă specifice,ă s ă
participeă activă laă ac iuniă deă îngrijireă aă spa iiloră verzi,ă s ă comuniceă impresiiă peă bazaă activit iloră
desf şurate,ă s ă realizezeă lucr riă cuă temeă ecologice.ă Amă c utată sprijină şiă colaboratoriă înă rândulă
p rin ilor,ăaăconduceriiăunit ii,ădarăşiăînărândulăcomunit iiălocale.ăAmăalesăşiăteme,ăurmândăcaăacesteaă
s ăseăărealizezeăînăfunc ieădeănivelulădeăvârst ăalăcopiilorăşiăresurseleăgrupei.
Scopulă principală ală educa ieiă privindă mediulă înconjur toră esteă acelaă deă aă oferiă fiec ruiă individă
posibilitateaădeăaămanifestaăoăatitudineăpersonal ,ăresponsabil ăfa ădeămediulăînăcareătr ieşte.ăEduca iaă
73
 ecologic ă areă semnifica iaă deprinderiiă unuiă anumită modă deă aă în elegeă rela iaă dintreă omă şiă mediulă deă
via ,ăcareănuăesteănumaiăalăs u,ăciăşiăalăplantelorăşiăal animalelor. Punctul de plecare al acestui demers
îlăconstituieăopticaănoastr ăceătrebuieăs ăexprimeărespectulăpentruămediulănaturalădeăcareăbeneficiemăcuă
to iiăşiăpeăcareăîlăvorămoşteniăgenera iileăviitoare.ăPentruăaceastaăesteăimportantăcaănoi,ăceiăcare avem
misiunea de a-iăeducaăpeăceiămici,ăs ăavemăoăconştiin ăecologic ăbineăconturat ,ăpentruăcaăac iunileăpeă
careăleădesf şur măs ăfieăeficienteăşiăcredibileăînăfa aăcopiilor.ăăă
Înăsprijinulărealiz riiăacestuiădemersăeducativăvineăprogramulăeduca ional “Ecogr dini a”, care-şiă
propuneă s ă contribuieă laă creştereaă graduluiă deă conştientizareă ală copiiloră asupraă problemeloră deă mediu,ă
punându-iă astfelă bazeleă dezvolt riiă durabile,ă prină ac iuniă concrete.ă Prină proiecteleă întocmiteă înă cadrulă
acestuiă programă seă urm reşteă clarificareaă apartenen eiă copiiloră laă mediu.ă Suntă încurajateă discu iileă şiă
muncaăînăgrup,ăprecumăşiăoriceăini iativ ăluat ăînăprotejareaămediului.ăăăăă
Putemă spuneă deciă c ă înă gr dini ă seă construieşteă fundamentulă conduiteiă ecologice,ă selectândă
activit ileăceleămaiăaccesibileăprinăform ăşiăprinăcon inut,ăcareăs -iăconduc ăpeăpreşcolariăspreăeducareaă
dragosteiălorăfa ădeănatur ,ăaădorin eiădeăaăcontribuiălaăp strareaăfrumosului,ălaăeducareaăcapacit iiădeăa
ocrotiăşiăaărespectaănatura.

BIBLIOGRAFIE:
 Silviaă Dan,ă Danielaă Laz r,ă Angelaă Dumitrescu,ă Manuelaă Ploscar,ă Floareă Grijincuă „Metoda
proiectelor la vârste timpurii – Considera iiă teoreticeă şiă aplica iiă practice”, Editura Mirton,
Timişoara,ă2005;
 Viorica Preda, Mioara Pletea, Filofteia Grama, Aurelianaă Cocoş,ă Danielaă Oprea,ă Marcelaăă
C lină „Ghid pentru proiecte tematice – Abordareă înă manier ă integrat ă aă activit iloră dină
gr dini ” ,EdituraăHumanitasăEduca ional,ă2005;
 Ministerulă Educa ieiă şiă Cercet rii,ă Institutulă deă Ştiin eă aleă Educa ieiă „Revista Înv mântulă
Preşcolară1/2007”,ăBucureşti,ă2007;
 Silvia Breben, Elena Matei, Georgeta Puiu „Cunoaştereaă mediuluiă – ghidă pentruă înv mântă
preşcolar”, Editura Radical, 2001;

PROIECT DIDACTIC
PROF. RADU TINCA
GR DINI A CU P.P. NR.2
HUSI, JUD. VASLUI
Grupa: mare
Denumirea activităţii: Activitateăpractic ă– DOS
Tema: ,,Plant măpomişoriăşiăflori”
Tipul activităţii: formareădeăpriceperiăşiădeprinderi
Scopul: Cultivareaăinteresuluiăcopiilorăfa ădeăprotejareaămediuluiăînconjur torăşiă
necesitateaăadopt riiăunuiăcomportament eco-civicăfa ădeănatur .
Obiective operaţionale:
O1:ăs ădenumeasc ăac iuniăprinăcareăpotăcontribuiălaămen inereaăcur enieiăşiăaă
s n t iiămediuluiăînconjur tor;
O2:ăs ăconştientizezeăimportan aăplant riiăşiăîngrijiriiăpomilor;
O3:ăs ărecunoasc ăşiăs ăfoloseasc ăînămodăcorectăunelteleădeălucru;
74
 O4:ăs ădenumeasc ăelementeleăcomponenteăaleăplantei;
O5:ăs -şiăînsuşeasc ăşiăs ărespecteăetapeleăplant riiăunuiăpomişor;
O6:ăs ăplantezeăpomiiăşiăflorile,ărespectândăindica iileăprimite;
O7:ăs ăcânteăunăcântecelăşiăs ăreciteăversuriăadecvateătemei;
O8:ăs ărespecteăregulileădeăcomunicareăşiăcomportamentăstabiliteăînăactivitateaă
de grup.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversa iaăeuristic ,ăexplica ia,ăobserva ia,ămuncaăînă
echip ,ăăactivitateaăpractic ;
Mijloace didactice: - planşeăilustrândăaspecteăcuăcopiiăcareăîngrijescăşiă
protejeaz ănatura;
- GlobulăP mântesc
- scrisoare de la Pământ
- puie iă(tei,ăbrad);
- unelteăpentruăgr din rit;
- r sadădeăflori;
- p s releădinăhârtie;
- recompense / diplome.
Loc de desfăşurare: salaădeăgrup ă/ăcurteaăgr dini ei
Material bibliografic:
Metodicaăpred riiăactivit ilorăpracticeăînăgr dini aădeăcopii;
,,Educa iaăecologic ălaăvârstaăpreşcolar ” – suplimentăalărevisteiă,,Inv mântulă
preşcolar”;
,,ăProiecteătematiceăprivindăactivit ileădeăeduca ieăecologic ăînăgr dini aădeăcopii”, Ed. Tiparg;
,,Educa iaăecologic ăînăgr dini ”, Ed. Cd Press;
,,Curriculumăpentruăînv mântulăpreşcolarăă(3-6/7 ani)”,ăBucureşti,ă2008;

DESFǍŞURAREAăăACTIVITǍ II

Secven eleă Con inutulăactivit iiăă Strategii Evaluare

activit ii didactice
I.Introducer Seă prezint ă copiiloră Globulă P mântescă şiă seă - expunerea - analiza
ea în solicit ărecitarea unor versuri despre Pământ. - conversa ia r spunsuri-
activitate Elementulă surpriz ă – un plic în care este - surpriza lor
scrisoareaă P mântuluiă c treă copiiă (,,....ă Ajuta i- - plic cu
m !”) scrisoare
a) Captarea - Pentruă c ă seă apropieă Ziuaă P mântului,ă voiă a iă
aten iei puteaăs -lăajuta i,ăs -iăface iăcadouriă...
Copiiiă enumer ă câtevaă activit iă peă care le-ar
puteaădesf şuraăpentruăaăprotejaăP mântulă- ,,Casa
noastr ” (urm rindăilustra iile):ă - analiza
b) s -iăd ruimăflori; r spunsuri-
Reactuali- s -lăcur mădeăgunoaie; lor
zarea cu- s ăs dimăpomi; - aplauze
s ăîngrijimăplanteleăşiăflorile;
noştin elor s ăavemăgrij ădeăp s riăşiăanimale;
75
 s ănuăt iemăp durile;
s -iăd ruimăap ăcurat ăşiăaerăcurat;
s ănuămaiăfieăpoluareădeălaămaşiniăşiăfabrici.
- Deă ceă plant mă pomi?ă (pentruă oxigen,ă pentruă aă
împiedicaă alunec rileă deă teren,ă pentruă ad post- - conversa ia/
cl diri/culturi,ă pentruă foc,ă mobilier,ă pentruă - frontal
fructe…)

- Ast ziă vomă desf şuraă oă activitateă practic ă înă

curteaă gr dini eiă prină careă vomă ajutaă şiă noiă - aprecierea
P mântulăs ăfieămaiăs n tos:ăvomăplantaăpomişoriă - aplauze r spunsuri-
şiăflori. lor
Copiiiăseăîmpartăînădou ăechipe:ăechipaăteiuluiăşiă
echipa bradului.
Seă porneşteă c treă curteaă gr dini ei,ă undeă esteă
preg tităterenulă/ăgropile pentru plantat. - aprecierea
c) r spunsu-
Anun areaă Voră cunoaşteă unelteleă (cazmale,ă stropitori,ă rilor
temei foarfeci)ăşiămaterialulăs ditor:ăpomii,ăflorile. - unelte,
Seăprecizeaz ăcâtevaănormeădeăprotec iaămuncii. material
Copiiiăidentific ăp r ileăcomponenteăaleăplantelor. s ditor
II. - expunerea - proba
Dirijarea Seă descrieă am nun ită fiecareă etap ă specific ă - observarea/ practic
înv rii plant riiă pomilor:ă s pareaă gropii,ă etapaă fason rii,ă - frontal -încurajarea
mocirlitul,ă fixareaă pomişoruluiă peă oă movili ă deă prin
p mânt,ăacoperireaăr d cinilorăcuăp mânt,ătasareaă eviden ierea
acestuiaăşiăudarea,ăfixareaăpomişoruluiăcuăajutorulă - explica ia muncii pe
a) Intuirea unui arac. -demonstra ia/ echipe
- frontal
materialelor Dup ăexplicareaămoduluiădeălucru,ăfiecareăechip ă
îşiă planteaz ă pomişorul:ă cuă hârle eă mici,ă fiecareă
copilăpuneăp mântălaăr d cin ,ăîlătaseaz ăşiă puneă
ap ăcuăstropitoarea. -observa iiă
Voră aflaă cumă îngrijescă cop ceiiă înă continuare:ă îiă - exerci iul curente
b) ud ,ăîiăsap ăînăjur,ăleăpunăîngr ş minteănaturale. - pe echipe - proba
Explicarea Copiiiă îşiă amintescă cineă esteă doctorulă p durii/ă practic
tehnicii copacilor? (ciocănitoarea). De ce?
de Recit ă versurileă peă careă le-auă înv ată (despreă
lucru cioc nitoare)

Peăechipe,ăvorăefectuaăşiăactivitateaădeăplantareăaă
unorăfloricele:ăpanselu e,ăb nu ei.
c) - ,,Oameniiă ordona i,ă careă iubescă natura,ă nuă las ă
Executarea înăurmaălorămizerieăşiădezordine,ăaşaăc ăvaătrebuiă - exerci iul
deă c treă s ăneăstrângemăşiănoiăunelteleădeălucru!” - pe echipe
copii Odat ă planta i,ă pomişorii,ă caă şiă oamenii,ă auă
nevoieă deă iubire;ă copiiiă seă prindă cuă to iiă înă hora
prietenilor naturii, cântând în jurul pomilor, pe
76
 care îi dorescăs n toşiăşiăroditori.
seăintoneaz ăcânteculă,,Cop celul”; - expunerea
seărecit ăversuriăcunoscuteădespreăcopaci. - aplauze
seă aşaz ă porumbeiiă dină hârtie,ă lega iă cuă şnur,ă peă - frontal
crengu e

III.Încheiere Înainteă deă aă intraă înă salaă deă grup ,ă fiecareă seă vaă - expunerea - aprecierea
a sp laăpeămâiniăcuăap ăşiăs pun. - diplome - autoapre-
activit ii Se fac aprecieri.ă Copiiiă voră fiă recompensa iă cuă - frontal cierea
diplome: ,,Cel mai muncitor copil!”, ,,Cel mai
ordonat copil!”

2.CON INUTURIăADECVATEă
PRIVINDăEDUCA IAă
ECOLOGIC :
POEZII, POVESTIRI
DRAMATIZ RIăCREATEăDEă
EDUCATOARE

77
 LUNILE ANULUI ÎN VERSURI

ACATRINEIăCONSTAN Aă
GR DINI AăCUăăP. P. NR. 22
IAŞI

MARTIE Hora mare s -nvârtim!

Având îndr zneal ămare,
Firădeăghiocelăpl pând IULIE
Seăînal ăc treăsoare Ce mult galben de la soare
Când acesta-i zâmbi blând. Peste câmpuri roditoare
Undeăunduieşte-n vânt
Şiăcaăiarnaăs-o împace Grâulă rii,ăbobulăsfânt!
S ăpleceăcâtămaiăcurând,
Alb din ale ei cojoace Iciăşiăcolo...ăalb strele
Şi-aăpusăînăalăluiăveşmânt! Ca azurul riiămele,
Margareteăşiămaciăînroşi i
APRILIE Caăobrajiiăcopiilorăferici i!
- Aăninsăpeăb trânaălivad ?
- Se-ntoarce iarna cu albu-i mantou? AUGUST
- Suntăpomiiăg ti iădeăparad ! Cândăvaraăvine,ăseăştie,
Neăstrig ădinăz riăunăecou. To iăplec măînădrume ie
Sus,ăînăvârfulămun ilor
Fluturiăşiăp s riăcuăveseleătriluri Laăumbraăbr du ilor.
Cu ropot de-aplauze îi primesc,
Iar roiuri de-albine în harnice zboruri Sau pân’ la albastra mare,
Nectarul s-adune abia dovedesc. Peăplajeăfierbin i,ălaăsoare,
Casteleăs ăconstruim
MAI Şi-n valuriăs ăneăr corim.
Potopădeămirosăşiăculoare
Eăînăgr dinaăcasei mele SEPTEMBRIE
Şiăpeăoăcreang ,ăînspreăsoare, Plutesc în aer dulci arome...
Unăcuibămicu ădeăp s rele. M -ntreb: de unde-or fi venind?
Dinăcoşulătoamnei,ăplinăcuăroade,
Laleleăroşii,ăînv p iate Întreagaălumeămul umind!
Şiăliliaculăcelăsuav,
Narciseăgingaşăparfumate Copilaşiiădorescămere,
Le îngrijesc cu mare drag! Iepuraşiiămorcoviădulci,
Bunicu aăarăvreaăpere,
IUNIE Veveri eleădoarănuci!
Drag ăvar ,ăsurioar ,
Noiădeămultăteăaştept m! OCTOMBRIE
Câtăesteăziuaădeălung Copaciiăîşiădezbrac ătoamna
Pe câmpii s ăalerg m! Straiele galben-ar mii,
P tucuriămoiăs ăaib ăiarna
Floriceleăs ăculegem, Insectele ce-sămiiăşiămii...
Înăcununiăs ăle-mpletim
Şiăapoiădeămâini ne prindem Iar ăcândădalbaăprim var
78
Cuăfloriăşiăfluturiăvaăveni, Şi,ăînămilaăluiăceaămare,
Cu-aăeiăbaghet ăfermecat Soareluiăîn l ărugare,
În alte haine-i va-nnoi! Neştiindăc ,ădeăeăsoare,
Omulă deă z pad ă moare...
NOIEMBRIE
Crizantemele frumoase
Aduc veselie-n case,
Cândăboltaăeămohorât
Şiănatura-iăvestejit .

Cu florile multicolore
Învingăvânturiăşi-nving ploi...
Po iăspune,ădeci,ăc ăging şia
E “arm ” bun ăînă“r zboi”!

DECEMBRIE
Primii fulgi de nea
Iarna ne-oăanun ,
Ce-aduce cu ea
Bucurie mult :

Braziăîmpodobi i,
Oameniădeăz pad ,
Copiiăferici i
Colindândăpeăstrad .

IANUARIE
Mare veselie
Eăpeăderdeluş,
C-au venit o mie
Deăcopiiăghiduşi!

Cu-aleălorăs nioare
La vale ei pornesc,
Nici frig, nici ninsoare
Din drum nu-i opresc!

FEBRUARIE
Dinăz pad ,ăcuăr bdare,
Amăîn l atăunăomămare,
Dar e-atât de ger, încât
I-amăpusăşi-un fular la gât.

- I-o fi oare de folos?

Se-ntreab ăunăpiciăsfios.
- Mai bine, cred, s-arăsim i
Daca soarele-ar luci!

79
 COPIII, PRIETENII NATURII
CRISTINAăCA ICHI
GR DINI AăDEăCOPIIăCUăP.P.ăNR.2ă
HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

To i:ăăăăăăăăăăă Ast ziăesteăoăziămareăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Şiăplec măto iălaăplimbare
Veseliăînăp dureaămare.
Iaăprivi i,ăceăcopaciămul i
Şi-ntre ei ce-a crescut oare
De-orăaveaăp l rioare?

Ciupercu a:ă Ciupercu aăst -năp dure

Ridicat ăîntr-un picior
Eaăpoart ăoăp l rioar
Peămicu ulăeiăc pşor.

Animalele: Înăp dureălocuim

Animale ne numim
Singureănoiăneăhr nim
Şiădeăvân torăfugim.

Ursul: EuăsuntăMoşăMartin
Toat ăp dureaăcolind,
Vreauăvulpeaăs ăoăg sesc
Şiăpeălocăs-o pedepsesc.

Iepuraşul:ă EuăsuntăiepuraşulăPic
Nu mi-eăfric ădeănimic
Niciăm carădeăvân tor
C ciăsuntăiuteădeăpicior.

Lupul: Lupulăr uăeuăm ănumesc

M nâncătotăceăîntâlnesc
Deăvân torăm ăferesc.

Vulpea: CoanaăVulpeăm ănumesc

Prinăp dureăcândăpornesc
Peăto iăîiăp c lesc.

Cântec: Înăp dure peăc rare

80
Turiştii: Ast ziăeăoăziăcuăsoare,
Peăaleeăneăplimb m,
Uiteăfrunzeăşiăverdea ,
Uiteăpomiăşiăuiteăflori.

Turist 1: Pomuleăcuăumbraădeas
Subăumbrarulăt uăm ălas
C ciăsoareleădogoritor
M ăusuc !Ap !ăMor!

Vorămâncaăşiăvorăaruncaăresturile pe jos.

Turist 2: Ce faci? De ce arunci pe jos?

Tuănuăştiiăc ănu-i frumos?

Turist 3: Darăceăs ăfac?

Turist 4: Aduni hârtiile de jos

Şiăleăpuiăfrumosăînăcoş.
Cândăal iăcopiiăvorăveni
P dureaăcurat ăvaăfi.

Turist 3: Eiăiat ,ăhârtiileăle-am adunat pe loc

Şiăîndat ăleădauăfoc.

Turist 5: Vai, dar ce s-a întâmplat?

Foculăînăv zduhăs-aăîn l at.
Haide iărepedeăs ăfugimă
C ciăaltfelăcuăto iiămurim.

Copacul: Ajutor, crengileămeleăauăluatăfoc…..

M ăardeăr uădeătot!

Ciuperca 2: Eu amăars,ăm ăpr buşesc….

N-amăaer,ăm ăsufocăşiămor.

Animalele: Ajutor totul se aprinde,

R uădeătotăfoculăse-ncinge
Ajutor! Ajutor!

P durarul:ă Copii,ăvoiătrebuieăs ăşti i

Cumin iăcuăto iiăs ăfi i.
Voiădeăfocăs ăv ăferi i,
P dureaăs ăoăferi i
Gunoaieăînăeaăs ănuăarunca i
Şiăfocăp duriiăs ănuăda i!

81
To i: Noiăpentruăsfatăv ămul umim
Şiădeăacumaăoăs ăştim,
P dureaăs ăoăîngrijim
Deăfocăşiădeăgunoiăs ăoăferim.

DORIN A UNUI COPIL

SÎVU CECILIA –
GR DINI Aă,, SPIRIDUŞII”
BUCUREŞTI

Eu sunt deălaăgrǎdini
Şiăaş vreaăcaăsǎăvǎăspun
Ce mi-aăpovestităoăalbinu
Despreăunăcǎpcǎun.

Nu, nu e din poveste

Cǎpcǎunulăceăvorbesc.
Şiătotuşiăelăăloveşte
Natura ce-o iubesc.

Taieăşiădoboarǎ
Copacii tot mereu.
Fugăanimale,ăpǎsǎriăzboarǎ
Şiăsearaăvine greu.

Nuămaiăeănimeniăînăpǎdure,
Animalele s-auăr t cit.
Nici nu mai sunt mure.
Natura a murit!

De ce voi oare oameni

Nuăvǎăgǎndi iălaămine?
Sǎăcrescăfǎrǎădeăcodru
Nu-miăplaceăşi nu-i bine.

Suntemăcopiiiăvoştri
Şi-arătrebuiăsaăfi i
Aten iăsi-ngrijora i
Natura, s-oăiubi i!

82
 FOCUL,ăPRIETENăPENTRUăNATUR ,ăFOCULăEăŞIăDUŞMAN

BONDAR EUGENIA
GR DINI AăCUăP.P.NR. 2
HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

Anicu a,ăoăfeti ădeăvârstaăvoastr ,ăst teaălaăgeam într-oădup -amiaz ădeăprim var .

Dup ăceăveniseădeălaăgr dini ăaădormită,ăaşaăcumăobişnuiaălaăprânz,ăcaăs ăcreasc ăs n toas .
Acum se sculaseă şiă urm reaă cuă privireaă albinu eleă ceă ă veneauă printreă florileă minunateă dină fa aă
casei.
Florile cu tulpini delicate şiă petaleă catifelate,ă primeauă înă t cereaă dup -amiezei tihnite
miciiă musafiri.ă Anicu aă seă minunaă deă h rniciaă miciloră viet iă careă munceauă f r ă z bav ,ă seă
opreauăoăclip ălaăcateăoăfloare,ăplecauă,ăseăîntorceauăşiăparc ăchemauăşiăpeăaltele.
Aşteptaăs ăias ăafar ăprieteniiădinăcasaădeăal turi,ăMariaăşiăIonu ,ădarăaceştiaăîntârziau. Voiauăs ă
mearg ăînăgr din ăs ăprind ăcâtevaăalbinu e,ăbondariăşiăfluturi,ăaşaăcumăpropuseseăIonu ,ăînainteă
deăaămergeălaăculcare,ăs ăăvad ăceăseăîntâmpl ăcuăeleădac ăleăvorărupeăaripile.ăOareăcineăvaăputeaă
prindeămaiămul i?!ăSeăgândiăpu in:ă„Sa-iăprind ...!”
Vaătrebuiăs ăleăspun ăprietenilorăs iăc ănuăeăbineăceăvorăs ăfac ,ămamaăîiăspuseseăcândva:
-Dac ă ă prinziă gâzele,ă seă rupă aripioareleă loră diafane,ă sub iriă şiă eleă nuă maiă potă s ă zboareă
şimor,ăs r cu ele!
Va trebuiăs ăseăjoaceăunăaltăjoc,ăpoateăoăăîntrecereălaăalergat.ă
Ieşiă oă clip ă înă fa aă caseiă cuă gândulă s -iă strige,ă caă alt dat ,ă dară sim iă ună mirosă deă fum
înnec cos.ăNuăîn elegeaădeăundeăveneaăfumul,ădarăoăauziăpeăMariaăstrigândădisperat .
Anicu aăseăduseărepedeălaăbunicaăşiădeăemo ieăaproapeănu puteaăvorbi,ăoătr gea,ăstigând:
-Vino , vino, bunicoooo! Ajutooor! E mult fum la Maria!
Bunicaă Anicu eiă v zuă fumulă grosă şiă în eleseă repedeă pericolul,ă lu ă repedeă telefonulă şiă form ă
num rulădeăurgen :ă112.
Pesteăpu inătimpălinişteaădup -amiezeiătihniteădisp ru,ăseăauzeauăsunetulăsirenei,ăstrig te,ă ipete,ă
pocnituriăşiăeraăfumădină ceăînăceămaiămult,ăiarăpompieriiăintrar ăînăfug ăşiăprinăcurteaăAnicu eiă
înconjurândăcasaăceăeraăînăpericolăs ăard .
Înăgrab ănimeniănuăseămaiăgândeaălaăflorileădelicate.ăPompieriiăseăgr beauăs ăsalvezeăpeăcopiiiăceă
r m seser ăăcâtevaăclipeăsinguriăînăcas .ăMariaăreuşiseăs ăias ăărepedeăafar ,ădarăIonu ,ădându-şiă
seamaăc ăjoacaăluiăcuă foculă ăarăputeaădistrugeă casaăînă careălocuiauăbunicii,ăaăîncercată s ăsting ăă
singur focul.
Anicu aăpriveaăcuătriste eălaăflorileăc lcateăînăpicioare,ăădarăseăbucur ăcândăauziăpeăunulă
dintre pompieri:
-B iatulăeăr nit,ădarătr ieşte!”.
Unăaltăpompierăieşiăpurtândăpeăbra eăunămicăghemotoc.ăMariaăfugiăărepedeăs ăvad ăceăesteăşiăsim iă
cumălacrimileăîiăşiroiauăpeăobraz.
-S r cu ulădeăel!ăPis,ăpis,ăpis,ăăchem ăînăşoapt ăMaria.
EraăPisicu a,ăăprietenulălorădeăjoc .ăăBunicu aăoăsalvaseăcândăeraăs -lăcalceăoămaşin ăpeăstrad ăşi-l
aduseseă acas .ă Pân ă maiă adineauriă seă jucase ,ă apoiă seă culcaseă înă culcuşulă eiă dină coş.ă Nuă maiă
putuseărespiraădeăatâtaăfumăînnec ciosă,ăseăascunseseăneajutorat ăîntr-un ungher ! Maria mângâie
cuănespus ăp rereădeăr uătrupulămicu .ă

83
 Pesteăpu inătimpăsalvareaăăîlăduceaăpeăIonu ălaăspital,ăabiaărespira.
Acolo,ă înă spital,ă Ionu ă aă v zută şiă al iă copii,ă caă el,ă care nuă auă în elesă c ă focul în natura e
binef c tor, eăprietenăomuluiă,ădarăpoateăfiăşiăun nemilos duşman.ă
Luiă Ionu ănu-iăveneaăs ăăcread ăc ăjoculăluiăcuăunăchibrituri adusese atâta disperare în
casaălor.ăAcumăîiăp reaăr uă,ădarăeraăpreaătârziu.
ŞiăIonu ,ăşiăpompieriiăăv ăsf tuiesc:ă
- Alege iăs ăv ăjuca iăcuăjuc rii,ăcopii!ăCuăfoculănuăeădeăjoac !
Foculăpoateăfiăatâtădeăd un torăpentruănatur !ăÎnv a iădeălaăoameniiămariă cum se produce
focul si ce consecinte distrugatoare poate avea un incendiu!

FOCULăDINăP DURE
BONDAR EUGENIA
GR DINI AăCUăP.P. NR. 2
HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

Pe un pat de spital,ă Florină ă priveaă cuă triste eă cândă laă ă tavanulă alb,ă cândă laă bolnaviiă ceă
gemeau.ăăSim eaăădurereaăceăîlăcopleşea.
B iatul,ăăbandajatălaămâini,ăîşiăaminteaăcuătriste eădeăexcursiaăceăoăf cuseăcuătat lăs uăînăp dureaă
dinăapropiereăşiătrecuser ăpeălâng ăunăfocăl satădeăcinevaăînămargineaăp durii.ăIarbaăseăaprinsese.ă
Tat lăs uăaăîn elesăpericolulăşiăs-a oprităf r ăs ămaiăsteaăpeăgânduri.ăAăformatăimediatănum rulădeă
urgen ă112,ăiarăpân ălaăvenireaăpompierilorăseăchinuiser ăcumăauăpututăs ăsting ăfoculăaruncândăă
p mântăcuălope ileăpeăcareădinăfericireăleăaveauăînăportbagajulămaşinii.ăFl c rileăîşiăîntindeau cu
repeziciuneălimbileăfierbin i,ădistrug toare,ăacaparândăcaăunăbalaurătotăceăîntâlneauăînăcale.ă
-Uite,ă arunc ă aici,ă strig ă Florină ă c treă tat lă s u,ă v zândă ună ghemotocă deă focă ceă seă
rostogoleaăcaăoămingeăpesteăiarbaăăuscat ,ăc ănuăplouaseădeăcevaăvreme.
-Nuă teă apropiaă preaă mult,ă arunc ă deă departe,ă strig ă tat lă laă Florină ceă seă apropiaseă preaă
multă deăfoc,ăîncercândăs ăscoat ăunăpuiă deă c prioar ă ceăst teaăîncremenit,ăame itădeăfum,ă gata,ă
gataăs ăcad .ăÎlăîmpinseăpu in:
- Nu te speria, nu- iăfacăniciăunăr u,ăpuiule,ăhai,ăalearg ălaămamaăta!ă
Acestaă ă zvâcniă caă oă s geat ,ă iară mamaă sa,ă c prioara,ă îlă întâmpin ă cuă ă bucurieă ,ă i indu-se cu
disperare,ă deă dup ă ună copacă dină apropiere.ă Puiulă seă jucaseă ,ă dep rtându-seă înă salturiă deă mam ,ă
neb nuindăpericolulăceăîlăpândea.
Pesteăpu inătimpăseăauzir ăsirenele.
Dup ăceăpompieriiăreuşir ăs ăsting ăfocul,ăobosi i,ăFlorinăşiătat lăs uăniciănuăîşiăd duser ăseamaăc ă
eauăr ni iălaămâini,ăfa aăîiăusturaăgroaznic.ă.ăÎnătimpăceăprimeauăajutorădeălaămediciiădeăpeăsalvare,ă
priveau cuăp rereădeăr uăînăjur.
- Ceăfrumosăeraăcol ulăacestaăcuăcâtevaăoreăînainte!ăCeăăf r ăvia ă,ăt cut,ăîntunecatăesteă
acuma
ziseăFlorin.ăăIarăprivireaăîiăr m seseăa intit ăasupraăunuiămicăpuiăceăabiaăseămaiăcunoşteaăc ăfuseseă
un arici.
-S r cu ul!ăăCuăpicioareleăluiămicu eănuăaăapucatăs ăfug ădinăcaleaălimbilorădeăfoc!ăă
Oă ă pas reă strigaă disperat ă deă peă oă creang ă dină apropiere...Puiiiă ceă nuă ştiauă s ă zboareă nuă maiă
respirau , iar cuibul era aproaape ars.
Florinăsim eaăcumăcreşteăînăsufletulăs uăoăimens ăp rereădeăr uăpentruăceăseăîntâmplase!ă

84
 -Oareăceăfelădeăoameniăpotăfiăaceiaăc roraănuăleăpas ădeăceăseăăîntâmpl ădac ăaprindăfoculă
înăp dure!ă
- Priveşteălaăăcopaculăacelaă,ăcuăcrengileăpârjolite,ăparc ăst ăs ăcad ,ăcaăunăomăr nit!,ăziseă
cuădurereătat lăs u.ă
Aşaăauăc zutăăşiăFlorin,ăşiătat lăs u,ăcopleşi iădeăepuizare,ăfumulăînnec ciosăşiăr nileăceă
trebuiau îngrijite în spital.
Înă timpă ceă medicamenteleă îşiă f ceauă efectul,ă ducându-i în lumea viselor, calmând durerea,
sim eauăc lduraădulceăaăfoculuiădinăsobaăcu uşaăbineăînchis ădinăc su aălor,ăcuptorulă caldăundeă
bunicu aă coceaă pâinea,ă plitaă peă careă fierbeaă uşoră oalaă cuă ceaiă cald,ă oriă mâncareaă ceă ă îşiă
r spândeşteăăaroma,ădup ăceămama,ăgrijulie,ăstingeăflac raăaragazului.ăFocul,ăatentăsupravegheată
de oameni e cu adev ratăprieten.ăCrâmpeee.ăApoiăadormir .ă
LaăieşireaădinăspitalăFlorinăpovestiăprietenilorăs iăşiăîmpreur ăhot râr ăs ădesenezeăafişeăpeăcareăleă
aşezar ăs ăleăpoat ăvedeaăoricine:ă
- „Nuă aprinde iă foculă înă p dure!ă P dureaă eă casaă multoră vie uitoareă mariă şiă mici!
Respecta i locurile amenajate special pentru foc!”
- Focul , supravegheat, e prieten. Altfel, e cel mai mare duşman!ă S ăînv mădină
greşelile celorlal iăşiăs ănuăleărepet m!

85
 CUPRINS

1. CUVÂNT ÎNAINTE, PROFESOR MANUELA URSACHE - COLEGIULăNA IONALăă

„CUZAăVOD ”,ăHUŞI..................................................................................................................3
2. DECLARA IAă DREPTURILORă MEDIULUI- BERICA ECATERINA - GR DINI Aă
CU P. P. NR. 2 HUŞI, JUDE UL VASLUI...............................................................................4
3. EDUCA IAăECOLOGIC ,ăÎNTREăTEORIEăŞIăPRACTIC -PROFESOR MANUELA
URSACHEăCOLEGIULăNA IONALă“CUZAăVOD ”,ăăHUŞI, JUDE ULăVASLUI..........5
5. “SUFLET DE COPIL AL PLANETEI P MÂNT”-MARINIC ANA-MARIA
GRUIA ANNEMARY-GR DINI A “SPIRIDU II”, BUCURE TI…………………….....11
6. NATURA, CASA MEA- P TRUŞELă ADRIANAă ANGELA-GR DINI Aă P.P.ă
,,PALATUL FERMECAT”ARAD…………………………………………………………….13
7. P MÂNTULă ESTEă CASAă NOASTR !- S.O.S.-SALVA Iă P MÂNTUL!- OBREJA
NU A,ă CARANFILă ANCA-ELENA, GR DINI Aă CUă P.P.ă NR.ă 4ă BÂRLAD, JUDE ULă
VASLUI........................................................................................................................................17
8. S ăDESCOPERIMăNATURA! EXEMPLE DE BUNE PRACTICI -CERCHEZ ELENA
ALINA, AURA OPREA- GR DINI Aă CUă P.P.ă NRă 5ă BÂRLAD,ă JUDE ULă
VASLUI........................................................................................................................................20
9. METODE DE FORMARE A COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA COPIII
PREŞCOLARIă CUCUă ELENAă LILIANA, GR DINI Aă CUă P.ă N. NR. 1,
„PRICHINDEL”,ăNEGREŞTI,ăVASLUI……………………………………………………..22
10. EDUCA IAă ă ECOLOGIC – NECESITATEAă CUNOAŞTERIIă NATURIIă ŞIă
OCROTIREA ACESTEIA HOTNOG LUCIA- GRÃDINI Aă CUă P.N.ă VÃLENI, JUD.
VASLUI …………………………………………………………………………………………26
11. S ă FACEMă ÎMPREUN ă PRIMIIă PAŞIă ÎNă ECOLOGIE, GU Uă MIHAELA-
GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă12, HUŞI, JUDE ULăVASLUI....................................................29
12. CONDUITA ECOLOGIC ăCORECT ,ăTURCULE ăMARILENA- GRADINI AăCUă
P.P. NR. 12, HU I, JUDE ULăVASLUI...................................................................................34
13. FORMAREAăăCOMPORTAMENTULUIăăăECOLOGICăăLAăCOPIIIăăPREŞCOLARI,ă
O OPORTUNITATE, MIHORDEA NUŞA-GR DINI Aă CUă P.P.ă NRă 12, HUŞI,
JUDE ULăVASLUI....................................................................................................................36
14. PROIECTUL MULTILATERAL COMENIUS ,,ă S ă FACEM CEVA PENTRU
PLANETAă NOASTR ’’,ă BERICA ECATERINA- GR DINI Aă CUă P.P.ă NR.ă 2ă HUŞI,
JUDE ULăVASLUI....................................................................................................................38
15. EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăPREŞCOLARI, ANGELA COCUZ- GR DINI AăCUă
P.P. NR. 12, HUŞI, JUDE ULăVASLUI...................................................................................43
16. METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎNă DESF ŞURAREAă ACTIVIT ILORă
ECOLOGICEăÎNăÎNV MÂNTULăPREŞCOLAR, HRISTEA CLAUDIA-GR DINI Aă
CU P.P.NR. 12, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.............................................................................45
17.ă EDUCA IEă ECOLOGIC ă LAă VÂRSTAă PREŞCOLAR , BO Uă TATIANAăăăăăăăăăăăăăăăă
- GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR.10ăHUŞI,ăJUDE ULăVASLUI...................................................49
18. ,,DRUMULă SPREă VIITORă TRECEă PRINă PREZENT’’,ă UNGUREANU MARIA-
GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR.ă2, HU I, JUDE ULăVASLUI.....................................................51
19. S ă IUBIMă ŞIă S ă OCROTIMă NATURA,ă BOTEZATU GETA-GR DINI Aă CUă P.P.ă
NR. 2, HUŞI,ăJUDE UL VASLUI.............................................................................................54

86
20. POLUAREA- ASPECTEă DEă EDUCA IEă ECOLOGIC , BLÎNDA MARIA-
GR DINI AăP.N.ăNR.ă3ăHUŞI, JUDE ULăVASLUI.............................................................56
21. PLANETA VIITORULUI ?!, BAHNARIU MARIANA, GR DINI AăCUăP.N.ăNR.ă5ă
HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.........................................................................................................59
22. « CE POT FACE DOUA MAINI DIBACE » MODALITATI DE VALORIFICARE A
DEŞEURILORă DEă HÂRTIEă ŞI PET-URI, ALINA CALANCEA, LENU Aă NEGRU -
GR DINI AăCUăP.ăP.ăăNR.10ă, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI..................................................62
23. EDUCA IAă ECOLOGIC -EDUCA IAă PENTRUă ă PROTEC IAă MEDIULUI,ă
BLESNEAC MIOARA, GRÃDINI AăCUăăP.P.ăNR.ă13, HUŞI,ăJUD.ăVASLUI………...…65
24.EDUCA IAă ECOLOGIC ă LAă PREŞCOLARI,ă TOFANă VERONICA,ă GR DINI Aă
CU P.P. NR. 2 HUŞI,ăJUDE UL VASLUI...............................................................................67
25. EDUCA IAăECOLOGIC ă,C T NESCUăMARIANA-GR DINI AăP.P.ăNr.ă2ă
HUŞIă,ăJUDE ULăVASLUI, HOHA NICOLETA-ŞCOALAă“ANASTASIE PANU” HUŞI,ă
JUDE ULăVASLUI……………………………………………………………………………71
26. EDUCA IAă ECOLOGIC ă LAă VÂRST ă PREŞCOLAR ,ă CRISTINAă CA ICHI-
GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă2 , HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.....................................................73
27. PROIECT DIDACTIC, RADU TINCA, GR DINI AăCUă P.P.ă NR. 2, HUŞI, JUD.
VASLUI .......................................................................................................................................74
28.LUNILE ANULUI ÎN VERSURI, ACATRINEIăCONSTAN Aă -GR DINI AăCUăăP.ăP.ă
NR. 22 , IAŞI……………………………………………………………………………………78
29.COPIII,ă PRIETENIIă NATURII,ă CRISTINAă CA ICHI-GR DINI Aă DEă COPIIă CUă
P.P. NR.2, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI......................................................................................80
30.DORIN A UNUI COPIL, SÎVU CECILIA– GR DINI A ,,ă SPIRIDUŞII”
BUCUREŞTI……………………………………………………………………………………82
31.FOCUL,ă PRIETENă PENTRUă NATUR ,ă FOCULă Eă ŞIă DUŞMAN, BONDAR
EUGENIA-GR DINI AăCUăP.P.NR.ă2ă, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUIă.................................83
32.FOCULă DINă P DURE, BONDAR EUGENIA-GR DINI Aă CUă P.P.ă NR.ă 2, HUŞI,ă
JUDE ULăVASLUI.....................................................................................................................84

87