Liceul Tehnologic Baile Govora

Scoala Postliceala Sanitara Domeniul Sanatate si Asistenta

Pedagogica Calificarea Profesionala : Asistent Medical
Balneofiziokinetoterapie si recuperare

REFERAT
Anul III

Elaborat de :
Preda Cristiana Iuliana

Baile Govora 2022

 DEZVOLTAREA SI NEVOILE SUGARULUI

CUPRINS:

1. Ce este sugarul?
2. Care sunt nevoile primordial ale sugarului?
3. Cum se dezvolta un sugar?
4. De ce ingrijiri are nevoie un sugar? Si cine i le poate acorda?
5. Concluzii
6. BIBLIOGRAFIE

1. Ce este sugarul ?

„Sugar” este numit copilul in primul an de viata. Acest prim an si in special

primul trimestru reprezinta, din punct de vedere nutritiv, una din
perioadele critice, deoarece cresterea este foarte rapida si de asemenea se
produc fenomene importante de desavarsire a unor organe, dintre care,
alaturi de sistemul digestiv, o importanta deosebita o are sistemul nervos.
De asemenea, este important de evidentiat faptul ca obiceiurile alimentare
sanatoase ale copilului incep sa se dezvolte inca din aceasta perioada.
Există câteva etape importante în dezvoltarea copiilor, însoțite de
comportamentul dificil care ar putea să apară pe parcurs. De multe ori,
comportamentul lor, deși dificil pe alocuri, este complet normal și
reprezintă un semnal că cei mici evoluează și își croiesc propriul drum prin
copilărie.

2. Care sunt nevoile primordial ale sugarului?

Pentru îngrijirea corespunzătoare a sugarului este necesară cunoaşterea

tuturor aspectelor legate de procesele de creştereşi dezvoltare ale
copilului, precum şi folosirea tuturor mijloacelor prin care să se creeze
mediul adecvat de creştere a lui.
 Îngrijirea corectă a sugarului presupune respectarea unor norme cu un
caracter general, care constau în:
- crearea unor condiţii de mediu şi microclimat cu respectarea regulilor de
igienă personală, corporală, a hainelor, a camerei de locuit, a patului şi
mobilierului, a persoanelor care-l îngrijesc;
- organizarea unui regim de viaţă raportat la nevoile sugarului. Aici ne
referim la programul de somn şi al stărilor de veghe, la orarul meselor;
- asigurarea unui aport nutritiv şi alimentar optim, în concordanţă cu
nevoile sale;
- folosirea tuturor mijloacelor de călire a sugarului: aer, soare, apă, exerciţii
fizice, masaj;
- prevenirea îmbolnăvirilor prin respectarea normelor de profilaxie şi
antiepidemice;
- creşterea imunităţii prin efectuarea vaccinărilor propuse de Ministerul
Sănătăţii.
Care sunt nevoile copiilor de 0-12 luni?
La această vârstă, orice lucru va intra în gură – mâini, picioare, mânacare,
jucării, pantofi. Dacă un sugar sau un bebeluș plânge, înseamnă că există o
nevoie – somn, o îmbrățișare, mâncare, să fie schimbați. Cu toate că nu pot
comunica încă prin cuvinte, plânsul este un mod incredibil de eficient
pentru micuți să-i convingă pe adulți să mute și munții din loc pentru ei.
Unul dintre cele mai frumoase lucruri la bebeluși este faptul că nu vor cere
niciodată mai mult decât au nevoie. Aceștia sunt precauți cu străinii și s-ar
putea să îi neliniștească absența persoanelor cunoscute.
Bebelușii se vor uita insistent, pentru că iubesc fețele, fie ele în viața reală,
în cărți sau în oglinzi. Este vârsta la care este acceptabil din punct de vedere
social, ca să nu mai spunem drăguț, să te holbezi la alte persoane.
Când vine vorba de sprijinul de care au nevoie, bebelușii au o sarcină
importantă – trebuie să afle dacă pot avea incredere în lume și oameni. La
rândul lor, vor munci din greu pentru a-ți oferi oportunitatea de a le
demonstra că se află în siguranță. Nu au încă vocabular, însă sunt experți în
comunicare atunci când este vorba de lucrurile care nu le conving și
modalitățile prin care ne pot face atenți la acestea. Trebuie să fii atentă în
mod constant la nevoile lor, pentru ca cei mici să simtă că lumea este sigură
pentru ei. Hrănește-i atunci când le este foame, oferă-le mângâiere și
empatie când sunt speriați, alintă-i când au nevoie. Aceste acțiuni vor
 forma baza viitoare pentru explorarea lumii, obținerea independenței,
încrederii și stimei de sine în relații.

3. Cum se dezvolta un sugar?

Știința a descoperit multe despre ceea ce îi face pe bebeluși să aibă un bun

început psihologic. Este vorba de respirație și inimă; ritm și sincronizare;
atenție. Nevoile pot fi gestionate prin poziții de alăptare diferite și contact
susținut, piele-pe-piele.
Primele 3 luni sunt considerate al 4-lea trimestru de sarcină. Pentru
bebeluș, e important să stea cât mai mult cu mama, pe mama, pe orice are
un suflet. În perioada sarcinii, timp de 9 luni de zile, corpul mamei îi asigură
tot ce are nevoie: nutriție, oxigen, controlul temperaturii și gestionarea
deșeurilor. Atunci când cele două corpuri se separă, corpul bebelușului
trebuie să învețe să regleze toate aceste procese, experimentând
nenumărate senzații noi: priveliști, sunete, gusturi, fluctuații de
temperatură, restricții, mișcări și multe altele. Simpla coordonare a primei
respirații cu bătăile inimii este în sine o minune a ingineriei biologice. Pe
măsură ce corpul bebelușului preia propriile sale ritmuri biologice, acesta
trece rapid prin diferite stări. În decurs de o ora și jumătate până la două
ore, bebelușul înregistrează un program strâns, care ține părinții în picioare
și este complet în contradicție cu un sentiment al timpului pentru adulți.
Dar modul în care părinții răspund la aceste stări în schimbare constituie o
bază pentru dezvoltarea psihologică și socială ulterioară a bebelușului.

4. De ce ingrijiri are nevoie un sugar? Si cine i le poate acorda?

Orice bebelus are 5 nevoi esentiale pentru a creste armonios si sanatos. Iar tu,
ca parinte, nu trebuie sa fii expert in ceea ce priveste dezvoltarea bebelusilor ca
sa-i poti oferi copilului tau un inceput bun in propria viata

I. Bebelusul are nevoie de DRAGOSTE

Sa-i arati toata dragostea ta bebelusului tau pare de la sine inteles, dar este foarte
adevarat: bebelusii au nevoie de dragoste pentru a trai.  Mortalitate infantila,
dupa cum sustin specialistii, este cauzata uneori de lipsa dragostei !
Grija fata de bebelusul tau, suportul emotional acordat, dau copilului sentimentul
de siguranta atunci cand incepe sa descopere lumea. Nu este doar un sfat din
auzite: Studii stiintifice riguroase arata ca dragostea, atentia, afectiunea acordate
in primul an de viata au un impact direct si masurabil asupra dezvoltarii fizice,
mentale si emotionale a bebelusului. 
De fapt, dragostea si dezmierdarile ajuta la dezvoltarea creierului copilului tau
afirma dr. Marian Diamond cercetator neurolog la Universitatea din Berkeley,
California, USA.
Cum sa-ti arati dragostea? Imbratisaza-l, atinge-l, dezmiarda-l, zambeste-i, asculta-l
si joaca-te cu copilul tau ori de cate ori poti. Este foarte important sa raspunzi
imediat atunci cand el plange, mai ales in primul an de viata deoarece, afirma
expertii, este imposibil ca la aceasta varsta copilul sa devina rasfatat
A te duce imediat la copilul tau atunci cand este suparat, te ajuta sa-l faci sa aiba
incredere in tine, sa cladesti o relatie emotionala puternica intre voi.  A raspunde la
nevoia de atentie a bebelusului tau in timpul perioadelor de joaca este de
asemenea foarte important.
Bebelusii nou-nascuti au nevoie de contact direct piele-piele cu corpul mamei lor.
Cercetarile arata ca bebelusii care au parte de contact direct piele-pielea mamei
se dezvolta mai bine. Deci, interactiunea directa, prin piele - mama-bebelus
promoveaza cresterea si are multe beneficii pentru creierul bebelusului - find
primul pas din educatia timpurie.
In timpul sarcinii, bebelusii se ating în permanenta de uterul mamei. Mamele sunt
astfel în contact cu fatul 24 de ore pe zi. In burtica mamei, bebelusului nu sufera de
foame, nu simte durere, este un loc sigur. Iar atunci cand vine vremea nasterii
bebelusul schimba acest loc sigur si caldut pentru o lume imensa. Din pacate
pentru bebelusi schimbarea este grea - multi din ei dorm singuri, în patut, pe un
scaun balansoar, sau într-un carucior.
Teoria continuitatii afirma: rasfata-ti in continuare bebelusul, atinge-l, si
mângâie-l. Îngrijeste-l pe cat de mult posibil, si ia-l cat mai mult cu tine, poarta-l
cu babywearing. Dupa cateva luni, copilul va arata în mod automat ca vrea sa intre
în lumea larga si, în mod normal, se îndeparteaza de tine - incetul cu incetul.
Cercetarile europene arata ca bebelusii care, în medie, au primit circa zece ore de
contact fizic pe zi, au plâns cu 50% mai putin decât copiii care au fost atinsi intr-o
medie de 8,5 ore pe zi. 
Dar de ce se simte atât de bine o atingere? Cu prilejul unei atingeri,
hormnul oxitocina este eliberat. Oxitocina este substanta responsabila pentru
crearea de contacte si legaturi interumane. Este produsa în concentratii mari în
mintea mamei în timpul si dupa nastere, si determina reactia mamei de a tine si
ingriji copilul in permanenta.
Aşezarea copilului în contact, piele pe piele, cu mama imediat după naştere are o
importanţă vitală, am putea spune, mai ales în ceea ce priveşte comportamentul
acestuia privind alăptarea. Totodată, contactul direct cu pielea mamei linişteşte
copilul, diminuează reprizele de plâns, contribuie la reglarea bătăilor inimii, a
temperaturii şi a tensiunii copilului, oferă confort şi reduce stresul. Mai mult decât
atât, nivelul glicemiei este mult mai bun şi se îmbunătăţeşte imunitatea nou-
născutului. De asemenea, el va avea un instinct puternic de supt.

II. Bebelusul are nevoie de HRANA buna si CURATENIE

Asigura bebelusului tau tot ceea ce-i trebuie in legatura cu nevoile sale de baza,
inseamna a-l determina sa-si dedice toata energia in a invata si a creste. Astfel, el
trebuie hranit corect ( hrana saraca in proteine, vitamine si minerale, prea bogata
sau prea saraca in calorii, poate incetini dezvoltarea si-i poate afecta IQ-ul). De
asemenea, pentru a fi sanatos, bebelusul are nevoie de comfort  (scutecele ude si
infectiile urechii il epuizeaza treptat ) si de un somn odihnitor.

Laptele de mama este unicul aliment pregatit in mod natural pentru alimentatia
noului-nascut si este recomandat ca aliment de electie atunci cand acest lucru
este posibil. Compozitia laptelui prezinta oscilatii in raport cu stadiul lactatiei, sub
acest aspect diferentiindu-se trei tipuri de lapte: colostrul, laptele de tranzitie si
laptele matur.
Colostrul – un lichid galbui opalescent si usor cremos – contine mai multe
proteine, vitamine liposolubile si minerale decat laptele matur si este bogat in
imunoglobuline care au misiunea de a apara organismul nou-nascut de posibile
infectii si contaminari. Acest lapte, datorita compozitiei sale, trebuie folosit pentru
alimentatia noului-nascut si nicidecum nu trebuie depreciat.
Laptele de tranzitie – este mai fluid si inlocuieste colostrul la 2-4 zile de la
nastere. Contine proportii mai ridicate de lipide, lactoza, vitamine hidrosolubile si
calorii decat colostrul, apropiindu-se ca si compozitie de laptele matur. Se secreta
doar intre zilele 3 si 7 de la nastere.
Laptele matur – incepe sa fie secretat intre zilele 7 si 10 dupa nastere si contine
un procent ridicat de lipide. Lactatia se stabileste complet dupa primele trei-sase
saptamani, fiind importanta alimentarea frecventa a sugarului, la fiecare trei sau
patru ore. Odata ce lactatia este bine stabilizata, timpul dintre mese se poate
mari, fara sa existe pericolul unei diminuari a productiei lactate.
In alimentatia artificiala a sugarului se utilizeaza formule comerciale de lapte
praf bazate in mod fundamental pe laptele de vaca, caruia i se aduc o serie de
modificari in scopul adaptarii compozitiei lui la posibilitatile digestive ale
sugarului. Principalele modificari la care este supus laptele de vaca sunt:
 deshidratarea pe cale termica – laptele praf steril, cu unele transformari
fizico-chimice care ii faciliteaza digestia;
 reducerea continutului de proteine, electroliti si a presiunii osmotice;
 ameliorarea calitativa a proteinelor si aminoacizilor;
 adaosul de hidrati de carbon;
 inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri vegetale in vederea echilibrarii
raportului dintre acizii grasi;
 adaosul de vitamine si oligoelemente.
Formulele de lapte praf pentru sugari, desi se apropie din ce in ce mai mult de
compozitia laptelui matern gratie evolutiei stiintifice in cunoasterea compozitiei
laptelui de mama, pastreaza inca diferente importante cu precadere din motive
tehnologice sau economice.
In aceste formule, raportat la laptele de mama:
 sunt prezenti majoritatea acizilor grasi, desi lipsesc unii compusi care ar
putea avea functii importante;
 cantitatea si calitatea unor proteine este inca diferita;
 nivelurile de calciu, fier, sodiu, clor sunt mai mari.
 Alimentatia artificiala reprezinta o alternativa adecvata la alimentatia la san
pentru sugarul sanatos, dar ea poate fi indicata de asemenea sugarilor cu
anomalii congenitale care interfera cu lactatia naturala sau copiilor care au nevoie
de o formula speciala datorita unei alergii sau unei erori metabolice congenitale.
Conform reglementarilor internationale, formulele de lapte praf pentru sugari se
diferentiaza in formule de inceput, care se adreseaza sugarului in primele 4 luni de
viata si formule de continuare, care se adreseaza sugarilor peste varsta de 4-6
luni.
 Formule de inceput (formule de initiere) – denumite anterior „adaptate” si
avand destinatia de a acoperi toate necesitatile nutritive ale noului-nascut
in primele 4-6 luni de viata, sunt singurele variante acceptate in cazul
imposibilitatii alimentarii la san a sugarului. Daca aceste formule continua
sa fie administrate si dupa aceasta perioada, pana la implinirea varstei de
 un an, este necesar sa se introduca si alte alimente nelactate, alimente care
fac parte din ceea ce se numeste „alimentatie complementara”.
 Formule de continuare – numite si „de intarcare” se admi-nistreaza dupa
primele 4-6 luni, in continuarea formulelor de inceput. Exigentele nutritive
asupra compozitiei acestora nu sunt atat de rigide ca si in cazul formulelor
de inceput, datorita faptului ca la varsta la care se administreaza ele,
sugarul are deja desavarsite o mare parte dintre sistemele orga-nismului
sau.
Impreuna cu formulele de continuare trebuie de asemenea sa se ingere o
alimentatie complementara nelactata.
Diversificarea alimentatiei sugarului inseamna trecerea de la alimentatia exclusiv
lactata la un regim variat in care alaturi de lapte sugarul primeste alimente
nelactate de consistenta solida sau semilichida. Pentru acest tip de alimentatie se
mai foloseste si termenul german „beikost” care inseamna „alimentatie
aditionala”.
Din punct de vedere nutritiv este necesar ca alimentatia complementara sa fie
introdusa incepand de la 4-6 luni, deoarece la aceasta varsta laptele de mama nu
mai este suficient singur pentru a acoperi necesarul de vitamine si minerale al
sugarului.
Continutul de fier al laptelui de mama descreste de-a lungul perioadei de lactatie
iar depozitele hepa-tice ale copilului se pot epuiza, fiind necesara furnizarea lui
prin alte tipuri de alimente.
Un aspect important de care trebuie sa se tina seama la introducerea alimentatiei
complementare este cel educational, deoarece in aceasta perioada incep sa
functioneze masticatia si deglutitia alimentelor solide, si de asemenea devine
necesara obisnuirea sugarului cu gusturi si consistente noi.
Literatura de specialitate a descris o serie de inconveniente corelate cu
introducerea precoce a alimentatiei complementare, dintre care mai importante
sunt:
 supraincarcarea renala cu elemente care pot cauza hiperosmolaritate
plasmatica
 dezvoltarea unor alergii alimentare a caror frecventa incrimineaza
introducerea precoce a laptelui de vaca sau a alimentatiei complementare
 unele componente ale alimentatiei complementare pot prejudicia
sanatatea sugarului.
Astfel, introducerea precoce a zaharozei duce la obisnuirea sugarului cu gustul de
dulce al acesteia, care este unul dintre principalii agenti responsabili de
dezvoltarea cariei dentare si in plus prezinta pericolul de a determina dezechilibre
nutritionale.
Unele legume pot sa contina concentratii ridicate de azotati care pot constitui un
pericol pentru sugarul mai mic de 4 luni, acesta neavand dezvoltate in totalitate
mecanismele de detoxifiere. Multe cereale contin gluten, care, introdus precoce
in alimentatia unui sugar cu predispozitie, creste riscul de manifestare a into-
lerantei la acest component (into-leranta la gluten sau boala celiaca). Prezenta
unor aditivi sau contaminanti in alimentatia complementara ridica problema
nocivitatii acesteia.
In legatura cu introducerea alimentatiei complementare, ESPGAN face
urmatoarele recomandari:
 In indrumarea parintilor pentru introducerea alimentatiei complementare
va trebui sa se tina seama de nivelul socio-cultural al familiei, de atitudinea
parintilor si de calitatea relatiei dintre mama si copil.
 In general, alimentatia complementara nu trebuie sa fie introdusa inaintea
varstei de 3 luni si nici mai tarziu de varsta de 6 luni. Se incepe cu cantitati
mici (una sau doua lingurite) si atat cantitatea, cat si varietatea vor fi
crescute treptat. Introducerea unui aliment nou se va face abia dupa ce s-a
stabilit toleranta la cel anterior.
 La varsta de 6 luni alimentatia complementara nu trebuie sa reprezinte mai
mult de 50% din aportul energetic total. Pana la varsta de 1 an copilul este
hranit cu nu mai putin de 500 ml lapte de mama sau formule lactate
echivalente pe zi.
 Nu este necesar sa se specifice tipul alimentatiei complementare (cereale,
fructe sau legume) cu care trebuie sa se inceapa. Alegerea primului aliment
se individualizeaza functie de starea de nutritie a sugarului, de obiceiurile
familiale, nationale, de factorii economici.
 Este de preferat ca alimentele cu potential alergenic, cum sunt oul sau
pestele, sa nu fie introduse inaintea varstei de 5 – 6 luni.
 Alimentele care contin gluten sau componenti asemanatori acestuia (graul,
secara, orzul, ovazul) nu vor fi introduse inaintea varstei de 4 luni si daca se
poate chiar si inaintea varstei de 6 luni
 In primele luni de viata se evita ingestia de alimente care ar putea sa
contina nitrati cum sunt sfecla, spanacul.
Un aliment nou se introduce in alimentatia sugarului in cantitate progresiv
crescanda, in timp ce laptele se reduce proportional, pana se inlocuieste
cantitatea de lapte a unei mese. O masa de lapte este inlocuita in decurs de mai
bine de o saptamana si numai dupa ce sugarul s-a obisnuit cu acel aliment se
poate trece la altul. Daca sugarul refuza sistematic un aliment, se intrerupe un
interval de timp administrarea lui, dupa care se face o noua incercare de
introducere a acestuia. Daca apar tulburari digestive, alimentatia cu preparatul in
cauza se intrerupe, reintroducandu-se dupa ce se normalizeaza tranzitul.
Administrarea unui aliment care este luat cu placere, la mai multe mese poate
reprezenta o greseala, intrucat se poate perturba echilibrul nutritional al
sugarului.
În primele luni de la debutul diversificării mâncarea administrată trebuie să fie
moale, semilichidă, foarte bine pasată. La această vârstă sugarul mai mult
“aspiră” alimentele din linguriță apoi le înghite direct.
Pe masură ce crește și se obișnuiește cu noile gusturi și texturi, sugarul va accepta
să mănânce și alimente cu consistența mai crescută. După vârsta de 8-10 luni
sugarului i se pot oferi și așa numitele “finger foods”, adică bucățele moi de
mâncare pe care să le poată prinde și introduce singur în gură.
Spre vârsta de 10-12 luni mâncarea poate fi pasată mai “grosier”, copilul fiind deja
capabil să prindă mâncarea cu buzele, să o mestece (chiar daca nu are încă dinți)
și să o înghită.
Cum cantitățile de alimente de diversificare acceptate de copil sunt încă mici, se
va continua alaptarea sugarului după fiecare masă.
Dacă copilul refuză un aliment, nu se va insista cu introducerea lui. Bebelușilor le
place monotonia, le place să știe la ce să se aștepte, așa că o anumită mâncare cu
gust sau consistență diferită îi poate surprinde atât de mult încat să refuze să o
mănânce. În acest caz, cel mai întelept ar fi să-l lăsați să se joace cu mâncarea, să
o miroasă, să se obișnuiască cu textura și culoarea și apoi să încercați să o
reintroduceți peste o săptămână sau două.
Și aveți mereu în minte faptul că și sugarul este o ființă umană și are dreptul
la preferințe culinare!
Nu există nici măcar o schemă, o ordine prestabilită a introducerii alimentelor.
Există, în schimb, recomandări și ghiduri referitoare la nutriția copilului emise de
foruri medicale naționale și internaționale și care ar trebui să ajungă la cunoștința
mamei prin intermediul medicului care urmărește bebelușul. În funcție de
istoricul sugarului (naștere la termen sau prematuritate, sporul ponderal în
primele luni de viață, diferitele afecțiuni acute sau cronice) se stabilește o schemă
de diversificare potrivită situației respective.
Și mai există tradițiile și obiceiurile alimentare ale populației dintr-o anumită zonă
care ghidează alegerile alimentare pe care mama le face pentru sugarul ei.
În țara noastră, la sugarul sănătos cu greutate normală, diversificarea se începe,
de obicei, cu fructe sau legume locale, de sezon. Se respectă principiul
introducerii treptate a alimentelor, în cantități crescute progresiv, încercând să
oferim copilului spre testare cât mai multe arome, culori și texturi.
În țările vestice, diversificarea începe de cele mai multe ori cu cereale (orez sau
ovăz) preparate fie cu apă, fie cu lapte. Sunt preferate datorită aportului
suplimentar de calorii (important mai ales la sugarii cu creștere deficitară), dar și
faptului că sunt îmbogățite cu fier.
De cele mai multe ori carnea se recomandă a fi introdusă rapid (de la 6 luni) în
piureul de legume. Este o sursă importantă de fier și de proteine de calitate.
Mâncarea cea mai potrivită pentru nevoile sugarului este cea făcută în casă, din
ingrediente simple, prin fierbere sau coacere la cuptor. Se poate economisi timp și
energie pregătind o cantitate mai mare și apoi congeland-o în porții mici, cât să o
poată mânca copilul la o masă.
Semnele de intoleranță a unui aliment, care pot să apară după introducerea unui
aliment nou, și care trebuie observate de către mamă sunt următoarele:
 vărsături
 scaune modificate (în special ca și consistență)
 agitație (care poate sugera dureri abdominale)
 eritem fesier
Dacă apare unul sau mai multe manifestări de acest fel se recomandă oprirea
alimentului respectiv și consultarea medicului.
Alimentele cu risc alergen ridicat se recomandă a fi introduse în alimentație
înainte de împlinirea vârstei de 1 an, dar nu înainte de vârsta de 4 luni, în cantități
mici, progresiv crescătoare (ESPGHAN 2016). Printre acestea se numară :
 albușul de ou,
 peștele,
 nucile (măcinate sub 3 ani!),
 alunele (măcinate sub 3 ani!),
 căpșunile, fructele de pădure, kiwi,
 fructele de mare,
 laptele de vacă.
Alimentele care ar trebui evitate până la vârsta de 1 an:
 miere de albine (risc de infecție cu Clostridium botulinum)
 ciocolată și cacao (efect puternic excitant al sistemului nervos)
 margarină, mezeluri, brânzeturi intens procesate
 sare
  zahăr
Sodiul din sare, dacă este în exces, poate fi eliminat cu dificultate de rinichiul
imatur al sugarului.
Zahărul reprezintă doar o sursă de calorii fără valoare nutrițională (nu oferă și
vitamine sau minerale), ducând rapid și sigur către obezitate și carii dentare.
În plus, sugarul sau copilul mic care se obișnuiește să consume mâncăruri cu sare
sau foarte dulci va refuza mai târziu mâncarea sănătoasă pe care o va considera
lipsită de gust.

Bebelușii nu trebuie lăsați singuri în timp ce mănâncă pentru că există riscul de

sufocare. Orice bucată mică, tare, cu margini rotunjite care prin pătrunderea pe
trahee se fixează și nu mai lasă aerul să treacă reprezintă un pericol pentru viața
copilului și ar trebui evitată. În această categorie intra alunele, nucile, boabele de
strugure, pop-cornul, diferite semințe etc.

Somnul este important pentru nou-nascut, dar are si propriile sale reguli, somnul
bebelusului este diferit de cel al adultului, deoarece bebelusul are nevoie de somn
pentru a se dezvolta, dar in primele luni el doarme in reprise scurte si necesita se
fie hranit des, uneori chiar si la ora.
In perioada puseelor de crestere, bebelusul se poate trezi de nenumarate ori pe
noapte si este important sa se vina in intampinarea nevoilor lor, chiar daca este
obositor, pentru a se usura”munca” mama poate sa practice co-sleepingul,
dormitul cu copilul in aceeasi incapere sau chiar in acelasi pat, daca mamei si
bebelusului le e mai bine asa.
Se tine cont ca pe la 3-5 luni se produce un puseu de crestere. Bebelusul ar
putea incepe sa se trezeasca mai des sa manance in timpul noptii si ar putea
incepe sa manance non-stop asa cum facea cand era nou-nascut. Acest puseu
de crestere explica adesea foamea mai mare a bebelusului si nu ar trebui sa fie
considerat un semn ca bebelusul ar avea nevoie si de alimente solide in dieta
lui!
Oferiti-i bebelusului mese mai dese si/sau lapte cu biberonul, nu alimente
solide; veti vedea ca intr-o saptamana sau doua, bebelusul depaseste puseul
de crestere si reincepe sa se hraneasca   normal

Administrarea hranei cu lingurita este un principiu de bazã în cadrul

diversificãrii. Mama va începe sã-i dea micutului noul aliment înaintea unei
mese si la patru ore dupã masa precedentã, pentru ca sugarului sã-i fie foame.
În primele zile, se vor multumi sã dea câteva lingurite din felul cel nou si vor
completa masa cu laptele pe care-l dau si la celelalte prânzuri. Dacã sugarului
nu-i place nici lingurita, nici noul aliment, ar fi gresit sã perseverãm într-o
încercare ce nu are sorti de izbândã. De exemplu, este o gresealã gravã sã
folosim forta pentru a obliga copilul sã mãnânce. Este de preferat sã se amâne
introducerea noului aliment cu 1-2 sãptãmâni sau sã se încerce cu un alt
aliment, dacã am avut impresia cã sugarul nu refuzã lingurita, ci refuzã noul
fel. Nu trebuie fãcutã nici greseala de a subtia prea tare noul aliment si de a i-l
administra cu biberonul: diversificarea se face cu lingurita.
Pentru prepararea piureului de legume, se folosesc cartoful, morcovul,
spanacul, salata verde si dovleceii. Se pot încerca si gulia sau pãtlãgelele
rosii. Nu se administreazã sugarului legume mai greu de digerat, cum sunt
conopida si fasolea uscatã. Unele mame preparã piureul din toate legumele
care au fiert în supã, dar este mai bine ca acesta sã fie pregãtit dintr-o singurã
legumã. Fierberea trebuie sã aibã loc într-un vas acoperit, pentru a se evita
pierderea exageratã a vitaminelor. Fierberea zarzavaturilor la abur este cea
mai recomandatã metodã de preparare, deoarece se conservã culoarea,
gustul, sãrurile minerale si, în bunã parte, vitaminele. Legumele congelate,
deshidratate sau conservate, ca mazãrea verde, fasolea verde, dovleceii, sucul
de rosii pot fi folosite pentru sugar, dacã suntem în sezon de iarnã, la vârsta
când i-am putea administra aceeasi legumã proaspãtã.  Putem sã diluãm
eventual zarzavatul cu 2-3 linguri de lapte sau cu zeama în care au fiert
legumele, pentru a nu se pierde sãrurile minerale si vitaminele care au trecut
în aceastã apã. Sugarilor de 5-6 luni le vom da cel mult 10 g piure, completat
cu supã de zarzavat. La copiii peste 6 luni, piureul poate sã constituie întreaga
masã.
Supa trebuie consideratã un "complement" al piureului. Pentru aproximativ
200 ml de supã de zarzavat se folosesc: 300-400 ml apã, o jumãtate de morcov
mare, un cartof, o jumãtate de ceapã, o jumãtate de telinã, câteva frunze de
spanac sau salatã verde si, eventual, pãstârnac, pãtrunjel si putin praz. Aceste
legume se spalã cu grijã si se fierb cel putin 1-2 ore. Strecurãm supa clarã si o
fierbem 20 de minute cu o lingurã de gris, pentru copiii peste 4 luni, si orez
sau amidon alimentar pentru copiii sub 9 luni. Supa poate fi pãstratã pentru a
doua zi la frigider doar dacã nu a fost fiartã cu fãinoase (amidon).
Fructele încep sã fie administrate între 5 si 6 luni. Începem cu o linguritã de
mãr copt sau compot de mere, înaintea sau la sfârsitul unei mese . Nu mãrim
cantitatea de fruct înainte de a ne convinge cã sugarului îi place acest nou
aliment si cã îl tolereazã bine. În stare crudã, îi putem da copilului mere rase,
dupã ce au fost curãtate de coajã, piersici zdrobite (fãrã pielitã), cãpsune,
fragi, afine. Pentru a le îmbogãti valoarea caloricã, adãugãm  biscuiti zdrobiti si,
eventual, 1-2 lingurite de brânzã de vaci . Chiselul este foarte bine tolerat de la
5-6 luni, fiind primit cu mare plãcere de sugari. Se spalã bine 200-250 g fructe
si se fierb cu putinã apã pânã se înmoaie. Se trec apoi prin sitã, se adaugã 2-3
lingurite de zahãr si amidon alimentar si se mai fierb încã 10 minute. Chiselul
trebuie sã aibã consistenta unei gelatine cãreia i se mai poate adãuga zeamã
de fructe crude si friscã.
De la vârsta de 6-7luni, putem începe sã-i dãm micutului putinã carne fiartã
de vacã sau de gãinã (piept sau picior), tocatã cu cutitul sau datã prin masina
de tocat. Începem cu 1/2-1 linguritã la 2-3 zile. De la 5 luni, îi putem da zilnic
câte o linguritã. Se creste cantitatea treptat, pânã când ajungem la 50-80 g,
cãtre vârsta de 1 an. Carnea se dã la începutul mesei de prânz, cu putin piure.

III. Bebelusul are nevoie de INTERACTIUNE  SI DIALOG: Vorbeste des cu

bebelusul TAU!

Studii de specialitate arata ca acei bebelusi ai caror parinti vorbesc cu ei foarte

mult, au un coeficient de inteligenta foarte mare (IQ) si un vocabular viitor mult
mai bogat in comparatie cu cei care nu sunt stimulati verbal foarte mult, inca de la
inceput. Poti incepe devreme sa-i vorbesti copilului tau, chiar din timpul sarcinii,
astfel acesta se va obisnui cu vocea ta (este de asemenea un mijloc excelent pentru
a stabili o legatura intre voi).
Primele 12 luni pot reprezenta perioada cea mai dinamica din viata bebelusului,
modificarile radical care au loc in toate domeniile : de crestere si dezvoltare,
cuprind :
 Dezvoltarea fizica :
o majoritatea nou nascutiilor isi dubleaza greutatea prin castigul in
greutate in medie de 14.2g -28.4g in fiecare zi in primele 6 luni de
viata; grutatea de la nastere se tripleaza intre 9-12 luni.
o Pana la varsta de 12 luni , majoritatea nou nascutilor cresc cu 25.4
cm fata de lungimea de la nastere. Circumferinta craniana creste cu
0.6-1.3 cm pe luna
 Dezvoltarea cognitive : reprezinta un proces prin care nou nascutii isi
dezvolta abilitatiile de invatare si memorare, sugarii incep sa recunoasca
 sis a interactioneze cu persoanele dragi si incep sa inteleaga ca sunt
inconjurati de persoane si obiecte
 Dezvoltarea emotional si sociala – intr-un mediu afectiv, sugarii se
ataseaza usor de parintii lor; in prima luna, nou nascutii isi exprima emotiile
in principal prin plans, grimace sau etaleaza o fata vioaie si vesela, in jurul
varstei de 4 luni, sugarii invata sa zambeasca, sa gingureasca isi
imbratiseaza persoanele care ai iau in brate , la 5 luni , copii isi arata clar
preferintele pentru persoanele dragi, in urmatoarele luni protestele la
despartire si anxietatea ciudata reprezinta modalitati prin care sugarul isi
demonstreaza atasamentul
 Dezvoltarea limbajului – creierul sugarului este foarte receptive la invatare
si absorbe foarte repede limbajul din jurul lor, in jurul varstei de 3-4
saptamani copilul dezvolta diferite tipuri sonore de plans pentru a indica
nevoile specific ca foamea sau disconfortul, la 2 luni , incepe sa
interactioneze prin gingurit sau zambet, ulterior continuand sa
bolboroseasca sau sa chicoteasca pana la 6 luni ; pana la varsta de 6 luni
majoritatea sugarilor au invatat toate sunetele distinct de baza ale
limbajului lor native. In primul an majoritatea sugarilor pot sa pronunte
diferite cuvinte, ca mama sau tata si pot intelege mai multe.
 Dezvoltarea senzitiva si motorize – miscarile copilului devin mai controlate
si intentionate pe masura ce reflexele arhaice dispar; chiar daca aparent
copilul devine din ce in ce mai puternic , sugarul va fi sufficient de flexibil si
coordonabil la 6 luni ca sa-si introduca in gura degetele de la picioare si
sufficient de puternic ca sa stea in pozitia sezut fara support. La 10 luni
multi copii pot sta in picioare, chiar daca au nevoie de support.

O măsură obligatrorie constă în instituirea profilaxiei rahitismului la 7-10

zile după naştere. Pentru supravegherea atentă a creşterii ponderale,
sugarul mic va fi cântărit o dată pe săptămână.

Prevenirea îmbolnăvirilor se poate realiza prin măsuri simple:

 curăţenie riguroasă,
 aer curat,
 soare
 şi contact cât mai redus cu persoanele adulte şi copii.
 Sugarul mic are nevoie de mult aer curat şi este bine să petreacă cât mai
mult timp afară. În sezonul cald, sugarul va fi scos la aer după două
săptămâni de la naştere, iar în sezonul rece după 3-4 săptămâni.

La sugarul de vârstă mijlocie şi la sugarul mare stările de veghe se

prelungesc în timp şi, de aceea, prezenţa unui adult în preajmă devine
obligatorie. Se prelungeşte şi timpul petrecut în aer liber, iar adaptarea de
la vremea frumoasă la vremea rea se face treptat. Sugarul va fi ferit de
soare puternic, de ploaie, de vânt şi ninsoare.

Profilaxia rahitismului se continuă pe toată perioada de sugar şi este

important ca această profilaxie să se desfăşoare pe tot parcursul copilăriei.
Controalele medicale ar trebui sa aiba loc dupa prima luna de viata la
2,4,6,9 si 12 luni, in timpul acestor vizite, medical currant ar trebui sa
rexamineze copilul pentru evaluarea cresterii si dezvoltarii normale
Vaccinarile sunt administrate conform orarului standar de imunizare
Parintele trebuie sa se adreseze doctorului cand :
 Copilul nu ia in greutate
 Cand nu se dezvolta conform asteptarilor
 Cand copilul isi capatase unele deprinderi si ulterior le-a pierdut
 Cand copilul prezinta tulburari ale auzului, daca nu raspunde la vocea
parintelui sau la zgomote puternice
 Cand apar motive de ingrijorare legate de starea de sanatate a
bebelusului chiar daca nu este clara cauza

IV. Bebelusul are nevoie de ATENTIE si STIMULARE.

Citeste-i bebelusului tau . Este un mod excelent care-ti va ajuta copilul sa-si
construiasca vocabularul, ii va stimula imaginatia si ii va imbunatati limbajul.
Astfel veti avea ocazia sa fiti unul in compania celuilalt si sa se cuibareasca in
bratele tale - ceea ce fiecare copil adora. Academia Americana de Pedriatie
recomanda sa-i citesti copilului tau zilnic, incepand de la sase luni, atunci cand
incepe cu adevarat sa-i faca placere sa priveasca pozele din carti si sa
rasfoiasca paginile impreuna cu tine.
Cititul cu voce tare-  afirma ca si nou-nascutilor le face placere o poveste
buna. Pentru a stimula bebelusii sa invete despre oameni, locuri si lucruri,
acestea trebuie sa le fie prezentate. Orice noua interactiune le da informatii
despre lume si despre locul lor in aceasta.
Studiile arata ca copiii care cresc intr-un mediu bogat in informatii si
stimuli, fiind astfel implicati in noi experimente care le antreneaza
simturile - au o activitate cerebrala intensa in comparatie cu cei care cresc
intr-un mediu care nu le ofera stimulari senzoriale adecvate. Nu este nevoie
sa-ti bombardezi copilul cu stimuli 24 de ore pe zi, nici sa incerci sa-i antrenezi
toate simturile deodata. Copiii pot fi astfel hiperstimulati. Lasa-ti copilul sa se
joace cu o multime de jucarii si obiecte diferite. Alege lucruri diferite din punct
de vedere al formei, texturii, culorii, greutatii si sunetului.
Cantati , jucati-va impreuna (de exemplu cucu-bau ), mergeti impreuna la
plimbare si la cumparaturi, da-i posibilitatea bebelusului tau sa intalneasca si
sa vada si alti oameni . Chiar si activitatile tale cotidiene vor stimula
dezvoltarea creierului bebelusului tau.
Studiaza mai mult in legatura cu efectele muzicii asupra dezvoltarii copilului
tau la diferite varste si cauta sfaturi in legatura cu ce fel de muzica este
potrivit sa ascultati impreuna.
Este foarte important sa-ti lasi copilul sa colinde prin camera lui. Bebelusii si
copiii au nevoie de spatiu sa dea din picioare , sa mearga de-a busilea, sa
mearga in picioare pentru a-si dezvolta muschii , pentru a capata un bun
echilibru si o buna coordonare a miscarilor. De asemenea spatiul prin
care colinda trebuie sa fie sigur, pentru a nu-l stresa cu interdictii de
genul  Nu sau Nu atinge. Exista un mod foarte simplu pentru a realiza acest
lucru: Asigura-ti intreaga locuinta (sau cel putin anumite zone prin care trece
el). Indeparteaza obiectele periculoase sau asigura-le pe cele accesibile si
imposibil de indepartat. De exemplu, in bucatarie, pune lacate le dulapuri si
lasa-i la dispozitie vase de plastic, linguri de lemn, pahare si cani de plastic cu
care copilul tau se poate juca in siguranta.
Provoaca-l sa se joace cu lucruri noi!  Este important sa nu-l stresezi cu jucarii
sau activitati care depasesc abilitatile lui, incurajeaza-l sa lupte sa rezolve
singur unele din micile probleme (astfel ii vei da incredere in el). Cand o
activitate pare a fi prea grea pentru copilul tau, el va cauta o cale pentru a
rezolva problema. In acest fel, el  isi va pune creierul sa lucreze pentru
rezolvarea problemei. Daca incearca sa deschida o cutie de exemplu, nu te
grabi sa-l ajuti. Lasa-l sa incerce el mai intai. Daca nu poate, arata-i tu cum se
procedeaza, apoi da-i cutia inapoi inchisa pentru ca sa incerce el sa o deschida.
 V. Bebelusul are nevoie O MAMICA SANATOASA si relaxata. Ai grija de tine
MAMICO !

Parintii deprimati sau suparati, sunt adesea incapabili sa raspunda cu blandete

la nevoile copiilor lor. Bebelusii ai caror mame sunt bolnave de depresie
cronica au o activitate anormala a creierului, sugerand ca si copiii lor sufera,
de asemenea, de depresie.  Daca tu, mamico - te simti coplesita, gaseste
mijloace de a imparti responsabilitatile casei cu partenerul; daca esti o mama
singura, cauta pe cineva care sa te ajute si sa te sustina. Si nu uita sa mai ai
grija si de tine din cand in cand. A fi parinte - in special daca mai ai si serviciu
- este obositor si ai nevoie de timp sa-ti refaci fortele.

5. Concluzii
Ii alintam, ii iubim, ii mangaiem, ii sarutam, le spunem cuvinte frumoase si le
acordam tot sprijinul si toata protectia de care au nevoie pentru a creste mari si
frumosi. Se stie ca dragostea parintilor si in mod special a mamei are un impact
determinant asupra vietii emotionale a copiilor si a felului in care acestia se vor
transforma in adulti mai tarziu.
Sugarul mic are nevoie de multă linişte şi multă dragoste din partea mamei, de
un program de viaţă adecvat, de aceea stările de veghe vor fi bine folosite şi
organizate pentru deprinderea unui orar de mese.
Pentru asigurarea unor condiţii bune de îngrijire, mama va trebui să aibă
răbdare, să fie calmă, liniştită, devotată, pricepută şi să-şi reverse toată
dragostea asupra sugarului.
Chiar daca majoritatea copiilor dobindesc anumite deprinderi la o varsta
specifica, este important de stiut ca dezvoltarea se produce intr-un ritm
individualizat. Copii nascuti premature in mod tipic dobindesc deprinderile mai
tardiv decat alti copii de aceiasi varsta, totusi ei se incadreaza de obicei in
graficul de dezvoltare preconizat pentru varsta lor, de exemplu un copil nascut
mai devreme cu 2 luni , va castiga deprinderi 2 luni mai tirziu decat un copil
nascut la termen in aceiasi perioada.

La sugar, in special in prima perioada de viata, multe organe si tesuturi din

organism nu sunt complet desavarsite. In acest sens:
 Capacitatea gastrica – creste de la 10-20 ml la nastere pana la 200 ml la
varsta de un an, ceea ce va permite ca odata cu trecerea timpului sugarul sa
 consume mai multe alimente / masa si frecventa meselor sa se poata
reduce.
 Sistemul digestiv – prezinta anumite deficiente de secretie a unor enzime
digestive si hormoni gastro-intestinali
 Pancreasul – nu secreta amilaza, iar nivelele de lipaza sunt scazute
 Ficatul – culmineaza prin multitudinea de functii pe care si le desavarseste,
cum sunt:
 Capacitatea de a forma glucoza prin gluconeogeneza
 Sintetizarea de acizi biliari
 Metabolizarea excesului de proteine
 Biosinteza de acizi grasi polinesaturati cu catena lunga etc
 Sistemul renal – nu este nici el in totalitate diferentiat pentru o excretie
crescuta de substante sau pentru reglarea echilibrului acido-bazic
 Sistemul nervos – nu doar ca dupa nastere continua sa se dezvolte, ci in
principal prezinta un fenomen deosebit de important, acela de
mielogeneza, inceput in perioada fetala.

Aceasta imaturitate functionala si metabolica evidentiaza vulnerabilitatea noului-

nascut si subliniaza importanta fundamentala a unei nutritii adecvate, pe care, in
principiu, o poate asigura doar laptele de mama.
Nevoile nutritive ale sugarului reflecta ritmul de crestere, cheltuiala fizica de
energie, nevoile metabolice bazale si interactiunea nutrientilor ingerati Necesarul
de principii nutritive per unitate de greutate corporala este superior la sugar fata
de oricare alta grupa de varsta sau situatie fiziologica. Aceste cheltuieli nutritive
crescute asigura, atat cresterea rapida, cat si dezvoltarea si desavarsirea
organelor si a intregului organism.
Consumurile de energie ale sugarului raportate per kg greutate corporala sunt
foarte ridicate si inregistreaza diferente pe parcursul celor douasprezece luni,
desi aportul diferitelor principii nutritive energetice care compun necesarul
energetic este diferit Consumul crescut de energie al sugarului, fata de alte
categorii de varsta, este evident daca se observa ca necesarul sau energetic, de
100-105 kcal / kg greutate corporala / zi, este de trei ori mai mare decat al unui
adult, care cheltuie doar 30-35 kcal / kg greutate corporala / zi.
Laptele matern acopera necesarul energetic ridicat al sugarului prin continutul
sau crescut de lipide, principiile nutritive cele mai energetice; orientativ,
distributia calorica prin principiile nutritive calorigene in laptele matern se poate
exprima, in procente din energia totala, dupa cum urmeaza:
  Lipide 48-54 %
 Hidrati de carbon 38 %
 Proteine 8 %
Diferitele formule de lapte praf utilizate pentru substituirea lactatiei naturale
prezinta aproximativ aceeasi distributie calorica. Atunci cand copilul trece de la o
alimentatie exclusiv lactata la una diversificata cu diferite grupe de alimente,
distributia calorica a dietei se modifica, apropiindu-se treptat tot mai mult de
distributia calorica a alimentatiei omului adult, care aduce un aport caloric de 55-
60% prin carbohidrati, 30% prin lipide si 10-15% prin proteine.
Proteinele sunt necesare pentru refacerea tesuturilor si pentru crestere.Nevoia
de proteine a noului nascut este mai mare decat in oricare alta etapa de viata si se
diminueaza odata cu varsta. In primele sase luni de viata sugarul necesita in
medie 2,1 g proteine / kg greutate corporala / zi valoare care ulterior se reduce,
atingand 1,5 g proteine / kg greutate corporala / zi pe parcursul celui de-al doilea
semestru, evolutie care continua si dupa aceasta etapa in paralel cu viteza de
crestere a copilului. Desi cheltuiala de proteine a sugarului este crescuta, o
ingestie proteica ce depaseste necesitatile sale poate da nastere unor probleme
metabolice ce pot genera tulburari grave, uneori ireversibile.
portul proteic recomandat la copilul sanatos: * sugar: 1, 5 – 2 g/kg/zi; * 1 -3 ani:
20 -40 g/zi * 4 -6 ani: 30 -60 g/zi; * 7 -10 ani: 40 -70 g/zi; * 10 -15 ani: 60 -100 g/zi;
* 15 -18 ani: 70 -110 g/zi.

Lipidele trebuie sa reprezinte in jur de 50% din ingestia calorica zilnica a sugarului
si in acest sens, laptele de mama este ideal, asigurand prin lipide 48-54% din
valoarea sa calorica totala. In ceea ce priveste profilul lipidic, laptele de mama
contine cantitati mai mici de lipide saturate fata de laptele de vaca si mai multe
lipide nesaturate, detasandu-se sub acest aspect prin proportia importanta de
acid oleic (in jur de 40% din acizii grasi totali).
Laptele de mama contine, de asemenea, cantitati generoase de acizi grasi cu
caracter esential (acid linoleic si linolenic), precum si derivatii cu catena mai lunga
(acizii arahidonic si docosahexenoic) care sunt fundamentali pentru anumite
functii, cum ar fi desavarsirea sistemului nervos si a retinei. 
coeficientul de absorbtie a grasimilor : 90% la sugar, 85% la nou-nascutul la
termen, 60 -70% la prematur; -in cazul folosirii formulelor de lapte praf adaptat,
aportul lipidic este imbunatatit calitativ prin suplimentarea cu ulei vegetal; -
alimentatia artificiala dupa varsta 4 – 5 luni aduce un aport lipidic prin
introducerea carnii, branzei, untului, smantanei ca surse de grasimi saturate a
uleiului vegetal ca sursa de grasimi nesaturate, a oului si viscerelor bogate in
colesterol;
Excesul de lipide = mai frecvent intalnit; -
1) primele consecinte vizibile
a) cresterea ponderala si obezitatea;
2) alte consecinte:
a) hipercolesterolemia copilului in relatie cu bolile cardio-vasculare ale
adultului tanar;
b) -consumul excesiv de acizi grasi nesaturati este incriminat in producerea
calculilor biliari, datorita continutului crescut in fitosterol.

ABATERI DE LA RATIA DIETETICA RECOMANDATA

-aportul scazut de fibre alimentare conduce la cresterea frecventei unor boli
metabolice:
 dislipidemii,
 ateroscleroza,
 cardiopatie ischemica,
 litiaza biliara;
-reducerea tranzitului intestinal datorita unei alimentatii lipsite de fibre
alimentare, in special cerealiere, favorizeaza obstructia lumenului apendicular cu
fecaliti si cresterea frecventei bolii diverticulare a colonului.

Necesarul de hidrati de carbon al sugarului

-Laptele de mama asigura un aport de 38% din valoarea sa calorica totala prin
hidrati de carbon, laptele de vaca 29%, formulele de lapte praf pentru sugari intre
40% si 50%, carbohidratul majoritar fiind lactoza. Sugarul are o capacitate limitata
de digestie a amidonului ca urmare a unei mari deficiente de amilaza pancreatica
la nastere. De aceea, se recomanda ca formulele de lapte praf pentru copii sa nu
contina amidon sau faina, ci sa se utilizeze ca si carbohidrat lactoza, zaharul
prezent si in laptele matern. Se permite de asemenea adaugarea de glucoza si/sau
dextrinomaltoza, care poate fi hidrolizata de zaharaza-izomaltaza la nivelul en

NEVOILE DE FIBRE ALIMENTARE -fibrele alimentare intra in alimentatia sugarului

de la varsta de 4 -5 luni. -principalele componente ale fibrelor alimentare sunt:
celuloza, pectinele, lignina; -aportul caloric al fibrelor alimentare este neglijabil;
Principalele actiuni ale F. A. in organismul uman sunt:
 -cresterea greutatii materiilor fecale si accelerarea tranzitului intestinal;
  -modificarea florei bacteriene intestinale, cu reducerea nr. de
bifidobacterii si cresterea lactobacililor si streptococilor;
 -eliminarea crescuta de cationi (sodiu, potasiu, calciu. , magneziu);
 -favorizeaza eliminarea acizilor biliari odata cu materiile fecale;terocitelor.

La fel ca si in cazul macronutrientilor, sugarul are nevoie de cantitati superioare

de vitamine si minerale / kg greutate corporala / zi, comparativ cu oricare alta
perioada a vietii. Odata in plus sursa alimentara standard care asigura sugarului
necesarul de vitamine si minerale este laptele de mama, care permite o absorbtie
magnifica atat a vitaminelor cat si a mineralelor comparativ cu laptele de vaca.
Doua exemple semnificative sunt reprezentate de calciu si fier. Absorbtia ambelor
elemente din laptele de mama este de 75% si respectiv 70% in timp ce absorbtia
din laptele de vaca este de 20% si respectiv 30%, procente valabile si pentru
formulele de lapte praf. Se constata deci ca eficienta digestiva a mineralelor si
vitaminelor din laptele de mama este net superioara celorlalte variante.

NEVOILE DE SUBSTANTE MINERALE -mineralele numite si “ factori accesorii de

crestere” ocupa un loc important in nutritia copilului datorita rolului plastic si
participarii la desfasurarea unor procese vitale in organism.
 -principalele saruri minerale indispensabile organismului uman: calciu,
fosfor, sodiu, potasiu, magneziu, sulf, fier, clor.
 -aportul mineral zilnic este necesar pt. formarea tesuturilor noi, cat si pt.
acoperirea pierderilor prin piele, urina, fecale.
 -situatii in care nevoile sunt mai crescute: prematuri, stari febrile, efort.
SODIUL -este necesar pt: reglarea presiunii osmotice, a echilibrului acido -bazic
si hidro-electrolitic si in reglarea excitabilitatii neuromusculare. -nevoile de sodiu
la sugar: 1 -2 m. Eq/kgc/zi, laptele uman furnizand 8 m. Eq/l. -laptele de vaca
contine o cantitate mai mare: 22 -28 m. Eq/l; -la copil aportul de sodiu este
asigurat prin sarea de bucatarie, sodiul din lapte si oua. -carenta de sodiu greturi,
varsaturi, deshidratare, crampe musculare. -excesul de sodiu retentie hidrica,
hipervolemie, aparitia edemelor, eliminare urinara crescuta de sodiu.
CLORUL -rol esential in reglarea presiunii osmotice si a echilibrului acidobazic. -
aportul recomandat la copil = 2 -3 m. Eq /100 calorii; -surse de clor: sarea de
bucatarie, carnea, laptele, oua. -deficitul de clor alcaloza hipocloremica ca in
varsaturi prelungite, transpiratii profuze; -la copilul hranit cu diete sarace in clor s-
au observat tulburari de crester, cu scaderea raportului G / T.
POTASIUL -este indispensabil contractiei musculare, conducerii impulsului
nervos si ritmului cardiac. -aportul recomandat: 1 -2 g/zi; -surse de potasiu:
carne, peste, legume si fructe uscate (nuci); -deficit K stari de acidoza cu
deshidratare acuta, manifestate prin tulburari digestive (greturi, varsaturi),
distensie abdominala, tahicardie, instabilitate nervoasa. -excsul K: modificarea
ritmului cardiac, aparitia blocului atrioventricular (K peste 10 m. Eq/l).
CALCIUL = elementul esential al mineralizarii osoase, 99% din calciu aflandu-se
in schelet; -absorbtia intestinala a calciului este foarte variabila, fiind influentata
de mai multi factori. -tolul esential in absorbtia Ca il are vit. D. -roluri: in
mineralizarea osoasa in relatie cu fosforul, vit. D si parathormonul; in contractura
musculara si excitabilitatea neuro-musculara. -ratia zilnica recomandata = 500 -
800 mg. -surse de Ca: lapte, legume verzi, galbenus ou, carne, peste, fructe crude,
faina de grau. -deficit Ca rahitism, tetanie. -exces Ca nu are efecte daunatoare.
FOSFORUL -alaturi de calciu, este constituentul principal al oaselor si dintilor, ¾
din cantitatea totalafiind in schelet. -aportul recomandat: 250 mg/zi pana la 6
luni, 360 mg/zi pana la 1 an, 800 mg/zi peste 1 an. -surse de fosfor: crne, ficat,
peste, galbenus ou, branza, lapte, legume verzi, fructe. -deficitul de fosfor:
hipotonie, stare de oboseala. -Exces fosfor: se intalneste prin dezechilibrul
raportului Ca /P, in perioada de vindecare a rahitismului, cand hiperfosforemia se
asociaza cu hipocalcemie.
Un element mineral de o importanta deosebita s-a dovedit a fi fluorul, necesar in
prevenirea cariei dentare. Laptele de mama contine cantitati foarte mici de fluor.
Preparate comerciale pentru copii: cereale, sucuri de fructe imbogatite cu fluor,
pot constitui o sursa importanta pentru acest element. Nu se recomanda
suplimentarea cu fluor a dietei sugarului inaintea varstei de 6 luni, iar dupa
eruptia dintilor este recomandat ca dieta sa furnizeze F- – prin apa fluorurata,
lapte reconstituit din formulele de lapte praf folosind apa fluorurata cu nu mai
mult de 0,3 mg F-/l. O atentie deosebita trebuie acordata faptului ca ingestii
crescute de F-, de 4 – 1000 mg F-/ zi, pot cauza fluoroza dentara. Datorita celor
aratate, pentru asigurarea unui aport adecvat de principii nutritive, formulele de
lapte praf pentru sugari sunt imbogatite in multi din acesti nutrienti.
Nevoia de apa a sugarului este determinata de cantitatea de apa eliminata de
acesta prin piele, respiratie, urina si fecale si intr-o mai mica masura de apa
necesara cresterii. Consiliul National al Cercetarii din S.U.A recomanda ca aportul
de apa al sugarului sa fie de 1,5 ml / kcal / zi. Exprimat per kg greutate corporala
necesarul de apa al sugarului este prezentat in tabelul 3.
Varsta (luni) 0 -2, 5 – 8, 5 - 12 Aport de apa (ml/kg/zi) 130 -200 130 -165 130
Apa necesara sugarului provine de regula, in totalitatea ei, din laptele de mama
sau de biberon cu care acesta este alimentat. In anumite circumstante insa, cum
este cazul unei temperaturi ambientale ridicate, febra, procese diareice, sugarul
trebuie sa primeasca apa ca atare pentru a se evita pericolul de deshidratare, cu
atat mai mult cu cat pierderile hidrice nu se restabilesc cu apa continuta in lapte si
in formulele lactate
Nimeni nu ştie ce se petrece în creierul unui nou-născut atunci când este luat de
lângă mama sa pentru o scurtă perioadă de timp. Potrivit unui studiu efectuat de
cercetători, în copilăria foarte timpurie, acest eveniment traumatic poate
modifica în mod semnificativ viitoarea funcţie a creierului unui bebeluş. Aceste
modificări ale creierului sunt similare cu tulburările în structura şi funcţia
creierului care se găsesc la persoanele cu risc de tulburări neuropsihiatrice, cum
ar fi schizofrenia.
Specialiştii spun că înţelegerea a ceea ce se întâmplă în creierul unui copilaş care
este îndepărtat de lângă mama lui oferă o perspectivă importantă asupra modului
în care afectează creierul copilului foarte mic.
Spre exemplu, la animalele care au fost îndepărtate de mamele lor s-a descoperit,
în timp, o diminuare a memoriei, precum şi o mai mică comunicare între regiunile
creierului. Acestea sunt toate indicii pentru modul în care un eveniment traumatic
la începutul vieţii ar putea creşte riscul unei persoane de a primi un diagnostic de
schizofrenie în viitor.
Aşadar, copiii expuşi la stres sau deprivare afectivă timpurie în viaţă au un risc mai
mare pentru boli mintale şi dependenţe mai târziu în viaţă, inclusiv schizofrenie,
au declarat cercetătorii.

Hrănește-i atunci când le este foame, oferă-le mângâiere și empatie când sunt

speriați, alintă-i când au nevoie. Aceste acțiuni vor forma baza viitoare pentru
explorarea lumii, obținerea independenței, încrederii și stimei de sine în relații.

Și aveți mereu în minte faptul că și sugarul este o ființă umană și are dreptul
la preferințe culinare!
6. BIBLIOGRAFIE
6.1.https://www.desprecopii.com/info-id-22515-nm-Bebelusul-are-NEVOIE-
de-contact-direct-pielepiele-cu-mami-iata-de-ce.htm
6.2.https://ziarullumina.ro/societate/sanatate/reguli-pentru-o-ingrijire-
corecta-a-sugarului-61481.html
6.3.https://www.desprecopii.com/info-id-102-nm-Bebelusul-nounascut-cele-
5-nevoi-esentiale.htm
6.4.https://andreeahanescu.com/2020/12/14/nevoile-bebelusului/
6.5.https://www.sursadesanatate.ro/de-ce-este-bine-ca-bebelusul-sa-intre-in-
contact-cu-pielea-mamei
6.6.https://www.revistagalenus.ro/arhiva/revista-galenus-2006/nutritia-
sugarului-aspecte-de-alimentatie-a-sugarului-sanatos/
6.7.https://www.nutritiepediatrica.ro/diversificarea-alimentatiei-la-sugar/
6.8.https://www.copilul.ro/bebelusi/dezvoltarea-bebelusului/cresterea-si-
dezvoltarea-in-perioada-1-12-luni-a2233.html
6.9.https://www.desprecopii.com/info-id-61-nm-Diversificarea-alimentatiei-
sugarului.htm
6.10. https://www.revistagalenus.ro/nutritie-si-farmacie/dezvoltarea-
fiziologica-si-nevoile-nutritive-ale-sugarului-sanatos/#:~:text=Necesarul
%20de%20aport%20energetic%20si%20nutritional%20al
%20sugarului,sugari%20in%20S.U.A%20sunt%20prezentate%20in
%20tabelul%201.
6.11. https://www.sursadesanatate.ro/copiii-indepartati-de-mame-au-un-
risc-mai-mare-pentru-boli-mintale
6.12. https://slidetodoc.com/nevoile-nutritive-ale-sugarului-si-copilului-
aaportul-caloric/
6.13. https://clubulbebelusilor.ro/bebe-s-a-nascut-nevoile-bebelusului-
nascut-la-termen-in-primele-ore-si-zile-dupa-nastere/
6.14. https://clubulbebelusilor.ro/dupa-nastere-nevoile-bebelusului-si-ale-
mamei/
6.15. https://www.copilul.ro/bebelusi/copil-nascut-prematur/nevoile-
bebelusului-prematur-in-spital-a6170.html