Liceul Tehnologic Băile Govora

SCOALA POSTLICEALÃ SANITARÃ DOMENIUL SÃNÃTATE SI ASISTENTÃ

PEDAGOGICÃ CALIFICAREA PROFESIONALÃ: ASISTENT MEDICAL
BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE

REFERAT
NOTIUNI DE ANATOMIE
ANUL I

ELABORAT DE :

PREDA CRISTIANA IULIANA

BAILE GOVORA 2020

1|Page
 Glaucomul

CUPRINS:

1. DEFINITIA GLAUCOMULUI

2. CAUZELE

3. TIPURILE DE GLAUCOM

4. TRATAMENTE

5. CONCLUZII

6. BIBLIOGRAFIE

Glaucomul este o afectiune oculara cronica bilaterala caracterizata prin

distrugerea progresiva a fibrelor nervului optic, nerv care este responsabil de
2|Page
transmiterea informatiilor de la ochi la creier. Se produce astfel restrangerea treptata
a campului vizual dinspre periferie spre centru si, in final, se poate ajunge la orbire.

Glaucomul reprezinta o cauza importanta de orbire la nivel mondial, vederea

reducandu-se treptat, fara indicii sau semnale prealabile, uneori chiar fara
simptome. De aceea, dupa varsta de 40 de ani, trebuie facute examinari periodice.

Este cunoscut faptul ca glaucomul are legatura cu presiunea din interiorul

ochiului. Cu cat presiunea intraoculara este mai mare, cu atat creste posibilitatea ca
nervul optic sa fie afectat. Desi exista si tipuri de glaucom fara presiune intraoculara
crescuta,

 Nervul optic este format din aproximativ 1,2 milioane de fibre nervoase.
Glaucomul poate afecta la inceput doar o parte din aceste fibre provocand aparitia
unor pete negre in campul vizual. Multi pacienti nu observa aceste puncte "oarbe"
decat atunci cand boala este foarte avansata.

Glaucomul - Cauze si tipuri clinice

Cauzele aparitiei glaucomului pot fi impartite in:

 cauze genetice, aparent necunoscute (Glaucomul primitiv, cu unghi deschis), in care

factorul genetic are o proportie, dar nu e o cauza absoluta

o este cea mai frecventa forma de glaucom, fiind responsabil de peste 90 % din
cazurile de glaucom.

o de obicei survine odata cu inaintarea in varsta, cand sistemul de drenaj al

umorului apos devine din ce in ce mai putin eficient, crescand astfel presiunea
intraoculara

o se dezvolta lent si tacut, fara durere sau alte simptome, iar uneori este depistat
cand o mare parte din fibrele nervului optic sunt distruse, cu pierderea
ireversibila a vederii

 cauze anatomice, legate de forma unghiului dintre iris si cornee (Glaucomul cu unghi
ingust/inchis)

3|Page
 o este determinat de o predispozitie anatomica a globului ocular, ce conduce la
obstructia partiala sau totala a drenajului umorului apos prin blocarea unghiului
de catre periferia irisului

o este mult mai rar intalnit si este foarte diferit de glaucomul primitiv cu unghi
deschis prin aceea ca, de regula, presiunea intraoculara creste foarte rapid.

o in atacul de glaucom se produce inchiderea completa a unghiului irido-cornean

cu aparitia urmatoarelor semne si simptome:

 inrosirea ochiului, pupila semi-dilatata,

 vedere incetosata, durere oculara intensa,

 cefalee (durere de cap), lacrimare,

 halouri colorate in jurul luminilor, fotofobie,

 stare de greata si voma

 cauze diverse care pot duce la cresterea tensiunii ocular, in mod cronic sau acut:
tratament cortizonic, traumatisme oculare, malformatii oculare, cataracta hiper-matura, etc
(Glaucomul secundar)

o La un ochi sanatos, lichidul intraocular este produs si eliminat din ochi in proportii
aproximativ egale. Astfel se mentine o presiune constanta in interiorul ochiului,
numita presiune intraoculara (PIO). Presiunea intraoculara este considerata
normala atunci cand valoarea ei este intre 10 si 21 mm Hg.
La pacientii cu presiune intraoculara crescuta (peste 21 mm Hg), ochiul continua
sa produca umor apos, dar este incapabil sa o elimine cu un debit normal. In
timp, aceasta presiune intraoculara crescuta poate deteriora nervul optic, ceea
ce duce la pierderea treptata a vederii. Daca presiunea intraoculara nu scade, se
poate ajunge chiar la orbire.

Tipuri clinice de glaucom:

 glaucomul cronic e cel mai adesea asimptomatic, diagnosticul fiind pus din
intamplare, la un consult de rutina; uneori poate avea simptome nespecifice – lacrimare

4|Page
 intermitenta, senzatie de oboseala oculara, senzatie de “simtire a ochilor”; in forma foarte
avansata, scade si vederea, in special campul vizual, care se ingusteaza treptat-treptat.

 glaucomul acut, sau atacul/subatacul de glaucom are un

debut zgomotos, cu dureri oculare si pe jumatate de cap, cu inrosiea ochiului si scaderea
semnificativa a vederii; uneori se asociaza si varsaturi. Desi este foarte periculos, are avantajul
ca, fiind foarte bogat in simptome, determina pacientul sa se prezinte repede la medic

 glaucomul secundar,

o daca e conic, e caracterizat prin acceasi “discretie” a simptomelor, ca si

glaucomul primitiv cu unghi deschis (cronic)

o dar, daca e acut (de exp. Glaucomul facotoxic, determinat de o cataracta

foarte “coapta”, care s-a “spart” in ochi), atunci, e foarte dureros si insotit de
scaderea marcata a vederii.

 glaucomul congenital e vizibil la nou-nascut printr-un aspect deosebit al

ochilor, care apar foarte mari, bulbucati, cu cornea opaca, in loc de a fi complet transparenta, si
cu sesizarea din oartea parintilor ca bebelusul nu urmareste obiectele, lumina, etc.

TRATAMENTE :
Nu exista medicamente capabile sa vindece glaucomul, in sensul ca vederea
pierduta prin glaucom nu poate fi redata.

Toate medicamentele utilizate in prezent in tratarea glaucomului reusesc sa

opreasca sau sa intarzie agravarea bolii prevenind astfel aparitia orbirii.

 In mod obisnuit, glaucomul cu unghi deschis raspunde bine la medicatie, in

special in cazul diagnosticarii din vreme si a unui tratament adecvat.

Cele mai multe medicamente pentru glaucom se prezinta sub forma de picaturi
pentru ochi. Este de retinut faptul ca glaucomul se poate agrava fara ca pacientul sa-si
dea seama, de aceea este foarte importanta administrarea zilnica a tratamentului. 

5|Page
 Daca picaturile de ochi nu pot reduce suficient presiunea intraoculara, se recurge
la tratamentul laser sau chiar la tratamentul chirurgical. Uneori poate fi necesara
aplicarea picaturilor si dupa tratamentul cu laser sau chirurgical, pentru reducerea
suplimentara a presiunii intraoculare.

CONCLUZII :
Cauza care produce glaucomul inca nu este cunoscuta. Glaucomul se
asociaza, de cele mai multe ori, cu o presiune crescuta in ochi. Tensiunea lichidului
intraocular reprezinta balanta intre productia si drenarea acestuia. Umorul apos este un
lichid transparent produs in permanenta de catre corpul ciliar; el "hraneste" cristalinul,
cornea si irisul si este drenat in sistemul venos.

Diagnosticul de glaucom este relativ simplu si nu implica investigatii neplacute

pentru pacient. Din pacate insa, glaucomul nu are simptome specifice decat atunci cand
vederea este mult afectata. Astfel, marea majoritate a pacientilor sunt diagnosticati in
faze avansate ale bolii cand, in ciuda tratamentului corect efectuat, evolutia catre orbire
este greu de oprit

Este indicat ca orice persoana care a depasit varsta de 40

de ani sa-si faca anual un control oftalmologic.

BIBLIOGRAFIE :
1. https://www.clinicaoculus.ro/afectiuni/glaucomul/glaucom-tipuri-clinice ?
2. Dr. Mihaela Beraru (Nicolaescu)-Medic specialist Oftalmologie

6|Page