UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE POLITEHNICA BUCUREȘTI

CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI

Facultatea de Științe ale Educatiei, Științe Sociale şi Psihologie
SPECIALIZAREA: CONSILIERE EDUATIONALA
ANUL II

Studiu de caz - copil cu CES

Studenta: Untea Andreea

1
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE POLITEHNICA BUCUREȘTI
CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI
Facultatea de Științe ale Educatiei, Științe Sociale şi Psihologie
SPECIALIZAREA: CONSILIERE EDUATIONALA
ANUL II

Studiu de caz- copil cu CES

1. Informatii generale :

Nume si Prenume: S. S.

Data naştere: Ramnicu Sarat 14.10.2013

Ocupaţia: elev la Scoala Gimnaziala „Gheorghe Vernescu” Ramnicu Sarat

Sex: masculin

Diagnostic:Autism infantil

2. Istoricul cazului

2.1. Prezentarea problemei:

S. S. are 10 ani și este singurul copil al familiei. Copilul s-a nascut sanatos, dar la varsta de 3 ani, cand
a facut un vaccin s-au declansat mai multe boli care au fost ulterior tratate. În această perioadă, S.S.
a suferit multe infecții ale căilor respiratorii, datorate în principal sistemului sau imunitar scăzut. In
acest timp a făcut multe tratamente cu antibiotice, dar părinții nu au dat prea mare importanţă
manifestării comportamentale diferite ale copilului lor, punându-le pe seama stării sale precare de
sănătate. După o perioadă mai lungă de timp (aproximativ 6 luni), mama observă că, deși sănătos
clinic, S.S. a început să piardă multe din cuvintele existente în vocabularul lui de pâna atunci, să se
manifeste multe crize inexplicabile de furie și de plâns, a început să se „automutileze” adică se
iubește singură cu mânuțele, își mușcă des pumnii și relaţionarea lui cu cei din familie şi cu cei din jur
a devenit deficitară. Au cerut prima dată opinia medicului de familie care le-a dat o trimitere la sectia
de pediatrie a Spitalului din Buzau unde pediatru specialist a pus pentru prima data diagnosticul de
autism.

Familia a fost îndrumată către specialiști din alte centre medicale din ţară şi tot odată sprijinită.

2.2. Prezentarea familiei:

Familia copilului S.S. locuiește într-un apartament cu doua camere din Ramnicu Sarat .Tatăl
baietelului este casnic, iar mama, în urma diagnosticului primit de baiatul sau, a renunțat la locul său
de muncă pentru a fi alături de el zi de zi și a depune tot sprijinul necesar pentru ca acesta să se
poată recupera pe cât posibil. În prezent acesta este însoţitor al baiatului sau și primește lunar o
indemnizație conform gradului de handicap, din partea serviciilor sociale.

2
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE POLITEHNICA BUCUREȘTI
CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI
Facultatea de Științe ale Educatiei, Științe Sociale şi Psihologie
SPECIALIZAREA: CONSILIERE EDUATIONALA
ANUL II

2.3.Analiza şi evaluarea cazului:

Simptome: Sindromul lui Angelman manifestă multe din comportamentele caracteristice autismului
prin următoarele particularități fizice și comportamententale. În cazul majorității acestor copii, o
mică porţiune a cromozomului 15 lipseşte; se pare ca este vorba de o portiune pe linia maternă.

Pacienţii cu Angelman Sindrom prezintă simptome: fâlfâitul mâinilor, vorbire absentă sau slabă
calitativ, deficit de atenţie, hiperactivitate, probleme de somn şi alimentaţie, retard în dezvoltarea
motorie. Uneori se mușcă și se trag de păr. Tinde să aibă un mers rigid şi mişcări corporale
spasmodice, prezintă caracteristici faciale distincte, cum ar fi o gura larg deschisă și zâmbitoare, buză
de sus subțire, ochi adânci. Mai are o slabă pigmentare a ochilor, pielea este usor galbuie si are un
retard sever mintal.

2.4. Relatii despre profilul psiho-comportamental a fost realizat la Centrul de recuperare pentru copii
și s-a elaborat de către specialiștii centrului cu următorul protocol de evaluare:

Relatii cu psihologul evaluator

Număr: S. S.

Data naşterii: 14.10.2013

Perioadă evaluare 20-25.05.2020

Psiholog: V.G.

Diagnostic: Autism infantil, Sindromul Angelman, Retard mintal sever

Evaluare: prezentare în perioada de evaluare

 contact vizual inconsecvent;

 hiperactivitate;
 deficit de atenţie;
 stereotipii motorii;
 percepţie: nu face corespondenţa de culori, mărimi sau forme;
 imitaţie: imită doar câteva mişcări simple;
 cognitiv: nu face corespondenţa obiect-imagine, are reacţii primare şi nu cunoaşterea
corpului.

Recomandări:
3
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE POLITEHNICA BUCUREȘTI
CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI
Facultatea de Științe ale Educatiei, Științe Sociale şi Psihologie
SPECIALIZAREA: CONSILIERE EDUATIONALA
ANUL II
- terapie comportamentală;

- terapia vorbirii;

- terapie ocupaţională.

Părinţii sunt încurajaţi să încerce să menţină permanent contactul vizuall cu copilul in transmiterii
unui mesaj , să insiste pe exagerarea tonului și a expresiiloror faciale când comunică cu S.S. , iar
mesajele lor să fie scurte, clare și concrete. Pentru a menţine contactul vizual cu fata, parintii sunt
indrumati sa:

- ridice bărbia acestuia;

- să pună mâinile în părțile laterale ale capului copilului;

- să miște obiecte direcționându-i să urmărească traiectoria obiectului (este indicat ca

acest exerciţiu să fie făcut cu un obiect preferat al copilului).

Kinetoterapeutul a evaluat baietelul și a remarcat o dezvoltare psiho-motrică cu întârzieri în achiziţii

în toate ariile de dezvoltare ale deprinderilor motrice aplicativ-utilitare. Acesta recomandă ca
programul de kinetoterapie să aibă ca obiectiv principal dezvoltarea motricităţii globale și a
echilibrului prin anumite exerciții cum ar fi: prinderea mingii, păşirea pe şi peste obstacole simple,
adunarea jucăriilor de pe podea, construcţii cu cuburi mari etc.

Psihopedagogii l-au evaluat pe S.S. aflând că contactul vizual este present doar un timp minim (1-2
min.), nu cunoaște ochi, nas, gură și prezinta o motricitate fină.

Aceasta refuză contactul social cu copii, iar cu adulții comunică doar dacă știu destul de bine, ceea ce
conduce la concluzia că are o relație deficitară. La capitolul autonomie personală, specialiştii au
observat că mănâncă numai dacă este alimentul preferat şi bea apă doar dacă este pusă în cana lui
favorită. La activități ludice sa constatat că are joc de manipulare, construcție și minimă imitare.
Atenția este bună în funcție de situație (dacă este motivat de lucruri care îi plac sau dacă în preajma
sa sunt persoane foarte cunoscute). În această evaluăre, psihopedagogii, recomandă implicarea
baiatului în activități creative, să vorbească în permanență și să i se explice tot timpul ce ae de făcut
prin atragerea atenției prin contact vizual.

Părinții și cei din jurul lui nu trebuie să renunțe niciodată la o activitate începuta și trebuie să o ducă
la bun sfârşit chiar dacă comportamentul baiatului refuză activitatea. Este recomandat ca acesta să
se afle cât mai multe posibilități, supravegheat în grupuri de copii pentru a învăţa să relaţioneze.

2.5. Soluţii – Plan de intervenţii

4
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE POLITEHNICA BUCUREȘTI
CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI
Facultatea de Științe ale Educatiei, Științe Sociale şi Psihologie
SPECIALIZAREA: CONSILIERE EDUATIONALA
ANUL II
-Pe termen scurt: supravegherea permanentă pentru prevenirea unor accidente, asigurarea
igienei proprii copilului și a camerei acestuia, realizarea activitățiloror din programul individual de
recuperare și integrare socială, formare și dezvoltare de deprinderi și abilității de creştere a
autonomiei personale (autoservire şi relaţionare), captarea atenţiei şi motivarea, supravegherea şi
sesizarea modificărilor nedorite de sănătate;

-Pe termen mediu : învăţarea prin exersare a îmbrăcatului/dezbrăcatului, învăţarea folosirii

adecvate a linguri și furculiței prin imitare și exersare, acceptarea mâncărurilor care nu-i plac prin
primirea ca recompensă a unei cantităţi mici din alimentele preferate, îndrumarea şi supraveghere la
efectuarea toaletei zilnice, încurajarea și recompensarea realizării acesteia cu accent pe
recompensarea socială (lauda, chiar exagerată, mimica feţei bucuroasă etc.), instruirea celor care vin
în contact cu S.S. (copii de la locul de joacă, musafirii etc.), dezvoltarea limbajului receptiv prin
exerciții de identificare, recunoaștere și selecție a obiectelor, dezvoltarea limbajului prin exerciții cu
caracter logopedic, jocuri funcționale etc.

-Pe termen lung : se urmărește dezvoltarea aptitudinilor sociale prin încurajarea acceptării în jocul
individual al altor persoane și respectarea regulilor jocului, exersarea formulei de salut prin
consolidarea formelor verbale și a gesturilor pentru relații: „dă-mi!”, „hai!”, „uite!” etc., consolidarea
deprinderii de realizare și menținere a contactului vizual prin recompensare la strigarea numelui sau.

2.6. Concluzii
Afecţiunea şi cunoaşterea S.S. de către familia sa sunt foarte importante pentru recuperare
poate, pe cât posibil, această recuperare în cadrul Scolii Gimnaziale „Gheorghe Vernescu”, sa

însemne o mai mare independentă a baiatului faţă de cei din jur.