Sunteți pe pagina 1din 15

PLAN DE

S.C.EVE TRAINING&EDUCATION SRL

Cod fiscal : 42844285

Nr. de inregistrare :J/51/405/2020

INTERVENŢII
Telefon:0753302030

(obiective de
realizat de
către copil şi
acţiuni ce
CURS
trebuie
EDUCATOR SPECIALIZAT

Coordonator:

Lector IOSIF MIHAELA

Absolvent curs

Dorgo Ana Maria


ETAPA 1

I. Date generale despre copil

Numele şi prenumele copilului: Lingurar Liviu

Data nașteri: 27.11.2014

Clasa a-I-a B

Instituția:Liceul Tehnologic Special Pentru Deficienti de Auz Cluj- Napoca

II. 1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor:

Mama : 30 ani ,casnica

Tata- 35 ani ,fara loc de munca

2. Structura și componența familiei :

Tipul familiei- părinţi despărţiţi

Atmosfera și climatul educativ- dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente între foști
concubini ,copilul asistand sistematic la aceste conflicte

Tatăl – in prezent inchis la Penitenciarul Gherla

Mama – cu retard mental grav

Condiţii de viaţă şi de muncă ale copilului- in prezent s-a instituit masura de protectie in regim
de urgenta avand in vedere ca mama nu este in masura sa creasca copilul iar familia extinsa si-a dat
acordul in scris fiind plasat la un asistent maternal profesionist (AMP)

DESCRIEREA CAZULUI
Simptome:

Somatice: enurezis ,ecoprezis

Performanţe şcolare scăzute: note slabe şi medii.

Dificultăți în exprimarea funcțională a emoțiilor.

Liviu provine dintr-o familie dezorganizată, mama locuia impreuna cu familia extinsa ,peste 10
de persoane au fost gasite intr-o baraca improvizata fara apa ,lumina sau caldura .După plecarea
tatălui, mama a nascut un alt baiat dintr-o alta relatie .

Tatăl recidivist ,agresiv pe fondul consumului de alcool, nu este implicat în educația propriului fiu
si nici nu l-a vizitat fiind ulterior decazut din drepturile parintesti .

Din afirmatiile tatalui ,mama l-a dat pe Liviu cu capul de pereti , il scutura ,etc

III. Dezvoltarea fizică și starea sănătăți:

Caracteristici ale dezvoltări fizice: este normal dezvoltat din punct de vedere fizic ,vestimentatie
ingrijita

Asistentul maternal profesionist i-a facut lui Liviu dosar CES ,a fost incadrat in gradul de handicap
grav in urma evaluarilor a fost diagnosticat cu

-intarziere moderata in dezvoltarea mentala

-tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie

-tulburarea limbajului expresiv si receptiv

-tulburari de atasament
IV. Procesele cognitive:

Nivelul de inteligenţă –intarziere moderata in dezvoltarea mentala QI-48

Memoria - slaba

Imaginaţia – slaba

Limbajul – tulburari in limbajul expresiv si receptiv

Motivaţia pentru învăţare: - dezinteres

Capacitatea de efort intelectual: - slaba

Conduită în grup, integrarea socială a elevului – mai mult retras, rezervat, agresiv ,autoagresiv

Comportament tipic pentru persoanele cu ADHD. Se mişcă


mereu, aleargă, se caţără, întâmpină dificultăţi în a sta liniştit, nu se concentrează la o singură
activitate,da vina pe ceilalti pentru
propriile greşeli, acţionează adesea impulsiv, renunţă uşor la sarcinile dificile.

V. Trăsături de personalitate:

Temperamentul – hiperkinetic mai greu adaptabil, predispoziție spre anxietate și neîncredere în


sine ,stari emotionale fluctuante ,manifesta un comportament de respingere fata de persoanele
indicate de el

ANALIZA

PUNCTE TARI

Practică sport inotul

Deprinderi destul de bine formate


Asistentul maternal profesionist se ocupă de ingrijirea copilului și ține legătura cu
diriginta/consilierul școlar

Este ordonat

PUNCTE SLABE

Nu are încredere în forțele proprii

Necesita atentie in permanenta

Coopereaza in rezolvarea unor sarcini doar agreeate de catre el

OPORTUNITĂȚI

frecventarea școlii

activități variate.

Pasiunea pentru inot

AMENINȚĂRI

agresiv

evitarea responsabilităților

necomunicativ și distant

este usor distras

dezvoltarea pe termen lung a unor comportamente inacceptabile, cum ar fi: minciuna, agresiunea.

pasivitate.

ETAPA 2
STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE

Domeniul relațional – Exprimarea emoțiilor pozitive, pentru o mai bună comunicare, relaționare

In relația cu asistentul maternal profesionist echilibrarea suportului emoțional oferit, proporțional


cu rolul și capacitatea de care dispune

Continuarea terapiilor specifice de compensare auditiv-verbala ,datorata intarzierilor in achizitia


limbajului expresiv si receptiv.

Continuarea terapiei comportamentale ,kinetoterapiei ,ludoterapiei ,etc:

Interventie in plan emotional cat si comportamental

Sprijin in realizarea sarcinilor scolare

Stimulare cognitiva prin activitati specifice de invatare

Manifestări comportamentale:

– este violent, are tulburări psihice şi afective;

– loveşte cu pumnii, picioarele;

– - ia jucăriile copiilor, instrumentele de lucru, caietele şi le ascunde, un mod de a atrage atenţia;

– - copii îl marginalizează datorită faptului că îi necăjeşte;

– - întotdeauna răspunde cu nu vreau, când nu îi convine ceva reacţionează violent;

– - dacă este izolat se joacă singur;

– - face crize de isterie, ţipă, aruncă obiecte;

– - dacă este încurajat, cooperează, însă dacă nu i se acordă atenţie îşi schimbă atitudinea;
1. Nevoia de pronuntare corecta a sunetelor pentru a fi la fel ca ceilalti copii

2. Nevoia de exprimare corecta pentru a putea sa-si exprime ideile ,sa povesteasca ,pentru a putea
sa se inteleaga cu cei din jurul lui

3. Nevoia de socializare ,de integrare intr-un grup pentru a stabili relatii de prietenie cu ceilalti
copiii(pentru ca nu are prea multi prieteni )pentru a nu se considera “altfel”

4. Nevoia de comunicare ,legata strans de celelalte nevoi pentru ca trebuie sa invete sa comunice
prin cuvinte ,pentru a fi inteles mai bine

5. Nevoia de a invata -o buna exprimare si comunicare este legata de capacitatile intelectuale care
si le poate dovedi in mare parte printr-un limbaj corespunzator

6. Nevoia de afectiune -are nevoie sa fie iubit in ciuda conditie lui si tulburarilor pe care le are

7. Nevoia de o imagine de sine mai buna pentru a capata incredere in fortele proprii si a participa
astfel la orice activitate

ETAPA 3

MODALITĂŢI DE REABILITARE ŞI INTEGRARE

Reabilitarea şi integrarea acestui copil presupune o colaborare eficientă şi susţinută


între asistentul maternal profesionist şi educatorul specializat. Este necesar să se urmărească şi să
se respecte următoarele
modalităţi:
1. Stabilirea unui regulament – regulile trebuie organizate într-un mod clar, concret
și ușor de înțeles. Formularea regulilor să se facă într-o manieră pozitivă, să se meargă pe ce
are voie, nu pe ce nu are voie să facă. Pentru un rezultat optim este bine să i se ofere copilului
un feedback imediat după ce a respectat sau a încălcat o regulă.
2. Formularea simplă a instrucțiunilor – instrucțiunile trebuie să vizeze strict
comportamentul dorit, nu trebuie să fie vagi. Nu este de dorit să se dea mai multe instrucțiuni
în același timp pentru că unui copil cu ADHD îi va fi greu să fie atent.
3. Segmentarea instrucțiunilor – este mai eficient ca unui copil cu ADHD săi fie
prezentate instrucțiunile pe secvențe mai mici de comportament.
4. Consecvenţa – de câte ori repetă un comportament greşit trebuie să i se atragă
atenţia asupra lui şi să i se arate comportamentul corect.
5. Folosirea recompensei – Copiilor cu ADHD le este greu să-şi inhibe tipurile de
comportament care atrag după ele efecte negative. Ei nu pot să-şi regleze uşor nici dispoziţia,
nici acţiunile datorită faptului că nu sunt conştienţi de ele. Atunci când aceşti copii învaţă
ceva sau duc la bun sfârşit o sarcină, trebuie să fim atenţi cu recompensele pe care le oferim,
deoarece copilul depune un efort pentru realizarea unei sarcini. Satisfacţia resimţită de copil la
aprecierile asistentului maternal profesionist sau educatorului devine o motivaţie pentru acel
comportament.
Recompensele trebuie să fie acordate la scurt timp după efectuarea comportamentului greșit.
Lauda trebuie să fie specifică („Felul în care ţi-ai aşteptat rândul a fost formidabil!“),
să evidenţieze efortul şi nu rezultatul („Cred că ai lucrat din greu la tema aceasta!“), trebuie să
sublinieze sentimentele copilului („Ai lucrat foarte bine azi. Cred că te simţi minunat.“).
Tipuri de recompense: să poată şterge tabla atunci când este scrisă, să ducă mesaje
altor educatori, să cheme elevii în clasă, etc.
6. Ignorarea şi redirecţionarea
De câte ori este posibil, este bine să se ignore mişcarea permanentă a copilului, fiind
indicat să i se ofere copilului posibilitatea să se mişte cu folos.

7. Copilul trebuie ajutat să se concentreze


Atenţia copiilor cu ADHD este distrasă foarte uşor de sunete, zgomote, alte obiecte
din jur. Copilul trebuie aşezat în clasă astfel încât în jurul lui să fie cât mai puţine lucruri carei pot
distrage atenţia. Trebuie aşezat în prima bancă, dar nu foarte aproape de geam. Pe masă
trebuie să aibă doar materialele de care are nevoie pentru o singură activitate.
Copilul cu ADHD trebuie înconjurat de elevi mai liniștiți, care să nu-i distragă atenția.
8. Adaptarea sarcinilor școlare – lungimea sarcinii îi afectează pe copiii cu ADHD,
mai ales în munca individuală. Sarcinile trebuie să fie scurte, să combine activități alternative
și să conțină pauze.
9. Practicarea sportului
Anumite sporturi ar trebui practicate constant de către copilul hiperactiv cu deficit de
atenţie, deoarece au ca rezultat creşterea capacităţii de concentrare a atenţiei, determină un
control mai bun al mişcărilor, au un efect relaxant, ridică nivelul respectului de sine

PLAN DE INTERVENTII
Obiectiv 1 -sa pronunte corect sunetele
Activitati specifice

Exercitii pentru gimnastica buzelor:

-ridicarea buzei superioare ,buza de jos ramanand pe loc

-lasarea pronuntata in jos a buzei inferioare


-se fac buzele trompa ,se misca la dreapta ,la stanga ,etc

Exercitii pentru gimnastica obrajilor:

-suptul obrajilor printre masele

-ranjetul: buzele se intind puternic in parti, in sus odata cu comprimarea obrajilor si dezvelirea dintilor

-umflarea obrajilor pe rand

-in timpul acestor exercitii se pot pronunta sunetele :s,z,b,m,etc

Gimnastica limbii:

-scoaterea limbii din gura ,in forma de lopata in pozitie orizontala si strangerea ei intre dinti

-scoaterea mult din gura a limbii si apoi introducarea ei in fundul gurii cat de mult si cu varful ridicat
facut ghem

-cu limba scoasa si gura putin deschisa copilul va duce varful limbii in sus spre nas,in jos spre barba ,la
dreapta ,la stanga

-lipirea limbii de cerul gurii si desprinderea ei cu zgomot

Gimnastica maxilarelor:

-inchiderea si deschiderea gurii cu putere ,ajutandu-se de maini

-dupa ce se va deschide suficient se va pronunta sunetul “c”

-cu limba bine sprijinita in spatele dintilor incisivi inferiori ,se va apasa puternic maxilarul ,apoi se va
impinge inainte in sus ,se va trage inapoi

Jocuri exercitiu:

-sforaitul calului

-bate gongul

-fa ca mine

-pasarica zboara

-oprim calul

catelul maraie

-creanga se rupe

Exercitii de pronuntare a sunetelor:


-framantari de limba (ex.rica nu stia sa zica …...)

Exercitii pentru corectarea auzului fonematic:

-chemam pisica ,ce ai auzit ,deschide urechea bine

Imitarea onomatopeelor:

Jocuri exercitii de emitere:

-suiera ca mine

-cine suiera mai tare

Exercitii cu logopedul saptamanal

Aceaste exercitii se pot face in orice moment liber al educatoarei (in special dimineata ) si la inceputul
orelor de dezvoltare si educare a limbajului

Obiectiv 2-sa se exprime corect in propozitii


Obiectiv 3-sa povesteasca in propozitii scurte
Activitati specifice acestor obiective

Jocuri didactice(denumirea de obiecte ,pronuntarea cuvintelor: “ce este “,”cine a venit “,”cine face
asa”,”ce ne-a adus mosul”.etc

Jocuri didactice (formulare de propozitii ) “spune ce face “,”repeta dupa mine”,”completeaza ce lipseste

Jocuri didactice(despartire in silabe)”cate silabe are “,”jocul silabelor”,etc

Jocuri exercitiu-citire de imagini “ce vezi”,”hai sa spunem o poveste”,”sa citim imaginile din aceasta
carte”

Activitati de lectura dupa imagini cu teme diferite ex”familia mea”,”la magazin”,”o plimbare cu
trenul”,etc

Activitati de convorbire cu teme diferite ex.”cine e pritenul tau”,”cu cine ti-ai petrecut vacanta”,etc

Corectarea pronuntiei intr-un mod obisnuit ,in orice moment al zilei ,pentru a nu-l stresa in legatura cu
tulburarea sa

Obiectiv 4 -sa relationeze cu ceilalti copiii ,integrandu-se mai bine


Activitati specifice acestor obiective

Participarea la jocuri de rol “de-a familia”,”de-a gradinita”,”de-a doctorul”,etc

Participarea la activitatea si noi muncim “lucru in echipa”

Participarea ca ajutor al educatoarei la toate activitatile transmiterea de sarcini copiilor

Participarea la jocuri de constructii

Realizarea de activitati punandu-se accent pe munca in echipa

Discutii ale educatoarei cu ceilalti copii pentru ai face sa il inteleaga pe Liviu si sa nu il evite in cadrul
jocurilor

Activitati pentru toti ,pentru a responsabiliza copii in respectarea regulilor

Folosirea salutului si a formelor de politate cu orice prilej.

Obiectiv 5 -sa comunice cu toti cei din jurul sau


Activitati specifice acestor obiective

Discutii libere cu orice subiect care il intereseaza .

Acceptarea propriilor sentimente și controlul emoțiilor disfuncționale.

Scrierea unui Jurnal Zilnic referitor la evenimentul activator ( monitorizarea stărilor emoționale
disfuncționale și a evenimentelor activatoare)emoționale disfuncționale și a evenimentelor activatoare)

Gestionarea emoțiilor pentru a le transforma în energii pozitive- joc-“Coloreaza-ti viata”

Validarea si normalizarea trairilor exprimate de copil (“este normal sa simti aceste lucruri…”);lucruri…”);

Exerciții de exprimare a sentimentelor- joc –“Chipul sentimentelor”; “ Termină pro poziție”( Sunt nervos
când........, Sunt fericit când......., Sunt confuz când......etc.)pro”( Sunt nervos când........, Sunt fericit
când......., Sunt confuz când......etc.)
Metode folosite:

Reflecția;

Jocul de rol;

Autoevaluarea;

Problematizarea;

Punerea în situație;

Studiul de caz.

Recomandării familiei :

- Stabilirea unui cadru comun de disciplinare și creștere a copilului.

-Înțelegerea cauzelor comportamentului manifestat de către copil, a nevoilor copilului și a


schimbărilor adecvate ce pot fi realizate în comportamentul copilului odată cu schimbarea
comportamentului adulților față de el.

- Petrecerea unui timp de calitate a asistentului maternal profesionist cu copilul.

Concluzii:

Inadaptarea lui Liviu se datorează lipsei de comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl. Nu
ştia să- şi facă prieteni şi să relaţioneze cu ceilalţi colegi. Tulburările de comportament se
datorează faptului că de foate multe ori părinţii aplică bătaia ca pedeapsă în loc să explice
şi să- i corecteze greşelile de comportament.

Liviu a înregistrat progrese școlare, a participat la activității extrașcolare, unde a obținut


rezultate bune, fapt ce a dus și la o creștere a nivelului stimei de sine.

Din punct de vedere emoțional, Liviu a învățat să-și exprime emoțiile pozitive cât și pe
cele negative, dar intr-un mod constructiv, , astfel încât să comunice cu ceilalți

Procesul de consiliere a fost apreciat drept eficient, fiind îndeplinite obiectivele


propuse .

Reflectii

Cresterea si educarea copiilor este un prilej de a invata ce se intinde pe tot parcusrul


vietii .Copii ne ofera sansa de a fi intr-o relatie care ne incurajeaza sa aprofundam
conexiunile cu alti si cu noi insine .Uluitoarea descoperire ca factorul cel mai puternic de
predictie a atasamentului unui copil este gradul de coerenta din povestea de viata a
parintelui ne permite sa intelegem modul de a consolida atasamentul copiilor fata de noi .
BIBLIOGRAFIE

8 LOG. Program de exercitii logopedice pentru remedierea dislaliei-edit.Arlechin 2022

Sa invatam.....cu placere -editura Arlechin 2022

Daniel J.Siegel,Mary Hartzell -”Parentaj sensibil si inteligent ”,Edit.Herald (2021)

Daniel G.- „Emoțiile distructive. Cum le putem depăși?”, Edit. Curte Veche (2013)

Iulia Florentina P.- „Emoții”, Edit. Ecou Transilvan( 2016)

Andy HYPERLINK "http://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?au=4753"


"http://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?au=46315"rstoiu, Bogdana Bursuc – „Emoții și
sentimente”, Edit. Audiosfera (2010)

Lynn Clark - „SOS Ajutor pentru emoții”, Edit. Servicii Române de Testare PsihologicăServicii ( 2011)

Alina Coman- “Tehnici de comunicare”, Edit. CH Beck (2008)

Alina Dobre – „ Corelația motivație- performanță- satisfacție în activitatea școlară”, Edit. școlară”,
Edit.Rovimed HYPERLINK "http://www.librarie.net/cautare-rezultate.php ?editura_id=1512"
Publishersrezultate.php?editura_id=1512" HYPERLINK Editorirezultate.php?editura_id=1512"
HYPERLINK "http://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?Editori (2014)

S-ar putea să vă placă și