Afectări dentare în boli

neuropsihomotorii
Stomatologie 1-2022
 Istoria neuropsihiatriei infantile
Jean M Itard 1774-1838 s-a preocupat indeosebi de
recuperarea uni copil lup
Emil Rousseau 1762-descrie etapele de dezvoltare ale
copilului
Johann hHinrich Pestalozzi 1746-1827 care s-a aplecat
asupra laturii itnelectuale privind edcuarea copilului
La noi în țară:
Florica Bagdasar,1901-1978,Eduard Pamfil
Gheorghe Marinescu,Gheorghe Popescu Tismana, Valeriu
Popescu
Acad prof Dr Stefan Milea, prof Dr Sanda Magureanu,
Constantin Lupu Iudith Krisbai, ASPECTE DIN ÎNCEPUTURILE
SPECIALITĂȚILOR DE PSIHIATRIE ȘI NEUROLOGIE PENTRU COPII ȘI
ADOLESCENȚI ȘI A PROFESIUNILOR ASOCIATE, ÎN LUME ȘI ÎN
 Perioada prenatală
40 săptămâni sau 280-10 zile
Ou-zigot=0-14 zile perioada de concepție-multe avorturi
spontane neștiute de părinți formule genetice
incompatibile cu viața
Embrion 14-zile-12 sătpămâni
Perioada de făt:12 săptămâni până la naștere
Sistemul nervos central derivă din ectoderm care ia
naștere din sătpămâna a 2-a de viață
Etapele formării SNc sunt neurulația,prozencefalizarea (
formarea veziuclelor cerebrale și neurogeneza maturația
structuilro nervoase
tlana Hadjiu Dezvoltarea neuropsihică și evaluarea neurologică a sugarului și copilui de vârstă mică
A-25 zile, B-35 zile, C-40zile, D-50 zile, E100 zile, F 5 luni, G6 luni, H 7 luni, I 8 uni, J 9 luni
Ciclurile vieții U Schiopu și Verza
 . Ciclul de creștere și dezvoltare în primii 20-24 ani de viață
 Copilăria
 Sugar 0-1 an
 Perioada antepreșcolară 1-3 ani
 Perioada preșcolară 3-6/7 ani
 Perioada școlară mică 6/7-10/11 ani
 Pubertatea =perioada școilară mijlocie 10/11 ani-14/15 ani
 Adolescența cu 2 substadii
 Adolescența prorpiu zisă 14/15-20 ani
 Adolescența prelungită 20-24 ani
 Ciclul de adult până la 65 de ani
 Tinerețe 25-35 ani
 Adult Constantin Iuliana Luminiţa1
 Adult precoce 35-44 ani , ORCID: 0000-0001-5512-2660
 Adult mijlociu 45-54 ani IMPORTANŢA DEZVOLTĂRII
 Adult tardiv 55-64 ani PSIHOMOTRICITĂŢII ÎN
 Bîtrânețe până lamoarte CICLUL VIEŢII Știința culturii
 Perioada de trecere 66-70 ani fizice Nr36/2-2020
 Perioada primei bîtrâneți 70-80 ani
 Perioada celei de-a doua bîtrâneți 80-90 ani
 Perioada marii bîtrâneți peste 90 de ani
 Copilul ideal/copilul real
 Cu cine seamănă
 De ce s-a îmbolnăvit, de la cine i se trage, cine neu are grija
 Depresia mamei postnatale –diferi percepută în diferite culturi
 Developmental surveillance –un termen adopatat de speciliști,
dar este foarte delicată delimitarea acestei suprabvegheri de
așteptările ( ca de altfel orice tip de așteptare care diferă între
diferiți oameni
 Un tip de așteptare este când va merge copilul: unii părinți se
seteazî c copulul lor va merge la 18 luni deci ei nu vor lua nici o
măsură serioasă dacă la 15 luni nu merge, alții vor fi panicați că
nu merge la 6 luni.
 Așteptările nerealiste duc la frustrări parentale și abuzuri și
neglijare
ee M. Pachter, DO; Paul H. Dworkin, MDMaternal Expectations About Normal Child
evelopment in 4 Cultural Groups ARCH Pediatr Adolesc Med/Vol 151 Nov 1997
 Dezvoltarea pe etape de vârstă
Limbajul și dezvoltarea motrică pot decurge sincron
sau asincron
De obicei ne aplecăm în exmainare asupra a ceea ce
șite să facă copilul –partea “plină” a paharului
Se corelează cu inserția copilului în mediu
Atenția
Atașamentul ( Bowlby)-psihopatia,
Comportamentul antisocial

John D Bonvillian , Michael D Orlansky Lesley Nazin Novack Developmentalk

milestones: Sign language Acquisition and Motor Development 1997
Statistici
43% dintre copii cu vîrste mai mici de 5 ani din țările
cu venituri mici și venituri medii au risc de a nu-și
atinge întregul potențial.
În prezent sunt mult mai mulți copii cu dizabilități prin
fatpul
Metode moderne de diagnostic
Metode moderne de tratament ( neurochirurgie,
recuperarea)
Rolul ONG-organizații de părinți (APCA; Asociația
părinților cu Dravet etc)
 Cuvinte cheie
 “development”,
 “screening”,
 “monitoring”,
 “surveillance”,
 ”instruments”,
 “milestone”,
 “early intervention”,
 “disability”,
 “delay”, “disorder”, “risk”, “psychosocial”, “anemia”,
“nutrition”, “prematurity”, “chronic illness”, “low birth
weight”, “depression”, “poverty”, “gender”, “country”, “low
and middle-income”, and “high-income”.
Ertem IO,Krishnamurthy V, Cmulaudzi MC, Sguassero Yet col. Similarities and
differences in child development from birth to age 3 years by sex and across four
countries: a cross-sectional, observational study The Lancet Global Health Vol 6 Issue 3 ,
March 2018, Pages e279, -e291
 Coordonarea vizuo-spațială
Grifith Developmental test
Diferă un pic în funcție dacă nou-născutul este
prematur sau matur
Ajută la orientarea în spațiu și inserția în mediu
Ajută la dezvoltarea ailităților manuale
Pensa digitală o etapă importantă în evoluția copilului

L Thun-Hohenstein, M.Steinlin, RH Largo, E.Boltshauser, Visuelle Meilensteine und die eEtwicklu

Des Kindes Klin Mbl augenheilk.200(1992)
L Thun-Hohenstein, M.Steinlin, RH Largo, E.Boltshauser, Visuelle Meilensteine und die eEtwicklun
Des Kindes Klin Mbl augenheilk.200(1992)
 Limbajul
 Copilul exersează diferite vocalizări emițând difrite sunete
dinainte să vorbească propriu-zis , plânsul este o formă de
comunicare foarte valoroasă
 Vom evita de aceea tetina (preferabil să lăsăm copilul să își
sugă degetul intermitent sau să își bage pumnii în gură
 Vocalizările încep cu m,b,d când copilul deja își reglează
fluxul respirator se întărește controlul organelor
articulatorii iar urechea are rolul de a oferi feedback auditiv
(până la 2 ani vor fi foarte multe surdități congenitale
depistate, iar asemeni până la 4 ani se poate repeta un test
fonoaudiologic)
 Prima
: Edna producție
Orr (2021): de cuvinte
The relationship betweenlaplay
10-14 luni milestones in
and language
infancy, Early Child Development and Care, DOI: 10.1080/03004430.2021.1885394
To link to this article: https://doi.org/10.1080/03004430.2021.1885394
http://copilechilibrat.ro/2018/04/29/etapele-de-dezvoltare-motorie-a-copiilor/
http://copilechilibrat.ro/2018/04/29/etapele-de-dezvoltare-motorie-a-copiilor
Prof Dr Mircea Tiberiu

Profesor universitar român

De formație psihiatru de adulți
Dezvoltă catedra de psihiatrie a
copiluli și adolescentului
Din Timișoara
Legat de psihiatria developmentală
dânsul se apleacă foarte mult asupra
acestui termen
 Psihopatologie developmentală
 Depinde de
 Genetic
 Nature
 Nurture
 Factori vulnerabilizanți
 PRENATALI
 Virali
 Droguri materne(Shors , levine thomson, 1993)
 Alcool matern
 PERINATALI
 Suferința perinatală
 Hipoxia
 Hemoragia intracerebrală

 EXPERIENȚA în dezvoltare
 Avute în primii 3 ani (Thoenen, Perry,1995)
 Dezvoltarea atașamentului
 Capacitate de răspuns la stress (hiperprotecția)

Tiberiu Mircea psihopatologie developmentală-Revista SNPCAR vol11 Nr2 p23-p33

 Influențe familiale
Genetice
Formarea tașamentului
Întărirea comportamentului de evitare
Învățarea negativă
Supraprotecție
Parenting restrictiv
Rejecție

Tiberiu Mircea psihopatologie developmentală-Revista SNPCAR vol11 Nr2 p23-p33

 Dezvoltarea neuropsihomotorie evaluare
 Testul Binet care se dă copiluli oână la vîrsta de 3 ani eset corelat cu
nivleul de inteligență
 În zilele noastre scala Bayley est emia intens utilizată –include
întrebări depsre limbajul receptiv și expresiv
 Ele au înaltă valoare predictivă de cum se va dezvolta viitorul adult
 6 arii sunt importante în teste
 Limbajul
 Mersul
 mâncatul
 Îmbrăcare
 Intercațiune socială
 Control sfincterian
 Scala Wechsler utilizată și în evaluarea adulților
Associations of Early Developmental Milestones With Adult Intelligence,
Child Development, xxxx 2017, Volume 00, Number 0, Pages 1–11
Situații care impactează dezvoltarea
neuropsihomotorie a copiluliu
Hipoxia cerebrală
Paralizia cerebrală
Encefalopatia epileptică
Surditate
Orbire
Procese infecțioase-meingoencefalita
Traumatisme ( obstreticale, abuz intrafamilial,
traumatisme între frați, școală comunitate)
 Corelarea cu vârsta cronologică
Vârsta dentară și cea schelatală se corelează cel mai bine
dintre țesuturi cu vârsta cronologică dar mai tare cea
dentară dintre cele două explicațiia fiind cî osul e mai
expus la factorii dem ediu care îl pot remodela decoi și
să rămână în urmă
Vârsta cronologică are implicații sociale, legale și penale
La organismul în dezvoltare vom face o predicție a
dezvoltării masivului facial și dental
Stomatologul “poate citi”pe fața pacientului anumite boli
, de aceea pregătirea lui pentru a recunoaște aceste
semne timpurii este crucială
P. Diz a, J. Limeres , A.F.P. Salgado , I. Tomás , L.F. Delgado , E. Vázquez b, J.F. Feijoo,
Correlation between dental maturation and chronological age in patients with cerebral
palsy, mental retardation, and Down syndrome Research in Developmental Disabilities
Volume 32, Issue 2, March–April 2011, Pages 808-817
 Paralizia cerebrală
Orthophos® orthopantomograph (Siemens, Munich,
Germany)
5 cm × 30 cm (Kodak, Rochester, NY, USA)
La sindromul Down întârzie erupția danturii de lapte
Totuși maturația dentară se menține bine la copiii cu
paralizii cerebrale sindrom dowm si retard mental

P. Diz a, J. Limeres , A.F.P. Salgado , I. Tomás , L.F. Delgado , E. Vázquez b, J.F. Feijoo,
Correlation between dental maturation and chronological age in patients with cerebral palsy,
mental retardation, and Down syndrome Research in Developmental Disabilities
Volume 32, Issue 2, March–April 2011, Pages 808-817
 Paralizia cerebrală
 Merge cu hiperreflexie, spasticitate atrofii musculare
Asociată cu crize eplieptice, distonii (multe genetice) ,
microcranie, malnutriție, disfuncții nedocrine, disfuncții oculare
 Necazurile acestor pacienți în voiața de zi cu zi la nivel oral
este legată de
Supt
Înghițire
Respirație
Vorbire
Masticație
Leziuni ale obrajilor
https://www.connectedsparks.com/chicago-cerebral-palsy-lawyer-
Monise Mendes Aspirație de corp străin seeking-justice-for-your-loved-ones/
Rocha a, Ana Luiza Cabrera Martimbianco b, Rafael Zaratin Beltramin a, Anna Carolina Ratto Tempestini
Horliana c, Elaine Marcílio Santos b d, Raquel Agnelli Mesquita-Ferrari c, Kristianne Porta Santos Fernandes c, Lara
Jansiski Motta c, Karina Helga Turcio e, Marcela Leticia Leal Gonçalves b c d, Sandra Kalil Bussadori, Non-surgical
interventions for the treatment of masticatory muscular spasticity in patients with cerebral palsy. Systematic review of
randomized clinical trials, Journal of Bodywork and Movement Therapies
Volume 29, January 2022, Pages 68-73
 Afectări stomatologice la pacienții
pediatrici cu paralizie cerebrală
Două mari categorii
Bruxismul
Tulburări ale articulației temporomandibulare
Boala periodontală
Hipersalivația care la rândul ei influențeazî microbiota
locală
Efectul de medicație sângerare gingivală și hiperplazie
gingivală-chiar antiepliepoticele folosite de nruologi
distrug dinții precum și folosirea de siropuri pentru
administrare la copii ( de frica sî nu îi înnecăm)
KONSTANTINA KRITIKOU* (1), IOANA-CĂTĂLINA
DOBRE (2), ARINA VINEREANU (3Dental management of
the child dental patient with cerebral palsy » Volume XXIV »
 Alte fenomene
Hipoplazia smalțului
Pierderea suprafeței dentare se datorează
disabilitățoilor orfaciale
Traumatismele dentale se datorează unei coordonări
musculare slabe , mișcările sunt abrupte și involuntare
Reflex de a mușca din timpul alimentației

Tooth wear, enamel hypoplasia and traumatic dental injuries among cerebral
palsy children of Riyadh city, King Saud University Journal of Dental Sciences
Volume 2, Issues 1–2, July 2011, Pages 1-5
 Scale stomatologice

• General Oral Health Assessment Index

(GOHAI)
• Oral Behavior Checklist (OBC)
• Oral Impacts on Daily Performances
(OIDP), among others
• Quality of life prin scale validate
• Quality of Life in Children questionnaire
(CPQol-Child),
https://medijobs.ro/blog/medicul-de-familie-veriga-
principala-in-abordarea-pacientilor

Toxina botulinică,stimulare electrica

low-level laser therapy (LLLT)
Din alt punct de vedere....
 Patologiile orale ale pacienților cu paralizie cerebrală se dezvoltă de
multe ori la fel ca la ceilalți pacienți însă procesele sunt mai
 Devreme
 Mai intense
 Mai frecvente

 Leziunea carioasă este produsă de acizii bacternieni care distrug

smalțul dentar- Featherstone 2008
 Fluxul salivar este diferit, buffering ph și capacitatea de buffering
 Combinația paralizie cererbrală cu retard mental crește numărul
leziunilor carioase pentru cî acești pacienți au nivele de autoîngrijire
mai mici și un opoziționism intrafamliial mai mare la maneverele de
igienăî în general și orală în particular în aceste cazuri