Psihopatologia părintelui

Și sănătatea mintală a copilului

Sănătatea mintală a părintelui - condiție esențială
pentru funcționarea și dezvoltarea optimă a copilului

• Mai ales în primii 5 ani de viață

• De regulă, abordată în termeni de categorii diagnostice – tulburări

mintale (DSM-5)
Axa 1
Axa 2
Studiu de caz – depresia parentală
• Heterogenitate!

• Mai ales depresia maternă, dar și cea paternă (inclusiv a bunicilor)

De ex., Cents et al. (2010): anxietatea şi depresia bunicilor prezic problemele de
internalizare şi externalizare ale nepoţilor la 3 ani independent de psihopatologia
parentală

• Dimensiune temporală a analizei: categorii nosologice diferite? stabilitate a

traiectoriilor?

Preconcepție Prenatală Postnatală “Târzie”

• Comorbiditate (anxietate-depresie)

• Efecte asupra copilului – pe termen scurt? mediu? lung?

(limite – studii corelaționale!)

• Mediatori/ mecanisme potențiale

• Mărimea eșantionului; numărul și calitatea studiilor (meta-analize)

• Factori de risc/mecanisme ale depresiei

 Depresia maternă postnatală

"Ştii că acum ai putea să te ridici şi să te

arunci de la balcon fără să simţi
absolut nimic?"
1. Delimitări conceptuale
2. Evaluare
3. Prevalență
Ammerman, Putnam, Bosse, Teeters & Ginkel (2010)
Review al datelor pentru home visitation – 28.5 până la 61%
depresie de nivel clinic
Un sfert dintre mame cu depresie prelungita în timp

Klainin & Arthur (2009) – în culturile asiatice incidenţa între

3.5% Malaezia şi 63.3% Pakistan
Wang et al. (2021)
565 de studii din 80 de țări

Prevalența la nivel global 17.22%

Prevalență foarte ridicată

Africa de Sud 39.96%
4. Factori de risc
5. Impactul asupra copilului
Paradigmă conceptuală

Efectele stresului toxic asupra sistemului nervos în dezvoltare

Pechtel & Pizzagalli (2011)

National Scientific Council on the Developing Child (2011)
Shonkoff et al. (2012)
Stresul
a) Pozitiv – moderat, de scurtă durată, adaptativ,
parte a procesului normal de dezvoltare
Adultul protector şi responsiv este disponibil.
De ex, situaţii noi sau care provoacă frustrare;
adaptarea la noi grădiniţă/şcoală; imunizare; frica
de animale
Stresul
b) Tolerabil – provoacă modificări fiziologice (inclusiv
cerebrale) reversibile, de scurtă durată; este
esenţială prezenţa unui adult suportiv care să ofere
o “nişă de siguranţă” chiar în faţa unor evenimente
de viaţă majore
Boală sau deces al unei persoane dragi, accident,
divorţul părinţilor, dezastru natural, act terorist
Stresul
c) Toxic – puternic, frecvent sau prelungit
Evenimente cronice, necontrolabile şi/sau în absenţa
unui adult protector.
Modificări inclusiv anatomice la nivel cerebral (de ex,
hipertrofia amigdalei şi a cortexului orbitofrontal,
pierderea de structuri neuronale în hipocamp şi
cortex dorsolateral prefrontal)
Precursor pentru probleme ulterioare de învăţare sau
de comportament, boli cronice la vârstă adultă (de
ex., diabet, boli cardiovasculare, cancer, boli
autoimune, depresie)
 Studii empirice

Efectele depresiei postnatale

a. Predispoziția pentru psihopatologie la copil/probleme de

internalizare și externalizare

b.Parametrii de dezvoltare
a. Predispoziția pentru psihopatologie

Studii mai vechi

Pawlby, Sharp, Hay & O‘Keane (2008)

• 129 diade mamă-copil
• Depresia maternă la 3 luni postpartum prezice psihopatologia
copilului (DSM-IV) la 11 ani – risc de 4 ori mai mare pentru: - -
tulburări emoţionale (anxietate de separare, anxietate socială,
episoade depresive)
- tulburări de comportament (c. Opoziţionist, ADHD)
- tulburări mixte
• EPDS nu e un instrument f. sensibil – mai ales pentru mamele
din medii cu statut SE↓; interviul clinic mai bun!
Halligan, Murray, Martins & Cooper (2007)

Studiu longitudinal 13 ani

• 53 diade cu mame depresive vs. 41
• Evaluări la 2 luni, 18 luni, 5 ani, 8 ani, 13 ani
• Depresie maternă postnatală versus d.m. târzie (după 5 ani!)

• Depresia postnatală creşte incidenţa tulburărilor emoţionale la adolescenţi

(13 ani) – anxietate şi depresie
• Depresia postnatală se asociază cu un risc crescut pentru anxietate!
• D. postnatală se asociază cu un risc crescut pentru depresie doar dacă şi
episoade ulterioare recurente de depresie maternă – lungimea totală a
episoadelor depresive!
Efectele depresiei materne prezente chiar dacă se
controlează:
- Evenimentele de viaţă negative
- Conflictul parental
- Sexul copilului
Murray, Halligan,Goodyer & Herbert (2009)

Comportamentul retras al mamelor depresive în primul an de

viaţă predictiv pentru nivelul de cortizol al copiilor la 13 ani
Studii recente

N semnificativ crescut
Traiectorii diferențiate ale depresiei materne
Tulburări de internalizare/externalizare la 3 ani

Kingston et al. (2018)

All Our Families study – 1983 participanti
Depresie la vârsta adultă

Rajyaguru, Kwong, Braithwaite & Pearson (2021) 5029 persoane

Depresie la vârsta adultă

Brophy, Todd, Brahman. Kennedy & Rice (2021)

The mean age at child depression diagnosis in these groups was 19 years, highlighting the importance
of the transition into early adult life for depression risk.
Concluzii

Murray, Halligan & Cooper (2019)

• Risc crescut – mai ales dacă există continuitate pre-postnatal sau
expunere subsecventă la depresia maternă

• Risc crescut daca depresia severă/clinică

• În primii ani, vulnerabilitate atât pentru tulburări de internalizare cât

și pentru tulburări de externalizare
Vezi și Swales et al. (2020) – depresia maternă la 7.7 ani (5-11 ani)
asociată cu scoruri compozite pentru internalizare-externalizare
P-factor!
Mecanismele?
• Genetice –
De ex., serotonina
Dar vezi review sistematic Moncrieff et al. (2022)
The two largest and highest quality studies of the SERT gene, one genetic association study
(n = 115,257) and one collaborative meta-analysis (n = 43,165), revealed no evidence of an
association with depression, or of an interaction between genotype, stress and depression.
The main areas of serotonin research provide no consistent evidence of there being an
association between serotonin and depression, and no support for the hypothesis that
depression is caused by lowered serotonin activity or concentrations. Some evidence was
consistent with the possibility that long-term antidepressant use reduces serotonin
concentration
Mecanismele?
• Neurobiologice/epigenetice
Asimetrie frontală – activarea emisferei drepte
Hiperactivarea axei HPA –”reprogramarea” pre/postnatal?- reactivitate
crescută la stress (cortizol)

Ochi &
Dvivedi
(2022)
Wang et al. (2022)
Afectarea conectivității funcționale la nivelul întregului creier la nou-născuții
cu mame depresive pre/perinatal
b. Parametrii de dezvoltare cognitivă și socioemoțională
Meta-analiză Liu et al. (2016) - scoruri semnificativ reduse la testele Bayley pentru copii (⩽56 luni) ai
mamelor cu depresie postnatală

Stein et al. (2014) – rezultate similare pentru copii de 12 și 24 luni

Studiile din țările HIC:

Diferențe la nivel de IQ/MDI, limbaj, abilități de învățare, performanțe academice între copiii
mamelor depresive și alți copii

Dar Burger, Hoosain, Einspieler, Unger & Niehaus (2020) (bibliografie obligatorie!) – în țările LMIC,
relația nu este clară!
Contrary to research generated in HICs, no clear association between postnatal depression and
infant cognitive, motor, language, behavior and social-emotional development was found in this
review.
Posibil că mai mulți factori de risc! nu doar depresia
b. Parametrii de dezvoltare

Slomian et al. (2019) – review sistematic

Murray, Halligan & Cooper (2019) - Handbook of infant mental health,

Zeanah C. (ed.)
Concluzii
Calitatea parenting-ului!
ca mediator/moderator

Nu depresia maternă în sine!

Nu în mod necesar atașament insecurizant la copil!

Sliwerski et al. (2020)

6. Parenting disfuncțional la mamele depresive

Cognitiv

• Percepţie negativă asupra copilului, criticism (enervant, agasant, etc.)

• Vină, resentiment, ambivalenţă
Risc crescut de abuz

• Gânduri ego-distonice de rănire a copilului

“I sat holding my newborn and could not avoid the image
of her flying through the air and hitting the wall in front of
me. I had no desire to hurt my baby and didn’t see myself
as the one throwing her, thank God, but the wall morphed
into a video game, and in it her little body smacked the
surface and slid down onto the floor. I was horrified, and
although I knew deep in my soul that I would not harm
her, the image all but destroyed me.”
From “Down Came the Rain: My Journey Through
Postpartum Depression”, Brooke Shields, 2005
Comportamental

• Contact vizual redus

• Latenţă mai mare de răspuns
• Expresivitate facială pozitivă redusă
• Conştientizare redusă a semnalelor (indicilor) copilului – sensibilitate
redusă!
• Alternare între aplatizare afectivă, nivel redus de activitate şi răspuns
noncontingent, sau între dezangajare şi intruzivitate
Stiluri de interacţiune ale mamelor depresive
• Retras (substimulare) – de ex., nu răspund la distresul copilului
vs.

• Intruziv (suprastimulare)- răspund iritat, dur

Cohn, Campbell, Matias & Hopkins, 1990,

Field et al., 1990, 1996, 2006
Modele integrative
Detectarea și procesarea stimulilor care țin
de copil

Vizuali

Auditivi
Bjertrup, Friis & Miskowiak (2019)
Exemplu de paradigmă experimentală
Strathearn (2008) – mame cu copii între 5 şi 10 luni
Bjertrup, Friis & Miskowiak (2019)

Bjertrup, Friis & Miskowiak (2019)

Importanța modelelor integrative
 Vezi și
Swain et al. (2014)