Sunteți pe pagina 1din 54

Psihologia Sănătății

Curs 8
Rolul factorilor emoţionali în sănătate şi boală
Ce sunt emoțiile?
Ce sunt emoțiile?

Emotion is that which leads one's condition to


become so transformed that his judgment is
affected, and which is accompanied by pleasure
and pain. (Aristotel, (384-322 B.C.) "Rhetoric„
Ce sunt emoțiile?

A cheerful heart is good medicine.—Proverbs


17:22
Expresii la nivelul simțului comun
Expresii la nivelul simțului comun
Fluturi în stomac
Am înghețat (de frică)
Fierb (de furie)
Mi-am pierdut uzul rațiunii
Eram ca beat
Plutesc
Imi ies din pepeni
Ii sare mustarul
Alb ca varul
Imi tremura picioarele
Ce sunt emoțiile?

Ceea ce noi numim în limbaj curent emoţie este de fapt combinaţia


mai multor modificări survenite la nivel:

• (1) cognitiv (4) subiectiv


• (2) biologic/fiziologic (trăirea emoţiei)
• (3) comportamental
E
Eveniment
(schimbare)
M

cognitiv
O

homeostazia Ţ
biologic

I
comportamental

I
Emoţii universale

Furie

Tristeţ
Teamă
e 6
Emoţii
Univer
sale
Dezgu Bucuri
st e

Surp
riză

Cacioppo et al., (1999)


FURIA TEAMA SURPRIZA
DEZGUST BUCURIE TRISTEŢE
Stări emoţionale complexe

Amalgam de emoţii cu
valenţe diferite
Plutchik, 1980;2001
Combinarea emotiilor, Plutchik (1980, 2001)
Tipuri de emoţii
• După polaritate
• Emoţiile pozitive când evenimentele concrete sunt în concordanţă cu
scopurile persoanei.
• Emoţiile negative când situaţia concretă este în contradicţie cu scopurile
individului.

• După funcţionalitate
• Emoţiile funcţionale
Pozitive
facilitează adaptarea individului la situaţia concretă
• Emoţiile disfuncţionale Negative
împiedică adaptarea individului la situaţia concretă
Relatia dintre eveniment și emoție
• Eveniment dorit care SE intimpla = bucurie
• Eveniment dorit care NU se intimpla = tristete

• Eveniment nedorit care SE intimpla=regret


• Eveniment nedorit care NU se intimpla=usurare
Emoţii funcţionale şi disfuncţionale
FUNCŢIONALE DISFUNCŢIONALE
POZITIVE Mulţumire Fericire extremă
Bucurie dezorganizatoare

NEGATIVE Îngrijorare Anxietate


Tristeţe Deprimare
Nemulţumire Furie
Părere de rău Vinovăţie
Dezamăgire Sentimente de rănire
Regret Ruşine
EMOTII & SANATATE
• Afectivitate pozitiva (bucurie, placere, energie, activare)
• Afectivitate negativa (anxietate, depresie, mânie, tensiune)

• Pentru o funcţionare OPTIMĂ echilibru între emoţii pozitive şi


emoţii negative ~ 3:1 (Fredrickson & Losada, 2005; American
Psychologist: Positive affect & the complex dynamics of human
flourishing)

Metode de măsurare
• PANAS, Watson, 1988;
• POMS, McNair &Lorr, 1971)
Rolul emoțiilor în sănătate

• Inteligenţă emoţională (J. Mayer & P.


Salovey, 1997) capacitatea de a gândi
despre emoţii şi capacitatea emoţiilor de
ameliora funcţionarea gândirii.
• D. Goleman(Emotional Intelligence: Why It
Can Matter More Than IQ?)

• Alexitimie (Sifneos, 1972, 1988)


Alexitimie (Sifneos, 1972, 1988)
Analfabetism emoţional

Dificultăți in:
• identificarea emotiei experientiate
• diferențierea acesteia
• exprimarea emoției
• relaționarea cu emoțiile altora
• gândire concretă, fantezie săracă

• Scala TAS-20 (Taylor, 1982, 1992)


Alexitimie

• Alexitimie: primara & secundara ?

• Individual vs. Societate ?

• Tulburare psihologica sau neurologica ?

• Efecte: tulburări psihosomatice; protecție


Rezultate cercetări
Lumley, M. (2004) Alexithymia, Emotional Disclosure, and Health: A
Program of Research. Personality.
-The first research line involves basic correlational studies on alexithymia's link
to health problems; these studies suggest that alexithymia is a potential risk
factor for symptoms and illness behavior, although not necessarily organic
disease.
-The second research line involves experimental studies of the health effects of
emotional disclosure via expressive writing or talking; these studies suggest
that disclosure improves health on average.

Van der Velde et al. (2015) Cognitive Alexithymia Is Associated with the
Degree of Risk for Psychosis. PlosOne
Rezultate cercetări
• Kojima, M. (2012) Alexithymia as a prognostic risk factor for
health problems: a brief systematic review of epidemiological
studies. BioPsychoSocial Medicine
Epidemiological evidence regarding alexithymia as a prognostic
risk factor for health problems remains un-established. More
prospective studies with sufficient sample sizes and follow-up
period are needed to confirm the contribution of alexithymia to
health problems.

• Preti, A. et al (2013) Alexithymia Affects Pre-Hospital Delay of


Patients with Acute Myocardial Infarction: Meta-Analysis of
Existing Studies. Clin Pract Epidemiol Mental Health
Evidence indicates that alexithymia may have a role in seeking
help delay after AMI
Tipul C (Temoshok, 1995)
Cancer prone personality

• Reprimare emotionala
• Depresie
• Lipsa de speranta
• Neajutorare
• Focalizarea pe nevoile celorlalti

Rezultate contradictorii;
Tipul D – distress prone personality (Denollet, 2000)

Afectivitate negativa
tendinţe stabile de a experienţia emoţii
negative indiferent de situaţie

Inhibitie sociala
SIMULTANĂ
Inhibarea exprimării emoţionale
şi comportamentale în situaţii sociale
(evitarea potenţialelor ameninţări)
Meta-analize: Type D

Henneke, V. et al. (2011) Type D personality and health status in cardiovascular


disease populations: a meta-analysis of prospective studies. European J. of
Preventive Cardiology. 19 (6)
Type D personality was shown to be an independent correlate of impaired patient-
reported physical and mental health status in various cardiovascular patient groups.
Clinicians should be aware of the association between chronic psychological
distress and poor patient-reported outcomes

De Voogd, J.N., Sanderman R., Coyne, J.C. (2012) A meta-analysis of spurious


associations between type D personality and cardiovascular disease
endpoints. Ann Behav. Med. 44 (1)
Type D personality and heart disease: walking the line between enthusiasm
and disbelief
Tipul A (coronary prone behavior)
(Friedman, Rosenman & Jenkins, 1978, 1986)

• Presiune a timpului
• Competitivitate
• Implicare in munca
• Sindromul AHA (anger, hostility, aggression)

Meta-analyses of prospective studies on coronary heart


disease, type A personality, and hostility. International
Journal of Cardiology, 2001, 79 (studii 1966-1998, peste
75.000 persoane): Ostilitate/Manie asociate cu riscul
pentru CHD.
• Steca, P. et al. (2016) A Type A and Type D Combined
Personality Typology in Essential Hypertension and Acute
Coronary Syndrome Patients: Associations with Demographic,
Psychological, Clinical, and Lifestyle Indicators. PLOSOne
Anxietate si sanatate
Archives of Internal Medicine (2006)
“Anxiety disorders appear to be independently
associated with several physical conditions, including
thyroid disease, respiratory disease, gastrointestinal
disease, arthritis, allergies, and migraine
headaches”.

"The mechanisms of association between anxiety


disorders and physical conditions remain unknown,
although several possibilities should be considered,"
Depresia si sanatatea
►Persky et. al. (1987) Western Electric Study
MMPI, 2018 men followed for 20 years: depression to be associated
with increased cancer incidence at 10 years of follow-up, and with
increased mortality at 20 years follow-up. The association did not
seem stronger for one type of cancer versus another.

• Neurology (2008) 486 persoane


“Depression Increases Risk of Alzheimer's Disease”

► Rezultate contradictorii (2007): J. of Clinical Oncology


► ”Study Doubts Depression Raises Cancer Risk”
► “Depression might influence breast cancer risk”
► ”Depression and risk of cancer progression: an elusive link”
Abuz emoţional
(frecvent ignorat, minimalizat, normalizat)

• Expectaţii nerealiste
• Criticare continuă
• Haos emoţional “drame” zilnice
• Dominare
• Şantaj emoţional
• Minimalizare
• Negarea nevoilor emoţionale
• Răspunsuri emoţionale impredictibile
Abuz emoțional (studiu HBSC 2014/2015; Băban et al)
Expunerea la abuz emotional(studiu ACE 18-25 ani;
Băban et al, WHO, 2013)
Relaţia dintre expunerea la abuzul emoțional şi implicarea
în comportamente de risc (studiu ACE)

EXPUNEREA LA ABUZUL EMOȚIONAL crește probabilitatea pentru:


Relaţia dintre scor ACE şi problemele de sănătate la vârsta adultă
Băban et al. (2013)
Expunerea la 4 categorii ACE crește riscul pentru:
Asocierea dintre formele de abuz și dimensiuni ale sănătății
adolescenților (studiu HBSC)
Bellis, M. A., Hughes, K., Leckenby, N., Jones, L., Baban, A. et al.
(2014) Bulletin of WHO
• Adverse childhood experiences and associations with health-
harming behaviours in young adults: surveys in the European
Region.
Starea emoţională influenţează
• Modul în care interpretăm situaţiile ambigue
• Valenţa evenimentelor stocate în memorie
• Detaliile evenimentelor stocate/reactualizate
• Procesele atenţionale
• Soluţiile folosite pentru rezolvarea problemelor
• Creativitatea
• Comportamente
• ............................
• Relaţionarea interpersonală

Sănătate
Mecanisme: Emoţii şi Sănătate

• Emoţii şi sistemul neuroendocrin

• Emoţii şi sistemul imun

• Emoţii şi comportamente

• Emoţii şi suport social


Mecanisme în relația emoții-sănătate (Consendine &
Mosckowitz, 2007)
• Directe
‐ schimbări produse la nivelul SN autonom; antrenarea
mecanismelor și răspunsurilor imunitare;

• Indirecte
- Focalizare pe rolul motivațional al emoțiilor (via
comportamente sanogene, screening, aderență la
tratament, căutarea și primirea de suport social);
- Hedonism motivațional: comportamente de risc
realizate ca și mijloc de a regla emoții negative prezente
sau anticipate.
Rolul emoţiilor in sănătate
TEORII EXPLICATIVE &
TEORII ALE SCHIMBĂRII

Evaluare

Teorii explicative Problemă/ Teorii ale schimbarii


De ce? Situaţie de criză Cum?

Planificare
Fear Arousal Theory (Janis, 1967)
• Teoria activării fricii
• Witte, K. (1992). Putting the fear back into fear appeals. Routledge
• Witte, K. (2000) A Meta-Analysis of Fear Appeals: Implications for
Effective Public Health Campaigns; Health Education & Behavior,
27:5
• Tannenbaum, M. (2015) Appealing to Fear: A Meta-Analysis of Fear
Appeal Effectiveness and Theories. Psychological Bulletin. Vol. 141,
No. 6, 1178–1204
Overall, we conclude that:
(a)fear appeals are effective at positively influencing attitude, intentions,
and behaviors;
(b)there are very few circumstances under which they are not effective;
and
(c)there are no identified circumstances under which they backfire and
lead to undesirable outcomes.
Protection Motivation Theory / Teoria motivatiei pentru
protectie (Rogers, 1975, 1983)

Persoanele se protejeaza pe sine pe baza a 4 factori


(cuvant cheie: “amenintare”/risc)
(i) Perceptia severitatii situatiei
(ii) Perceptia probabilitatii de a ni se intimpla (perceptia
vulnerabilitatii)
(iii) Perceptia eficacitatii comportamentului recomandat
(iv) Perceptia autoeficacitatii de a practica acel comportament

Meta-analiza PMT (Milne S., Sheeran P., & Orbell S. (2000) J. of


Applied Psychology: 30, 1: 106-143. [rezultate mixte; efect mic si
mediu]
• Modelul infuzării afective (Forgas, 1995
• Tendința spre evaluare / Appraisal tendency
framework (Lerner & Keltner, 2000)
• Teoria procesuală a reglării emotionale (Gross,
1999)
Comunicarea mesajelor:
Modelul celor “8P” (accent pe emoții)

1. Pervaziv
2. Popular
3. Personal
4. Participativ
5. Pasionant
6. Practic
7.Persuasiv
8.Profitabil
Metode terapeutice
James W. Pennebaker (1992, 1995, 2003)
• Emotional disclosure
• Expressive writing

Evidente care sustin eficienta acestor metode de


interventie/asistare a clinetului/pacientului.
Concluzii
Pressman, S., Jenkins, B., Moskowitz, J. (2019) Positive
Affect and Health: What Do We Know and Where Next
Should We Go? Annual Review of Psychology; 70:627–50

Positive affect (PA) is associated with better health


across a wide range of physical health outcomes.
health outcomes: mortality, disease morbidity, disease
severity, survival after disease diagnosis, and pain

Biological, social, and behavioral pathways allow for


positive feelings to get under the skin and influence
physical wellness

S-ar putea să vă placă și