TEMA: Aspecte psihologice ale bolii,

suferinței și durerii. Stări afective

condiţionate de boală şi durere.

Realizat:
conf univ.
Mariana Cernițanu
 Plan:

1. Particularităţile şi componentele bolii.

2. Clasificarea (ICD-10; DSM-IV-R).
3. Modele de explicare a bolii.
4. Durerea şi perceperea durerii.
5. Stări afective condiționate de boală și
durere.
 Obiective operaționale:

• familiarizarea auditoriului cu semnificația

psihologică a conceptelor de baza a temei:
anormalitate, patologie, boală, durere.
• precizarea criteriilor de clasificare a bolilor.
• analiza factorilor și agenților patogeni de
declanșare a bolii și durerii.
• analiza stărilor afective condiţionate de boală şi
durere.
• dobândirea cunoștintelor despre semnificația
durerii.
 Anormalitate-patologie-boală

• Starea de anormalitate este opusul stării de

normalitate. (+ -)
- este o stare de dezechilibru pe mai multe
planuri: individual, social, comportamental, etc..
- in plan negativ: este terenul favorizant pe care
apare şi se dezvoltă boala ca o posibilitate
ontologică accidentală.
Anormalitate-patologie-boala

• Patologia, se referă la abaterea de

normă în sens negativ, spre minus, spre
deficit funcţional şi de performanţă, spre
dizarmonie, dezorganizare,
destructurare.
Anormalitate-patologie-boala

• Воаlа definită de OMS - о serie de modificări

biologice și/sau psiho-comportamentale care
generează о stare de distres și sau/
dizabiliate.
 Boala implică:

• trăire subiectivă neplăcută, o suferinţă umană.

• serie de tulburări somatice, fizice specifice (ex.
palpitaţiile la bolnavi cardiaci, sputa
mucopurulentă în bronşite, etc); nespecifice
(insomnii, astenie, anxietate, etc).
• consecinţe socio-profesionale.
• limitarea capacităţii de muncă.
• pierderea rolurilor sociale, a drepturilor şi
obligaţiilor sociale.
• schimbări relaţionale la persoanele internate.
Particularitățile bolii

• 1. Manifestari. un anumit tabIou

clinic - numit și simptomatologia
pacientului.
• 2. Boala presupune anumiţi
agenti/factori etiologici (саuzali).

• 3. Reacţia de raspuns аl
organismului lа асţiunea agenţilor
etiologici.
Criteriile de clasificare a factorilor etiologici
(саuzali)

• După natura lor, se clasifica in agenţi

exogeni și аgеnți endogeni.

• După funcţia lor, se impart în:

(а) factori dесlаnşatоri;
(b) factori determinanţi;
(с) factori favorizanţi;
(d) factori predispozanţi/de risc;
(е) factori de menţinere.
 Stadiile bolii și formele ei

• Starea premorbidă: dispoziţii anormale constituţionale,

congenitale sau ereditare; stări subclinice minore, neresimţite ca
atare de bolnav; un fon psihosomatic fragil, sensibil.

• Boala propriu zisă : stare de dezechilibru fiziologic şi psihic;

existenţa unor leziuni organice; alterarea stării generale;
epuizare fizică şi psihică; incapacitatea de a mai fi activ; etc.

• Starea defectuală post-procesuală: totalitatea modificărilor

personalităţii care apar şi rămîn definitiv fixate după trecerea
sau încheierea procesului morbid, şi care se caracterizează prin
infirmităţi manifestate ca: infirmităţi fizice; defecte afective,
obsesive, fobice; deficit intelectual; deficienţe senzoriale;
deficienţe motorii, accentuări de caracter, etc.
Mecanismele psihologice implicate în sănătate şi boală sunt descrise în trei
mari paradigme psihologice de sanogeneză şi patogeneză:

• abordarea dinamiс-psihanalitică - vizează impactul inconștienului asupra

tabloului clinic, postulând ideea că orice symptom apare din cauza unui conflict
actual, care în esență se reduce la un conflict bazal conturat încâ din prima copilărie;

• abordarea umanist-existenţial-experienţială - ideea … la baza personalității

noastre stau anumite forțe pozitive care programează stare de sănătate a
organismului. În caz de patologie, aceste ”forțe” sunt blocate, iar pentru deblocarea
lor este nevoie de asigurarea unui context terapeutic caracterizat prin empatie,
acceptarea necondiționată a pacientului și congruența împreună cu anumite
proceduri terapeutice.

• abordarea cognitiv-comportamentală - ideea …problemele psihice sunt

răspunsuri dezadaptative învățate, susținute de cognițiile disfuncționale a
subiectului, care, în scop terapeutic se cer a fi identificate și modificate.
Modele medicale de explicare a
bolii

I. Modelul biologic

Boala apare după formula:

agent patogen leziune organică.
 II. Modelul biopsihosocial

• Boala are o cauzalitate multifactorială;

• Psihicul nu poate fi separat de somatic şi invers;
• Subliniază atât sănătatea cât şi boala;
• Pune accent nu doar pe tratament, ci şi pe prevenţie;
• Suferinţa organului induce suferinţa persoanei;
• Responsabil de prevenţia bolilor, tratament şi recuperare nu
este doar personalul medical, ci şi societatea, şi persoana în
cauză.
 Dintre modelele psihologice de explicare a
bolii, se evidențiază:
• modelul psihanalitic,
• modelul psihosomatic,
• modelul umanist,
• modelul interpersonal.
Modele psihologice de explicare a bolii

• Modelul psihosomatic (Freud, P. Janet, Charcot).

Boala apare după formula: stres emoţie reacţie

vegetativă cu modificări funcţionale leziune
organică.
Prin urmare, stresul determină reacţia psihică, care prin intermediul sistemului
nervos vegetativ va acţiona asupra fiziologiei diferitelor organe şi la care datorită
duratei, intensităţii şi frecvenţei poate duce la fenomenul de organicizare.
 Modelul psihanalitic de explicare a sănătății și bolii
psihice (concepţia gradualistă a psihanalizei),
• …boala şi sănătatea psihică se deosebesc numai gradual !!!
• Prin această teorie, Freud nu spunea decât că toţi oamenii,
nevrotici, psihotici sau „sănătoşi“ au inconştient şi că acest
inconştient, la anumiţi oameni, în anumite condiţii particulare, se
manifestă patogen, pe când la alţii nu.
• Dealtfel, „sănătatea“ şi „boala psihică“ sunt două constructe
mentale care reprezintă extremele unui continuum, un fel de
„minus infinit“ şi „plus infinit“ între care există o multitudine de
poziţii care se deosebesc între ele doar gradual, cantitativ, printr-
un „mai mult sau mai puţin“.
Modele de explicare a bolii (modelul umanist).
• El are drept caracteristică faptul că în
centrul atenţiei este omul, punînd mai
ales accent asupra naturii sale sociale.
Elementele esenţiale ale modelului
umanist sunt entităţile de valoare,
importanţa persoanei autorealizate.
Boala este provocată astfel de
capacitatea factorului morbigenetic
de a bloca valoarea şi realizarea
persoanei.
Modelul interpersonal

• promovează ideea că relaţiile dintre indivizi sunt obligatorii şi în

cadrul acestor relaţii "nevoile complementare" se satisfac sau se
agravează.
• Comportamentele anormale, inclusiv boala psihică sunt tulburări ale
comunicării, situaţii în care comunicarea devine fie falsă fie
insuficientă sau lipseşte cu desăvârşire.
 Clasificarea bolilor

• Clasificarea internaţională a tulburarilor psihice: DSM-IV.

Acest sistem de clasificare este propus de Asociația Psihiatrică Americană.

Formularea diagnosticului se realizează pe 5 axe.

• - Axa 1 - diagnosticul bolii psihice.
• - Axa 2 - tulburările de personalitate şi retardările mentale.
• - Axa 3 - diagnosticele de boli somatice asociate.
• - Axa 4 - nivelul de stresori; (probleme legate de mediul social; probleme educaţionale;
probleme profesionale; probleme legate de condiţiile de locuit; probleme economice;
probleme determinate de accesul la serviciile de sănătate;etc).
• - Axa 5 - scorul GAF (Global Assessment of Functioning) reprezinta o cuantificare a modului
în care simptomele tulburării psihice afectează nivelul global de funcţionare al pacientului.
GAF = 100 - 91 - lipsa oricăror simptome, funcţionare normală. GAF = 10 - 1 - pericol
crescut şi persistent de a cauza injurii lui sau altora, incapacitate persistentă de menţinere
a unei igiene personale minime).
 DSM
Tulburări mintale (Mental Disorders)

DSM-IV organizarea pe axe

Axis I include mental disorders: depression, anxiety disorders, bipolar disorder, ADHD
, autism spectrum disorders, anorexia nervosa, bulimia nervosa, and schizophrenia.

Axis II include personality disorders: paranoid personality disorder,

schizoid personality disorder, schizotypal personality disorder,
borderline personality disorder, antisocial personality disorder,
narcissistic personality disorder, histrionic personality disorder,
avoidant personality disorder, dependent personality disorder,
obsessive-compulsive personality disorder; and intellectual disabilities.

Axis III include brain injuries and other medical/physical disorders which may
aggravate existing diseases or present symptoms similar to other disorders.

Axis IV codes the major psychosocial stressors the individual has faced recently; e.g.,
recent divorce, death of spouse, job loss, etc.

Axis V codes the "level of function" the individual has attained at the time of
assessmenton a 0-100 scale, with 100 being nearly "perfect" functioning (none of us would
score that high!).
 Clasificarea bolilor
• Clasificarea internaţională a bolilor: ICD-10.

Este un sistem de clasificare propus de OMS

(Organizația Mondială a Sănătăţii), bolile psihice fiind
cuprinse în secțiunea F -; secțiunea a VI-a (numerotarea
secţiunilor se face prin litere).

Scopul realizării acestei clasificări internaţionale este de

a unifica diagnosticele evitând confuziile create de termeni
sinonimi aparținând unor clasificări diferite (precum “şcoala
franceză” sau “şcoala germană”).
 International Statistical Classification of Diseases
ICD-10

International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems 10th Revisio
n
(ICD-10) is a coding of diseases and signs, symptoms, abnormal findings, complaints,
social circumstances and external causes of injury or diseases, as classified by the
World Health Organization (WHO)

F 00–F 99 – Mental and behavioural disorders

 1.1 (F00–F09) Organic, including symptomatic, mental disorders
 1.2 (F10–F19) Mental and behavioural disorders due to psychoactive substance use
 1.3 (F20–F29) Schizophrenia, schizotypal and delusional disorders
 1.4 (F30–F39) Mood (affective) disorders
 1.5 (F40–F48) Neurotic, stress-related and somatoform disorders
 1.6 (F50–F59) Behavioural syndromes associated with physiological disturbances and physical
actors
 1.7 (F60–F69) Disorders of adult personality and behaviour
 1.8 (F70–F79) Mental retardation
 1.9 (F80–F89) Disorders of psychological development
 1.10 (F90–F98) Behavioural and emotional disorders with onset usually occurring in childhood
and adolescence
 1.11 (F99) Unspecified mental disorder
 International Statistical Classification of Diseases
ICD-10

(F00–F09) Organic, including symptomatic, mental disorders

• (F00) Dementia in Alzheimer's disease

• (F01) Vascular dementia
• (F02) Dementia in other diseases classified elsewhere
• (F03) Unspecified dementia
• (F04) Organic amnesic syndrome, not induced by alcohol and other psychoactive
substances
• (F05) Delirium, not induced by alcohol and other psychoactive substances
• (F06) Other mental disorders due to brain damage and dysfunction and to physical
disease
• (F07) Personality and behavioural disorders due to brain disease, damage and
dysfunction
• (F09) Unspecified organic or symptomatic mental disorder
 International Statistical Classification of Diseases
ICD-10

(F10–F19) Mental and behavioural disorders due to psychoactive substance use

Note: the following conditions are subtypes of each code from F10–19:

 (F1x.0) acute intoxication Substance F1x.0 F1x.1 F1x.2 F1x.3 F1x.4 F1x.5 F1x.6 F1x.7

 (F1x.1) harmful use Acute alcohol in

(F10) use of toxication Harmful use of Alcohol depend Alcohol withdra Delirium treme Alcoholic halluc Korsakoff's syn
 (F1x.2) dependence syndrome
alcohol /
Alcohol intoxica
tion
alcohol ence syndrome wal syndrome ns inosis drome

 (F1x.3) withdrawal state (F11) use of

Opioid overdos Opioid depende
opioids
 (F1x.4) withdrawal state with delirium
e ncy

 (F1x.5) psychotic disorder

(F12) use of
cannabinoids
Short-term effe
cts of cannabis
Cannabis depen
dence

 (F1x.6) amnesic syndrome (F13) use of

sedatives or Benzodiazepine Benzodiazepine Benzodiazepine Benzodiazepine
 (F1x.7) Residual and late-onset psychotic disorder
hypnotics overdose drug misuse dependence withdrawal syn
drome

 (F1x.8) other mental and behavioural disorder

(F14) use of
cocaine
Cocaine intoxic
ation
Cocaine depend
ence

 (F1x.9) unspecified mental and behavioural disorder

(F15) use of
other
stimulants, Stimulant psyc
including hosis
caffeine

(F16) use of
Posthallucinoge
hallucinogens n perception di
sorder

(F17) use of
Nicotine withdr
tobacco awal

(F18) use of
volatile solvent
s

(F19) multiple
drug use and
use of other
psychoactive
substances
 International Statistical Classification of Diseases
ICD-10

(F20–F29) Schizophrenia, schizotypal and delusional disorders

•(F20) Schizophrenia
 (F20.0) Paranoid schizophrenia
 (F20.1) Hebephrenic schizophrenia (Disorganized schizophrenia)
 (F20.2) Catatonic schizophrenia
 (F20.3) Undifferentiated schizophrenia
 (F20.4) Post-schizophrenic depression
 (F20.5) Residual schizophrenia
 (F20.6) Simple schizophrenia
 (F20.8) Other schizophrenia
 (F20.9) Schizophrenia, unspecified
•(F21) Schizotypal disorder
•(F22) Persistent delusional disorders
•(F23) Acute and transient psychotic disorders
•(F24) Induced delusional disorder
•(F25) Schizoaffective disorders
•(F28) Other nonorganic psychotic disorders
•(F29) Unspecified nonorganic psychosis
 International Statistical Classification of Diseases
ICD-10

(F30–F39) Mood (affective) disorders

•(F30) Manic episode

 (F30.0) Hypomania
 (F30.1) Mania without psychotic symptoms
 (F30.2) Mania with psychotic symptoms
 (F30.8) Other manic episodes
 (F30.9) Manic episode, unspecified
•(F31) Bipolar affective disorder
•(F32) Depressive episode
•(F33) Recurrent depressive disorder
•(F34) Persistent mood (affective) disorders
•(F38) Other mood (affective) disorders
•(F39) Unspecified mood (affective) disorder
 International Statistical Classification of Diseases
ICD-10

(F40–F48) Neurotic, stress-related and somatoform disorders

(F40) Phobic anxiety disorders

 (F40.0) Agoraphobia
 (F40.1) Social phobias (Anthropophobia, Social neurosis)
 (F40.2) Specific (isolated) phobias (Acrophobia, Animal phobias, Claustrophobia, Simple phobia)
 (F40.8) Other phobic anxiety disorders
 (F40.9) Phobic anxiety disorder, unspecified
(F41) Other anxiety disorders
(F42) Obsessive-compulsive disorder
(F43) Reaction to severe stress, and adjustment disorders
(F44) Dissociative (conversion) disorders
(F45) Somatoform disorders
(F48) Other neurotic disorders
 International Statistical Classification of Diseases
ICD-10

(F50–F59) Behavioural syndromes associated with physiological disturbances and

physical factors

•(F50) Eating disorders

 (F50.0) Anorexia nervosa
 (F50.1) Atypical anorexia nervosa
 (F50.2) Bulimia nervosa
 (F50.3) Atypical bulimia nervosa
 (F50.4) Overeating associated with other psychological disturbances
 (F50.5) Vomiting associated with other psychological disturbances
 (F50.8) Other eating disorders
• Pica in adults
 (F50.9) Eating disorder, unspecified
(F51) Nonorganic sleep disorders
(F52) Sexual dysfunction, not caused by organic disorder or disease
(F53) Mental and behavioural disorders associated with the puerperium, not elsewhere
classified
(F55) Abuse of non-dependence-producing substances
(F59) Unspecified behavioural syndromes associated with physiological disturbances and
physical factors
 International Statistical Classification of Diseases
ICD-10

(F60–F69) Disorders of adult personality and behaviour

(F60) Specific personality disorders

 (F60.0) Paranoid personality disorder
 (F60.1) Schizoid personality disorder
 (F60.2) Dissocial personality disorder
• Antisocial personality disorder
 (F60.3) Emotionally unstable personality disorder
• Borderline personality disorder
 (F60.4) Histrionic personality disorder
 (F60.5) Anankastic personality disorder
• Obsessive-compulsive personality disorder
 (F60.6) Anxious (avoidant) personality disorder
 (F60.7) Dependent personality disorder
 (F60.8) Other specific personality disorders
• Eccentric personality disorder
• Haltlose personality disorder
• Immature personality disorder
• Narcissistic personality disorder
• Passive-aggressive personality disorder
• Psychoneurotic personality disorder
 (F60.9) Personality disorder not otherwise specified|Personality disorder unspecified
(continuare …)
 International Statistical Classification of Diseases
ICD-10

(continuare …)

• (F61) Mixed and other personality disorders

• (F62) Enduring personality changes, not attributable to brain damage and disease
• (F63) Habit and impulse disorders
(F63.0) Pathological gambling
(F63.1) Pathological fire-setting (pyromania)
(F63.2) Pathological stealing (kleptomania)
(F63.3) Trichotillomania
(F63.8) Other habit and impulse disorders
• Intermittent Explosive Disorder
• (F64) Gender identity disorders
(F64.0) Transsexualism
(F64.1) Dual-role transvestism
(F64.2) Gender identity disorder of childhood
• (F65) Disorders of sexual preference
• (F66) Psychological and behavioural disorders associated with sexual development
and orientation
• (F69) Unspecified disorder of adult personality and behaviour
 International Statistical Classification of Diseases
ICD-10

(F70–F79) Mental retardation

•(F70) Mild mental retardation

•(F71) Moderate mental retardation
•(F72) Severe mental retardation
•(F73) Profound mental retardation
•(F78) Other mental retardation
•(F79) Unspecified mental retardation
 Durerea

• Durerea - o formă particulară a sensiblității,

determinată de factori agresivi, numiți algogeni
sau dolorigeni.
• În prima instanță durerea reprezintă un apel
imperativ pentru protecție, în cea de-a doua,
reflectă suferinţa.
• Durerea poartă o conotație afectivă și produce
o reacție vegetativă și comportamentală
specifică (de luptă sau fugă).
• Prin aceasta, este o perceptie cu o reacție
psihică sistematizată.
Durerea poate fi descrisă în baza celor trei
componente:

• fiziologică: mod de transmitere,

receptori implicaţii, procese
biochimice.
• comportamentală: comportamentele
ce exprimă durerea şi o însoţesc.
• subiectivă: gânduri, sentimente,
reprezentări legate de durere.
 Semnificațiile durerii:

• - semnificaţia biologică. (constă în îndeplinirea rolului de

sistem de alarmă al organismului, pemițîndu-i acestuia să ia cele mai
adecvate măsuri de protecţie şi îndepărtare a sistemului algogen).
• - semnificaţia semiologică. (aceasta se realizează cu
ajutorul fenomenului de percepţie dureroasă, adică a capacităţii de
precizare a locului și a extinderii suprafeţei de acţiune a excitantului
algogen).
• - semnificaţia patogenetică. (transformarea durerii într-un
factor de suprasolicitare neuro-endocrino-metabolică, mergând char
pînă la epuizare şi generând tulburări umorale şi leziuni tisulare).
Caracteristicile generale ale durerii:

• - durerea este o experiență subiectivă strict

individuală.
• - durerea are întotdeauna o componentă afectivă, de
regulă negativă, de suferinţă, disconfort, teama, dar
uneori şi de satisfacţie;
• - durerea se manifestă prin mai multe senzații, cum ar
fi apăsare, presiune, înțepătură, arsură etc.;
• - durerea poartă informaţia unei leziuni posibile,
probabile sau produse.
• - daca o altă senzație sau acţiune distrage atenţia,
perceperea durerii este diminuată sau, dacă, însă,
atenţia pacientului este fixată doar asupra ei, durerea
se intensifică.
Caracteristicile generale ale durerii:

• Factori psihici, sociali şi culturali

influenţează percepţia durerii. Unele culturi
valorizează stoicismul şi suportarea durerii.
• O durere legata de un eveniment dorit (de
exemplu, naştere) este mai ușor suportată
decât una necunoscută, care produce
anxietate.
 Clasificarea tipurilor de durere
• Durerea acută: - durere de scurtă durată cu sursă care poate fi identificată. Este rapidă,
tăioasă, fiind localizată la început într-o arie bine delimitată. Acest tip de durere răspunde
bine la medicație.
• Durerea cronică - durere cu durată mai mare de 6 luni, asociată de obicei cu un anumit tip de
rănire sau de boală. Medicația trebuie administrată de un personal de specialitate.

• Durerea cutanată cauzată de rănirea țesuturilor superficiale ale pielii. Terminațiile nervoase
ale nociceptorilor se termină aproape sub dermă, şi datorită unei mari concentrări de
terminații nervoase produc o durere bine localizată, bine definită şi de scurtă durată.
• Durerea somatică îşi are originea în ligamente, tendoane, oase, vase sanguine. Este
detectată prin intermediul nociceptorilor somatici. se întâlnește de obicei la luxații sau
fracturi osoase.
• Durerea viscerală este durerea datorată organelor interne. Durerea viscerală este greu de
localizat, iar eventualele răni ale diferitelor organe determină radierea durerii. Ischemia
cardiacă este un astfel de exemplu de durere viscerală.
• Durerea (sufletească) psihică este asociată cu o stare de tensiune, nelinişte, disconfort,
angoasă. Starea dată de spirit este cauzată de anumite probleme, dezamăgiri şi conflicte de
ordin intern pe care persoana nu le poate soluţiona la moment, fapt ce-i provoacă deprimare
şi tensiune psihologică definită prin durere sufletească.
Pentru combaterea durerii fiziologice (cutanata, somatica,
viscerala) se poate interveni prin:

• 1. Împiedicarea formării influxului

nervos, în terminațiile senzitive:
anestezice locale, vasodilatatoare,
antiinflamatoare.
• 2. Împiedicarea transmiterii influxului
nervos, prin fibrele senzitive - cazul
anestezicelor locale.
• 3. Împiedicarea perceperii durerii, la
nivelul centrilor de integrare:
anestezice generale, analgezice
antipiretice, analgezice
morfinomimetice.
Stări afective condiţionate de boală şi
durere
Atitudinea față de boală: medicul și
pacientul
• Medicul şi pacientul nu privesc boala de pe aceeaşi platformă.
• Un diagnostic de tuberculoză înseamnă pentru medic o problemă de
prognostic şi de măsuri eficace.
• Pacientul, însa, se întreabă, dacă diagnosticul este o „sentinţă la
moarte”, dacă boala este o„pedeapsă” sau un „blestem”.
• A fi tuberculos este pentru mulţi o situaţie ce trebuie camuflată chiar
faţă de propria conştiinţă (de aici tendinţa de a neglija tratamentul).
 De reținut:
• Durerea - o formă particulară a sensiblității, determinată de
factori agresivi, numiți algogeni sau dolorigeni.
• În prima instanță durerea reprezintă - un apel imperativ pentru
protecție, - în cea de-a doua, reflectă suferinţa.

• Воаlа - о serie de modificări biologice și/sau psiho-

comportamentale care generează о stare de distres și sau/
dizabiliate.
Are urmatoarele particularitati:
• 1. Manifestari. un anumit tabIou clinic - numit și
simptomatologia pacientului.
• 2. Boala presupune anumiţi agenti/factori etiologici (саuzali).

• 3. Reacţia de raspuns аl organismului lа асţiunea agenţilor

etiologici.
Mulțumesc pentru atenție