Evaluarea funcționării cognitive și

socio-emoționale la copii și adolescenți

Principii în evaluarea funcționării cognitive
și socio-emoționale la copii și adolescenți

 Data trecută: Partea I, II – Pași care preced

evaluarea; modul de desfășurare al evaluării
 Acord si fisa demografica
 Astăzi: Partea III – Comunicarea rezultatelor –
interpretare, raport
Care sunt pașii de după
administrarea testelor?

1.Interviuinterpretativ/ feedback, formularea

recomandărilor
2. Comunicarea rezultatelor prin intermediul
raportului scris - interpretarea scorurilor

după Baron, 2004

Principii în evaluarea funcționării cognitive
și socio-emoționale la copii și adolescenți

Învățare aplicativă
Activitate de grup:

Analiza raportului de evaluare. Ce e

raportat bine, ce e raportat mai puțin
bine? Ce ar mai trebui să includă?
Principii în evaluarea funcționării cognitive
și socio-emoționale la copii și adolescenți

Învățare aplicativă
Activitate de grup:

Evaluarea modului în care a decurs

interpretarea rezultatelor și
comunicarea lor în acest caz. Care ar fi
demersul ideal în comunicare?
1. Interviu interpretativ/ feedback

! Cu părinții
De ce este important?
Pentru a…
 trece în revistă și clarifica informațiile obținute (interviu,
istoric, evaluare propriu-zisă)
 „traduce” în limbaj de interfață datele pe care le-am obținut –
manieră clară, concisă
 educa părinții cu privire la dezvoltarea cognitivă, socio-
emoțională; influențe și interacțiuni
 răspunde la întrebările părinților și a face recomandări
1. Interviu interpretativ/ feedback

Etape
1. Asigurarea că răspundeți la întrebările de evaluare ale
părinților – reiterați scopul evaluării
2. Introducere - discutarea aspectelor calitative –
comportamentul copilului, stilul de interacțiune etc.

! Important pentru asigurarea părinților de atenția individuală (nu doar

pentru scoruri) + insight legat de comportamentul copilului

„La început Andreea părea timidă și foarte îngrijorată. Își ținea capul în pământ și
îmi șoptea răspunsurile la întrebări. Am început să vorbim despre prietenii de la
școala și jocurile ei preferate până a s-a simțit suficient de confortabilă cu mine ca
să începem testarea”

Baron, 2004
1. Interviu interpretativ/ feedback

Etape
III. Educarea părinților – pregătirea lor pentru a acorda atenție
acolo unde e necesară
 Preambul în funcție de scopul evaluării

 Detalii legate de etapa dezvoltării

 rolul mediului, a stimulării etc.
 un scor/ rezultatul unui test nu
definește un deficit – multitudinea de
factori care influențează un outcome

Baron, 2004
1. Interviu interpretativ/ feedback

Etape

IV. Comunicare rezultatelor – aspecte pozitive și care necesită

atenție crescută
 exemple clarificatoare – viața de zi cu zi

 Impact asupra
 dezvoltării,
 funcționării socio-emoționale

 perf. academice

Baron, 2004
1. Interviu interpretativ/ feedback

Etape

V. Întrebări
Răspunsuri pentru eventuale întrebări legate de efecte ale factorilor
teratogeni, traumatisme, experiențe timpurii, tratamente medicamentoase
etc.
 Important să încurajăm
adresarea întrebărilor pentru:
 Înțelegerea adecvată a evaluării
 spargerea de mituri, temeri – vină nejustificată

Baron, 2004
1. Interviu interpretativ/ feedback

Etape
VI. Recomandări
 Intervenții specifice
pe problemă:
 atenție susținută, ML, control inhib.,
 relaționare socială, comunicare,
 Hiperactivitate, inactivitate
 externalizare, internalizare
 Dezvoltare emoțională
 Utile –
 Strategii pentru
Acomodare școală, alte activități,
Performanță academică
 Grupuri de suport, ONG-uri

Baron, 2004
1. Interviu interpretativ/ feedback

Discutarea informațiilor obținute

 Se reverifică scopul evaluării

 Normalizarea expectanțelor părinților
 Integrarea datelor din evaluare cu istoricul personal
 Ex. „se poate ca abilitățile legate de calcul să fi fost afectate ca urmare a
acelui traumatism cranian”
 ! Informații – dacă problemele la calcul erau de dinainte de accident
1. Interviu interpretativ/ feedback
Discutarea informațiilor obținute

 Aspecte importante:
1. Comunicarea simplă a rezultatelor
Pregătirea prealabilă a mesajului de transmis – rezultatele evaluării,
potențială intervenție
II. Definirea termenilor care pot ridica probleme
 Evitarea jargonului
 Când introducerea termenilor de specialitate e necesară – explicarea
acestora; exemplificare – termeni comportamentali
 Reexplicarea conceptelor utilizate (incorect) de ei
Ex. IQ-ul - „de-ajuns” pentru predicția performanței academice
1. Interviu interpretativ/ feedback
Discutarea informațiilor obținute

 Aspecte importante:
III. Exemple de puncte forte și slabe
 Perspectivă echilibrată asupra funcționării – abilități funcționale
/intacte/ superioare, respectiv abilități/dimensiuni care necesită mai
multă atenție
 Termeni ca „deficit” – reacții emoționale puternice
 Exemplificare din viața reală + legătura cu performanța academică
și/sau abilitățile sociale, comportamente…
„Educatorul a spus că are o performanță mai slabă atunci când trebuie să țină ceva în
minte și să lucreze la ceva în același timp – dacă trebuie să ia notițe în timp ce e atent
la oră… acest lucru poate fi explicat de…”
„atunci când se oprește din luat notițe… ”
1. Interviu interpretativ/ feedback
Discutarea informațiilor obținute

 Aspecte importante:
IV. Evaluarea nivelului de înțelegere a informației redate
 Asigurarea că au înțeles – parafrazarea & corectarea informației interpretate
greșit – cum au comunica informația unei alte persoane
 Spargerea rezistențelor
 sublinierea punctelor forte – adesea omise

V. Încurajarea întrebărilor
 Elemente de prognostic, performanță academică, relații sociale
 Spargerea prejudecăților, temerilor – ex. Regim alimentar în timpul sarcinii
 Influența mediului - școala, prietenii
 Recomandări – intervenții specializate
2. Raportul scris

 Analiza succintă a observațiilor relevante și a rezultatelor la

testele de evaluare

 Variază în funcție de:

 Scopul evaluării
 Cui i se adresează
2. Raportul scris

Cei mai mulți psihologi includ:

1. Descriere - destinatarul raportului (cine a cerut evaluarea)
+ scopul
2. Sumarul descrierii individuale – informații obținute din:
1. Istoric, fișe de evaluare, interviu
2. Observații calitative
3. Lista de rezultate la testele administrate – cu descriere
4. Calificarea performanțelor în termeni descriptivi

La care e indicat să se adauge…

Sumarizarea funcționalității
Recomandări?
Donders, 2001
2. Raportul scris
De ce e important să avem un raport scris?

Document oficial care…

 Prezintă punctele forte și aspectele care necesită extra-atenție
 Rămâne pentru a fi utilizat în conturarea intervenției, evaluări
ulterioare ale progresului
 Conține aspecte clarificatoare pentru evaluări ale altor
specialiști
 2. Raportul scris
Cotarea performanței și interpretarea scorurilor
Scorul copilului raportat la…?
I. Normele testului – care ne pot spune…
 performanță medie, peste medie, superioară etc
 Simptomatologie – nivel
 Patern de personalitate etc.

II. Grupul normativ – percentile

III. Scor maxim, medie raportată în studii.

 2. Raportul scris
Cotarea performanței și interpretarea scorurilor
II. Grupul normativ – percentile
 când avem un scor individual – raportat la un grup
 când nu avem norme ale testului pe populație românească
 când avem un grup atipic pentru care nu avem norme

Ce ne indică percentilul?
 poziţia pe care o ocupă scorul într-o distribuţie prin stabilirea
procentajului scorurilor caree sunt mai scăzute pe scală.
 dacă un scor este situat la percentilul 90, atunci scorul este mai mare
decât 90% din scoruri.
1. Cotarea performanței și interpretarea scorurilor

Interpretare?

Scorul se află situat la percentilul 50 – ceea ce înseamnă că scorul

este mai mare decât 50% din scorurile obținute de către grupul de
copii din care face parte X.

Dacă nu avem etaloane sau grup la care să ne raportăm?

 La scorul maxim posibil
 La media obținută în studii

CARTE CLINICAL REPORT CHILD - XEROX

Proiect de cercetare
 Cadru teoretic pana in 12decembrie –relatia anxietate de testare – anxietate
fata de matematica – performanta matematica: Maxim o foaie A4 (bibliografia la
final(
 Descriere instrumente aplicate: Scala de anxietate față de testare pentru
copii - Children’s test anxiety scale (CTAS; Wren & Benson, 2004), 30 de itemi
 Scala pentru evaluarea timpurie a anxietății față de matematică: Scale for
Early Math Anxiety (SEMA; Wu, Amin, Barth, Malcarne, & Menon, 2012) - 20 itemi, 2
subscale
 Scala modificată de evaluare a anxietății față de matematică: The modified
Abbreviated Math Anxiety Scale (Carey, Hill, Devine, & Szűcs, 2017). 9 itemi
 Proba/Test de matematica – analiza cantitativa si calitativa si NOTE de la scoala

 Acorduri modificate

 Reminder trimis scalele – dupa 1 decembrie