UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Programul postuniversitar de pregătire psihopedagogica, nivel I

PORTOFOLIU LA DISCIPLINA
PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

Nume si prenume cursant:

Cîrstea -Mic Emilia Alina (Vlădășel)
 Analiza comparativa a doua metode de cunoaștere a
personalității elevilor

Lumea contemporana se caracterizează printr-o evoluție rapida si dificil de

anticipat a științei, a dispozitivelor creatoare de noi stiluri de viață.
Educația a avut întotdeauna statutul unei forte autogeneratoare de umanitate.
Psihologia educației nu este o știința noua. Calitatea procesului instructiv-educativ
din școală si a celui nonformal educativ din afara scolii se datorează in buna
măsura contribuțiilor psihologiei educației.
Cunoașterea si evaluarea psihologica a elevilor sunt premise necesare pentru
eficientizarea activității instructive-educative.
Complexitatea procesului dezvoltării psihice , precum si a personalității elevilor
fac necesara aplicarea unor metode si procedee multiple.
Dintre metodele de cunoaștere a personalității cu aplicații la cunoașterea
personalității elevului as aborda metoda observației si metoda convorbirii.

Observație psihopedagogica consta in urmărirea sistemica a manifestărilor

psihocomportamentale ale elevului in condițiile activităților lui natural de joc,
învățare școlară si extrașcolară.

Metoda convorbirii consta in stabilirea unei relații de comunicare directa cu

elevul, profesorul urmând sa conducă discuția in așa fel încât sa obțină informația
care îl interesează.

Metoda observației psihopedagogice este supranumita si “aerul” omului de știința

din orice domeniu.
Eficienta ei se rezuma la faptul ca, consta in urmărirea atenta si sistemica a
comportamentului unei persoane cu scopul de a sesiza aspectele sale
caracteristice.
Observația este metoda cel mai des utilizata in cunoașterea manifestărilor
comportamentale a elevilor, furnizând informații bogate si variate.
Principalele probleme pe care le ridica observația, se refera la:
-ce observam: care este conținutul observației
-care sunt formele observației
-de ce anume depinde calitatea observației
-care sunt condițiile unei bune observații
-cum pot fi combătute unele obstacole ce apar in calea observației care sunt
limitele si avantajele observației.

In activitatea curenta la clasa, profesorul este interesat in primul rând de

realizarea obiectivelor pedagogice, paralel, in procesul de predare –învățare se
realizează observarea spontana a conduitelor de comunicare, de învățare ale
elevilor.
Calitatea observației depinde de o serie de factori, dintre care enumăr :
-particularitățile psihoindividuale ale observatorului (concentrarea atenției,
sesizarea esențialului)
-ecuația personala a observatorului : tip descriptiv, tip evaluativ, tip erudit, tip
imaginativ si poetic
-caracteristici ale percepției : selectivitatea ei, factorii social ce o pot modela si
deforma.
Pentru a limita efectele deformatoare ale acestor factori si pentru a spori calitatea
observației vom retine:
-stabilirea clara, precisa a scopului, a obiectivului urmărit
-selectarea formelor observației ce vor fi folosite, a condițiilor si mijloacelor
necesare
-caracterul selective al observației
-elaborarea unui plan in funcție de care se va desfășura observație
-consemnarea imediata a datelor observației, in sinteza, urmând ca apoi acestea sa
fie detaliate
-desfășurarea observației in condiții cat mai variate
-efectuarea unui număr optim de observații
-observația sa fie maximal discrete, persoana in cauza sa nu-si dea seama de
aceasta situație
-datele obținute sa fie confruntate cu cele obținute prin alte metode

Avantajele acestei metode se refera in primul rând la ușurința aplicării,

economicitatea mijloacelor material necesare efectuării cercetării, naturalețea si
autenticitatea fenomenelor relevante. Observația permite surprinderea
manifestărilor comportamentale firești ale individului in condiții obișnuite de
viață, oferă date de ordin calitativ.
Dezavantajele metodei observației sunt ca aceasta se întinde pe o perioada mai
mare de timp.

Convorbirea este o conversație intre doua persoane.

Exista mai multe forme de convorbire, cele mai frecvent întâlnite fiind :
-convorbirea standardizata, structurata, bazata pe întrebări formulate anterior,
adresate in aceeași forma si ordine tuturor subiecților
-convorbirea libera, spontana, desfășurată in funcție de trăsăturile psihoindividuale
ale subiectului, de particularitățile situației.
Când utilizam metoda convorbirii, trebuie sa respectam anumite condiții:
-alcătuire prealabila a protocolului convorbirii, a unui ghid de interviu
-evitarea întrebărilor directe, frontale, ce ar genera răspunsuri formale
-respectarea personalității subiectului si motivarea participării sincere a acestuia la
convorbire
-competenta psihosociala, relațională a cercetătorului : tact, intuitive, empatie,
sociabilitate
-consemnarea răspunsurilor imediat după încheierea convorbirii
-reconstituirea amănunțită a protocolului si confruntarea datelor cu informațiile
obținute prin alte metode pentru a contracara eventualele neajunsuri
(subiectivitatea răspunsurilor, lipsa de sinceritate, tendința de fațadă).
Pentru a asigura veridicitatea si autenticitatea datelor obținute trebuie sa ținem
cont de :
-câștigarea încrederii elevilor, eliminarea oricăror suspiciuni, care depinde de
tactul profesorului, de abilitatea acestuia de a-i convinge ca nu exista riscuri, iar
colaborarea nu poate fi decât benefica
-menținerea permanenta a interesului in timpul convorbirii, care se va realiza prin
aprobarea relatărilor, evitarea unor atitudini critice care pot provoca blocaje sau
reacții de apărare
-sa existe o preocupare permanenta pentru stabilirea sincerității răspunsurilor,
deoarece subiecții manifesta tendința de a da răspunsuri care sa –i pună într-o
lumina favorabila
-in timpul convorbirii se vor observa atitudinile si expresiile subiectului
-se va evita adresarea unor întrebări sugestive
-trebuie sa se mențină un climat destins
-înregistrarea convorbirii se va efectua cu multa discreție.
Reușita acestei metode este asigurata de măiestria si experiența practica in
dirijarea conversației si de cunoștințele teoretice din domeniul psihologiei si
pedagogiei.

Avantajul acestei metode consta in faptul ca se reușește recoltarea de informații

numeroase si prețioase despre motivele, aspirațiile, interesele într-un timp relativ
scurt, direct de la sursa, nu necesita aparatura sofisticata.

Dezavantajul provine din gradul foarte mare de subiectivitate

 FIŞĂ DE OBSERVAŢIE PSIHOPEDAGOGICĂ

I. Date personale ale elevului

1. Numele şi prenumele Vlădășel Ana -Karina

2. Data şi locul nașterii 27.09.2012 Rm. Vâlcea
3. Domiciliul Str. Luceafărului, Nr.13, Bl.A18, Sc. E, Ap.17, Et.4 Rm.
Vâlcea, Jud. Vâlcea

II. Date familiale

Numele şi prenumele Studii Ocupația şi locul de muncă

părinților
Vlădășel Ionuț Cristian Universitare Director economic
Vlădășel Emilia Alina Postuniversitare Secretar tehnic
Număr de frați: mai mici - mai mari -

Tipul familiei şi interesul ei pentru activitatea școlară a elevului

Tipul Interesul familiei

Clasa familiei
Normal Dezorganizată Părinți Părinți Permanent Sporadic Lipsa
ă vitregi decedați de
mama tatăl mama tatăl interes
IV Da - - - - - Da - -

III. Legătura dintre școală şi familie

Vizite la domiciliul elevului

Clasa Pentru cunoașterea Pentru discutarea Pentru probleme Ședința cu părinții
mediului familial situației școlare diverse
IV Da Da Nu Da
Constatări:

Clasa Media Media la Corigențe Rezultate la concursuri

generală purtare școlare
 predominantă
IV Fb Fb - Da

Clasa Condițiile de viață şi de muncă ale Atmosfera şi climatul educativ în familie

elevului
Foarte Bune Accesibile Precare Raporturi Conflicte Dezacorduri
bune armonioase trecătoare puternice
IV Da Da

IV. Dezvoltarea fizică şi starea sănătății

Antecedente medicale
Clasa Dezvoltarea fizică Starea sănătății Boli de care suferă
IV Normală Bună Nu suferă de boli

V. Rezultate obținute la învățătură şi purtare

VI. Interese, aptitudini, înclinații, preocupări în timpul liber

Cercuri
Clasa Cognitive Artistice Sportive Tehnice Alte interese frecventate
IV DA Da Nu Da - Logischool

VII. Procese intelectuale şi stil de muncă

Clasa Memoria Imaginația Gândirea Exprimare Exprimare Deficiențe

corectă greoaie de vorbire
m l b c r s c a s m i
IV -Da Da Da - - D - - - - Da - -
a
Memoria: mecanică, logică
Imaginația: bogată, creativă, reproductivă, săracă
Gândirea: concretă, abstractă, sintetică, mobilă, inertă

Stilul de muncă

Clasa Sistematic, Inegal, în Inconsecvent Atribute

organizat salturi
Sârguincios Comod Leneș
IV Da - - Da - -

VIII. Conduita la lecții şi integrarea în colectivul clasei

Clasa Atent, Atenția şi Pasiv, așteaptă Integrarea în colectiv

activ interesul să fie solicitat Ușoară Grea Nu se
inegale integrează
IV Da - - Da - -

IX. Trăsături de personalitate

1. Temperamentul: comunicativ, ușor adaptabil, vesel, nestatornic în relații

afective

2. Emotivitate: emotiv, fără reacții dezadaptare

3. Însușiri aptitudinale: lucrează repede, rezolvă ușor sarcinile