TEMA 1

Prezentați un studiu de caz, precizând factorii de decizie privind incluziunea

copiilor cu CES în școala de masă și politicile naționale și internaționale care
promovează incluziunea

În urma diagnosticării de la o vârstă foarte fragedă, subiectul a parcurs cursurile unei grădinițe de masă,
iar mai târziu, în urma evaluării complexe efectuate de instituțiile abilitate (CJRAE, SEOSP, etc.), fetița a
fost orientată spre învățământul de masă. Subiectul poate face față învățământului de masă, nu prezintă
probleme comportamentale deosebite, efectuează sarcinile cu sprijin și memorează preponderent
mecanic.

Numele si prenumele: P.M.

Institutia: Scoala cu clasele I-VIII „Alexandru Vlahuta”, Focsani, jud. Vrancea

A.

 Date biografice şi sociale semnificative

Data si locul nasterii: 07.08.2004, Focsani;

Date semnificative despre componenţa familiei: familie monoparentala, tatal decedat, copil unic;

Evenimente importante din biografia subiectului: decesul tatalui, decesul bunicului; Condiţii socio-
economice şi culturale în familie: mama – asistenta medicala, situatie financiara medie, venituri
suplimentare: suma fixa de bani pentru gradul de handicap.

Alte informatii: din punct de vedere psihologic, mama nu a acceptat gradul de handicap al fetitei.

 Date medicale semnificative

Evoluţia din timpul sarcinii: sarcina a decurs in limite normale;

Naşterea: a decurs in limite normale, fara nici o complicatie;

Evoluţia şi dezvoltarea în primul an de viaţă: In decursul primului an de viata, fetita a prezentat o

imunitate slabita, astfel incat devenise foarte sensibila la orice boala sau virus.

1
Bolile din timpul copilăriei: Prezentand o sensibilitate excesiva la diverse boli, la varsta de 3 ani, se
imbolnaveste de meningita purulenta, forma grava si cu un episod de intrare in coma. Initial aceasta
boala s-a manifestat ca o banala raceala, prin care fetita trecuse in decursul celor trei ani de mai
multe ori; treptat, insa simptomele s-au agravat, culminand cu stari febrile foarte grave, precum si
cu, convulsii; odata cu internarea in spital starea fetitei s-a agravat si mai mult, aceasta intrand in
coma pentru o perioada lunga de timp;

Antecedente patologice: In urma complicatiilor aparute odata cu infectarea meningelui si a lichidului

cefalo-rahidian, fetita a prezentat intarzieri in dezvoltarea mintala si totodata o serie de deformari la
nivelul trunchiului si fetei;

Starea actuală de sănătatea: In prezent subiectul nu prezinta probleme deosebite de sanatate.

 Date psihologice semnificative

Procesele şi fenomenele psihice sunt puternic afectate, subiectul prezentand o gandire

preponderent concreta cu mari dificultati de aplicare in practica si de transfer al achizitiilor realizate
anterior, precum si o memorie de tip mecanic; perceptia, imaginatia si reprezentarea au un caracter
limitat; capacitatea de concentrare a atentiei prezinta fluctuatii; limbajul nu prezinta probleme
deosebite.

Coeficientul de inteligenţă: deficit intelectual accentuat (conform dosarului de handicap); deficienta

mintala usoara/ de gradul I (conform rezultatelor de la probele de masurare a coeficientului de
inteligenta).

Aptitudini: desenul si implicarea in proiecte din acest domeniu.

Comportamentul este unul potrivit mediului scolar, fetita da dovada de o buna crestere si respect
fata de adulti.

Imaginea de sine este putin perturbata de constientizarea faptului ca ea ca persoana nu poate fi ca

si ceilalti copii din punct de vedere intelectual.

Comunicare şi relaţionare cu cei din jur: este o fire prietenoasa, comunicativa, obisnuita cu sprijinul
si prietenia colegilor de clasa.

Interesele şi aspiraţiile subiectului: isi doreste sa devina asistenta medicala (insa odata ce se
gandeste la capacitatile sale intelectuale, isi schimba optiunea, dorind sa devina femeie de serviciu),
este o fire optimista si isi vede viitorul ca fiind unul frumos.

 Date pedagogice semnificative

Ruta şcolară: Subiectul a fost încadrat în gradul I de handicap, ceea ce i-a permis să fie
orientată către o școală de masă. La acest lucru se adaugă și faptul că fetița nu prezintă
probleme de comportament deosebite. O dată școlarizată în școala de masă, fetița a beneficiat

2
 de servicii psihologice, logopedice și de sprijin pe tot parcursul școlarității.
Subiectul a beneficiat de sprijin psihopedagogic inca din clasa I. Interventia a avut loc pe
domeniile: motor si psihomotor; cognitiv si socio-afectiv. Rezultate bune au fost obtinute in
domeniul motor si psihomotor, reusindu-se ameliorarea unor probleme de incadrare in pagina.
Beneficiul orelor de sprijin a fost cu atat mai mare cu cat, alaturi de ea la aceste ore participa
un coleg de-al ei cu o deficienta asemanatoare cu a ei (handicap accentuat, chist arahmoidian
operat, dizartrie), insa cu intelect normal mediu. Legatura dintre cei doi copii este una
puternica, iar acest lucru i-a ajutat sa conlucreze in intelegerea informatiilor noi.
Stil de învăţare: Subiectul prezinta un stil de invatare bazat pe memorare mecanica,
experienta concreta, bazata pe instincte si pe ajutorul celor din jur.
Succes/eşec şcolar: Subiectul nu a prezentat esecuri scolare, iar rezultatele scolare prezente
sunt multumitoare atat pentru parinti cat si pentru profesori.
Discipline preferate: Romana, Desenul, Religia si in general materiile la care reuseste sa se
descurce singura.
Rezultate şcolare: Acestea sunt destul de bune, subiectul luand per ansamblu note de 8, 9 si
10. Atunci cand ia note mici, stima de sine scade foarte mult. De altfel, notele mari reprezinta
o mare preocupare si in acelasi timp o frica de a nu confirma asteptarile celor din jur.
Activităţi extraşcolare: Fetita a participat la o serie de concursuri cu cateva desene, la care a
obtinut si cateva diplome.

B.
 Particularităţi de vârstă ale subiectului

Desi are o varsta cronologica de 14 ani, aceasta gandeste ca un copil de 8 ani. Se observa si o serie de
stereotipuri si naivitate, caracteristice unui copil din clasele mici.

 Modul de manifestare al subiectului în activitatea cotidiană

Subiectul provine din familie, iar mama are o influenta foarte mare asupra sa. Prin modul cicalitor al
mamei de a o corecta la fiecare pas, fetita se simte uneori foarte demoralizata. Cu toate acestea
mama reprezinta pentru ea cel mai mare sprijin in rezolvarea temelor pentru scoala. Colegii de clasa,
de asemenea, au un rol important in participarea la activitatile din cadrul clasei. Ii considera prieteni
dar si niste pioni de sprijin, fara de care nu s-ar descurca. Fetita este o fire prietenoasa si de
incredere.

 Aspecte particulare cazului

Necesita un sprijin continuu, deoarece deficitul intelectual aferent acesteia nu-i permit retinerea
informatiilor pentru o perioada lunga de timp, intelegerea sarcinilor de efectuat, intelegerea unor
mecanisme abstracte de functionare, analiza, compararea si generalizarea unor informatii ce
presupun un areal abstract de operare sau chiar unul mai complex.

3
C.

 Nevoi ale subiectului în cauză derivate din capitolul B.

Sprijin in domeniul cognitiv, dezvoltarea capacitatilor de gandire logica, sprijin in rezolvarea temelor,
sprijin in activitatile scolare, sprijin in relationarea cu mama si colegii de clasa.

 Modalităţi de a răspunde acestor nevoi specifice prin activitatea dvs.

- Activitati de sprijin specifice profesorului itinerant/sprijin pe domeniile cognitiv si socio-
afectiv.
- Invatarea unor mecanisme de intelegere pas cu pas a informatiilor si problemelor.
- Exercitii de antrenare cognitiva si de memorare.

Protocolul de evaluare complexa a cazului

Metode, procedee si instrumente de investigare si evaluare a cazului:

- Observatia: folosita pe tot parcursul evaluarii, in special in evaluarea unor parti precum:
comunicare si relationare cu cei din jur, interese si aspiratii ale subiectului, concentrarea
atentiei, aptitudini, imagine de sine, comportament, stil de invatare, rezultate scolare, activitati
extrascolare. Am folosit aceasta metoda deoarece este una din modalitatile de baza in evaluarea
unui copil. Aceasta ofera si informatii pe care, uneori cu ajutorul celorlalte probe nu le poti
depista.
- Convorbirea: folosita in investigarea datelor legate de caz. Am folosit aceasta metoda pentru a
afla informatii despre caz de la invatator, diriginte, parinte si subiect.
- Analiza documentelor scolare si a dosarului personal: folosita in aflarea informatiilor legate de
notele scolare, traseul scolar, grad de dificultate, programe de interventie. Am folosit aceasta
metoda pentru a afla date despre tipul de interventie urmat de subiect, precum si despre
reusitele scolare si gradul de handicap.
- Metoda biografica: folosita in culegerea de informatii despre caz, legate de mediul social al
subiectului, parcursul scolar, atitudini si conduite, proiecte si aspiratii de viitor. Aceasta metoda
s-a bazat in special pe observatie, dar si pe convorbiri, si analiza documentelor existente.
- Test de asociatie verbala: folosit pentru a depista relatiile cu cei din jur, cu familia, temeri,
aspiratii, planuri de viitor, esec/reusita scolara, dorinte, placeri/neplaceri. Alaturi de observatie
si celelalte probe descrise mai sus, aceasta proba a oferit o serie de informatii noi. Practic,
subiectul s-a transpus in unele situatii si a oferit o serie de raspunsuri interesante si neelucidate
anterior cu ajutorul celorlalte probe.
- Testul Persoanei: folosit in masurarea coeficientului de inteligenta dar si ca metoda de
interpretare proiectiva. In urma testului s-a depistat un IQ=59, adica deficienta mintala usoara/
de gradul I.

4
- Matricile Progresive Raven: folosit in masurarea coeficientului de inteligenta. In urma testului s-
a depistat un IQ=67, adica deficienta mintala usoara. Am folosit aceasta a doua proba pentru a
vedea daca rezultatele de la testul persoanei se vor confirma.
- Testul Arborelui: folosit pentru a masura multiplele laturi ale personalitatii: caracter, aptitudini,
temperament, structuri subiective interne, tendinte, aspiratii, conflicte, stil de gandire, intuitie.
Am folosit acest test pentru a afla daca subiectul se confrunta cu probleme pe care prin
conversatie nu le-ar fi spus niciodata.
- Evaluari initiale la matematica si romana: folosite in evaluare cunostintelor invatate anterior,
pentru a cunoaste nivelul de la care se va incepe interventia.
- Teste de eficienta pentru psihomotricitate si abilitate manuala (schema corporala si
lateralitate): folosite pentru a evalua domeniul motor si psihomotor. In cadrul acestui test am
folosit probe precum: insurubare, desurubare, punerea unor mergele pe ata, impaturirea unei
pagini, modelarea unor figure din plastilina, etc.

5
 TEMA 2

Realizați profilul profesorului incluziv

Odată cu lansarea formală a paradigmei ,,educație pentru toți”, după anul 1990, direcțiile
strategice care au impus o mai mare responsabilitate și flexibilitate a serviciilor educaționale
românești, au constat în democratizarea școlii și în acțiunile de egalizare a șanselor tuturor
elevilor, atribuind cadrelor didactice un nou statut și roluri multiple.
Crearea unui mediu psihologic favorabil în sala de clasă, tratamentul în mod egal al
tuturor copiilor va contribui la o bună desfăşurare a orelor. Profesorul poate favoriza crearea unui
astfel de mediu prin stabilirea unor relaţii de bună înţelegere între sine şi elevi şi între elevi.
Profesorul are un rol esenţial în a-i învăţa pe elevi să fie îngăduitori, să aibă o atitudine amicală,
de stimă şi respect faţă de colegii care sunt cu cerinţe educaţionale speciale. Este important ca
profesorul să încurajeze relaţiile de prietenie între copiii cu CES şi ceilalţi elevi, să identifice
modalităţi de fortificare a unor asemenea relaţii. Aşadar, crearea unui mediu incluziv porneşte de
la stabilirea unei relaţii adevărate, bazate pe spirit de echitate, pe empatie şi respect reciproc, pe
comunicare deschisă şi constructivă între toţi elevii, inclusiv cu CES. Doar astfel cadrul didactic
poate influenţa benefic asupra tuturor elevilor din clasă. Dacă relaţia profesor–elev se bazează pe
atitudine autoritară care de cele mai multe ori înseamnă dominare şi care impune respect şi
ascultare prin frică şi sancţionări nejustificate, atunci mediul din clasă va fi unul excluziv. Iar
într-un asemenea mediu nimic nu se face din convingere şi dorinţă. Pentru a crea un mediu
educaţional incluziv, cadrele didactice trebuie să posede şi o serie de calităţi manageriale. În
această ordine de idei, A. Baban defineşte managementul clasei ca abilitate a profesorului de a
planifica şi a organiza activităţile clasei, astfel încît să asigure un climat favorabil învăţării. În
accepţiunea aceluiaşi autor, în procesul de exercitare a funcţiilor sale manageriale în clasa cu
practici incluzive (planificare, organizare, control şi evaluare, consiliere, decizie educaţională)
cadrul didactic se va baza pe urmă- toarele principii:

6
- recunoaşterea unicităţii şi a individualităţii fiecărui elev;

- respectarea fiecărui elev;

- încurajarea diversităţii;

- dezicerea de a generaliza comportamentele prin etichete personale şi caracterizări globale ale

persoanei;

- evaluarea doar a comportamentului specific;

- exprimarea deschisă a încrederii în capacitatea de schimbare pozitivă;

- încurajarea comportamentului pozitiv al elevului;

- evidenţierea rolului respectului de sine ca premiză în dezvoltarea personală;

- recunoaşterea rolului esenţial al sentimentului de valoare personală în sănătatea mentală şi

emoţională (A. Baban, 2001).

Este evident faptul că asigurarea accesului fiecărui copil la educaţie de calitate, inclusiv a
copilului cu CES, reclamă o pregătire profesională foarte bună a personalului didactic. Prin
urmare, cadrele didactice trebuie să beneficieze de o gamă variată de activităţi de formare pentru
a înţelege filozofia incluziunii, a conştientiza importanţa educaţiei incluzive pentru şcoală şi
comunitate şi pentru a fi motivaţi intrinsec să lucreze cu copiii cu CES.

Printre calităţile unui profesor incluziv, dragostea pentru copii este esentială. Un bun
profesor are o vocaţie interioară pentru comunicarea adecvată a informaţiei, adaptată şi
individualizată, ţinând cont de potenţialul psihoindividual al elevilor săi. Atitudinea pozitivă a
profesorului îşi pune amprenta asupra relaţiilor în clasă, iar dacă acesta le arată elevilor săi
dragoste, respect şi înţelegere, procesul didactic va fi mult simplificat.
Empatia este şi ea foarte importantă când se vorbeste despre profesorul incluziv: acesta
trebuie să cunoască psihologia copiilor cu CES, să ştie cum funcţionează mintea lor şi în primul
rând să poată să-i înţeleagă pe copii. Empatia înseamnă intuiţie, înţelegere, a putea să pătrunzi în
lumea interioară a copilului şi a putea să privesti lucrurile (şi) din perspectiva sa. Inseamnă şi a
putea să îţi cunoşti cât se poate de bine fiecare elev şi să preconizezi care dintre ei va manifesta
anumite dificultăţi în anumite situaţii.

7
 Printre calităţile unui bun profesor se află şi competenţele sociale: un profesor care ştie să
comunice cu elevii săi trebuie să fie sociabil, dezinvolt, deschis, să aibă abilităţi de relaţionare
dezvoltate.
De asemenea, profesorul incluziv deţine următoarele competenţe:
• cunoaşte procesul de incluziune educaţională a copiilor cu CES şi este la curent cu schimbările
produse în acest domeniu;
• contribuie la formarea unei atitudini nondiscriminatorii a membrilor comunităţii, a cadrelor
didactice, a părinţilor faţă de copiii cu CES;
• desfăşoară activităţi de informare şi de sensibilizare ale cadrelor didactice, precum şi ale
părinţilor cu referire la incluziunea educaţională;
• acordă asistenţă familiei, cadrelor didactice în vederea incluiziunii educaţionale a copiilor cu
CES;
• contribuie la crearea unui mediu psihofizic adecvat pentru incluziunea educaţională a copiilor
cu CES;
• cunoaşte curriculumul şcolar pentru treptele de învăţământ în care sunt incluşi copiii cu CES;
• studiază particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor cu CES şi le valorifică în cadrul
activităţilor educaţionale;
• cunoaşte necesităţile de instruire şi de educaţie ale fiecărui copil cu CES, în baza evaluării
complexe şi a recomandărilor făcute de către specialişti;
• elaborează planuri semestriale/lunare de activitate, ţinând cont de PEI-urile elevilor cu CES;
• conlucrează eficient cu învăţătorul de la clasă/profesorul la disciplină, cu echipa
multidisciplinară, cu echipa de management a şcolii;
• elaborează/adaptează/aplică materiale didactice necesare pentru activitatea cu copiii cu CES;
• aplică metodele de lucru cu copiii cu CES şi principiile de incluziune şcolară şi socială a
copiilor cu CES.
Din experienţa la catedră şi a celor învăţate la curs, putem afirma că profesorul incluziv
asigură în clasa de elevi :
- Crearea unui climat afectiv-pozitiv;
-  Stimularea încrederii în sine şi a motivaţiei pentru învăţare;
-  Încurajarea sprijinului şi cooperării din partea colegilor, formarea unei atitudini pozitive
a colegilor;

8
-  Încurajarea independenţei, creşterea autonomiei personale;
-  Sprijin, încurajare şi apreciere pozitivă în realizarea sarcinilor şcolare, fără a crea
dependenţă;
-  Folosirea frecventă a sistemului de recompense, laude, încurajări, întărirea pozitivă,
astfel încât să fie încurajat şi evidenţiat cel mai mic progres;
-  Centrarea învăţarii pe activitatea practică;
-  Sarcini împărţite în etape mai mici, realizabile;
-  Folosirea învăţării afective;
- Adaptarea metodelor şi mijloacelor de învăţare, evaluare;
-  Sprijinirea elevului să devină membru al unui grup;
-  Organizarea unor activităţi de grup care să stimuleze comunicarea şi relaţionarea
interpersonală (jocuri, excursii, activităţi extraşcolare, activităţi sportive, de echipă);
-  Sprijin emoţional;
-  Folosirea unui limbaj simplu, accesibil elevului şi nivelului lui de înţelegere;
-  Instrucţiuni clare privind sarcinile şi elaborarea unor programe individuale de lucru;
-  Aşezarea în prima bancă a elevilor cu deficienţe de vedere, îmbunătaţirea calităţii
iluminării, adecvarea materialelor didactice;
-  Poziţia profesorului să fie astfel ca fiecare elev să-l poată vedea, iar în dialogul profesor-
elev profesorul să vorbească numai stând cu faţa spre elevi;
-  Stabilirea foarte clară a regulilor şi consecinţelor nerespectării lor în clasă şi aplicarea lor
constantă;
-  Aşezarea copiilor cu hiperactivitate şi deficit de atenţie în primele banci, astfel încât să
nu le distragă atenţia restul colectivului şi să fie aşezat în apropierea elevilor care sunt
acceptaţi de colectiv ca modele pozitive;
-  Încurajarea oricărei tentative de comunicare, indiferent de natura ei;
-  Profesorul să fie ferm, consecvent, să folosească înţelegerea şi calmul ca modalitate de
stingere a manifestării agresive a elevului;
-  Să fie comentată acţiunea elevului şi nu personalitatea lui;
-  Profesorul să aprecieze limita de suportabilitate a elevului (să nu-l jignească sau
umilească);
-  Profesorul să folosească o mimică binevoitoare şi o atitudine deschisă;

9
-  Orice activitate să fie bine planificată, organizată şi structurată;
-  Profesorul să dea dovadă de consecvenţă şi corectitudine în evaluare.
Abordarea incluzivă susţine că scolile au responsabilitatea de a-i ajuta pe elevi să
depaşească barierele din calea învaţării şi că cei mai buni profesori sunt aceia care au
abilităţile necesare pentru a-i ajuta pe elevi să reuşeasca acest lucru.

10
 TEMA 3

Studiu de caz – un elev cu CES. Identificați nevoile psihopedagogice, sociale,

economice, medicale și familiale și două strategii de rezolvare

Numele si prenumele: P.M.

Institutia: Scoala cu clasele I-VIII „Alexandru Vlahuta”, Focsani, jud. Vrancea

A.

 Date biografice şi sociale semnificative

Data si locul nasterii: 07.08.2004, Focsani;

Date semnificative despre componenţa familiei: familie monoparentala, tatal decedat, copil unic;

Evenimente importante din biografia subiectului: decesul tatalui, decesul bunicului; Condiţii socio-
economice şi culturale în familie: mama – asistenta medicala, situatie financiara medie, venituri
suplimentare: suma fixa de bani pentru gradul de handicap.

Alte informatii: din punct de vedere psihologic, mama nu a acceptat gradul de handicap al fetitei.

 Date medicale semnificative

Evoluţia din timpul sarcinii: sarcina a decurs in limite normale;

Naşterea: a decurs in limite normale, fara nici o complicatie;

Evoluţia şi dezvoltarea în primul an de viaţă: In decursul primului an de viata, fetita a prezentat o

imunitate slabita, astfel incat devenise foarte sensibila la orice boala sau virus.

Bolile din timpul copilăriei: Prezentand o sensibilitate excesiva la diverse boli, la varsta de 3 ani, se
imbolnaveste de meningita purulenta, forma grava si cu un episod de intrare in coma. Initial aceasta
boala s-a manifestat ca o banala raceala, prin care fetita trecuse in decursul celor trei ani de mai
multe ori; treptat, insa simptomele s-au agravat, culminand cu stari febrile foarte grave, precum si
cu, convulsii; odata cu internarea in spital starea fetitei s-a agravat si mai mult, aceasta intrand in
coma pentru o perioada lunga de timp;

Antecedente patologice: In urma complicatiilor aparute odata cu infectarea meningelui si a lichidului

11
cefalo-rahidian, fetita a prezentat intarzieri in dezvoltarea mintala si totodata o serie de deformari la
nivelul trunchiului si fetei;

Starea actuală de sănătatea: In prezent subiectul nu prezinta probleme deosebite de sanatate.

 Date psihologice semnificative

Procesele şi fenomenele psihice sunt puternic afectate, subiectul prezentand o gandire

preponderent concreta cu mari dificultati de aplicare in practica si de transfer al achizitiilor realizate
anterior, precum si o memorie de tip mecanic; perceptia, imaginatia si reprezentarea au un caracter
limitat; capacitatea de concentrare a atentiei prezinta fluctuatii; limbajul nu prezinta probleme
deosebite.

Coeficientul de inteligenţă: deficit intelectual accentuat (conform dosarului de handicap); deficienta

mintala usoara/ de gradul I (conform rezultatelor de la probele de masurare a coeficientului de
inteligenta).

Aptitudini: desenul si implicarea in proiecte din acest domeniu.

Comportamentul este unul potrivit mediului scolar, fetita da dovada de o buna crestere si respect
fata de adulti.

Imaginea de sine este putin perturbata de constientizarea faptului ca ea ca persoana nu poate fi ca

si ceilalti copii din punct de vedere intelectual.

Comunicare şi relaţionare cu cei din jur: este o fire prietenoasa, comunicativa, obisnuita cu sprijinul
si prietenia colegilor de clasa.

Interesele şi aspiraţiile subiectului: isi doreste sa devina asistenta medicala (insa odata ce se
gandeste la capacitatile sale intelectuale, isi schimba optiunea, dorind sa devina femeie de serviciu),
este o fire optimista si isi vede viitorul ca fiind unul frumos.

 Date pedagogice semnificative

Ruta şcolară: Subiectul a fost încadrat în gradul I de handicap, ceea ce i-a permis să fie
orientată către o școală de masă. La acest lucru se adaugă și faptul că fetița nu prezintă
probleme de comportament deosebite. O dată școlarizată în școala de masă, fetița a beneficiat
de servicii psihologice, logopedice și de sprijin pe tot parcursul școlarității.
Subiectul a beneficiat de sprijin psihopedagogic inca din clasa I. Interventia a avut loc pe
domeniile: motor si psihomotor; cognitiv si socio-afectiv. Rezultate bune au fost obtinute in
domeniul motor si psihomotor, reusindu-se ameliorarea unor probleme de incadrare in pagina.
Beneficiul orelor de sprijin a fost cu atat mai mare cu cat, alaturi de ea la aceste ore participa
un coleg de-al ei cu o deficienta asemanatoare cu a ei (handicap accentuat, chist arahmoidian
operat, dizartrie), insa cu intelect normal mediu. Legatura dintre cei doi copii este una
puternica, iar acest lucru i-a ajutat sa conlucreze in intelegerea informatiilor noi.

12
 Stil de învăţare: Subiectul prezinta un stil de invatare bazat pe memorare mecanica,
experienta concreta, bazata pe instincte si pe ajutorul celor din jur.
Succes/eşec şcolar: Subiectul nu a prezentat esecuri scolare, iar rezultatele scolare prezente
sunt multumitoare atat pentru parinti cat si pentru profesori.
Discipline preferate: Romana, Desenul, Religia si in general materiile la care reuseste sa se
descurce singura.
Rezultate şcolare: Acestea sunt destul de bune, subiectul luand per ansamblu note de 8, 9 si
10. Atunci cand ia note mici, stima de sine scade foarte mult. De altfel, notele mari reprezinta
o mare preocupare si in acelasi timp o frica de a nu confirma asteptarile celor din jur.
Activităţi extraşcolare: Fetita a participat la o serie de concursuri cu cateva desene, la care a
obtinut si cateva diplome.

B.
 Particularităţi de vârstă ale subiectului

Desi are o varsta cronologica de 14 ani, aceasta gandeste ca un copil de 8 ani. Se observa si o serie de
stereotipuri si naivitate, caracteristice unui copil din clasele mici.

 Modul de manifestare al subiectului în activitatea cotidiană

Subiectul provine din familie, iar mama are o influenta foarte mare asupra sa. Prin modul cicalitor al
mamei de a o corecta la fiecare pas, fetita se simte uneori foarte demoralizata. Cu toate acestea
mama reprezinta pentru ea cel mai mare sprijin in rezolvarea temelor pentru scoala. Colegii de clasa,
de asemenea, au un rol important in participarea la activitatile din cadrul clasei. Ii considera prieteni
dar si niste pioni de sprijin, fara de care nu s-ar descurca. Fetita este o fire prietenoasa si de
incredere.

 Aspecte particulare cazului

Necesita un sprijin continuu, deoarece deficitul intelectual aferent acesteia nu-i permit retinerea
informatiilor pentru o perioada lunga de timp, intelegerea sarcinilor de efectuat, intelegerea unor
mecanisme abstracte de functionare, analiza, compararea si generalizarea unor informatii ce
presupun un areal abstract de operare sau chiar unul mai complex.

C.

 Nevoi ale subiectului în cauză derivate din capitolul B.

Sprijin in domeniul cognitiv, dezvoltarea capacitatilor de gandire logica, sprijin in rezolvarea temelor,
sprijin in activitatile scolare, sprijin in relationarea cu mama si colegii de clasa.

13
 Modalităţi de a răspunde acestor nevoi specifice prin activitatea dvs.
- Activitati de sprijin specifice profesorului itinerant/sprijin pe domeniile cognitiv si socio-
afectiv.
- Invatarea unor mecanisme de intelegere pas cu pas a informatiilor si problemelor.
- Exercitii de antrenare cognitiva si de memorare.

14
 TEMA 4

Realizați o planficare semestrială a unor activități derulate cu părinții unei clase în care
există un copil cu CES

Planificarea activităţilor

NR. TEMA DATA OBS.

CRT.

1. Cât de bine ne cunoaştem copiii? septembrie Discuții libere

Cum abordăm prietenia dintre el și colegii de clasă (cu sau Studii de caz
fără deficiențe)?

2. Sănătatea fizică, emoţională şi socială a copiilor noștri octombrie Discuții libere

Invitați: medic
și psiholog

3. Familie-şcoală , interacţiune şi comunicare pentru reuşita noiembrie Discuții libere

şcolară
Studii de caz
Grup de suport pentru copiii cu deficiențe
Activitate
demonstrativă

4. ADHD, autism, dificultăți de învățare – Tulburare sau decembrie Discuții libere

diversitate umană ?
Studii de caz
Serbare de Crăciun

5. Comunicarea părinte –copil ianuarie Discuții libere

“Copil ca tine-am fost şi eu” activităţi comune copii-părinţi Jocuri

interactive

15