Universitatea din Craiova

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD)

Programul de formare psihopedagogică, nivelul II postuniversitar

PORTOFOLIULUI PENTRU EXAMEN

Disciplina Psihopedagogia adolescenților, tinerilor şi
adulților

Student: Cîrstea -Mic Emilia Alina (Vlădășel)

1
 1.Profil bio – pshio – socio – cultural Moise Marian
Denumirea Caracteristici, trăsături Modalități, metode , Exemplificări, concretizări,
specifice instrumente de identificare observații,refelcții
a trăsăturilor
Bio - fizică Creșterea în greutate. Observația - 60 kg
Creșterea în înălțime - 170 cm
Au loc transformări - Acnee
hormonale - Trezirea impulsului
sexual
- Maturizarea biologică

Psihică Adolescentul M.M se Observație Gândire logică

încadrează în categoria Autocaracterizare Memorie vizuală excelentă
adolescenților , Interviu Spirit de observație excelent
supradotați, are o gândire Motivație și voință
logică foarte bine Spirit autocritic
dezvoltată. Creativitate și imaginație
Capacitatea intelectual Înclinații artistice
superioară mediei Folosește un vocabular bogat
diferențe cognitive atât la și adecvat ,dorește să discute
nivel cantitativ, cât și materialele critice dar cu
calitativ, o maturitate mai precădere operele de artă
mare (percepție și vizualizate, are un interes
memorie vizuală), intuiție deosebit pentru aria de
în rezolvarea problemelor, cunoștințe artistice, în care
talent creativ și motivație găsește motivație și pasiune,
intrisectă pentru învățare, consumă timp pentru
precocitate și talent. pasiunea proprie și pentru
Este capabil să formuleze proiectele speciale.
argumente și Are o memorie deosebită e
contraargumente pentru a- arii de interese și stăpânește
și apăra punctul de vedere repede conceptele și
sau susține o idee într-o abilitățile de bază; nu are
conversație. răbdare cu procedeele de
Are memorie vizuală peste rutină și cu abilitățile
medie reținând cu ușurință autonome; pune întrebări
informații diverse. penetrante în particularități ,
Nu este pasionat de limbile la nivelul cauzelor și
străine. motivelor; îi plac structurile,
Adolescentul este motivat ordinea și consistența;
să învețe să se dezvolte, gândește critic, este sceptic și
dând dovadă de voință evaluează atent teste în care
atunci când își propune să acoperă toate posibilitățile;
realizeze ceva. Este o deosebește cu ușurință
persoană creativă, cu o detaliile importante și

2
 imaginație bogată, fiind relevante de celelalte; oferă
pasionat de dens și pictură. răspunsuri concrete și
corecte.

Socio - Relația cu bune cu cei din Dorința de a nu se remarca - Posibilitatea de a utiliza

relațioală jur. strategii de rezolvare a
Este încrezător în forțele situațiilor problematice, de
proprii, comunicativ și ameliorare.
mere dispus să-și ajute - Se manifestă
prietenii cu sfaturi
pertinente.
Se află în relații bine cu
familia, cu prietenii și
cadrele didactice, dar are
momente în are își dorește
să fie independent.
Socio - Adolescentul manifestă Observația Se implică în activitățile
culturală întotdeauna interes pentru Autocaracterizarea școlare și extrașcolare,
activitățile școlare și Chestionar de interese obținând diverse premii;
extrașcolare, implicându- Participă la activități artistice
se în diferite proiecte care și sportive;
solicită o bună relaționare Participă la concursuri de
cu cadrele didactice și ci cultură generală;
ceilalți participanți. Fiind o
fire sociabilă și deschisă
spre nou,

2.Criza (tulburările) specifice vârstei adolescenței

3
Perioada adolescenței este una dintre cele mai complexe și provocatoare etape ale dezvoltăării
umane, marcată de transformări fizice, emoționale, cognitive și sociale semnificative. Este o
perioadă de tranziție între copilărie și maturitate, caracterizată de provocări și oportunități unice.
Însă, adolescența poate fi, de asemenea, însoțită de anumite crize și tulburări specifice, care pot
afecta în mod semnificativ starea de bine și dezvoltarea tinerilor. În acest eseu, vom aborda
problema crizelor (tulburărilor) specifice vârstei adolescenței, analizând factorii care contribuie
la apariția acestora și impactul asupra sănătății mentale și emoționale a adolescenților.

Unul dintre factorii cheie care contribuie la crizele specifice vârstei adolescenței este schimbarea
rapidă și semnificativă a identității. Adolescenții trec printr-un proces de construire și consolidare
a identității lor, încercând să-și definească cine sunt, ce cred și ce își doresc de la viață. Această
căutare a identității poate fi adesea confuză și stresantă, deoarece adolescenții experimentează
diferite roluri sociale, relații și experiențe noi, și încearcă să se integreze într-un grup social.
Dificultățile în gestionarea acestor schimbări și în construirea unei identități coerente pot duce la
crize de identitate, care pot afecta stima de sine, încrederea și stabilitatea emoțională a
adolescenților.

Un alt factor important care contribuie la crizele specifice vârstei adolescenței este presiunea
socială. Adolescenții se confruntă cu presiunea de a se conforma la normele sociale și a se adapta
la grupurile de vârstă. Ei pot fi supuși la presiunea de a fi acceptați și apreciați de către colegi, de
a avea relații romantice, de a atinge performanțe academice și sportive înalte, de a se implica în
comportamente riscante sau de a adopta anumite valori și atitudini. Această presiune socială
poate fi coplesitoare și poate crea stres și anxietate în rândul adolescenților, care pot simți că
trebuie să se conformeze unor standarde nerealiste pentru a fi acceptați și integrați în grupurile
sociale.

Schimbările hormonale și cerebrale care au loc în timpul adolescenței pot, de asemenea, să

contribuie la apariția crizelor și tulburărilor specifice vârstei adolescenței. Modificările
hormonale pot influența starea de spirit și emoțiile adolescenților, putând duce la fluctuații ale
dispoziției și la manifestarea unor simptome de anxietate sau depresie. De asemenea, dezvoltarea
creierului în această perioadă este caracterizată de reorganizarea conexiunilor neuronale și
dezvoltarea centrelor cognitive și emoționale, ceea ce poate afecta modul în care adolescenții
gândesc, simt și se comportă. Aceste schimbări cerebrale pot contribui la apariția unor tulburări
precum tulburările de dispoziție, tulburările de alimentație sau tulburările de control al
impulsurilor.

Crizele și tulburările specifice vârstei adolescenței pot avea un impact semnificativ asupra
sănătății mentale și emoționale a adolescenților. Acestea pot afecta stima de sine, încrederea în
sine și capacitatea de a face față stresului și provocărilor vieții. Adolescenții pot prezenta
simptome precum tristețe, anxietate, iritabilitate, izolare socială, scăderea performanțelor școlare,
probleme de comportament, abuz de substanțe sau chiar gânduri de suicid. În unele cazuri, aceste

4
crize și tulburări pot persista până la vârsta adultă și pot avea un impact pe termen lung asupra
sănătății mintale a individului.

Este important de menționat că nu toți adolescenții trec prin crize și tulburări specifice vârstei
adolescenței în mod similar. Fiecare individ este unic și reacționează diferit la provocările și
presiunile adolescenței. Unii adolescenți pot face față cu succes acestor provocări și pot trece
prin această perioadă fără a dezvolta tulburări mentale sau emoționale semnificative, în timp ce
alții pot fi mai vulnerabili și pot avea nevoie de sprijin suplimentar.

Pentru a aborda aceste crize și tulburări specifice vârstei adolescenței, este esențial să se adopte o
abordare integrată și holisitcă, care să includă atât intervenții individuale, cât și intervenții la
nivel de familie, școală și comunitate. Un prim pas important este conștientizarea și
recunoașterea semnelor și simptomelor crizelor și tulburărilor specifice vârstei adolescenței, atât
de către adolescenți, cât și de către părinți, educatori și profesioniști din domeniul sănătății
mentale. Promovarea unui mediu de sprijin și înțelegere, în care adolescenții să se simtă liberi să
vorbească despre problemele lor și să primească sprijin fără judecată, poate fi de asemenea
benefică.

Intervțiile la nivel individual pot include terapie individuală sau de grup, precum și evaluarea și
gestionarea medicamentelor, dacă este cazul. Terapia poate ajuta adolescenții să își dezvolte
abilități de gestionare a emoțiilor, să își îmbunătățească abilitățile de comunicare și să
dobândească o înțelegere mai profundă a propriilor gânduri, emoții și comportamente. De
asemenea, terapia poate ajuta adolescenții să dezvolte strategii de adaptare și să facă față
stresului și presiunii sociale care pot fi prezente în această perioadă.

Intervențiile la nivel familial pot fi, de asemenea, foarte eficiente în abordarea crizelor și
tulburărilor specifice vârstei adolescenței. Familia poate oferi un sprijin emoțional și practic,
precum și un mediu stabil și sigur pentru adolescenți. Terapia familială poate ajuta la
îmbunătățirea comunicării și a relațiilor din cadrul familiei, la dezvoltarea unor strategii de
gestionare a conflictelor și la stabilirea unor așteptări realiste pentru adolescenți.

De asemenea, intervențiile la nivel școlar și comunitar pot juca un rol important în abordarea
crizelor și tulburărilor specifice vârstei adolescenței. Școlile pot oferi servicii de consiliere
școlară, sprijin educațional și intervenții de prevenire a tulburărilor mentale. Comunitatea poate
oferi programe de sprijin pentru adolescenți, precum grupuri de sprijin, activități recreative sau
servicii de consiliere în comunitate.

Prevenirea crizelor și tulburărilor specifice vârstei adolescenței este, de asemenea, un aspect

important în abordarea acestei probleme. Educarea adolescenților, părinților și profesioniștilor
din domeniul sănătății mentale cu privire la semnele de avertizare și strategiile de gestionare a
stresului poate contribui la identificarea timpurie și la intervenția precoce în cazul unor probleme
de sănătate mentală. Promovarea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație
echilibrată, exerciții fizice regulate, somn adecvat și gestionarea adecvată a stresului, poate fi de

5
asemenea benefică pentru reducerea riscului apariției crizelor și tulburărilor specifice vârstei
adolescenței.

În concluzie, crizele și tulburările specifice vârstei adolescenței sunt probleme serioase care pot
avea un impact semnificativ asupra sănătății mentale și emoționale a adolescenților. Este
important ca aceste probleme să fie abordate printr-o abordare integrată și holisitică care să
includă intervenții la nivel individual, familial, școlar și comunitar. Terapia, atât individuală, cât
și de grup, poate ajuta adolescenții să-și dezvolte abilități de gestionare a emoțiilor, să își
îmbunătățească abilitățile de comunicare și să dezvolte strategii de adaptare sănătoase. Sprijinul
familial și comunitar poate oferi un mediu stabil și sigur pentru adolescenți, iar intervențiile la
nivel școlar pot oferi servicii de consiliere și sprijin educațional.

De asemenea, prevenirea crizelor și tulburărilor specifice vârstei adolescenței este esențială.

Educarea adolescenților, părinților și profesioniștilor din domeniul sănătății mentale cu privire la
semnele de avertizare și strategiile de gestionare a stresului poate contribui la identificarea
timpurie și la intervenția precoce în cazul unor probleme de sănătate mentală. Promovarea unui
stil de viață sănătos, care să includă o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate, somn
adecvat și gestionarea adecvată a stresului, poate fi de asemenea benefică pentru reducerea
riscului apariției crizelor și tulburărilor specifice vârstei adolescenței.

În final, este important să înțelegem că adolescența poate fi o perioadă complexă și dificilă din
punct de vedere al sănătății mentale, iar crizele și tulburările specifice vârstei pot avea un impact
semnificativ asupra tinerilor. Abordarea lor într-un mod integrat și holisitic, care să implice
intervenții la nivel individual, familial, școlar și comunitar, precum și prevenirea și educarea
adecvată, poate contribui la îmbunătățirea sănătății mentale a adolescenților și la promovarea
unui viitor sănătos și fericit pentru aceștia. Este important să acordăm atenție nevoilor
emoționale ale adolescenților și să oferim sprijinul necesar pentru a-i ajuta să depășească crizele
și să se dezvolte într-un mod sănătos și echilibrat.

În concluzie, crizele și tulburările specifice vârstei adolescenței reprezintă o problemă importantă

în sănătatea mentală a tinerilor. Acestea pot apărea din cauza multiplelor schimbări biologice,
cognitive, emoționale și sociale prin care adolescenții trec, iar impactul lor poate fi semnificativ
asupra vieții adolescenților și a celor din jurul lor. Este crucial să abordăm aceste probleme
printr-o abordare integrată și holisitică, care să implice intervenții la nivel individual, familial,
școlar și comunitar.

Intervențiile la nivel individual pot include terapie individuală și de grup, care să ajute
adolescenții să-și dezvolte abilități de gestionare a emoțiilor, să-și îmbunătățească abilitățile de
comunicare și să dezvolte strategii de adaptare sănătoase. De asemenea, se pot folosi tehnici de
reducere a stresului, de relaxare și de rezolvare a problemelor pentru a ajuta adolescenții să facă
față provocărilor vieții de zi cu zi.

6
Intervențiile la nivel familial pot implica sprijinul părinților și familiilor în dezvoltarea unui
mediu familial stabil și sigur. Acestea pot include consiliere familială, comunicare eficientă și
construirea unor relații sănătoase între membrii familiei. Un sprijin adecvat din partea familiei
poate juca un rol crucial în gestionarea crizelor și tulburărilor specifice vârstei adolescenței.

Intervențiile la nivel școlar pot implica servicii de consiliere școlară, programe de educație
pentru sănătatea mentală și sprijin educațional. Școala poate fi un mediu important în viața
adolescenților, iar abordarea nevoilor lor emoționale și sociale în acest context poate contribui la
promovarea sănătății mentale a acestora.

Intervențiile la nivel comunitar pot implica sprijinul din partea comunității în promovarea
sănătății mentale a adolescenților. Acesta poate include accesul la servicii de sănătate mentală,
activități de recreere și susținere comunitară. O comunitate solidară și implicată poate juca un rol
important în sprijinirea adolescenților în timpul crizelor și în prevenirea tulburărilor specifice
vârstei adolescenței.

În concluzie, crizele și tulburările specifice vârstei adolescenței reprezintă o problemă complexă

și importantă în sănătatea mentală a tinerilor. Abordarea lor trebuie să fie integrată și holisitică,
implicând intervenții la nivel individual, familial, școlar și comunitar, precum și prevenirea și
educarea adecvată. Promenirea să înțeleagă și să recunoască importanța sănătății mentale în
rândul adolescenților și să ofere sprijin adecvat pentru a ajuta tinerii să depășească crizele și să
gestioneze tulburările specifice vârstei adolescenței. Prin abordarea acestei probleme într-un mod
comprehensiv și empatic, putem contribui la îmbunătățirea stării de sănătate mentală a
adolescenților și la promovarea unui viitor sănătos și fericit pentru aceștia.

Referințe:

American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders
(5th ed.). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing.

Sawyer, S. M., Azzopardi, P. S., Wickremarathne, D., & Patton, G. C. (2018). The age of
adolescence. The Lancet Child & Adolescent Health, 2(3), 223-228.

World Health Organization. (2014). Health for the world's adolescents: A second chance in the
second decade. Geneva: World Health Organization.

National Institute of Mental Health. (2021). Adolescent Mental Health. Retrieved from
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/child-and-adolescent-mental-health/index.shtml

Substance Abuse and Mental Health Services Administration. (2016). Adolescents and mental
health. Retrieved from https://www.samhsa.gov/adolescent-mental-health