1

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI I

SPORTULUI
Universitatea Transi l vani a din Braov
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINJELE EDUCAJIEI

GHID PENTRU PRACTICA PEDAGOGICA
Conf.univ.dr. Toader Palasan
Lect.univ. dr. Mihaela Voinea
Braov, 2012



2
CUPRINS
Argument ....................................................................................................................... 3
Partea I - Fundamente teoretice ale practicii pedagogice ......................................... 5
1.1. Competence specifice ............................................................................................... 6
1.2. Categorii de activity de practica pedagogica ......................................................... 6
1.3. Tipuri de practica pedagogica ................................................................................. 7
1.4. Ce (cine) este un cadru didactic competent? .......................................................... 11
1.5. Produsele .................................................................................................. curriculare
................................................................................................................. 15
1.6. Structura programei ................................................................................................ 16
1.7. Proiectarea didactica............................................................................................ 16
Partea a II-a - Elemente aplicative ale practicii pedagogice ................................... 23
II. 1. Instrumente destinate observarii comportamentului didactic ........................ 23
11.1.1. Grila ........................................................................................................... de observa^ie
privind confirmarea raspunsurilor bune date de elevi de catre profesor ........................ 23
11.1.2. Grila privind modul de stimulare al elevilor ..................................................... 24
11.1.3. Fia de evaluare a lec^iei predate ...................................................................... 25
II. 1.4. Utilizarea timpului didactic ............................................................................... 27
11.1.5. Fia de observa^ie a activita^ii didactice .......................................................... 28
11.1.6. Analiza - sinteza a activita^ii asistate ............................................................... 29
11.1.7. Fia de observatie a comportamentului didactic .............................................. 30
II. 1.8. Chestionar pentru autoevaluarea progresului ................................................... 32
II. 2. Instrumente pentru cunoa^terea grupului de elevi ......................................... 33
II. 2.1. Fia de caracterizare psiho-pedagogica a elevului ........................................... 33
II.3. Instrumente destinate identificarii elementelor de cultura
organizational in $coala ......................................................................................... 35
II.3.1. Cateva repere teoretice privind cultura organizational .............................. 35
II. 3.2.Modele ale culturii organizational .............................................................. 36
II. 3.3. Cateva instrumente destinate cunoa^terii organizatiei/ culturii colare 38
II. 4. Cerinte minimale ale practicii pedagogice ......................................................... 42
II. 5. Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a studentului/
cursantului .................................................................................................................... 43
II. 6 Bilantul mentorilor ............................................................................................... 43
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................... 45
ANEXE ........................................................................................................................ 46
Argument,
Practica pedagogica este o disciplina pedagogica obligatorie, care asigura intr-o proportie
importanta formarea competentelor fundamentale pentru exercitarea profesiei didactice. De aceea
numarul de ore alocat acestei discipline, in cele doua semestre, este mai mare decat cel pentru oricare
disciplina din modulul pedagogic. Pe de alta parte, mediul colar i expertiza profesorilor - mentori
de practica genereaza o raportare mai responsabila a studentilor la sarcinile i responsabilitatile pe
care un cadru didactic le asuma. Temeiul juridic al practicii pedagogice a studentilor este stipulat in:
Regulament privind cadrul general de organizare si desfaurare a practicii studenfilor pentru ciclul
3
de licenfa, in Metodologia de organizare a programelor de formare psihopedagogica in vederea
certificarii competenfelor pentru profesia didactica, ambele aprobate de Senatul Universitatii
Transilvania in 28.09.2012 i Regulamentul de organizare i funcfionare a practicii pedagogice,
elaborat pe baza prevederilor din O.M. nr. 4316/2008, de catre Departamentul pentru Pregatirea
Personalului Didactic din Universitatea Transilvania. Evidentiem, in extras, cateva precizari
referitoare la practica pedagogica a studentilor i la tipurile de activitati din cadrul acesteia:
a) activitati de observare i de familiarizare cu desfaurarea procesului instructiv- educativ
din unitatile de invatamant;
b) activitati de cunoatere i caracterizare psihopedagogica a elevilor;
c) activitati de planificare i proiectare a procesului de predare i invatare;
d) activitati didactice efective, constand in proiectarea, evaluarea i realizarea lectiilor (a
unitatilor de invatare), finalizate prin sustinerea unei lectii de proba;
e) activitati de cunoatere a problemelor specifice ale managementului institutiilor de
invatamant."
Ghidul de fata a fost elaborat in intentia de a asigura o temeinica cunoatere necesara
formarii de calitate a competentelor didactice (de proiectare, organizare, desfaurare i realizare a
activitatilor didactice, evaluare), precum i a unor competente pedagogice care se materializeaza in
formarea i dezvoltarea unor atitudini pozitive i responsabile fata de elevi, fata de parinti, fata de
comunitate, fata de colegi i fata de propria dezvoltare socioprofesionala.
In prima parte, predominant informativa, sunt prezentate documentele curriculare pe care un
cadru didactic trebuie sa le studieze (indiferent de experienta la catedra), sa le analizeze i sa le
transpuna in documente curriculare personalizate (programari/planificari pe diferite intervale de
timp). Consideram ca debutul studen^ilor in activitatea practica in aceasta faza de formare
prfesionala trebuie sprijinit prin reactualizarea cunotin^elor pe care le-au parcurs in ciclul de
licenta. Este motivul pentru care am sintetizat elementele principale pe care le-au parcurs la
disciplinele din modulul pedagogic (psihologia educationala, teoria i metodologia curriculumului,
teoria i metodologia instruirii, teoria i metodologia evaluarii, managementul clase de elevi,
didactica specialitatii, instruire asistata de calculator, practica pedagogica din invatamdntul
obligatoriu). De asemenea, cea mai mare parte din instrumentele de lucru prezentate in acest ghid
vor fi valorificate i in portofoliul de evaluare finala pe care absolven^ii il vor realiza i prezenta in
cadrul examenului final. Numai dupa promovarea acestui examen se elibereaza Certificatul de
absolvire a studiilor psihopedagogice.
4
In partea a doua sunt prezentate cateva instrumente care sa sprijine atat studen^ii, cat i
profesorii - mentori pentru realizarea de calitate a atribu^iilor i pentru sistematizarea diversita^ii de
date i informal pe care acetia le colecteaza in stagiile de practica din cele doua semestre.
Instrumentele din acest ghid pot fi utilizate integral sau selectiv in func^ie contextul educational sau
de optiunile profesorului - mentor. Men^ionam ca instrumentele din acest ghid au fost preluate din
lucrari ale cadrelor didactice din facultatea noastra (prof. univ. dr Stan Pan^uru, prof. univ. dr.
Rodica Mariana Niculescu, prof.univ.dr. Elena Cocorada, conf. univ. dr. Toader Palawan, conf.
univ. dr. Mariana Norel, conf. univ. dr. Liviu Plugaru, lector univ. dr Mihaela Voinea), precum i din
literatura de specialitate ( a se vedea bibliografia).
Partea I
I. Fundamente teoretice ale practicii pedagogice
Sugestii pentru mentorii de practica pedagogica
Pentru a veni in sprijinul profesorilor - mentori de practica pedagogica sugeram
realizarea urmatoarelor activitati pe durata stagiilor de practica:
- realizarea unui instructaj verbal al practicantilor referitor la: istoricul colii;
organigrama structurala i organigrama functionala a colii; managementul institutiei; infrastructura
colii i dotarile aferente; evaluari ale colii de diferite structuri de indrumare i control; dinamica
populatiei colare i a specializarilor in care sunt pregatiti elevii; cadrele didactice i personalul
paradidactic; servicii educationale la nivelul unitatii colare; performance i contraperformante din
ultimii 3 ani; directii prioritare de dezvoltare unitatii colare in etapa urmatoare etc.;
- organizarea activitatii de documentare a practicantilor prin facilitarea modalitatilor de
consultare: a documentelor curiculare (planuri de invatamant i programele disciplinelor,
planificari anuale, semestriale, proiecte de unitati de invatare i de lectii, planificarea activitatii
comisiei metodice de specialitate, a comisiei metodice a dirigintilor, a comisiei de asigurare a
calitatii din coala); a portofoliului profesorului ; a Planului de Dezvoltare Institutional
(Planului Operational);
- implicarea practicantilor in diferitele activitati pe care le face un cadru didactic ( orar,
serviciu pe coala, comisii nondisciplinare etc.);
5
- programarea asistentelor la orele de specialitate;
- programarea sustinerii lectiilor;
- bilantul stagiului de practica
I.1. Competence specifice
Competence specifice, ce se urmaresc a fi formate prin activitatile din programa acestei discipline
sunt:
Identificarea caracteristicilor sistemului de invatamant preuniversitar i universitar prin
analiza documentelor curriculare, a reglementarilor referitoare la structurile organizatorice, la
modalitatile de functionare i la managementul institutional.
Operarea cu informatiile de la disciplinele de specialitate i integrarea lor in analiza i
interpretarea situatiilor educative specifice invatamantului secundar superior, tertiar i universitar
Proiectarea, conducerea i evaluarea activitatilor didactice realizate cu elevii din
invatamantului secundar superior, tertiar i universitar.
Analiza critic-constructiva i autoevaluarea calitatii proiectelor didactice i a lectiilor
realizate
Aplicarea unor metode, tehnici i instrumente adecvate de cunoatere a elevilor i
studentilor in vederea tratarii diferentiate i a consilierii acestora.
Participarea la activitatile de dezvoltare institutional i la activitatile metodico-
tiintifice derulate in coala
Colaborarea cu membrii comunitatii colare i cu familiile elevilor.
Interpretarea colii ca organizatie sociala;
Evaluarea calitatii ofertei educationale a unei unitati de invatamant prin intermediul
criteriilor i indicatorilor de performanta din Standardele de autorizare/acreditare elaborate de
ARACIP.
I.2. Categorii de activitati de practica pedagogica
A. Cunoa^terea generala a colii/liceului sau a facultatii sub aspect organizatoric,
administrativ, functional, managerial prin studiul documentelor specifice (Legea nr.1/2011,
Regulamentul de organizare i funcfionare a colii, Regulamentul de ordine interioara, Raportul de
evaluare interna a unitafii de invafamdnt (Raportul ARACIP), hotarari/decizii interne referitoare la
organizarea i funcfionarea comisiilor din unitatea de invafamdnt etc.). A se vedea Anexa 1.
6
De asemenea, recomandam implicarea practicantilor in activitati care sa permita
familiarizarea cu ethosul colii prin participarea la: activitatile curente sau periodice (serviciul pe
coala, intocmirea orarului colii, la activitatile cultural-educative, la competitii, la alte activitati de
dezvoltare institutional), precum i cu proiectele educationale pe care institutia de invatamant le
implementeaza.
B. Observarea activitatilor didactice desfaurate in unitatea de invatamant/facultate,
completarea fielor de observare a comportamentului elevilor i studentilor, analizarea actvitatilor
la care s-a asistat, impartairea experientelor personale din perioadele de practica, evidentierea unor
exemple de bune practici observate in contextul activitatilor didactice din unitatea de invatamant,
implicarea in realizarea unor activitati colare sau extracolare .
C. Studiul documentelor care stau la baza proiectarii desfa^urarii activitatilor
instructive - educative din unitatea de invatamant: documente curriculare (planurile de
invatamant, programele colare, planificarile anuale i semestriale, proiectarea unitatilor de
invatare, proiecte de lectii); documente referitoare la rolurile/functiile cadului didactic ( statutul
cadelor didactice, fia postului, programul de dezvoltare profesionala etc.), inclusiv la functia de
diriginte; documente de cunoa^tere i caracterizare a elevilor (fie psihopedagogice, plan
individualizat de invatare, portofoliul elevului etc.). In acelai timp este necesar ca practicantii sa
elaboreze documentele necesare sustinerii personale a activitatilor didactice stabilite (proiecte
de lectii, fie de lucru, fie de evaluare a elevilor, alte auxiliare didactice).
I.3. Tipuri de practica pedagogica
Practica de documentare
Apreciem ca la baza unei temeinice abordari a educatiei realizata de coala, sta cunoaterea
cat mai exacta a documentelor cu caracter normativ. Pentru a evita pericolul unei false cunoateri a
mediului colar de catre practicanti, sugeram ca in cadrul acestui tip de practica sa se realizeze
activitatile mentionate in paragraful 1.2.A i C.
Practica observativa
Acest tip de practica continua i la acest nivel in scopul familiarizarii studentilor cu
elementele specifice acestor cicluri de instruire, precum i cu strategiile i stilurile de instruire pe
care cadrele didactice le utilizeaza mai frecvent in in deplinirea atributiilor care le revin.
7
Prima problema care se ridica este ce anume trebuie sa observam? Ce este de fapt, practica
observativa?
In general, a observa inseamna a cunoate, a examina un proces, un obiect, a face constatari,
remarci la ceea ce ai privit cu atentie. Aceasta este o definite larga, frecvent utilizata in activitatile
cotidiene. Observarea comportamentul didactic presupune: cunoaterea, examinarea, consemnarea
i aprecierea activitatii didactice privite cu atentie (tocmai de aceea vorbim despre practica
observativa sau pasiva - in sensul ca observatorul nu participa direct in desfaurarea activitatii)
Dei, la prima vedere pare relativ simplu, observarea activitatii didactice va dobandi valente
formative doar daca sunt respectate urmatoarele conditii:
- stabilirea clara a ceea ce dorim sa observam (dorim sa observam cum realizeaza
cadrul didactic desfaurarea lectiei/ seminarului, urmarim modul in care activizeaza
elevii/studentii, dorim sa observam cum comunica.) Pentru a realiza cat mai corect o
observatie, trebuie sa ne bazam pe cunotinte solide despre tot ce inseamna
activitatea didactica (nu putem observa, cu profit profesional, ceeea ce nu tim/ nu
cunoatem!!!).
- asigurarea conditiilor optime de observare (plasarea in spatiu cat mai adecvata
astfel incat sa observam cu uurinta atat elevii cat i cadrul didactic, i, in acelai
timp, sa fim o prezenta discreta, pentru a nu inhiba elevii)
- inregistrarea optima a actelor observate (pregatirea fielor de observatie,
folosirea culorilor, a prescurtarilor pentru a economisi timpul )
- revizuirea notitelor, aprecierea, reflectia asupra datelor observate (acordarea
unui timp necesar revederii celor notate in scopul lamuririi neclaritatilor, a
impartairii unor experinete, idei etc.) de preferat este ca atunci, cand este posibil,
aceaste comentarii sa aiba loc imediat dupa ora pentru a nu interveni efectele uitarii.
Pentru o mai buna inregistrare a comportametului didactic am preluat din literatura de
specialitate i va prezentam mai jos cateva sugestii.
Reflectati asupra importantei profesiei.
Incercati sa va reamintiti sau sa revedeti partea teoretica la care face referire fia de
observare.
Respectati munca altora.
Emiteti judecati asupra activitatii i mai putin asupra personei cadrului didactic.
Nu fiti foarte aspri in a judeca activitatea celuilalt.
Gasiti cat mai multe alternative pentru comportamentele observate.
8
Subliniati" aspectele pozitive ale lectiei/activitatii.
Gasiti in activitatea asistata elemente pe care le-ati putea aplica in activitatea dumneavoastra
viitoare.
Inregistrati obiectiv mai degraba decat sa emiteti judecati asupra a ceea ce observati.
Intelegeti observarea prin prisma contextului educational.
Observati in cunotinta de cauza", adica cititi fia i materialele adiacente.
Transpuneti-va in situatia cadrului didactic i incercati sa-i intelegeti comportamentul.
Contientizati factorii perturbatori interni i externi ai evaluarii.
Argumentati enunturile proprii cu fapte concrete observate.
Fiecare cadru didactic este in felul lui un model de la care puteti invata.
Reflectati la ceea ce va constitui propriul dumneavoastra stil de predare.
Pastrati-va simtul umorului.
Nu folositi ironia distructiva.
Apropiati-va cu grija, cu dragoste, dar i cu respect fata de elevi.
Folositi perioada de practica pedagogica pentru a acumula cat mai multe abilitati. Practica
observativa nu se reduce doar la asistenta la lectii. Intr-o institute de
invatmant sunt de observat i de consemnat ca observatii i ceea ce se petrece in alte sectoare ( vezi
subcapitolul Alte tipuri de practica)
Practica activa/de predare
Consta in asumarea efectiva a rolurilor ce tin de activitatea de predare - de la proiectarea
unitatii de invatare i a lectiei, la elaborarea/confectionarea/procurarea mijloacelor/materialelor
didactice, la predarea efectiva a lectiei i la evaluarea elevilor/ autoevaluarea activitatilor tinute, etc.
In prealabil studentul trebuie sa consulte planificarea semestriala. Se realizeaza la clasele la care s-a
facut practica observativa i la fiecare nivel de clasa din coala respectiva. Stabilirea clasei i a
subiectului lectiei care urmeaza a fi predata se face cu doua saptamani inaintea datei programata
pentru tinerea acesteia. Predarea se poate face doar dupa aprobarea proiectului de lectie de catre
mentor. Aprecierea prestatiei studentului-profesor se face de catre mentor la sfaritul zilei sau la
finalul analizei activitatii respective. In stabilirea notei pentru lectia predata mentorul are in vedere,
cel putin,
9
urmatoarele criterii: calitatea proiectului lectiei i calitatea tiintifica i metodologica a prestatiei
studentului. Aprecierea practicantului pentru lectia tinuta se face prin nota intreaga (nefractionata) .
In acest tip de practica sunt incluse i activitatile din cadrul comisiei metodice de
specialitate, a comisiei dirigintilor, a comisiei pentru asigurarea calitatii etc.( a se vedea i Tabelul
de mai jos)
Alte tipuri de practica pe care studentii le efectueaza:
practica de zi;
practica activitati comisii;
practica de observare i de familiarizare cu organizarea desfa^urarea activitatilor
educative, culturale i sportive;
practica de observare i de familiarizare cu organizarea desfa^urarea activitatilor
cu parintii (lectorate, edinte, consiliere) etc.;
practica de observare i de familiarizare cu problematica managementului clasei
de elevi;
practica de documentare pe probleme specifice managementului institutiilor de
invatamant.

Tabel sintetic privind tipurile de practica pedagogica
Nr.crt. Tipul de practica Observatii*
1 Practica de documentare
Studiul i sinteza documentelor normative pentru
fiecare tip de unitate de invatamant
2 Practica observativa/ Asistenta
Explicarea proiectului de lectie, analiza lectiei
3 Practica de predare Indrumare proiecte de lectii; analiza lectiilor
4 Practica de zi
Instructaj, analiza, completari procese verbale
5 Practica activitati comisii
Organizarea intalnirilor din comisii, analiza
observatiilor i problemelor dezbatute

10

Durata practicii pedagogice in scoala este de 20 de ore, din care: 4 ore documentare, 4 ore
practica observativa, 2 ore practica activa, 4 ore practica de zi, 6 ore pentru celelalte tipuri de
practica.
I.4. Ce (cine) este un cadru didactic competent?
Arta predarii, oricat de imaginativa ar fi, ii
revendica baze normativ- tiin{ifice distincte"
(D. Potolea, 1989, p.133)
Profesionalismul didactic nu poate fi discutat fara a face apel la un concept cu care este in
stransa legatura, anume cel de, competenfa didactica (pedagogica).
Adesea se spune ca un cadru didactic profesionist este cel care este competent, care are anumite
competente afirmate i recunoscute.
6
Practica de observare i de
familiarizare cu organizarea i
desfaurarea activitatilor educative,
culturale i sportive
Instructaj, modele de organizare, proceduri de
urmat
7
Practica de observare i de
familiarizare cu organizarea i
desfaurarea activitatilor cu parintii
(lectorate, edinte, consiliere )etc.
Documente, analize, planuri de masuri
8
Practica de observare i de
familiarizare problematica
managementului clasei de elevi
Utilizarea instrumentelor de cunoatere a elevilor;
strategii de gestionare a conflictelor la nivelul
clasei
9
Practica de documentare pe probleme
specifice managemen- tului institutiilor
de invatamant.
Prezentarea PDI si a P.O. al initatii de invatamant
10 Bilant (general i individual
Raport general i rapoarte individuale de practica;
colaborarea cu coordonatorul de practica
11
In sensul cel mai larg, prin competenfa pedagogica se intelege capacitatea unui educator
de a se pronunta asupra unei probleme pedagogice, pe temeiul cunoaterii aprofundate a legitatilor
i determinarilor educative.
In sens restrans, se refera la capacitatea unei persoane de a realiza la un anumit nivel de
performanta totalitatea sarcinilor tipice de munca specifice profesiei didactice.
Anderson (1986) definete competentele drept "cunotinte, deprinderi i atitudini necesare
in vederea asumarii rolului de cadru didactic. Aceste competente sunt de ordin cognitiv, afectiv,
conativ i practic. Ele au o dubla natura: de ordin tehnic i didactic in pregatirea continuturilor,
precum i de ordin relational, pedagogic i social in adaptarea la interactiunile din clasa" (Buletinul
CNFP.nr.2/2002, p.35)
Analizand definitiile propuse de specialitii amintiti, competenta poate fi descrisa ca fiind o
sinteza a cunotintelor, aptitudinilor i atitudinilor specifice unui anumit domeniu pe care o
persoana le detine la un moment dat, la diverse niveluri de performanta.
De asemenea trebuie sa subliniem faptul ca prin conceptul de competenta, se evidentiaza i
rolul experientei dobindite i teoretizate". M.Altet arata ca in invatamant competentele acopera
totalitatea cunotintelor i deprinderilor aplicate in planificare, organizare, pregatirea cognitiva a
lectiei precum i experienta practica provenita din reactiile clasei de elevi."(ibidem)
Cu alte cuvinte, practica este o sursa pretioasa a formarii profesionalismului didactic,
deoarece ea furnizeaza cadrului didactic experiente inedite cu efecte formative.
Astazi, notiunea de competenta pedagogica tinde sa fie folosita cu intelesul de standard
profesional minim.
Insa competenta poate i trebuie sa fie dezvoltata, astfel incat sa se ajunga la maiestrie
pedagogica. Pe masura acumularii experientei i a dezvoltarii aptitudinilor pedagogice o persoana
dobandete maiestrie pedagogica. Maiestria pedagogica se refera la o treapta superioara de
dezvoltare a unei competente pedagogice initiale i desemneaza un inalt nivel al competentei atins
prin antrenament, de natura sa permita obtinerea cu uurinta a unor realizari la nivel de expert"
(Huston R.W, p.27)
Cea mai cuprinzatoare i actuala imagine a competentelor pe care trebuie sa le detina un
cadru didactic o ofera profesorul Dan Potolea, de la Universitatea din Bucureti, care a elaborat
competentele generale ale cadrelor didactice: (apud. Molan, 2007, 99-101)
1. Competente didactice (proiectarea, conducerea evaluarea procesului
didactic)
- proiectarea unui demers didactic adaptat grupului tinta
12
- aplicarea adecvata la context a didacticii disciplinei
- utilizarea functionala a documentelor colare in proiectarea demersului didactic i in inregistarea
rezultatelor elevului
- abordarea unui demers pluri-, inter- i transdisciplinar prin realizarea de conexiuni intre
disciplina respectiva i alte domenii de cunoatere
- focalizarea pe conexiunile structurale i procesuale ale disciplinei
- folosirea unei varietati de strategii educationale i, in special, pe a celor centrate pe elev
- crearea, facilitarea i valorificarea de situatii de invatare in context nonformal i informal
- conceperea i utilizarea de strategii diferentiale
- utilizarea adecvata a modelelor de comunicare i actiune pentru accesibilizarea cunotintelor
- valorificarea potentialului pedagogic al diferitelor tipuri i strategii de evaluare
- integrarea eficienta in procesul didactic a metodelor i instrumentelor de evaluare adecvate
contextului
- elaborarea i utilizarea unor probe de evaluare care sa satisfaca anumite conditii tehnice
- utilizarea in procesul didactic a noilor tehnologii informational i de comunicare
2. Competente psihoeducationale
valorificarea metodelor de cunoatere a personalitatii pentru identificarea profilurilor
individuale ale elevilor i acordarea de sprijin adecvat pe parcursul dezvoltarii lor in coala
- identificarea nevoilor i dificultatilor de invatare i asistarea elevului in dezvoltarea propriilor
proiecte de depaire a acestora
- consilierea i asistarea elevului in optiunile sale colare i profesionale
- crearea de oportunitati egale tuturor elevilor
3. Competente psihosociale, manageriale i socio-educationale
Managementul clasei
- organizarea i conducerea sociala a clasei
- utilizarea metodelor de cunoatere i dezvoltare a grupurilor colare
- asigurarea unui climat socio-afectiv securizant, bazat pe incredere i cooperare
- selectarea continuturilor i a metodelor de natura sa stimuleze interesul i motivatia
elevilor
Dezvoltarea institutional
- colaborarea cu colegii de specialitate i de alte specialitati pentru a asigura o buna
pregatire elevilor
13
- participarea la procesul decizional in cadrul colii, in vederea construirii unei institutii
care invata
- promovarea unui sistem de valori specifice unei societati democratice
- stimularea comportamentelor prosociale i de participare civica
Parteneriate sociale i educationale
- urmarirea i imbunatatirea rezultatelor elevilorprin colaborarea cu familia
- antrenarea comunitatii locale in sprijinirea unor activitati colare i extracolare
- initierea de proiecte educationale de colaborare intre diferite institutii din comunitate i
din afara ei
Dezvoltarea profesionala
- manifestarea unei conduite reflexive i autoevaluative privind activitatea didactica
- deschiderea spre tendintele inovatoare din domeniul de specialitate, prin actualizarea
sistematica a cunotintelor din doemniul de profil i din cel psihopedagogic
- proiectarea i realizarea unui plan de dezvoltare profesionala
- implicarea in cercetarea-actiune
Aa cum se poate sesiza cu uurinta tabloul competentelor didactice de mai sus, acesta tine seama
atat de functiile clasice" ale profesorului (proiectare, conducerea invatarii, evaluare) dar i de noile
solicitari ale profesiunii didactice antrenate de schimbarile din societate (invatarea centrata pe elev,
legatura cu comunitatea, dezvoltarea profesionala)
Indiferent de punctul de vedere abordat, competentele didactice sunt legate mai ales de rolurile
cadrelor didactice. De fapt, sursele derivarii competentelor didactice sunt functiile didactice indeplinite i
rolurile profesorului.
I.5. Produsele curriculare
Inainte de inceperea practicii observative, studentii trebuie sa cunoasca, sa analizeze
principalele documente colare care reprezinta instrumentele proiectari didactice.
Aceste instrumente ar trebui studiate (cunoscute, analizate, evaluate) din perspectiva
urmatoarelor intrebari:
- Care este conceptia pedagogica care sta la baza acestor documente?
- Cum sa interpretez aceste documnete ?
- Care este utilitatea lor pentru mine (la ce ma ajuta)?
Prezentam in continuare, unul din documentele curriculare utilizate de cadrele didactice. Programa
colara este un produs curricular, care descrie oferta educationala a unei anumite discipline pentru un
parcurs colar.
14
I.6. Structura programei scolare 1.6.1.Nota de prezentare
1.6.2.Obiectivele cadru Sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate i complexitate. Ele se refera
la formarea unor capacitati i atitudini specifice disciplinei i sunt urmarite pe parcursul mai multor ani
de studiu.
1.6.3. Obiectivele de referinta
Specifica rezultatele ateptate ale invatarii i urmaresc progresia in achizitia de competente i de
cunotinte de la uhn an de studiu la altul.
1.6.4. Exemple de activitati de invatare
Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activitati de invptare. Programa
ofera cel putin un exemplu de activitate pentru fiecare obiectiv de referinta in parte. Exemplele de
activitati de invatare sunt construite astfel incat sa porneasca de la experineta concreta a elevului
Aceste exemple trebuie sa se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de invatare
1.6.5. Continuturile
Sunt mijloace prin care se urmarete atingerea obiectivelor cadru i de referinta propuse. Unitatile de
continut sunt organizate fie tematic, fie in conformitate cu domeniile constituvie ale diverselor obiecte
de studiu
1.6.6.Standardele curriculare de performanta/ modalitati de evaluare
Sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare
Sunt enunturi sintetice, in masura sa indice gradul in care sunt atinse obiectivele curriculare
Constituie specificari de performanta vizand cunotintele, competentele i comportamentele stabilite
prin curriculum
Reprezinta, pentru toti elevii, un sistem de referinta comun i echivalent, vizand sfaritul unei trepte de
colaritate.
I.7. Proiectarea didactica
Proiectarea didactica reprezinta procesul deliberativ, de fixare mentala a pailor ce vor fi
parcuri in realizarea instruirii i educatiei. 1.7.1.Tipuri de proiectare didactica
Putem distinge doua tipuri de proiectari avand drept criteriu perioada de timp:
a) . proiectarea globala
b) . proiectarea ealonata
a) . Proiectarea globala are ca referinta o perioada mai mare de instruire- ciclu sau an
de studii- i opereaza cu obiective, continuturi i criterii de evaluare mai largi, ce au in vedere
15
activitatile din institutiile colare. Concretizarea acestui tip de proiectare se realizeaza indeosebi
prin dimensionarea planurilor de invatamant i a programelor.
b) .Proiectarea e^alonata se materializeaza prin elaborarea programelor
de instruire specifice unei discipline i apoi unei lectii, aplicabile la o anumita clasa de elevi.
Cadrul didactic realizeaza o proiectare ealonata, raportandu-se la trei planuri temporale: anul
colar, semstrul colar, ora colara. El realizeaza o proiectare anuala i semestriala a disciplnei
pe care o preda, apoi o proiectare a unitatilor de invatare. Documentul orientativ pentru
elaborarea acestor planificari este programa colara a disciplinei respective.
Modelul curricular al proiectarii pedagogice presupune urmatoarele caracteristici:
- este centrat pe obiective i propune actiuni didactice specifice procesului
complex de predare-invatare-evaluare
- punctul de plecare il constituie obiectivele stabilite pentru elev in spiritul unui
invatamant formativ, bazat pe valorificarea potentialului de autoinstruire-
autoeducatie a fiecarui elev/student
- intre toate elementele activitatii didactice (obiective-continut-
metodologie-evaluare) se stabilesc raporturi de interdependenta, determinate de
rolul central al obiectivelor pedagogice
- asigura echilibru dintre pregatirea de specialitate a formatorilor(conceputa
interdisciplinar, cu o disciplina principala" i cel putin una secundara") i
pregatirea psihopedagogica. (Cuco,pp.313- 314)
1.7.2. Etapele proiectarii didactice
Va reamintim un algoritm al proiectarii didactice, pe care autorii (I. Jinga i I. Negret) l-au
construit sub forma raspunsurilor la patru intrebari:
16

Ghid - proiectarea didactica (*** Predarea interactiva centrata pe elev, Bucure^ti, 2005,
MEC)

I.Ce voi face?
Precizarea in mod clar a obiectivelor
educationale
II. Cu ce voi face? Stabilirea resurselor educationale
III. Cum voi face
Stabilirea strategiei educationale potrivite
pentru realizarea obiectivelor
IV. Cum voi ti daca s-a realizat ceea ce
trebuia?
Stabilirea unui sistem de evaluare a eficientei
activitatii pe care o vom realiza.
De ce Identificarea De ce este valoroasa pentru elevi aceasta
voi obiectivelor tema?
face?

Cum se leaga ea de experienta lor

personala i de interesele lor?

Ce vor fi capabili sa faca elevii in timp

scurt, prin invatarea temei?

Ce le va permite ea elevilor sa faca sau sa

inteleaga in viitor?

Ce ocazii de reflectie le ofera elevilor
17


aceasta tema? Cum ii va pregati ea pe elevi pentru
a afla mai mult i a intelege mai bine aceasta tema?
Ce voi
face?
Selectarea
confinuturilor
Ce cunotinte cuprind continuturile
selectate?
Cunotintele indeplinesc cerintele de
necesitate i suficienta?
Sunt in concordanta cu obiectivele stabilite?
Ce cunotinte vor fi explorate de elevi i care
transmise de mine?
Ce aspecte invita pe elevi la continuarea
investigatiilor sau un alt tip de actiune, dupa lectie?
Cum se leaga tema de ceea ce am predat sau
voi preda mai departe?
Cum voi
face?
Analiza
resurselor
umane
relatia profesor - elev
caracteristici ale grupului
experienta de invatare
ritmul de invatare
atitudinea fata de invatare
motivatia pentru invatare
stilul de invatare
trebuinte, aspiratii, interese
particularitati psihologice i de varsta
marimea grupului
gradul de omogenitate
aptitudini faa de disciplina
competenta psiho-pedagogica i metodica a
profesorului
competenta in specialitate
valori, atitudini, aspiratii, convingeri
18
1
procedurale Cum voi proceda pentru atingerea obiectivelor?
Ce traseu al gandirii sa folosesc?
Care va fi gradul de dirijare a invatarii?
Ce metode ar fi foarte potrivite?
Ce tip de invatare ar trebui sa stimulez?
De ce mijloace, materiale am nevoie?
Cum sa-i organizez pe elevi?
De cat timp am nevoie pentru a-mi realiza obiectivele
propuse?
Ce avantaje prezinta tipul de strategie ales?
Ce dovezi vor exista ca elevii au invatat ceva din lectie?
Ce pot realiza elevii pentru a demonstra ca au atins
obiectivele?
Conform noului curriculum, planificarea/proiectarea calendaristica/semestriala este un document
administrativ, care asociaza intr-un mod personalizat elemente ale programei (obiective cadru-obiective
de referinta i continuturi) cu alocarea unei durate, considerata optima de catre cadrul didactic, pe
parcursul unui an colar.
Elaborarea planificarii calendaristice parcurge urmatoarele etape (vezi M. Manolescu, 2005):
- Analiza atenta a programei (citirea personalizata!);
- Stabilirea succesiunii de parcurgere a continuturilor;
- Corelarea fiecarui continut in parte cu obiectivele de referinta vizate;
- Verificarea concordantei dintre traseul educational propus de catre cadrul didactic i
oferta de resurse didactice de care poate dispune(manuale, ghiduri etc);
- Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare continut,in concordanta cu
obiectivele de referinta vizate.
1.7.3.Modele orientative de planificare calendaristica semestriala.
Redam mai jos doua modele orientative de planificare calendaristica i semestriala.
coala .................... Practicant/Cadru didactic ............
Disciplina ................... Clasa.......................
19
Aria curriculara................ Disciplina cu nr.ore/saptamana ..........
An colar ..........................

Un alt model pentru planificarea calendaristica ar fi cel propus de M. Manolescu (2006,
p.58)

Atenfie! Rubrica * observatii" este una din cele mai importante, deoarece aici ar trebui
consemnate toate aspectele pozitive sau negative ce au aparut pe parcurs i care pot conduce la
optimizarea activitatii!
Aadar, prin aceasta rubrica evaluam proiectul realizat la inceputul semestrului.
De exemplu, putem constata ca pentru o anumita unitate de invatare a fost alocat un timp
insuficient, ca anumite unitati de invatare sunt mai indicate spre inceputul/ sfaritul semestrului, ca
a fost dificil de atins anumite obiective etc.
1.7.4. Proiectarea pedagogica a unei unitati de invatare detaliaza proiectarea semestriala i
presupune urmatoarele activitati:
=> precizarea obiectivelor specifice unitatii de invatare respective, pornind
de la obiectivele de referinta formulate in proiectarea semestriala; =>
analiza continutului capitolului/ unitatii de invatare;
=> delimitarea activitatiilor/ lectiilor care asigura realizarea obiectivelor
specifice corelate cu continuturile unitatii de invatare; => formularea obiectivelor
operationale (concrete) corespunzator fiecarui obiectiv specific;
Unitatea de
invatare
Obiective de
referinta
Continuturi
Nr.ore
alocate
Saptamana Observatii
Semestrul I

Semestrul al Il-lea

Nr.
Crt.
Unitati de invatare Obiective de referinta Nr.ore alocate Saptamana Observatii*

20
=> precizarea resurselor necesare realizarii obiectivelor operationale; => metodologia
de evaluare a realizarii obiectivelor operationale.
De mentionat ca, in conceptia actuala, prin unitate de tnvafarese intelege O structura didactica
deschisa i flexibila, care are urmatoarele caracteristici:
=> determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin
integrarea unor obiective de referinta sau competente specifice; => este
unitara din punct de vedere tematic;
se desfaoara in mod sistematic i continuu pe o perioada de timp; se
finalizeaza prin evaluare."
1.7.5. Proiect de unitate de invatare Structura unui proiect de unitate de invatare
trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: Proiectarea unitatii de invatare
coala.................... Practicant/Cadru didactic .....
Disciplina................... Clasa
Unitatea de invatare ............... Nr. ore alocate
An scolar.........................

Partea a Il-a II. Elemente aplicative ale practicii
pedagogice II.1. Instrumente destinate observarii comportamentului didactic
Grilele de observatii sunt elaborate in functie de obiectivul propus. De exemplu, putem avea ca
obiectiv observarea modului in care cadrul didactic confirma raspunsurile bune ale elevilor (confirmari ce
pot fi verbale sau nonverbale sau atat verbale cat i nonverbale); un alt obiectiv il poate constitui corectarea
erorilor elevilor, sau frecventa interactiunilor profesor- elev etc.
Continu
turi
(detalier i)
Obiective
de
referinta
Obiective
operationale
Activitati
de
invatare
Resurse
procedurale
Resurse
materiale
Resurse de
timp
Evalu
are
Obser
vatii



21
II.l.l.Grila de observatie privind confirmarea raspunsurilor bune date de elevi de catre
profesor
Obiectiv: masurarea numarului de confirmari i identificarea modurilor de confirmare puse in practica de
catre cadrul didactic.
coala , Clasa ...... , Data ........................................
Disciplina Subiectul ...................
Durata Student-practicant ....
Confirmarea raspunsurilor bune date de elevi de catre profesor

Alte observatii:
Analiza observatiilor:
1. Jinand seama de natura lectiei confirmarile sunt:
- suficiente
- insuficiente
2. Confirmari suficient motivate (incurajari personale,recurgerea la prenumele elevilor)
- da
- nu
3. Jinand seama de natura exercitiilor modul de confirmare (verbala,nonverbala) este:
- bine adaptat ritmului exercitiilor
- insuficinet adaptat ritmului exercitiilor

Verbala Nonverbala Total
Confirmarea
greelii
Solicitarea
confirmarii
elevilor
Individuala

Individuala

Colectiva

Colectiva

Total

22
II.1.2. Grila privind modul de stimulare al elevilor
Obiectiv: identificarea tipurilor de intervenjii ale cadrului didactic, care vizeaza stimularea elevilor
i masurarea varietdjii i eficacitafii repertoriului sau de intervenjii de tip ajutor direct".
coala ......................... , Clasa....................................... , Data.
Disciplina .................................... Subiectul ...........................
Durata .......................................... Student-practicant .............

Analiza observatiilor
1. Bogatia ........................................................... repertoriului de interventii:
2. Influenta asupra activitatii elevilor .............................
3. Claritatea directivelor .................................................
4. Sensibilitate fata de reactiile noverbale ale elevilor
II.1.3. Fi
?
a de evaluare a lectiei predate
coala ......................................................................
Cursant/ Cadru didactic .......................................
Clasa la care preda ................................................
Disciplina de studiu ...............................................
Subiectul lectiei ......................................................
Cum ajuta cadrul didactic elevii
Nr. De interventii Exemple
Interesul manifestat fata de elevi

Intrebari destinate ghidarii
elevilor

Aducerea de informatii - reluarea
unei explicatii

Numarul de directive date

Schimbari ale activitatii

Concretizari, ilustrari

Alte observafii:
23

Grupa
Activitatilor
urmarite
Indicatori Scala de evaluare
I. Proiectarea i
organizarea
lectiei
Insuf
icient
satisfacator bine F.bine
1. Elaborarea proiectului i pregatirea
conditiilor necesare desfaurarii lectiei

- documentarea tiintifica i metodica

- definirea obiectivelor

-corelatia dintre obiective i celelalte
componente ale actului didactic

- organizarea clasei, aspectul estetic,
igienic

- asigurareamijloacelor de invatamant

-organizarea colectivului

24
II. Desfaurarea
lectiei
2. valente educative

3. Continutul tiintific

4. Corelatii intra- i interdisciplinare

5. Caracter practic aplicativ

6. Alegerea i folosirea metodelor de
predare-invatare

7. Imbinarea diferitelor forme de
activitate


8.Integrarea mijloacelor de invatamant


9. Crearea motivatiei; activizarea
elevilor


10. formarea deprinderilor de activitate
independenta


11. Strategii de diferentiere i
individualizare


12. Strategi de accentuare a caracterului
formativ


13. Densitatea lectiei


14. Evaluarea permanent-formativa

III.
Comportamentul
propunatorului
15. Organizarea,indrumarea,
conducerea, controlarea activitatii de
invatare

16. Creativitatea in conceperea i
conducerea lectiei

17. Perseverenta in realizarea
obiectivelor

18. Conduita in relatiile cu elevii

19. Capacitatea stapanirii de sine i
preznta de spirit

IV.
Autoevaluarea
20. Autoanaliza i autoaprecierea
obiectiva

25

RECOMANDARI.
Nota acordata Semnatura evaluatorului
II. 1.4. Utilizarea timpului didactic
Numele observatorului: ............................................ Data i durata observatiei ...................
Profesorul - student observat: ....................................................................................
Subiectul lectiei .......................................................................................................
Obiectivele lectiei:
Obiectivul observatiei: Examinarea comportamentelor de management al timpului
Instructiuni pentru observator: Inregistrati evenimentele lectiei folosind modelul R. Gagne, i masurati
timpul utilizat la fiecare. Apreciati modul de distribuire al timpului in corelatiei cu obiectivele urmarite i
apreciati adecvarea lor, folosind o scala cu trei trepte.

Aprecierea globala i argumentarea ei
Evenimentele
lectiei
Timpul
propus
Timpul
consumat
Aprecierea modului de
adecvare la obiectivele
urmarite
Observatii
1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

26
II.1.5. Fa de observatie a activitatii didactice
1. Unitatea ....................................................................................... de invatamant
Clasa .............................. ora ........... data ................
Evaluarea resurselor umane (clasa) ............................................ i materiale
Numele i prenumele cadrului didactic la care se asista .................................
Specialitatea ........................................ Vechimea in invatamant ....................
Gradul didactic ................................ Vechimea in unitatea de invatamant ..
2. Disciplina .................................................................................
Subiectul activitatii didactice/lectiei ...............................................................
Unitatea de invatare din care face parte ..........................................................
Tipul activitatii didactice/lectiei ......................................................................



3. Observatii privind desfa^urarea activitatii didactice
Desfa^urarea activitatii
Evenimentele lectiei
Activitatea profesorului Activitatea elevilor
Observatii
1. Organizarea activitatii/clasei
de elevi

2. Captarea atentiei

3. Verificarea i actuali- zarea
achizitiilor anterioare

4. Anuntarea obiectivelor i a
temei abordate

5. Prezentarea materialului
stimul

6. Asigurarea dirijarii invatarii


7. Fixarea i aplicarea
cunotintelor/obtinerea
performantei

8. Evaluarea performan- telor

9. Transfer/tema de casa

27


II.1.6. Analiza - sinteza a activitatii asistate
PARAMETRI ANALIZA JI I EVALUAJI SCALA
1 2 3 4 5
1. Aprecieri asupra strategiei generale a lectiei/activitatii
Tipul de strategie

Calitatea obiectivelor educationale ale lectiei/activitatii

Compatibilitatea continutului activitatii, timpului, metodelor de
predare-invatare
i a celor de evaluare cu obiectivele stabilite

2. Conduita de organizare, dirijare i control a activitatii
Succesiunea logica a secventelor didactice

Abilitatea in conducerea activitatii de invatare prin alegerea
strategiilor, formelor de organizare

3. Conduita explicativa i de comunicare
Accesibilitatea limbajului de specialitate

Fundamentarea explicatiei

Expresivitatea i relieful comunicarii

Limbajul nonverbal

4. Conduita de solicitare i orientare
Repartizarea solicitarilor (frecventa, organizare)

Cantitatea i diversitatea informatiei

Compatibilitatea metodelor cu obiectivele vizate

5. Conduita evaluativa a profesorului
Noteaza i apreciaza elevii

Concordanta modului de evaluare cu specificul predarii- invatarii

Prezentarea argumentatiei in evaluare

6. Managementul clasei
Ritmul de prezentare

Incadrarea in timp

Monitorizarea elevilor

Rezolvarea situatiilor neprevazute

7. Climatul psihosocial al clasei
Prezentarea generala a profesorului

Atitudinea faa de elevi

Mentinerea tonusului afectiv-emotional

8. Aprecieri sintetice asupra activitatii

Incadrarea in scenariul activitatii didactice

Expresivitatea i relieful activitatii

Calitatea stilului didactic

Randamentul i eficienta activitatii/gradul de realizare a
obiectivelor

Impresia generala

Student,
28
II.1.7. Fi
?
a de observatie a comportamentului didactic **

Comportamente
didactice
Calificativul
acordat
Argument Reflectii
I. Conduita didactica

1. Realizarea
momentului
organizatoric

2. Verificarea temei

3. Realizarea captarii
atentiei

4. Anuntarea temei i a
obiectivelor
operationale

5. Reactualizarea
cunotintelor necesare
noului continut

6. Predarea-invatarea
noului continut

7. Fixarea, consolidarea
noilor cunotinte

8. Realizarea feed-
back-ului

29

Alte aspecte:
9. Aprecierea i evaluarea
rezultatelor elevilor

10. Sarcini de lucru pentru
acasa

II. Conduita verbala i
nonverbala

1. Calitatea limbajului de
specialitate

2. Calitatea explicatiilor i
exemplelor folosite

3. expresivitatea
limbajului nonverbal
(mimica, gestica,postura)

4. Limbajul
paraverbal(tonul,
accentul, ritmul, tacerea)

5. Frecventa intrebarilor
directe/ inchise

III. Metodele de
predare-invatare
utilizate

IV. Mijloacele didactice
utilizate

V. Atmosfera generala de
desfaurare (stilul didactic
)

30
** Calificativele ce se pot acorda sunt suficient, bine i foarte bine. Orice calificativ acordat se justifica in
rubrica alaturata i eventual este insotit de unele reflectii (consemnari critice!) . Reflectiile se vor completa fie
la sfaritul activitatii, fie in orele de analiza a lectiilor.
Aceasta fia este indicat a fi utilizata dupa ce cursantul a dobandit o experienta de observare, pentru ca
justificarea calificativelor acordate i a reflectiilor sa fie bogate in continut, nuantate i cu efecte formative
evidente.
De asemenea aceasta fia poate fi folosita i in cadrul interasistentelor.
Fia poate fi folosita i ca un indicator al stapanirii limbajului pedagogic al cursantului i al gradului
de consolidare a deprinderilor de observare, inregistrare, analiza i interpretare a activitatilor i
comportamentelor didactice. (Portofoliul studentului!!)
II. 1.8.Chestionar pentru autoevaluarea progresului
O alta modalitate de autoevaluare care invita la reflectie o reprezinta completarea urmatorului chestionar:
1. Imediat dupa incheierea lectiei m-am simtit ..................................................................................
2. Cel mai bine in lectia de azi, am realizat.
31
4. Atmosfera din clasa
5. Elevii mei au fost multumiti de.

Date asupra starii de sanatate
Antecedente ereditare mediu ........

1 Date personale............................................................................
Date de
stare
civila(tata,
mama)
coli frecventate i localitatea in care au domiciliul stabil ....................
**

II.
conditii de

1

32

Starea
sanatatii.

Mentiuni medicale cu importanta invatamant
............................................................
Date despre mediul familial
Familia .........................
Caracteristicile vietii de familie
Gradul de integrare al elevului in familie
Atentia acordata formarii copilului
Influente extrafamiliale
Actiuni ale colii in colaborare cu familia

generala
a

pentru procesul de
III.
33
IV. Date asupra colaritatii
Situatia colara
Gradul de integrare a copilului in coala
Succese deosebite la concursuri,olimpiade, competitii
Activitatea in cercurile de elevi
Preocupari in afara colii
Factori explicativi ai reuitei sau nereuitei colare
Recomandari pentru ameliorarea nivelului de pregatire o educatie
V. Date asupra structurii psihologice
Caracteristicile proceselor intelectuale
1. Memoria
- viteza de memorare a cunotintelor (rapida, medie,lenta) ...........................
- durata pastrarii cunotintelor (de lunga durata, medie, de scurta durata)
reproducerea cunotintelor (fidela, creatoare, cu dificultati)
2. Imaginatia
- formele imaginatiei (reproductiva sau creatoare)
3. Gandirea
- capacitatea de a utiliza operatiile gandirii (analiza,sinteza, comparatia,
abstractizarea,generalizarea,concretizarea) ........................................................................
operatiile instrumentale (algoritmica i euristica)
- predominanta gandirii (convergenta sau divergenta)
4. Limbajul
- volumul vocabularului (bogat,sarac,mediu)
- forma de limbaj (concret,contextual,monologat,dialogat)
- limbajul general (coerent,incoerent,expresiv,inexpresiv etc)
- Constructia ideilor in cadrul comunicarii cu adultii i intre copii (exprimare bogata in idei, saraca)
............................
5. Atentia
- stabilitatea atentiei in timpul invatarii (la coala, acasa)
stabilitatea atentiei in jocul individual i in grup
- Concentrarea atentiei in raport cu anumiti factori perturbatori (f.buna, buna, slab a)
Caracteristici de personalitate
1. trasaturi temperamentale
- mobilitate (rapida,medie, lenta)
- stabilitatea conduitei (stabil,instabil)
- intensitatea reactiilor (retinut, exploziv)
- rezistenta la efort (rezistent,obosete uor)
2. Trasaturi de caracter
- Sociabilitatea ......................................................................................................
- Capacitatea de comunicare.................................................................................
- Spirit de prietenie .....................................................................................................
- Sinceritate ................................................................................................
- Respect fata de adult ..................................................................................................
- Politete .......................................................................................................................
34
- Simt de ordine .................................................................................................
- Harnicie ................................................................................................................
- Respect pentru munca .............................................................................................
3. Aptitudini
- Interese .........................................
- Inclinatii .......................................
- Preocupari ..................................
- Aptitudini ..................................
- Talent ..........................................
VI. Recomandari ..................
II.3. Instrumente destinate identificarii elementelor de cultura organizational in
$coala
II.3.1. Cateva repere teoretice privind cultura organizajionala Elemente
definitorii ale culturii organizational (apud Paun, E., 1998)
simbolurile, ceremoniile i miturile care exprima valorile i credintele de baza ale unei
organizatii i ale membrilor sai (W.Ouchi);
traditiile i convingerile unei organizatii, prin care aceasta se distinge de alte organizatii i care
asigura stabilitatea ei (H. Mintzberg);
model al convingerilor i expectatiilor impartaite de membrii unei organizatii, normele care
descriu comportamentul acestora (H.Schwartz, S. Davies);
nivelurile cele mai profunde ale ideilor de baza i ale convingerilor adoptate de membrii
organizatiilor (E. Schein);
set de valori apar^inand organizatiei, care-i ajuta pe membrii acesteia sa inteleaga scopul i
modalitatile de actiune (R. Griffin);
ansamblu de filozofii, ideologii, valori , credinte, prezumtii, ateptari, atitudini i norme
impartaite de membrii organizatiei (D. Hellriegel).
Concluzii:
conceptul de cultura organizationala inglobeaza elemente precum: convingeri, credinte, valori,
norme sau reguli, atitudini i comportamente impartaite de membrii organizatiei;
35
cultura organizationala este un sistem de referinta pentru identitatea unei organizatii;
membrii organizatiei adera intr-o masura mai mica sau mai mare la setul de norme, valori,
credinte, etc., fapt ce exprima etosul organizatiei respective.
II. 3.2.Modele ale culturii organizational 3.2.1. Modelul lui Geert Hofstede
In conceptia lui Hofstede culturile organizational se diferentiaza in functie de patru dimensiuni:
Distanta fata de putere - reprezinta gradul de inegalitate sociala manifestat prin dependenta
subalternilor fata de efi (distanta mare fata de putere) sau interdependenta intre efi i subalterni
(distanta mica fata de putere);
Individualismul / colectivismul - indica prelevanta culturala a intereselor indivizilor fata de cele
de grup / colective (culturile individualiste) sau a celor colective (culturile colectiviste);
Masculinitatea / feminitatea - indica valoarea sociala mai mare acordata arogantei (culturile
masculine) sau, dimpotriva, sensibilitatii i modestiei (culturile feminine);
Gradul de evitare a incertitudinii - se refera la maniera in care alteritatea i diferentele sunt
cultural acceptate sau nu. In culturile cu grad mare de evitare a incertitudinii, ideea dominanta
devine ce este diferit este periculos", iar in cele cu grad mic de evitare a incertitudinii sloganul
este ceea ce este diferit poate fi complementar".
3.2.2.Modelul lui Charles Handy
Modelul prezinta patru tipuri de cultura organizationala, astfel:
cultura de club" sau a puterii", construita in jurul i ca o prelungire a unei personalitati
centrale, promovandu-i valorile i convingerile; este cazul unor coli de dimensiuni mici ce se
identifica cu personalitatea celui ce o conduce (coala lui X);
cultura de roluri", definitorie pentru organizatiile birocratice (colile romaneti sunt, in
majoritate, organizatii birocratice);
cultura de sarcini", caracteristica organizatiilor cu structura matriceala, in care autoritatea este
delegata unor echipe de lucru; acest tip de cultura este intalnit in mediile inalt profesionalizate i
dinamice;
cultura de persoane", in care indivizii sunt cei mai important, managerii avand doar rolul de a
facilita i coordona activitatea.
3.2.3. Modelul lui Rob Goffee i Gareth Jones
Acest model clasifica culturile organizational prin raportare la doua dimensiuni:
solidaritatea - definita drept gandire comuna i scopuri comune";
36
sociabilitatea - definita ca mod de relationare interumana"
In functie de aceste doua dimensiuni autorii identifica patru tipuri dominante de cultura:
cultura fragmentata" - cu un nivel mic atat al solidaritatii cat i al sociabilitatii;
cultura de repa" - cu un nivel mic al solidaritatii dar mare al sociabilitatii;
cultura de mercenari" - cu un nivel mare al solidaritatii dar mic al sociabilitatii;
cultura comunala" - cu nivel mare pe ambele dimensiuni
Este important de precizat faptul ca nu exista o cultura organizational pura, ci intr-o organizatie se
intalnete, de regula, un amestec de culturi, cu dominanta uneia sau alteia.
Unele dintre metodele indicate pentru diagnosticarea culturii organizational colare i a
climatului colar sunt: ancheta pe baza de chestionar, observatia i ancheta pe baza de interviu. Oferim
mai jos cateva sugestii de instrumente care se pot folosi pentru determinarea aspectelor specifice de
cultura organizational colara.
II. 3.3. Cateva instrumente destinate cunoa^terii organizatiei/ culturii colare 3.3.1.. Chestionar
de analiza a culturii organizational (preluare Iosifescu, ,
2002):
Cititi cu atentie afirmatiile de mai jos i exprimti-va acordul fata de acestea, astfel:
1 - dezacord puternic
2 - dezacord relativ
3 - nu sunt sigur
4 - acord relativ
5 - acord puternic
37

Nr.
Crt.
Afirmatie 5 4 3 2 1
1. Simt disconfort sau jena atunci cand trebuie sa-mi
contrazic efii.

2. Baietii nu au voie sa planga i li se poate permite sa
se bata, in timp ce fetele au voie sa planga dar nu li
se permite sa se bata.

3. Mi se pare ca la serviciu sunt supus unui stres
deosebit de mare.

4. Trebuie ca, in orice imprejurare, sa fie mentinuta
armonia i sa fie evitate conflictele directe.

5. De regula efii directi iau singuri decizia pe baza
informatiilor disponibile i o comunica
subalternilor.

6. Stilul decizional pe care il practica efii mei directi
mi se pare a fi adecvat organizatiei colare i, in
general, intregului sistem de invatamant.

7. Pentru mine catigul material este mai important
decat relatiile bune cu efii mei directi.

8. Daca vrei ca o persoana competenta sa-i faca
munca aa cum se cuvine, este cel mai bine sa-i dai
instructiuni cat se poate de complete i precise.

9. Scopul principal el educatiei este a invata cum sa
te comporti".

10. Profesorii sunt nite intelepti care transfera
elevilor invatatura personala.

11. Pentru mine, a avansa in cariera sau intr-un
serviciu mai bun este mai important decat a avea o
viata linitita.

12. Majoritatea colilor ar putea merge mult mai bine
daca conflictele ar putea fi eliminate odata pentru
totdeauna.

13. A vorbi deschis i a spune adevarul verde in fata"
este o caracteristica de dorit a unei

38

persoane cinstite.

14. Elevii trebuie sa-i trateze intotdeauna pe profesori
cu respect, orice familiarism trebuind respins.

15. Pentru mine a avea o ocupatie care sa ma stimuleze
este mai important decat siguranta locului de
munca.

16. Ce este diferit este periculos.

17. Pentru mine este mai importanta posibilitatea de
a-mi alege activitatea pe care o desfaor la locul de
munca decat conditiile fizice de munca (spatiu,
lumina, caldura etc.)

18. Subordonatii dumneavoastra ateapta sa li se
spuna ce sa faca.

19. La un profesor competenta deosebita trebuie
apreciata mai mult decat atitudinea lui prietenoasa
cu elevii i colegii.

20. Elevii mei prefera moduri de invatare cu programe
fixe i sunt preocupati, in primul rand de
corectitudinea raspunsurilor.

21. Este foarte important pentru mine ca munca pe care
o desfaor sa-mi permita sa dispun de suficient
timp liber pentru a sta cu familia i a ma recrea.

22. In clasa trebuie ca toate initiativele educationale
majore sa vina de la profesori.

23. Obtinerea unor performante deosebite i echitatea
sunt mai importante decat solidaritatea i
egalitatea.

24. Se presupune ca profesorii au raspunsuri pentru
orice intrebare.

25. Scopul principal al educatiei este a invata cum sa
inveti".

26. Pentru mine este mai important ca oamenii sa- mi
recunoasca valoarea ca persoana i competenta
profesionala decat sa lucrez intr-o echipa in cadrul
careia primeaza obtinerea unor relatii optime de
cooperare.

27. Prefer sa nu schimb des coala in care predau.

28. De regula, in clasa, iau singur deciziile majore i le
comunic elevilor.

29. Eecul colar este un dezastru pentru elevi.

30. Ca profesor, respectiv director, trebuie sa ai
intotdeauna la indemana raspunsuri precise la
majoritatea intrebarilor pe care elevii, respectiv
subalternii, ar putea sa ti le puna.

31. Regulamentele i instructiunile nu trebuie
incalcate de subordonati nici chiar daca ei
considera ca acest lucru este in interesul colii.

39

40



Continuumul distanjei fata de putere:
40 ________________ 35 _________________ 20 _________________ H ________________ 0
Mare mica
Continuumul masculinitate - feminitate
30 20 10 0
maculinitate feminitate
Continuumul colectivism - individualism:

20
individualism

Continuumul evitarea incertitudinii:

32. Elevii mei prefera, mai presus de orice, temele
libere i sunt preocupati de calitatea discutiilor.

Distanja fata de Colectivism / Masculinitate / Evitarea
putere individualism feminitate incertitudinii
1 4 2 3
5 9 7 8
6 13 11 12
10 17 15 16
14 21 19 20
18 25 23 24
22

26 27
28

29 30

31

32
TOTAL TOTAL TOTAL TOTAL

40
30 10 0

colectivism


50
30
41
40

mica
20 10 0

mare
42
3.2.2. Interviul structurat - Ghid de interviu
Intrebari adresate parintilor:
1. Cum apreciati calitatea comunicarii intre dvs. i coala?
2. Considerati ca aceasta coala va pregatete la un nivel satisfacator copilul?
3. Cat de mult va implicati in pregatirea pentru coala a copilului dvs.?
4. Cat de des mergeti la coala pentru a afla informatii despre situatia colara a copilului dvs.
(din proprie initiativa, la invitatia cadrului didactic)?
5. Cum apreciati atmosfera din coala in care invata copilul dvs.?
Intrebari adresate elevilor:
1. Cum apreciezi calitatea comunicarii cu dascalul tau?
2. Atunci cand ai o problema personala, ai incredere sa discuti cu cadrul didactic?
3. Cum ti se pare atmosfera din coala / clasa ta?
4. Ce ai vrea sa se schimbe la nivelul colii / clasei tale?
5. Ce iti place cel mai mult la coala / clasa ta?
6. Ce inseamna sa ai o zi buna / proasta la coala?
Intrebari adresate cadrelor didactice:
1. Care sunt lucrurile care va motiveaza in activitatea pe care o desfaurati?
2. Carui lucru atribuiti succesul dumneavoastra in activitatea instructiv-educativa?
3. Cum apreciati calitatea comunicarii i a circulatiei informatiei in coala dvs.?
4. Relatiile cu colegii sunt atat profesionale, cat i de prietenie?
5. Va este clara misiunea organizatiei colare in care va desfaurati activitatea?
3.3. Ghid de observatie
A. Aspectul general al colii i al claselor
1. Distribuirea spatiilor existente in coala i amplasarea acestora (modalitatea de acces a elevilor)
2. Aspectul salilor de clasa (mobilierul i aranjarea acestuia, dotare tehnico-materiala,
preocuparea pentru personalizarea spatiului de instruire, curatenie etc.)
3. Aspectul holurilor (comparatie intre spatiul destinat circulatiei elevilor, respectiv cel al cadrelor
didactice)
4. Preocuparea pentru expunerea produselor elevilor in spatiul colii, exemplelor de bune practici,
trofeelor, medaliilor etc.
43
5. Avizierul colii (informatii, imagini i destinatia acestora - elevi, paring -, aspect estetic etc.)
B. Conduita membrilor colii (elevi, cadre didactice, personal auxiliar)
1. Ritualurile legate de evenimente particulare precum inceputul i sfaritul anului, intrarea in clasa I,
absolvirea etc.
2. Organizarea i participarea la diferite evenimente la nivelul colectivului profesoral: zile de natere,
pensionare, primirea noilor cadre didactice, sarbatori diverse - Craciun, Pate, Ziua colii, etc -
(frecventa intalnirilor, gradul de formalizare, accesul insotitorilor, subiecte de discutie, separarea
cadrelor didactice pe grupuri mici etc.)
3. Organizarea i participarea de evenimente la nivelul clasei - zile de natere, reuniuni cu diverse
prilejuri, serbari (initiatorul, frecventa, gradul de originalitate etc.)
4. Tipologia evenimentelor organizate in coala (continut - muzical, dramatic, sportiv, literar, arte
plastice - , frecventa, originalitatea, gradul de participare - elevi, profesori, parinti)
5. Relatia elevi - cadre didactice, profesori - profesori, elevi - director, profesori - director, parinti -
cadre didactice, director
6. Aezarea elevilor in banci
7. Formele de organizare a activitatii de instruire
8. Feed-backul didactic (valoare, frecventa, momentul aparitiei)
9. Atitudini ce predomina in relatiile dascal - elev, elev - elev
10. Libertatea de exprimare a elevilor
11. Modalitati de motivare a elevilor
II. 4. Cerinje minimale ale practicii pedagogice.
Studentii sunt obligati sa realizeze toate activitatile i toate tipurile de practica mentionate in
acest ghid. Rezultatele acestei activitati se vor materializa in urmatoarele piese" care alcatuiesc
portofoliul de practica al studentului:
- Completarea a minim trei fise diferite de observare a unor comportamente didactice
- Sustinerea a doua activitati didactice
- Evalurea unei activitati didactice sustinuta de un coleg
- Utilizarea si completarea unui instrument de cunoastere a elevilor/ studentilor
- Realizarea unui interviu cu un cadru didactic despre cultura scolara
- Autoevaluarea activitatii de practica defasurate
44
- o sinteza cuprinzand aprecieri referitoare la toate tipurile de practica mentionate la partea I,
punctul I.3.
- alte cerinte ..... se stabilesc de catre mentorul de practica i se comunica studentilor
in timp util.
II. 5. Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a studentului/
cursantului.
- completarea corecta i completa a portofoliului de practica
- utilizarea adecvata a instrumentelor de cunoatere a elevilor/ a comporamentului didactic/
culturii organizationale
- organizarea portofoliului: logica organizarii, corectitudinea pieselor, originalitatea
- atitudinea i comportamentul studentului pe intreaga perioada a practicii
- alte criterii ...... se stabilesc de catre mentorul de practica i se comunica studentilor in
timp util.
Ponderea acestor criterii in evaluarea finala o stabilete mentorul de practica in colaborare
cu coordonatorul de practica al fiecarei specializari II.6. Bilantul practicii pedagogice- se
realizeaza in conformitate cu modelul din tabelul de mai jos (Raport final asupra activitatii de
practica pedagogica) i se transmite, ca anexa, prin adresa oficiala catre Facultatea de Psihologie i
tiintele Educatiei .
45
Unitatea de invatamant .......................... Anexa la adresa nr ........ din ............ 2013
Raport final asupra activitatii de practica pedagogica
In perioada ................... , la unitatea ................................................. , s-a desfasurat stagiul de practica pedagogica al stundetilor din tabelul de
mai jos. Mentionam ca stundetii practicanti, au asistat la ............. ore la activitati didactice, au sustinut .... ore activitati didactice si au participat ....
ore la alte activitati din unitatea colara.
Nr. Numele si prenumele Criterii de apreciere a practicii studentului i nota aferenta Nota Observatii
crt. practicantului

finala


Realiz.corecta si Completarea Sustinerea activitatilor Partic. la alte activ.


completa a tuturor fielor de didactice specifice c. did.


documentarii observare (practica activa) (pract. de zi + alte


(pr. de docum.) (pr. Observ.)

tipuri de practica.)


Nota Nota Nota Nota

1

2

3

n. . .

Director, Profesor-mentor,
46
BIBLIOGRAFIE
Cocorada, E., (2012), Didactica psihologiei, Editura Universitatii Transilvania din Brasov
Cristea, S., (2000), Dicfionar de pedagogie, Grup editorial Litera-Litera International,
Chiinau-Bucureti.
Iucu B. Romita, (2006), Managementul clasei de elevi, Editura Polirom
Iosifescu, . (coord.) (2002). Culturi organizational in coala romdneasca, Bucureti: Institutul
de tiinte ale Educatiei
Molan V., (2007), Inspecjia colara, componenta a managementului educational, Ed. Paralela 45,
Piteti
Panturu, S. (2006), Proiectarea didactica, in Teoria i metodologia instruirii i Teoria i
metodologia evaluarii, Universitatea Transilvania" din Braov
Panturu, S., Niculescu, R., Voinea, M., Honcz, C. (2006) Fundamentele pedagogiei. Teoria i
metodologia curriculum-ului. Aspecte de management al curriculum-ului, Universitatea
Transilvania" din Braov
Panturu, S., Voinea, M., (2003), Psihologie educationala, Psihomedia, Sibiu
Palawan T., (2009),Strategii de formare a cadrelor didactice, Ed. Universitatii Bucureti,
Paun, E. (1998). Scoala - abordare socio-pedagogica,Ed.Polirom, Iai
Potolea D., (1989), Profesorul i strategiile conducerii invatarii, in Structuri, strategii i
performante in invatamdnt, Ed. Academiei, Bucureti
Stan E., (2004), Pedagogiepostmoderna, Ed.Institutul European, Iai
Stan E., (1999), Profesorul intre autoritate i putere, Ed.Teora, Bucureti
Stoica A.,(2003), Evaluarea progresului colar. Dela teorie la practica. Ed.Humanitas
Educational, Bucureti
*** (2005) Predarea interactiva centrata pe elev, Bucureti, MEC (Proiectul pentru Invatamantul
Rural)
*** Curriculum National. Cadru de referinta, MEN-CNC, Ed. Corint, Bucureti, 1998. *** Legea
educatiei nationale, nr.1/2011
*** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor pentru invatamdntul preuniversitar, CNC,
Bucureti, 2003
*** Metodologia de evaluare a calitatii invatamdntului preuniversitar, ARACIP, MEC, 2007
A N E X E
47
Anexa 1
Model de raport anual de evaluare interna a calitatii
Raport pentru anul colar ............................................................ finalizat la data de
..................... de catre CEAC, avand urmatoarea componenta:
1 .........................................................
2 ..........................................................
3 .......................................................
4 .......................................................
5........................................................
6 .......................................................
PARTEA I. INFORMATII GENERALE NOTA:
Informatiile din aceasta prima parte, chiar daca nu se refera direct la calitatea serviciilor educationale, sunt
relevante pentru beneficiarii directi i indirect i le pot orienta optiunile pentru o unitate colara sau alta,
pentru un profil de pregatire sau pentru o anumita specializare.
A) DATE DE IDENTIFICARE:
Denumirea unitatii de invatamant :
Unitate de invatamant din sistemul de stat /particular: Localitate /
judet: Adresa :
Cod postal:
Telefon - fax (incluzand prefixul de zona):
E - mail:
48
Niveluri de invatamant / specializari /calificari profesionale autorizate sa funct;ioneze provizoriu / acreditate : (se va preciza baza legala
de funcfionare pentru fiecare nivel de invafamant/specializare/califcare profesionala )
Informafii privind persoana juridica inifiatoare (daca este cazul): Localitate/judef, adresa, cod postal, telefon-fax (incluzand
prefxul de zona), email:
Unitatea de invatamant a inaintat Raport anual de evaluare interna la ARACIP in anul/anii
B) INFORMAJII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la inceputul anului scolar:

Distribufia efectivelor de elevi, din anul scolar curent, in funcfie de filiera, profil / domeniu,
specializare / calificare profesionala:
Nivel de Numar de Numar de Forma Limba de predare
invafamant clase/ grupe elevi / copii /
adulfi:
de invafamant
Prescolar
Primar, cl. I
din care
cl. a -Il-a
cl. a -III-a
cl. a -IV-a
Total
Secundar inferior cl. a -V-a
Gimnaziu cl. a -VI-a
din care cl. a -VII-a
cl. a -VIII-a
Total
Liceal, cl. a -IX-a
(ciclul inferior) cl. a -X-a
din care Total
SAM cl. a -IX-a
cl. a -X-a
Total
An de completare
Liceal cl. a -XI-a
(ciclul superior) cl. a -XII-a
cl. a -XIII-a
Total
Postliceal,
din care
Maistri, an I
din care an II
an III
Total
Postliceal, an I
din care an II
an III
Total
Nr. Nivel Filiera Profil / Specializare / Numar clase Numar
Crt. Domeniu Calificare
profesionala
elevi
49

C) INFORMAJII PRIVIND RESURSELE UMANE
C.i.Personalul de conducere:

C.2.Personalul didactic:

*Nota :
1. Liceal
Denumire
Specializare /
Calificare
profesionala
a-IX-a
a-X-a
a-XI-a
a-XII-a
a-XIII-a
2. SAM
Calificare profesionala a-IX-a
a-X-a

Calificare profesionala

3. Postliceal
Calificare profesionala an I
an II
an III
Mai$tri
Calificare profesionala an I
an II
an III
Director
(numele i
prenumele)
Calificarea Gradul didactic Vechime la
catedra
Documentul de
numire in functie
Modalitatea
numirii pe
functie
Unitatea de
invatamant la
care are norma
de baza
Unitatea de
invatamant la care
este titular (daca e
cazul)
Observatii - daca este cazul
(directorul este cadru
didactic cu studii in
strainatate echivalate /
neechivalate in Romania)

Director adjunct
(numele i
prenumele)


Numar total de cadre
didactice
Numar de norme
didactice intregi /
posturi
Numar de cadre didactice
cu norma de baza in
unitatea de invatamant/
procent din numar de
persoane / norme intregi,
dupa caz
Numar de
titulari/procent din
numar de norme intregi
/ posturi
Numar de cadre
calificate / procent din
numar de cadre
didactice
Modalitatea angajarii pe
post* (titularizare,
detajare, suplinire,
transfer;exprimare
numerica ji procentuala)
Observatii - daca este
cazul
(personal didactic cu
studii in strainatate
echivalate/neechiva late
in Romania)

50
1. Pentru personalul didactic din unitatile de invatamant de stat se va face referire la modalitatea angajarii pe post in conformitate cu Legea nr.84/1995,
i cu Legea nr.128/1997
2. Pentru personalul didactic din unitatile de invatamant particulare se va face referire la modalitatea angajarii pe post in conformitate cu Legea
nr.84/1995, cu Legea nr.128/1997, O.MEdC 5656/2004, precum i cu precitarile MEdCT nr.34536/18.06.2008
Distribute pe grade didactice a personalului didactic angajat:

C.3.Personalul didactic auxiliar - numar pe categorii:

C.4. Personalul nedidactic (numar pe categorii):

D) INFORMAJII PRIVIND SPAJIILE COLARE
Numar personal didactic calificat: Numar personal didactic
Necalificat
Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul II Cu Definitivat Fara definitivat


Categorie de personal Numar de
persoane
incadrate
Numar de norme pentru
fiecare categorie de
personal
Numarul de personal este:
sub
normativele
privind incadrarea
categoriei respective
de personal
la nivelul normativelor
privind incadrarea categoriei
respective de personal
peste normativele privind incadrarea
categoriei respective de personal



Categorie de personal Numar de
persoane
incadrate
Numar de norme pentru
fiecare categorie de
personal
Numarul de personal este:
sub
normativele
privind incadrarea
categoriei respective
de personal
la nivelul normativelor
privind incadrarea
categoriei respective de
personal
peste normativele privind incadrarea
categoriei respective de personal
51

* DACA ESTE CAZUL
Unitatea funcfioneaza cu un numar de ................................. schimburi, durata orei de
curs/ activitafilor didactice fiind de ...................................... minute, iar a pauzelor/
activitafilor recreative fiind de .............. minute.
E) INFORMAJII PRIVIND SPAJIILE AUXILIARE

* DACA ESTE CAZUL
D) INFORMAJII PRIVIND SPAJIILE ADMINISTRATIVE

F) CURRICULUM
Curriculum utilizat de unitatea de invafamant este cel nafional / alternativ
aprobat prin ................. cu numarul ........... din data ................................. (se va menpona
pentru fecare nivel, filiera* profil / domeniu* specializare / calif care profesionala* n parte)
FI$A deAUTOEVALUARE
privind
NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMANJA, CONFORM STANDARDELOR DE
ACREDITARE I DE EVALUARE PERIODICA (H.G. nr. 21/2007)i STANDARDELOR DE REFERINJA - (in
proiect)
Se va preciza in dreptul indicatorului (vezi indicapile de mai sus), nivelul de indeplinire:
Nr. Tipul de spafiu Numar Suprafafa (mp)
crt. spafii
1. Sali de clasa /grupa
2. Cabinete*
3. Laboratoare*
4. Ateliere*
5. Sala si / sau teren de educate fizica si sport*
6. Spafii de joaca *
Nr. crt. Tipul de spafiu Numar spafii Suprafafa (mp)
1. Biblioteca scolara / centru de informare si documentare

2. Sala pentru servit masa*

3. Dormitor *
4. Bucatarie *
5. Spalatorie *
6. Spafii sanitare*
7. Spafii depozitare materiale didactice
Nr. Tipul de spafiu Numar Suprafafa (mp)
crt. spafii
1. Secretariat
2. Spafiu destinat echipei manageriale
3. Contabilitate *
4. Casierie *
5. Birou administrate*
52

Nr.crt Indicatori de performanta Calificativul
acordat
1

DOMENIUL: A.CAPACITATE INSTITUJIONALA
a)structurile institutionale, administrative imanageriaie
1 Existenta, structura si continutul documentelor proiective (proiectul de
dezvoltare si planul de implementare)

2 Organizarea interna a unitatii de invatamant

3 Existenta si functionarea sistemului de comunicare interna si externa

4 Functionarea curenta a unitatii de invatamant

5 Existenta si functionarea sistemului de gestionare a informatiei; inregistrarea,
prelucrarea i utilizarea datelor i informatiilor.

6 Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi

7 Asigurarea securitatii tuturor celor implicati in activitatea colara, in timpul
desfasurarii programului

8 Asigurarea serviciilor de orientare si consiliere pentru elevi.

b)baza materia la
9 Existenta si caracteristicile spatiilor scolare

10 Dotarea spatiilor scolare

11 Accesibilitatea spatiilor scolare

12 Utilizarea spatiilor scolare

13 Existenta, caracteristicile si functionalitatea spatiilor administrative

14 Existenta, caracteristicile si functionalitatea spatiilor auxiliare

15 Accesibilitatea spatiilor auxiliare

16 Utilizarea spatiilor auxiliare

17 Dotarea cu mijloacele de invatamant si cu auxiliare curriculare

18 Existenta si dezvoltarea fondului bibliotecii scolare/ centrului de informare si
documentare

19 Dotarea cu tehnologie informatica si de comunicare.

1
In cazul in care unitatea de invatamant a fost supusa evaluarii externe periodice, se vor mentiona calificativele pentru
fiecare indicator, precizate in raportul de evaluare externa periodica
53
20 Accesibilitatea echipamentelor, materialelor, mijloacelor de invatamant si
auxiliarelor curriculare

21 Procurarea si utilizarea documentelor scolare si a actelor de studii

c)resurse umane
22 Managementul personalului didactic si de conducere

23 Managementul personalului didactic auxiliar si personalului nedidactic

DOM ENIUL: B.EFICACITATE EDUCAJIONALA
)confinutulprogramelor de studiu
24 Existenta ofertei educationale

25 Existenta parteneriatelor cu reprezentanti ai comunitatii

26 Proiectarea curriculumului

27
Realizarea curriculumului

b) rezultatele invafarii
28 Evaluarea rezultatelor scolare

29 Evaluarea rezultatelor la activitatile extracurriculare (extra-clasa si extra-
scolare)

c) activitatea de cercetare ftiinfifica sau metodica, dupa caz
30 Activitatea stiintifica

31 Activitatea metodica a cadrelor didactice

d) activitatea financiara a organ izafiei
32 Constituirea bugetului scolii

33 Executia bugetara

DOMENIUL: C. MANAGEMENTUL CALITAJII
a) strategiifiproceduripentru asigurarea calitafii
34 Existenta si aplicarea procedurilor de autoevaluare institutional

35 Existenta si aplicarea procedurilor interne de asigurare a calitatii

b) proceduri privind inifierea, monitorizarea fi revizuirea periodica a programelor fi activitatilor
desfafurate
36 Revizuirea ofertei educationale si a proiectului de dezvoltare

c) proceduri obiective fi transparente de evaluare a rezultatelor invafarii
37 Existenta si aplicarea procedurilor de optimizare a evaluarii invatarii

d)proceduride evaluareperiodica a calitafiicorpuluiprofesoral
38 Evaluarea calitatii activitatii corpului profesoral

e) accesibilitatea resurseloradecvate invafarii
39 Optimizarea accesului la resursele educationale

f) baza de date actualizata sistematic, referitoare la asigurarea interna a calitafii
40 Constituirea bazei de date a unitatii de invatamant

g) transparenfa informafiilor de interes public cu privire la programele de studiifi, dupa caz,
certificatele, diplomeleficalificarile oferite
41 Asigurarea accesului la oferta educationala a scolii

h) funcfionalitatea structurilorde asigurare a calitafiieducafiei, conform legii
42
Constituirea si functionarea structurilor responsabile cu evaluarea interna a
calitatii

43
Constituirea si functionarea structurilor responsabile cu evaluarea

54

interna a calitatii
NOTA:
Pentru completarea acestei fise trebuie:
Sa se fi realizat autoevaluarea pe toate domeniile si criteriile din lege (vezi art.10 din O.U.G. nr.75/12.07.2005
privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata cu completari si modificari prin LEGEA nr. 87/2006, cu modificarile
ulterioare);
Sa se fi verificat indeplinirea cerintelor, adica a descriptorilor si, implicit a indicatorilor de la fiecare criteriu;
Dupa realizarea raportului :
Se va propune planul de imbunatatire.
Raportul finalizat este adus la cunostinta tuturor beneficiarilor prin afisare sau publicare conform art 12 alin b) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitapi educatiei, aprobata cu completari si
modificari prin Legea nr. 87/2006, cu modificarile ulterioare.
Prin urmare, autoevaluarea trebuie sa fie realista si obiectiva, cuscopul deaasigura dezvoltarea, cresterea si nu de
a sanctiona, asigurandu-se astfel autoreglarea, optimizarea i revizuirea funcponarii i dezvoltarii institupei.
3. La lectia viitoare a imbunatati
Completarea sistematica a acestui chestionar va duce la autoevaluarea progresului.
II. 2. Instrumente pentru cunoa^terea grupului de elevi:
II. 2.1. Fia de caracterizare psiho-pedagogica a elevului