Tulburari emotionale si comportamentale

Definire si caracteristici
Concepte cheie: Tulburări emoționale- concept utilizat de Individuals with Disabilities Education Act
(IDEA) (1997)

Tulburări comportamentale – concept utilizat de Council for Children with Behavioral Disorders, focusat
pe aspectele observabile ale comportamentului copiilor

Probleme ale definitiei: lipsa unor definiții precise ale sănătății mentale și a comportamentului tipic
diferențe ale modelelor conceptuale dificultăți în măsurarea emoțiior și a comportamentului relatia
dintre tulburările emoționale și comportamentale și alte tipuri de disabilități diferențe între
profesionisții care realizează diagnoza și intervenția;

Tulburarea emoțională (IDEA)

Manifestarea uneia sau mai multor dintre următoarele caracteristici pentru o perioadă lungă de timp și
cu un grad crescut de manifestare , care afectează în mod negativ performanța educațională :

dificultatea de a învăța care nu poate fi explicată de factori senzoriali, intelectuali și de sănătate

dificultatea de a iniția sau menține relații interpersonale satisfăcătoare cu colegii și profesorii ;

A.tipare inadecvate de comportament sau de emoții în situații normale

B. dispoziție generală și pervazivă de tristețe sau depresie

C. tendința de dezvolta simptome fizice sau temeri asociate cu problemele personale sau școlare

Prevalenta si cauze :

Prevalență

Estimări naționale

Probleme la nivel de estimări

Cauze

Tulburări biologice

Relații familiale patologice

Experiențe neplăcute la școală

Influnțe culturale negative

Definitia tulburarilor emotionale: cinci caracteristici: Una sau mai multe dintre aceste 5 caracteristici
trebuie să fie manifestate de către copil

Dificultatea de a învăța care nu poate fi explicate de factori senzoriali , intelectuali sau de sănătate.

Dificultatea de a iniția sau menține relații interpersonale satisfăcătoare cu colegii și profesorii

Tipare neadecvate de comportament sau de emoții în situații normale

Dispoziție generală și pervazivă de tristețe sau depresie

Tendința de dezvolta simptome fizice sau temeri asociate cu problemele personale sau școlare

Trei calificatori: Toți cei trei calificatori trebuie să existe pentru oricare din cele cinci caracteristici
manifestate

I. perioadă lungă de timp

II. Grad crescut de manifestare
III. Efecte negative asupra performanței educaționale

Situatii tranzitorii

Calificatorul de timp exclude problemele situaționale care pot fi explicabile având în vedere situația dată
( deces în familie , divorțul părinților , abuz , înscrierea la o școală nouă , probleme financiare în familie ,
boli fizice , etc ) .

Schimbările la nivel comportamental în aceste sutuații sunt de obieci tranzitorii și nu se poate pune un
diagnostic de Tulburare emoțională

Varsta cronologica

“O perioadă lungă de timp ” trebuie să fie luată în considerare în relație cu vârsta cronologică a elevului .
De exemplu , mai puțin de un an de zile poate fi considerabil pentru un copil , în același timp fiind
insificient pentru un adolescent .

Grad crescut de manifestare Pentru a determina gradul de manifestare (marked degree ) , trebuie să
avem în considerare următoarele întrebări :

Comportamentul vizat este considerat a fi semnificativ de mai mult de un observator ?

 Care sunt rata , frecvența , intensitatea și durata de manifestare ?
În ce situații apare comportamentul ?

Există patternuri predictibile ale comportamentului ?

Cum afectează acest comportament pe cei din jur ?

Test data

Informația evaluativă de la diverse teste psihologice poate fi utilă pentru a fundamenta gradul de
manifestare , dar nu este suficientă pentru a fi sursa principală de informație .

De exemplu , un eveniment observabil ( cu efect negativ asupra educației ) , precum riscul de suicid
trebuie evaluat de un psiholog cu instrumente corespunzătoare , interviuri și observații.

Pe de altă parte , rezultatele unor instrumente ce evaluează personalitatea , care nu sunt susținute de
nici un eveniment observabil , trebuie luate în vedere cu deosebită atenție.

Afectarea în mod negativ a performanței școlare

Relatii cauzale

Definiția tulburării emoționale necesită ca determinare eligibilității să fie bazată pe dovada că

performanța educațională a elevului este afectată în mod negativ .Trebuie să existe o relație
demonstrată cauzală între comportamentul elevului și performanța școlară scăzută.

Pentru a determina dacă performanța educațională a fost afectată negativ , trebuie luate în considerare
următoarele întrebări:

1.Este performanța educațională a elevului în limitele normale având în vedere vârsta cronologică și
nivelul de abilitate?

2.Dacă elevul are rezultate inferioare expectanțelor academice normale , există dovezi concrete și solide
conform cărora acest lucru să se datoreze unor probleme comportamentale sau emoționale?

3.Problemele emoționale sau comportamentale ale elevului par să-i afecteze performanțele
educaționale într-un nivel mai ridicat decât alte probleme similare la ceilalți colegi ?

4.În ce măsură primește elevul note de trecere ?

A existat o creștere regulată la nivel academic?

A trebuit elevul să repete vreun an școlar?

5.Lipsește elevul frecvent de la școala? Dacă da , cum i-au fost afectate notele în acest context ?

Pe lângă performanța academică , trebuie luate în considerare și ale aspecte educaționale . Acestea
presupun un grad ridicat de subiectivitate , dar principiile directoare ale evaluării sunt :

1.Dovada observabilă indică faptul că elevul prezintă o performanță educațională inferioară .

2. Documentarea arată în mod evident faptul că partea academică din educația elevului este afectată
negative

Evaluare:

 Observație
 Checklists
 Rapoarte
 Interviuri
Indici comportamentali ai potențialelor problem

I. Indicatori ai unui concept inferior despre sine

II. Relații tulburate cu colegii
III. Relații inadecvate cu profesorii , părinții și alte figuri autoritare
IV. Alte semne care indică probleme socio-emoționale
V. Deficite la nivelul limbajului
VI. Relații temporale dezordonate
VII. Dificultăți la nivelul percepției auditorii și vizuale
VIII. Raționament cantitativ deficitar și abilități de calcul reduse
IX. Deficite la nivelul abilităților motorii de bază

Indicatori ai dificultăților sociale

Percepție socială deficitară

Lipsa raționamentului

Lipsa sensibilității față de ceilalți

Dificultatea de a-și face prieteni

Probleme în stabillirea relațiilor familiale

Probleme sociale la școală

Dizabilități sociale la adolescenți și adulți

 Mediu

Controlul Controlul școlii

profesorului
Ambianță Ambianță
Structură Structură
Comportamentul Comportamentul
elevului Personalul școlii elevului
m
Centre de învățare
Acțiune organizată

Instructie

Hiperactivitatea

Hiperactivitatea nu este definită doar de o rată mai crescută a activității ; este o rată crescută a
comportamentului inadecvat de mai multe tipuri pe care adolescenții nu-l pot controla .

Relaționate cu hiperactvitatea sunt : deficitul de atenție și impulsivitatea Copilul hiperactiv este expus la
dezvoltarea unui comportament deviant
Cauze :

Leziuni cerebrale ( explicația favorită , dar există dovezi puține în acest sens )

Factori genetici , deficite neurochimice

Învățarea socială ( factor cauzal posibil , dar nu explică complet toate cazurile )

Pentru că se știu destul de puține despre factorii cauzali , prevenția secundară este singura abordare
fezabilă.

Evaluarea necesită obținerea mai multor perspective asupra comportamentelor tinerilor și contextele în
care acestea apar.

Scalele de evaluare sunt utile pentru screeing și evaluare inițială , dar pentru evaluarea succesului
educațional și progresului se utilizează observația directă.

Evaluarea atenției se face atât în perioade de relaxare cât și în perioade de lucru.

Factori etiologici:

Biologici

Familiali

Școlari

Culturali

F. Biologici:

Factori genetici

Leziuni cerebrale

Disfuncții cerebrale

Subnutriție

Temperament

Boli fizice

F.Genetici: Factorii genetici sunt considerați ca și cauză pentru aoproape toate tipurile de tulburări. Se
știu puține însă despre cum funcționează sistemul de gene pentru diverse tulburări.

Faptul că o tulburare are o cauză genetică nu înseamnă că este netratabilă.

Leziuni cerebrale si disfunctii: Cauză pentru aproape orice tip de tulburare emoțională sau
comportamentală

Autismul este în prezent recunoscut ca și o tulburare biologică , deși nu se cunoaște natura exactă a
tulburării

F.Familiali: Comportamentul parental este semnificativ și afectează performanța școlară și

comportamentul copiilor

Disciplina parentală este un factor important în dezvoltarea comportamentului

Disciplina autoriatară (caracterizată prin nivele ridicate de reacție și exigență

De obicei duce la cele mai bune efecte

Conflictul și Constrângerea sunt factori familiali care cresc riscul de dezvoltarea a unei tulburări
emoționale sau comportamentale în rândul adolescenților.

Structura familiei (contribuie relativ puțin la dezvoltarea unei tulburări )

F.Scolari: În societatea noastră eșecul școlar este echivalent cu eșecul personal.

Mediul școlar este important nu doar pentru dezvoltarea socială , dar este și factorul peste care
profesorii au un control direct .

Ca și grup , elevii cu tulburări emoționale sau comportamentale obțin scoruri sub medie la testele de
inteligență și rezultatele lor academice sunt inferioare posibilităților lor.

Mulți dintre aceștia au abilități sociale deficitare .

Tulburarea de comportament și rezultatele școlare slabe se influențează reciproc și prevestesc probleme

de adaptare socială la vârsta adultă .

F.Culturali:

Etnia

Statutul socioeconomic și

Sărăcia

mass media

Peer grupuri

Indivizii sunt influențați de standardele și valorile culturilor în care locuiesc.

Conflictele dintre culturi pot contribui la stresul și problemele comportamentale ale tinerilor . De
asemenea,mesajele mixte transmise de aceeași cultură pot avea o influență negativă ( uneori cultura
încurajează și pedepsește un anumit tip de comportament ).

Tulburarea pervaziva de dezvoltare: Distorsiuni sau decalaje în toate sau în majoritatea ariilor de
dezvoltare , ca și în autism , Tulburarea Rett , Asperger și tulburarea dezintegrativă în copilărie.

TSA.: Simptomele se observă încă din primii trei ani de viață ( autismul se distinge prin debutul
timpuriu ) Aceste simptome rămân consistente chiar dacă detaliile diagnosticului continuă să se
dezbată )

Aceste categorii se incadreaza in trei categorii existente:

Social

Comunicare

Comportament

Aceste simptome pot varia de la ușor la sever .

TSA

tulburare developmentală care apare înainte de vârsta de 3 ani şi care se carcaterizează prin
deteroriorări calitative:

Interacţiune socială

Comunicare

Paternuri,interese şi acţiuni restrictive, repetitive şi stereotype

Tulb de comp

Este caracterizată printr-un comportament antisocial persistent care afectează funcționarea în viața de
zi cu zi

4 – 10% din populație

Definitie: Pattern repetitiv și persistent de comportament care încalcă regulile și normele sociale și
violează drepturile de bază ale celorlalți , incluzând și agresivitatea împotriva oamenilor și animalelor ,
distrugerea proprietății, furt sau înșelăciune .

Debutul poate fi în copilărie sau în adolescență și severitatea poate varia de la ușoară până la severă.

Subtipurile de TC:

Agresivitate deschisă (undersocialized)

Agresivitatea închisă (socialized) – neîncredere și manipulare , fuga de acasă și disimulare în acțiuni

Inconstanță (socialized and undersocialized)

Nivel crescut de comportamente nocive, vătămătoare și persistența lor peste vârsta la care majoritatea
copiilor au adoptat comportamente mai puțin agresive

Delicventa juvenila: Delincvența juvenilă este un termen legal care indică violarea legii de către un
individ care nu este încă adult .

Aprox . 20% din toți copiii și tinerii comit la un moment dat în viață un act delincvențial și aprox . 3% din
aceștia sunt judecați în fiecare an.

Comportamentul delincvențial self-reported nu este legat de clasa socială , dar delincvența la nivel
oficial apare mai des printre clasele sociale cu un nivel socio-economic redus și în rândul minorităților .

Tinerii care sunt judecați sunt cei care comit un număr mare de acte delincvențiale și sunt considerați
tineri cu tulburări de comportament.

Bărbații comit infracțiuni mai grave impotriva altor persoane sau proprietății decât femeile.

Probleme de natura sexuala:

Comportament sexual promiscuu

Sarcină în adolescență

Exhibiționism

Sadomasochism

Incest

Prostituție

Fetișism

Relații sexuale care implică copiii

Masturbare intensă , excesivă și neadecvată

Parafilia-comportament sexual bizar/pervers

Consumul de substante: Se face abuz de o substanță atunci când e folosită în mod deliberat pentru a
induce efecte fiziologice sau/și psihologice pentru alte scopuri decât cele terapeutice și implică riscuri
pentru starea de sănătate , funcționarea psihologică,etc .
Cele mai serioase forme de abuz sunt abuzul de alcool și cel de tutun.

Interventia: Cele mai potrivite abordări prezente sunt cele ce țin de medicație (medicamente
stimulante ) , ce țin de modificare comportamentală și de training cognitiv .

. Dozajul corespunzător al medicamentelor potrivite tind să reducă comportamentul hiperactiv, dar

efectele asupra performanței academice pot să nu fie semnificative .

Efectele medicamentelor sunt particulare și necesită o monitorizare atentă.

Modificarea comportamentală duce la îmbunătățiri atât în ce privește hiperactivitatea cât și

performanța școlară.

Tulburările psihotice includ schizofrenia infantilă dar nu și autismul

- Halucinații și iluzii proeminente , în care individul nu realizează natura lor patologică

- Incoerență în exprimare

- Comportament catatonic

Schizofrenia

Halucinații

Iluzii

Discurs dezorganizat ( incoerență verbală )

Comportament dezorganizat sau catatonic

Simptome negative ( lipsa afectului , inabilitatea de a gândi logic , inabilitatea de lua decizii )

Schizofrenia este o tulburare complexă , multifațetată , care nu are o definiție precisă după aproape un
secol de studii.

Schizofrenia este aproape întotdeauna tratată cu medicamente antipsihotice (neuroleptice ) , precum

Haldol sau Mellaril , care reduc halucinațiile și alte simptome.

Copiii răspund la același tratament medicamentos ca și adulții.

Comportament auto-mutilant: Unii tineri se rănesc în mod repetat și intenționat în moduri cât mai
brutale . Acest comportament este caracteristic anumitor tulburări precum retard mintal , autism sau
schizofrenie .

Unii copii și tineri cu inteligență normală și abilități de comunicare se rănesc intenționat fără intenția de
a se sinucide . Prevalența acestui comportament este de 2- 3% din adolescenți . Este asociat cu depresia
și ideația suicidară .
 Depresia la copii si adolescent
Simptomele depresiei: Ahedonia – inabilitatea de a experenția plăcerea în aproape toate activitățile
întreprinse

Dispoziție depresivă sau stare generală de iritabilitate

Tulburare la nivelul apetitului ( creștere sau scădere în greutate )

Tulburări de somn

Agitație psihomotorie

Lipsa energiei și oboseală

Sentimente de inutilitate , reproș față de sine , învinovățire excesivă sau lipsă de speranță

Abilitate diminuată de a gândi sau de a se concentra;indecizie

Ideație suicidară , amenințare sau tentativă de suicid, gânduri recurente despre moarte

Indicatori ai riscului suicidar

Schimbări bruște de comportament sau afect

Probleme serioase la nivel academic , social sau disciplinar la școală

Probleme familiale

Relații disruptive cu colegii ( inclusiv respingerea )

Probleme de sănătate , precum insomnia , lipsa apetitului ,

Consum de substanțe

Împărțirea posesiunilor și lipsa planurilor de viitor

Crize situaționale ( deces în familie , moartea unui prieten apropiat , sarcina sau avortul , arestul ,etc ).

Preventa suicidului:

Eisenberg – 3 măsuri majore de prevenție :

1.Acces limitat la resurse folosite în impulsul de auto-distrugere

2.Limitarea publicității actului suicidar , deoarece o publicitate excesivă este aproape mereu urmată de o
creștere a actelor suicidare
3.Îmbunătățirea detecției timpurii a depresiei la copii și adolescenți

Tulburari de internalizare
Anxietatea si tulburarile associate:

Tulburarea obsesiv compulsivă (OCD)

Tulburarea de stres posttraumatic

Tulburări alimentare

Caracterizate prin distres , tensiune , sau neliniște care sunt asociate cu frica și îngrijorarea

Tulburarea obsesiv compulsive (OCD) : Obsesii: impulsuri, imagini sau gânduri repetitive, persistente și
intruzive despre ceva anume, exceptând griji despre probleme reale de viață

Compulsii: acte repetitive , stereotipe ( individul simte că trebuie să facă un anumit lucru pentru a
împiedica un eveniment groaznic

Atunci când acest lucru interferează cu rutina zilnică=OCD

Tulburarea de stes postraumatic: Reacții emoționale și comportamentale prelungite și recurente ca

urmare la expunerea la unui eveniment extrem de traumatic care implică amenințarea vieții sau rănirea
gravă a propriei persoane sau a altora.

Răspunsul persoanei în timpul experențierii evenimentului trebuie să includă : frică intensă , senzație de
neputință , groază ( copiii pot manifesta comportament agitat și dezorganizat )

Tulburari alimentare: Anorexia nervoasă– refuzul de a avea o dietă corespunzătoare

Bulimia – binge eating și purjare

Obezitate

Pica – ingerarea de substanțe necomestibile

Ruminația – inducerea vomei ( incepe din copilărie )