Psihologia Sănătății

Curs 9_10
COMPORTAMENT ŞI SĂNĂTATE
Factori implicaţi in primele zece cauze de mortalitate
(WHO, 2015)

⮚50% factori comportamentali

⮚20% factori genetici si biologici

⮚10% sistem medical

⮚20% alţi factori (ex. de mediu) 9

CAUZELE MAJORE DE MORTALITATE ŞI FACTORII DE RISC
(WHO)
• Boala cardiovasculară Fumat
Hipercolesterolemie
Hipertensiune arterială
Obezitate
Diabet
Sedentarism
• Cancer Fumat
Dietă inadecvată
Abuz alcool
Factori de mediu şi ocupaţionali
• Boală cerebrovasculară Hipertensiune arterială
Fumat
Hipercolesterolemie
• Accidente Noncomplianţă cu regulile de siguranţă
Alcool, droguri
Şofare inadecvată
Stres, oboseală
• Boli pulmonare cronice Fumat, mediu
50% din totalul cauzelor de deces sunt datorate stilului
de viaţă nesănătos (comportamentelor nesănătoase)
deci,
prevenibile prin modificarea acestora !!!
(WHO, 2015)
 STILUL DE VIAŢĂ
1. Ce este stilul de viaţă?
2. Formele stilului de viaţă
3. Componentele stilului de viaţă
4. Mecanismele relaţionării stilului de viaţă cu
sănătatea/boala
5. Factori de determinare a stilului de viaţă
6. Principii de prevenţie
7. Mecanisme explicative şi de intervenţie
 Comportamentul și sănătatea

American Psychological Association (APA)

Decade of Behavior (2000 -2010)
 Ce este stilul de viaţă?

•Totalitatea deciziilor şi acţiunilor care afectează starea

de sănătate

•Pattern de comportamente relevante pentru sănătate,

generate de alegerile individuale, luate în contextul
optiunilor disponibile în funcţie de şansele de viaţă
(Bourdieu, 1977; Cockerham, 2000).

•Alegerile de viaţă (choices): decizie/act voluntar;

•Şansele de viaţă (chances): structură/poziţie socială
 Originea și baza evidențelor empirice a
conceptului de stil de viață
L. Breslow (UCLA): Alameda County Study,
California (1965)

New York Times, 14 April, 2012:

Lester Breslow, Who Linked Healthy Habits and Long Life, Dies at 97
....His message was that “the root causes of our health problems are
broader than our own biology.”
Alameda County Study, California
1965 – 1985 -1994: 7000 de adulţi între 20 şi 75 de ani

Rezultate studiului:
1. Mic dejun regulat
2. Somn regulat de 7-8 ore pe noapte
3. Absenţa gustărilor între mese (cu excepția fructe, legume)
4. Normoponderal
5. Nefumător (niciodată)
6. Consumator moderat de alcool
7. Activitate fizică regulată
Alameda County Study, California
1965 – 1985 -1994: 7000 de adulţi între 20 şi 75 de ani

Evaluarea mortalităţii la 20, și 30 de ani diferență:

- bărbat 45 ani cu 6-7 comportamente pozitive:
speranţă de viaţă cu 11 ani mai mare față de o persoană cu
3 sau mai puține comportamente pozitive;

- femei: cu 6-7 comportamente pozitive:

7 ani diferență în speranța de viață față de o persoană cu 3
sau mai puține comportamente pozitive
 FORME
• Stil de viaţă sanogen (imunogen, pozitiv, protector)

• Stil de viaţă patogen (depresogen, negativ, de risc):

- în exces
- în deficit

- minim
- moderat
- sever
- letal
 COMPONENTELE STILULUI de
VIAŢĂ PATOGEN

1. Fumat (activ şi pasiv)

2. Abuz alcool
3. Consum droguri
4. Comportament alimentar deficitar
5. Comportament sexual de risc
6. Lipsa activității fizice/sedentarism
7. Comportament la volan neadecvat
8. Lipsa orelor de somn necesare organismului
9. Expunerea la soare neprotejat/ă
10. Non-aderenţa la tratament
11. Eludarea altor comportamente preventive (ex. evitarea
accidentelor, imunizări, screening, controale medicale regulate;
igiena mâinilor)
 Săptămâna Europeană a Imunizării
24-30 aprilie
• Nu ignorați mai mult de 200 de ani de cercetări în
favoarea a 200 de postări pe Facebook
• Scăderea ratei vaccinării a condus la epidemii ce ar fi
putut să fie prevenite
• Rujeolă (56 decese in 2017-2018 in Romania)
• La nivel global în 2014: 1.5 milioane decese (copii sub 5
ani) din cauza unor boli transmisibile /prevenibile (care
acum 10 ani erau foarte rare)
 Scurtă istorie a vaccinurilor
220 de ani de la primul vaccin
• 1962 oral polio
• 1798 First vaccine ever developed: smallpox
• 1963 measles
• 1879: cholera
• 1967 mumps
• 1885: rabies
• 1970 rubella
• 1890: tetanus
• 1974 chicken pox
• 1896: typhoid fever
• 1977 pneumonia
• 1897: bubonic plague
• 1978 meningitis
• 1921 diphtheria
• 1981 hepatitis B
• 1925 tuberculosis
• 1985 influenzae type b
• 1926 scarlet fever
• 1992 hepatitis A
• 1927 pertussis
• 1998 Lyme disease
• 1932 yellow fever
• 1998 rotavirus
• 1937 typhus
• 2006: human papilloma-virus
• 1941: encephalitis
• 2015 malaria
• 1945: influenza
• 2015 ebola
• 1952: polio
• 1954: anthrax
SARS (Covid2)??
Covid19 ????
 Efectele imunizării
- Eradicare (variolă; polio)
- Eliminare (rujeolă, oreon, rubeolă (MMR); cheia eliminării
este ca 95% din populație să fie imunizată. In RO a scăzut la
75%)
- Controlul mortalității, morbidității și complicațiilor
- Prevenirea altor boli relaționate cu cele transmisibile,
inclusiv forme de cancer (hepatic, col uterin, etc.)
- Prevenirea dezvoltării rezistenței al antibiotice
- Călătorii fără risc de îmbolnăvire
- Speranță de viață crescută
- Dezvoltare economică
 Efectele imunizării

• 2-3 milioane de vieți salvate anuale (boli

transmisibile)
• Doar furnizarea de apă potabilă la scară globală a
avut efecte similare
• Beneficiul imunizării nu este unul individual
• Imunizarea: revoluție în sănătatea publică!
Variolă considerată eradicată în 1979 prin vaccinare
Sechele poliomelită
F. Roosevelt : presedinte USA 1933-1945; a contractat
boala intr-o vizită în Canada
 Imunizarea: noi reacții
• Paradoxal, lobby anti-vaccin (în ciuda succesului imunizării)

• Cercetări independente indică că vacinarea este mai sigură decât

medicina terapeutică

Totusi: refuz, ezitare, întârziere

Consecință (decese prevenibile)

• în 2014, copii sub 5 ani: 1.5 milioane decese din cauza unor boli
transmisibile (care acum 10 ani erau foarte rare)
 Mituri despre imunizare/vaccinare

?
?
?
?
?
?
Fiți ”actori” în combaterea miturilor despre
vaccinare, în reducerea ezitării față de
imunizare !

Populația este frecvent reactivă (decesul unei persoane

publice de 40 de ani de gripă porcină; cozi de ore la vaccinul anti
gripal la -10 grade)
MECANISME: comportamente – risc de boală

• Efect patogen direct

• Efect de mediere

• Risc crescut

• Ajustare la boală
MODELE EXPLICATIVE

• Modelul moralizator

• Modelul biomedical

• Modele ale învăţării sociale

• Modele complexe (biopsihosocial)

FACTORI DE DETERMINARE/menținere

1. Factori genetici
2. Învăţare (operantă, socială)
3. Factori cognitivi (ex. percepția riscului; a
vulnerabilității personale; semnificația dată unui
comportament )
4. Factori emoționali/ motivaţionali
5. Factori atitudinali
6. Factori volitivi
7. Perceperea simptomelor
8. Norme sociale
9. Consecinţe negative de lungă durată
10. Determinism complex, sinergic
 PREVENŢIA STILULUI DE VIAŢĂ PATOGEN

TIPURI DE PREVENŢIE
• Primară
• Secundară
• Terţiară

NIVELE:
Populaţional
Comunitar
Organizaţional
Grup
Individual
 ABUZUL DE SUBSTANŢE
• Tutun
• Alcool
• Droguri (ilegale & legale)

Abuz de substanțe vs. Tulburări de uz de substanțe

 ABUZUL DE SUBSTANŢE

• Adicţie –uz excesiv şi repetat (comportament)

• Dependenţă- chimică/fizică şi psihică (simptome)
• Toleranţă- nevoie de cantități tot mai mari și mai
frecvent
• Sevraj- simptome negative (fiziologice,
psihologice, comportamentale la retragerea
substanței)
 CRITERIILE ADICŢIEI

• Substanţa controlează comportamentul

• Substanţa este psihoactivă
• Substanţa are funcţie de întărire
• Retragerea substanţei induce starea de sevraj
 Fazele consumului de substanţe
1. Iniţiere/ consum experimental
2. Consum social
3. Consum regulat
4. Preocupare privind consuml
5. Renunţare
6. Dependenţa (simptomele de toleranță și
sevraj)
7. Reluare/Recădere
 FUMAT
❖ Pe mapamond: peste 1 miliard de fumători

❖ Pe mapamond-anual 3 milioane de decese

❖ În România- 7 decese/ zi (30.000 anual)

❖ Tutunul : implicat ca factor de risc major în 3 din

cele 4 cauze majore de mortalitate
 Fumatul in Romania
• România: 31% (2019) 40% B; 22% F; tendințe de scădere

• ESPAD: 64% din adolescentii de 16 ani: fumatori

• HBSC: 25% B; 15% F (15 ani); 6%B si 2% (11ani)

Europa China
Bosnia-Hertegovina 48% 68% (B)
Bulgaria 36,5%
Ungaria 35,5% USA
Germania 35% de la 50% la 20%
Franta 34,5%
Spania 33,4%
Marea Britanie 26,5%
Italia 24,9%
 TIPOLOGIA FUMATUL

I. Regulat II. Ocazional

• Uşor (sub 10 ţigări)

• Moderat (10-20)
• Intens (peste 20 ţigări)

⮚ Habitual III. Pasiv

⮚ Emoţional
 COMPOZIŢIA ŢIGĂRII
⮚ Monoxidul de carbon (risc cardiac; scade
oxigenarea muschiului inimii)

⮚ Gudron (risc cancerigen)

⮚ Nicotină (dependenta)

⮚ alte 4000 de substanţe (60 cancerigene: arsenic,

benzen, nichel, amoniac, cadmium)
 PROCENTUL DECESELOR ATRIBUITE FUMATULUI

F B

Cancer pulmonar 75% 79.6%

Cancer oral 41.3 68.8
Cancer esofagian 53.6 58.9
Cancer laringian 41.3 80.6
Cancer duodenal 25.4 17.2
Cancer pancreatic 14.2 30.0
Cancer col uterin 36.9
Cancer de vezică urinară 27.4 37.1
HTA 14,8 15,6
CHD (20-64 ani) 18.1 28.5
CHD (peste 65 ani) 7.5 15.9
Tulburări de ritm cardiac 34.4 39.9
Boli cerebrovasculare 13.9 9.6
Alte boli circulatorii 31.5 23.8
Bronşite/astm/emfizem 69.4 85.0
Alte boli pulmonare cronice 69.5 85.0
Ulcer 44.5 47.9
Pneumonii / viroze 9.3 20.8

❖date deduse pe baza studiilor longitudinale

Efectele fumatului:
⮚ Asupra nivelului de colesterol şi lipide
⮚ Trigliceride
⮚ Coagularea sângelui
⮚ Tensiunii arteriale
⮚ Ritm cardiac
⮚ Sedentarism
⮚ Naştere prematură sau / şi copil subponderal

Riscul pentru CHD: de 8 ori mai mare (pasiv de 3 ori mai

mare)
Riscul pentru cancer pulmonar: de 10 ori mai mare
Fumat activ

• 2/3 dintre fumatori mor prematur (au o speranță de

viata cu 15 ani mai redusă)
• La nivel mondial 1 din 10 persoane moare din cauza
fumatului

Fumat pasiv

• cancer pulmonar, boli cardiace, nasteri premature,

greutate scazuta la nastere,astm la copii
 DE CE SE FUMEAZĂ?
⮚ Factori de iniţiere: Sociali
Psihici

⮚ Factori de menţinere: Biologici

Psihici
Sociali
 Modelul fumatului

Legături sociale Învăţare socială

Mediul KAB
Observare
social Knowledge
Oportunităţi
Norme sociale
Întăriri
Dezorganizare Famili Valori Credinţe
socială e

Efecte
farmacologice Atitudini
Întărir
Socializare i
Prieteni Intenţii
inadecvată
Intrapsihici
Auto- Comp. de
eficacitate încercare
Etapele comp.
Stimă de sine
Stres- Şcoală
role Stres Behaviour

Cele 6 domenii ce determină fumatul (după Conrad et al., 1992, p

1714)
 Prevenirea fumatului
• Prevenție primară
– Nivel: populațional (legislativ); comunitar;
organizațional; grup; individual (nivel: macro-social;
meso-social; micro-social; individual)

– Prevenție secundară: idem

– Prevenție terțiară: idem
Nimeni nu este invincibil.
Fumatul ucide.