Investeşte în oameni!

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”
Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii”
Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659
Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

Numele și prenumele cursantului: Pordea Ioana

Numele si prenumele formatorului: Boloca Nicoleta

Titlul modelului de bună practică- Comunicare şi interacţiune educaţională

Studiu de caz-realizat în atelierele de lucru din cadrul cursului..........................

Prezentarea succintă a modelului de bună practică

Elevul P.R. face parte din clasa a IX- a D. Este o clasă de profil uman, specializarea
Filologie, cu 22 de elevi (11 băieţi şi 11 fete) proveniţi din medii diferite. După mediile de
intrare clasa poate fi caracterizată o clasă bună.
Elevul P.R. vine în această clasă de la o altă şcoală împreună cu trei colegi.
Elevul provine dintr-o familie organizată cu mama-asistent medical iar tatăl muncitor.
Are un frate mai mare care a terminat tot acest liceu şi care este apreciat pentru calităţile sale.

Situaţia/contextul care care a condus la apariţia modelului de bună practică

Actul de comunicare are greutăţile lui. Scopurile actului de comunicare pot fi ratate în
multe feluri. Mai rar ne punem întrebarea ,,Unde am greşit?” .De cele mai multe ori dăm vina
pe interlocutor. Cel mai profitabil pentru noi ar fi să plecăm de la premisa că ,,celălalt nu are
nici o vină,,. Barierele în comunicare pot fi date de diferenţa de percepţie. De multe ori avem
surpriza să constatăm că pentru cel din faţa noastră ceea ce spunem noi nu are nici un sens.
Dacă nu ştim să îi explicăm vom avea parte de o ruptură în comunicare.

Sarcini/probleme/aspecte specifice rezolvate prin aplicarea modelului de bună

practică
Elevul P.R. îmi spune, după două săptămâni de şcoală, că doreşte să se transfere
deoarece nu crede că se va putea adapta niciodată în acest colectiv. Cu această ocazie aflu că a
fost foarte deranjat de gestul colegei sale de bancă de a se muta cu un alt coleg, el rămânând
singur. Pentru moment am crezut că este vorba doar de o neînţelegere şi i-am spus elevului
P.R. că nu se poate transfera doar pentru că a plecat colega lui de bancă, el poate să-şi aleagă
alt coleg, asigurându-l de tot sprijinul meu. Aparent situaţia părea că s-a rezolvat, elevul
alegându-şi un nou coleg de bancă, un băiat. Am constatat atunci că am de-a face cu un copil
sensibil, care va cere multă atenţie din partea mea şi a colectivului.
Investeşte în oameni!
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”
Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii”
Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659
Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor
Situaţia s-a complicat din momentul în care elevul a început să nu-şi facă temele şi să
facă absenţe nemotivate. Pe de altă parte relaţia lui cu colegii de clasă se înrăutăţea treptat,era
violent verbal, uneori şi fizic, şi dorea cu orice preş să demonstreze că nu-i pasă de regulile
clasei. Acest comportament nepotrivit l-am pus pe seama rigorilor de acasă, ştiam că părinţii
l-au pedepsit pentru rezltatele slabe la învăţătură. Am cosiderat astfel, că există o problemă de
comunicare cu părinţii şi consecinţele se resimnt şi în relaţiile cu profesorii şi colegii.

Acţiuni întreprinse
1. Discuţii cu elevul – refuză să vorbească,nu neagă că a greşit, dar nici nu este
dispus să discute despre situaţia sa, ţine tot timpul capul plecat ;
2. Discuţii cu părinţii – mama îmi spune că elevul este supărat pe colegii lui, care râd
de deficienţa sa (astigmatism); aflu cu această ocazie de complexul elevului, de
problemele din anii anteriori -copilul fusese stigmatizat din cauza unei trăsături
fizice- şi de faptul că elevul îşi pedepseşte colegii de acum pentru ceva ce nu
făceau, având idei preconcepute; mama cunoştea parţial probleme de la şcoală,
adică doar rezultatele sale, pentru care îl pedepsise; atunci am înţeles
comportamentul copilului, tăcerea lui şi mai ales elementul de comunicare
nonverbală, capul plecat.
3. Discuţii cu elevul
I-am explicat că face parte dintr-un colectiv nou care-l apreciază pentru ceea ce
este el, este cel mai bun jucător din echipa de fotbal – este un băiat deştept, frumos
şi are toate şansele de reuşită; am considerat că acest copil trebuie să-şi recâştige
încrederea în sine şi încrederea în grupul din care face parte; astfel l-am însărcinat
periodic cu diferite responsabilităţi la nivelul clasei, unde putea să-şi spună punctul
de vedere pentru care de foarte multe ori este apreciat.

Rezultate obţinute
Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi s-a observat o schimbare pozitivă.
Elevul nu mai lipseşte de la şcoală decât dacă este bolnav şi atunci vine mama şi anunţă. A
devenit încrezător în forţele proprii, comunică cu toţi elevii. S-au observat, în scurt timp,
progrese la învăţătură şi adaptare. E din ce in ce mai activ, se bucură pentru orice rezultat
obţinut şi orice apreciere pozitivă.
În ceea ce priveşte obiectivele pe termen lung, monitorizez permanent copilul,
împreună cu psihologul şcolar, în vederea dezvoltării sale armonioase şi a sprijinirii sale
pentru a face o carieră sportivă, pentru că acest lucru îşi doreşte şi pentru acest lucru are
nevoie de multă voinţă şi multă încredere în el.
Investeşte în oameni!
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”
Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii”
Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659
Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

Reflecţii (aspecte pozitive, dificultăți întâmpinate)

Majoritatea oamenilor încearcă să facă o impresie cât mai bună celorlalţi, să câştige
aprecierea şi încrederea de la persoanele cu care intră în contact. Setul de acţiuni, practici prin
care un individ încearcă să se pună în lumină a fost numit în literatura de specialitate
,,managementul impresiei,,. Astfel, putem fi mai interesaţi de a părea a fi morali decât a fi
morali. Comunicarea cu adolescenţii trebuie să ţină cont de acest fenomen.
Prejudecăţile sunt opinii pe care indivizii şi le formează apriori despre un grup fără o
cunoaştere riguroasă a acestuia. Dacă prejudecăţile sunt o stare mentală, discriminarea este un
comportament prin care se încalcă drepturile unei persoane. Stigmatizarea constă în
valorizarea negativă a unei persoane sau a unei categorii sociale din cauza unor caracteristici
fizice, psihice sau culturale. Oamenii sunt diferiţi în ceea ce priveşte aspectele fizice, culturale
sau economice.

Resurse (materiale, umane) necesare pentru realizarea modelului de bune

practici
Resurse umane: părinţi, diriginte, cosiliul clasei, psihologul şcolar
Resurse materiale: consultarea unor materiale despecialitate

Recomandări pentru implementare

Atenta monitorizare a elevului, imlicarea lui în toate activităţile care îl pun în valoare
şi care îi cresc stima de sine, legătura strânsă cu familia,conduc la succesul acestui proces.

Bibliografie

1. Romiţă Iucu, Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor

de criză educaţională, Iaşi, Editura Polirom, 2006.
2. Dumitru Borţun, Valeriu Frunzaru, Dan Petre, Ştefan Stanciu, Modulul I-Iniţiere,
Comunicarea