Portofoliu Managementul Clasei de Elevi Magdas Mariana

Investete n oameni!
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Axa prioritar: 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i
dezvoltrii societii bazate pe cunoatere
Domeniul major de intervenie:1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i
formare
Titlul proiectului: Educatori pentru societatea cunoaterii
Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659
Beneficiar : Inspectoratul colar Judeean Bihor
Un suflet de copil poate fi ridat

de toate erorile de educatie ale unui batran.
Victor Hugo
Educatorul si Managementul situatiilor de criza
Potrivit literaturii de specialitate, managementul este un termen englezesc de origine

franceza, to manage inseamna a administra, a conduce, de aici aparand cuvintele derivate
manager si management. Indiferent de intelesurile diferite care i s-au dat conceptului de-a
lungul timpului organizare, administrare, in dezvoltarea societatii conducerea a fost si
este considerata ca latura esentiala a activitatii umane, ea dirijand sistemele in contextul
unui mediu dinamic, urmarind o functionare eficienta si corecta din punct de vedere social
juridic.
Pionierii procesului de constituire a stiintei conducerii sunt Frederik Taylor in Anglia (1856
1915) si Henry Fayol in Franta (1841 1925), carora le revine meritul de a fi depasit etapa
conducerii empirice si de a fi pus in circulatie ideea conducerii eficiente si a maximei
prosperitati.
Investete n oameni!
formare
Din punct de vedere al educatiei, managementul este un sistem de concepte,
metode, instrumente de orientare si conducere, coordonare, utilizat in realizarea obectivelor
educatiei, la nivelul performantelor asteptate.
Scoala moderna de conducere are in prim plan punerea cercetarii manageriale in domeniul
practicii concrete pentru a furniza managerilor metode eficiente cu caracter aplicativ,
reglementarea relatiei centralizare descentralizare si a delegarilor de autoritate, accentuarea
studierii problemelor manageriale din domeniul creativitatii, cercetarii, dezvoltarii,
introducerii procesului, ridicarea gradului de importanta acordat aspectelor psihosociale,
utilizarea in sistem a metodelor moderne in analiza, previziune, decizie.
Managerul este reprezentat de persoana care exercita functiile managementului in virtutea
obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor specifice functiei pe care o ocupa.
I. Jinga considera ca managementul educational poate fi definit ca stiinta si arta de a pregati
resursele umane, de a forma personalitati, potrivit unor finalitati acceptate de individ si de
societateun ansamblu de principii si functii, de norme si metode de conducere care asigura
realizarea obiectivelor sistemului educativ la standarde de caliatate si eficienta cat mai inalte.
Scoala reprezinta factorul esential el educatiei, care alaturi de alti factori ca
profesorul, familia, mass media, grupul scolar etc., participa la educatia tinerelor generatii.
Este principala institutie in care se realizeaza instructia si educatia tineretului, indatoririle
colectivului ei fiind numeroase si variate.
Investete n oameni!
formare
Managementul clasei este definit ca abilitatea profesorului de a planifica si organiza
activitatile clasei astfel incat sa asigure un climat favorabil invatarii. Obiectivul final al
managementului clasei este formarea la elevi a unor abilitati de autoreglare a
comportamentului. Intr-o prima faza, controlul comportamentului este extern (profesori,
parinti, colegi) pentru ca apoi, prin interiorizarea unor reguli si modele, sa devina autonom.
Profesorul organizeaza clasa de elevi, in functie de natura activitatii desfasurate si de
obiectivele urmarite. Profesorul indeplineste si o functie previzionala, mai ales atunci cand se
straduieste sa realizeze predictia performantelor scolare pentru fiecare din elevii sai, pentru
a-si putea adapta intregul stil de predare la situatia particulara a clasei si a elevilor. Profesorul
ia decizii, cand stabileste obiectivele instruirii, cand selctioneaza continuturile invatarii, si
cand alege metodele si mijloacele de invatamant sau formele de organizare a clasei de elevi,
cand verifica si apreciaza. Profesorul controleaza si indruma, evalueaza activitatea elevilor si
rezultatele obtinute de ei.
Managerul clasei, profesorul diriginte, trebuie sa fie abilitat pentru activitatile de consiliere
educationala. Orele de dirigintie sunt un prilej de dezvoltare pentru elevi, de interiorizare a
unor norme, reguli de comportament pro-social, de rezolvare a conflictelor, de orientare
scolara si profesionala. Profesorul este cel care trebuie sa-l convinga pe fiecare copil, pe
fiecare tanar sau adult ca adevarata valoare sta in el, dar el trebuie sa fie invatat s-o
optimizeze, sa devina un om de vocatie. Fiecare om odata ajuns in profesie trebuie sa se simta
multumit, intre el si profesiunea sa sa nu existe dusmanie, ci sa existe o continuitate, o
implinire a personalitii: daca tot trebuie sa faci un lucru, macar sa-l faci bine si cu placere
Investete n oameni!
formare
spunea Constantin Noica.
In contextul parafrazarii lui N. Iorga care spune ca nu-l inveti pe copil ceea ce stii,
nu-l inveti nici ceea ce vrei, ci-l inveti ceea ce esti, orice om pregatit sa devina dascal este
dator a-si forma o seama de calitati proprii. Printre calitati ar trebui sa se numere urmatoarele:
maiestrie pedagogica, tactul pedagogic, ethosul pedagogic, empatia didactica, umorul.
Profesiunea de educator este o profesiune vocationala. Ea implica o anumita stare de spirit, de
voiosie, de entuziasm, de bunatate, pe scurt tinerete sufleteasca, in masura sa asigure un
caracter elevat si generos actiunii educative. Ar fi bine ca invatatorul sa fie un om fericit
iata insa o insusire foarte complexa care nu tine de autoeducatie. Trebuie sa avem puterea de a
lasa dincolo de poarta scolii unele necazuri sau griji ce pot surveni in viata fiecarui om, sa
reusim a ne integra in viata clasei, cu preocuparile, nevoile si aspiratiile ei.
Apropierea de elevi este adevarata cheie a succesului scolar. Aceasta inseamna sa cunoastem
copilul sub toate aspectele, pornind de la mediul in care traieste, de la modul de viata familial
si pana la cele mai intime preocupari sau ganduri ale lui. Totodata, ne ajuta sa descoperim
posibilitatile sale intelectuale si morale, trasaturile de caracter, astfel incat sa le cultivam pe
cele pozitive si sa le franam pe cele deviante. Copilul este extrem de receptiv si sensibil. El
simte cand este privit cu incredere, cu dragoste si cand nu, de aceea reactia lui fata de cei
mari este diferita. In zadar cunoastem amanuntit greselile de scris sau de calcul savarsite de
unul sau de altul dintre elevi, daca vor ramane necunoscute interesele, dorintele, sentimentele
lor. Uneori vin la scoala elevi abatuti, sub influenta unor incidente familiale, ori indispusi din
cauza unor dureri fizice sau dezorientati in urma revenirii la scoala dupa cateva absente de
Investete n oameni!
formare
boala. In aceste situatii, se cuvine a ne apropia de ei cu intelegerea si tactul unui adevarat
educator. Discutiile, pentru ei, reprezinta un semn de pretuire si chiar un stimulent pentru
invatare. Mai multa incredere in educator contribuie la inlaturarea stresului provocat de
emotiile scolare, ceea ce ne aduce un plus de castig educational. Trebuie sa ne aplecam inima
si urechea la tot ce doresc sa ne spuna in nevinovatia lor de copil, sa ni-i apropiem mai mult
pentru a intui ce se intampla cu elevul in fiecare moment, sa-l ajutam pentru depasirea
dificultatilor la timpul potrivit. Autoritatea nu se mentine prin pedeapsa. Atmosfera de tip
cazon trebuie inlocuita cu raporturi bazate pe incredere, ratiune, demnitate, apropiere
sincera de elevi si prin exemplul personal.
Dar ce se intampla atunci cand copilul comite unele mici greseli sau chiar abateri de
la normele sociale? Este pedepsit, in mod sigur, de catre familie si scoala. Adeseori, se uita ca
acea greseala este o consecinta a unei suite de alte greseli care au fost tolerate. Trecandu-i-se
cu vederea abaterile mai marunte, copilul este, de fapt, impins sa ajunga la alta greseala.
Daunatoare pentru educatie este si atitudinea inconsecventa a parintilor. Ea poate oscila de la
severitate la blandete, de la autoritate la permisivitate, de la indiferenta la tutela, astfel de
comportari fiind profund deruntante pentru copil.
Una dintre problemele intalnite in scoala la copii este agresivitatea. Problematica
agresivitatii, manifestata mai ales in randul tinerilor, a fost in atentia multor cercetatori care au
incercat sa descopere cauzele, formele ei de manifestare, dar mai ales mijloacele de prevenire
si diminuare a unei astfel de conduite.
Agresivitatea este definita de Leonard Berkowitz ca fiind orice forma de comportament care
Investete n oameni!
formare
intentioneaza sa produca cuiva rani (fizice sau psihologice).
O teorie de nuanta psihosociala care a avut un deosebit de mare impact asupra publicului este
cea a lui Dollard si Miller, de la Universitatea Stanford California, care au emis ipoteza
conform careia intre agresivitate si frustrare exista o stransa interdependenta. Frustrarea se
defineste pe scurt ca fiind o conditie externa care impiedica individul sa obtina ceea ce-i
provoaca placere. Acumularea in timp a frustrarii creste probabilitatea manifestarii agresiunii,
iar aceasta duce la scaderea gradului de toleranta la frustrare. Altfel spus, cu cat frustrarile se
produc mai frecvent, cu atat intensitatea si frecventa agresivitatii este mai mare, ceea ce creste
probabilitatea aparitiei situatiilor frustrante.
Una din teoriile care s-a dovedit a fi solid argumentata a fost aceea emisa de Bandura,
denumita teoria invatarii sociale. El postuleaza ca, desi exista determinari genetice ale
comportamentului agresiv, acesta este un comportament invatat. Bandura pune accentul pe
rolul foarte mare pe care il are adultul ca model al copilului, insa pentru a fi imitat de catre
copil, el trebuie sa fie o persoana de referinta, foarte apropiata de copil, care sa ofere
securitate, sprijin, atunci cand situatia o cere. De aici desprindem ideea ca rolul pe care
dascalul il are in educatia elevilor este esential. Alte cauze care pot sta la baza
comportamentului agresiv sunt predispozitii ale personalitatii elevului; contextul cultural;
mediul interpersonal imediat; mediul fizic imediat; calitati personale; dezinhibatori; prezenta
unor potentiale victime.
O particularitate in ceea ce priveste cauzalitatea violentei manifestata in scoala, o reprezinta
competitia scolara in care se angajeaza fiecare copil. Aceasta competitie reprezinta o sursa
Investete n oameni!
formare
generatoare de stres, care determina scaderea rezistentei la frustrare si pot provoca stari
tensionate care, de cele mai multe ori, se descarca prin forme de de conduita neacceptate
social.
Voi prezenta pe scurt si formele de manifestare a conduitei agresive. In primul rand,
deosebim agresivitatea spontana, ostila, care are ca obiectiv producerea de durere, iar acest
obiectiv este insotit de o dispozitie afectiva specifica (ura, manie), iar la polul opus avem
agresivitatea instrumentala, acea forma de conduita prin care se urmareste obtinerea unui
beneficiu, a unor avantaje materiale sau de alta natura.
Mai distingem si agresivitate reactiva (ca raspuns la provocarile venite din mediul social) si
agresivitatea proactiva (care se manifesta fara a fi determinata de anumite provocari
specifice). In fine, comportamentul violent se mai poate manifesta verbal, sub forma de
cuvinte calomnioase, sau fizic, caz in care probabilitatea de a declansa raspunsuri agresive si
totodata de a produce escaladarea violentei, creste foarte mult.
Astfel, cunoscand formele de manifestare a conduitei violente, cadrele didactice ar trebui sa
distinga, in medierea conflictelor dintre elevi, daca e o forma ostila sau instrumentala de
agresiune, una reactiva sau proactiva, fizica sau verbala si sa ia masuri in concordanta cu
gravitatea situatiei.
7
Ce masuri se impun pentru a diminua comportamentul agresiv?

Goldstein sugereaza ca cea mai simpla modalitate de control a agresivitatii o reprezinta
sistemul pedepselor si recompenselor. Pentru ca acestea sa poata fi eficiente, trebuie sa se
aplice imediat dupa ce actiunea a avut loc, sa fie clar motivata si sa fie semnificativa pentru
Investete n oameni!
formare
elev.
Unii oameni de stiinta propun coabitarea ca mijloc de reducere a comportamentului agresiv.
Cand cei care mediaza coabitarea au in vedere ca obiectivele actiunilor intreprinse sa
mobilizeze toti elevii in aceeasi directie (de exemplu sa organizeze un concurs pe clase) acest
tip de actiuni va suda colectivul, mai ales daca ele sunt asociate cu experiente si stimulente
placute.
Norma Feshback propune, ca mijloc de dezvoltare a comportamentului prosocial si implicit de
reducere a agresivitatii, antrenamentul empatic. Acesta se poate realiza prin intermediul unor
jocuri de rol intre elevi, urmate de repetarea acestora, dar cu schimbarea rolurilor intre
parteneri. De asemenea, antrenamentul empatic mai poate fi realizat prin exercitii prin care se
cere elevilor sa-si imagineze perspective vizuale variate de genul: Cum ar arata lumea daca
ai fi la fel de mic ca o pisica? sau Ce cadou l-ar face fericit pe fiecare membru al familiei
tale, cu ocazia zilei de nastere?
In fine, o ultima propunere, poate cea mai importanta pentru diminuarea comportamentului
agresiv, o constituie invatarea sociala. Conform teoriei invatarii sociale, Bandura accentueaza
pe rolul modelelor sociale cu care vine copilul in contact si pe care tinde sa le imite. Aceste
modele provin din familie, din colectivul clasei in care este integrat elevul, din mass media
si din grupul de prieteni din vecinatatea imobilului sau.
Obstacolul in calea emergentei comportamentelor prosociale la scara comunitara
l-ar constitui, in primul rand, faptul ca intr-o societate a concurentei egoismul este considerat
normal, iar altruismul deviant. Este o problema cheie in fata careia se afla nu numai
Investete n oameni!
formare
scoala, ci intreaga societate romaneasca. De unde ar putea incepe schimbarea?
Dar, exista oare pe lume alte fiinte care merita o mai mare si neconditionata iubire?
Exista oare pe lume o investitie mai sigura (e adevarat, pe termen lung) decat cea in copii, in
dezvoltarea si promovarea inteligentei lor, a sentimentelor lor?
Exista dragoste pentru adevar, pentru progres, pentru civilizatie si confort, pentru puteri,
faima si renume, pentru natura, pentru animale. Si nu este deloc rau!
Dar cine produce si promoveaza valorile materiale si spirituale? Si, mai cu seama,
pentru cine?
Investete n oameni!
formare
Studiu de caz
Subiectul S. A., 14 ani, clasa a VIIIa
1. Prezentarea cazului: - agresivitate
Eleva este clasa a VIIIa, Invatamant Special, cu rezultate foarte slabe la invatatura, citeste
greoi, este neincrezatoare in posibilitatile sale. Are stari de nervozitate, agitatie, tulburari de
comportament, stari de frustrare.
2. Istoricul evolutiei problemei
Fetita a fost institutionalizata, impreuna cu fratii ei, in Centrul de plasament in perioada
claselor primare, legatura familiei cu ei fiind foarte slaba.
In clasa a VIIIa au fost reintegrati, toti trei, in familie, fetele frecventand Scoala Speciala.
Mama este despartita de tatal ei, traieste in concubinaj. Mama si fratele o ameninta ca o duc
inapoi la Centru din cauza tulburarii de comportament.
3. Descoperirea cauzelor generatoare
10
A. este foarte distanta fata de colegi, neincrezatoare in relatii, are stima de sine scazuta.
Comportamentul:
-
cand este solicitata sa raspunda se inroseste la fata, evita sa priveasca in ochi

educatorul, raspunde ezitant, are voce nesigura, abia auzita;
Investete n oameni!
formare
-
daca vreun coleg spune ceva la adresa ei devine agresiva, uneori si fizic;
are putini prieteni in scoala;
are capacitati intelectuale reduse.
Dialogul cu mama si sora, care este in aceeasi clasa:

-
are aceleasi iesiri si in mediul familial;
este afectata de faptul ca toti din familie o acuza de iesirile ei agresive si ca nu stie sa
citeasca;
vorbeste urat, sare din lucruri marunte la bataie, cand i se aduc acuzatii.
4. Analiza datelor
Iesirile agresive, atat la scoala cat si acasa se datoreaza frustrarii pe care o are datorita slabelor
rezultate si stimei de sine grav afectata de ironiile celor din familie si scoala.
5. Crearea unui program de schimbare
a. este pusa sa citeasca in fiecare zi;
b. va fi implicata in executarea unor obiecte pentru expozitii si concursuri;
c. va fi implicata in solutionarea unor situatii de criza din clasa.
11
Metode si strategii:
Conceperea si punerea in practica a unor metode
Investete n oameni!
formare
- Colaborarea cu mama si fratii, ajutati si indrumati sa o trateze cu dragoste si respect;
- Provocarea si incurajarea A. de a raspunde la ore;
- Implicarea ei in activitatile practice desfasurate la clasa, in executarea unor lucrari
comune cu care se participa la diferite concursuri, situatie in care va interactiona cu grupul
clasei.
6. Aplicarea programului de schimbare
-
sa faca zilnic curatenie in clasa dupa terminarea orelor, activitate care ii da

satisfactie;
va citi zilnic si va fi incurajata de mine si colegi;
va confectiona diferite obiecte in cadrul activitatilor de Terapie Ocupationala fiind

apreciata si sustinuta;
in cadrul activitatilor de socializare se va discuta despre relatiile dintre colegi,

relatiile din familie, prietenie;
7. Evaluarea programului de schimbare

Evaluarea
12
Obiectivele pe termen scurt au fost atinse si se observa o usoara schimbare in relatiile cu

colegii. Din discutiile purtate se observa o incredere crescuta in ea, cat si in relatiile cu cei din
jur.
Investete n oameni!
formare
8. Rezolvarea problemei
Reuseste sa citeasca binisor si se continua cu exercitii de citire in fiecare zi.
Este apreciata de mine si colegi ceea ce duce la rarirea iesirilor de agresivitate.
Concluzii:
Comportamentul ei agresiv acasa se datoreaza relatiilor celor din familie cu ea si
amenintarilor ca va fi reinstitutionalizata in Centrul de copii.
In fata colegilor este complexata de randamentul scolar scazut si reactioneaza cu agresivitate
verbala in urma ironiilor colegilor sau chiar numai in urma unor priviri insinunante, ea fiind
foarte sensibila.
Se va avea in vedere continuarea planului de schimbare pentru ameliorarea starii de frustrare
care duce la agresivitate.
13
Investete n oameni!
formare
Plan de interventie in situatie de criza educationala
Situatiile de criza educationala pot fi definite ca momente sau faze ale procesului
instructiv educativ care se manifesta prin conflicte acute, privatiuni, dificultati, alte
fenomene ngative ce pot fi urmate de progres sau regres.
Interventia intr-o situatie de criza educationala care este o atributie a cadrului
didactic, ar trebui sa fie astfel conceputa incat sa conduca la regres si chiar la aplanarea totala
a situatiilor de criza.
Etapele de interventie
1. Identificarea situatiei de criza educationala
Anul trecut, fiind educator la clasa a VIIIa, clasa speciala, in timpul unei activitati
de stimulare cognitiva, o activitate de citire a lectiei, in timp ce eleva A. incerca sa citeasca, o
colega spune: Nici nu stie sa citeasca! A. se inroseste la fata, spune cateva cuvinte urate si
vrea sa se ridice s-o loveasca pe eleva I..
2. Etiologia situatiei de criza educationala
14
Deoarece intrase de curand in clasa noastra, am incercat sa ma informez de la
Investete n oameni!
formare
sora ei, care era in aceeasi clasa, despre comportamentul ei in familie.
Eleva A. si-a motivat fapta ca urmare a ironiei colegei ei. Colega ei a explicat ironia ca o
constatare. Am considerat ca este nevoie ca fiecare dintre ele sa-si ceara scuze si sa promita ca
nu vor mai repeta.
Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Zilele urmatoare certurile intre cele doua s-au repetat.
3. Luarea deciziei
Am luat decizia de a purta o discutie serioasa pe aceasta tema cu intreaga clasa
pentru stabilirea cauzelor care au dus la acest incident si ce am putea face ca aceste situatii sa
nu se mai repete.
S-au descurajat colegii care obisnuiesc sa rada de A. sau chiar de alti colegi. Am stabilit ca
ambele fete sunt vinovate de cele intamplate. Ca pedeapsa pentru cele doua eleve implicate,
eleva I., care a umilit-o pe eleva A., are sarcina de a o ajuta pe eleva A. sa citeasca pana cand
vor reusi sa interactioneze potrivit una cu cealalta.
Pe termen lung, am stabilit ca fiecare abatere de la normele de comportament valabile la
nivelul clasei va atrage dupa sine o serie de pedepse: acordarea de buline negre, izolarea,
discutarea problemei cu intreaga clasa, instiintarea familiei, neparticiparea la excursiile
organizate etc..
15
Investete n oameni!
formare
Ca masuri de interventie imediata am stabilit ca:

-
cele doua eleve sa-si ceara scuze reciproc si sa promita ca vor avea o relatie colegiala
potrivita;
in perioada urmatoare se vor desfasura activitati cu teme de prietenie, intrajutorare,

relatii armonioase intre colegi, cooperare, iar in cadrul activitatii de Terapie
Ocupationala, se vor confectiona obiecte decorative pentru diferite evenimente,
activitate preferata de eleva A., ea avand chiar inclinatie pentru asemenea activitati,
acestea ducand la cresterea stimei de sine.
4. Aplicarea masurilor
Pe parcursul aplicarii masurilor s-a asigurat un mediu optim pentru desfasurara activitatilor,
copiii au acceptat noile reguli. Pentru inceput, cele doua eleve au fost rezervate una fata de
cealalta, dar pe masura ce A. a fost ajutata zilnic de I. sa citeasca, masura in urma careia A. a
citit mai bine, iar I. a fost multumita ca ajutorul ei a dat rezultate, usor, s-a creat o legatura de
prietenie intre ele doua.
16
5. Controlul asupra eficientei masurilor luate s-a facut permanent, urmarind indeaproape
fiecare manifestare care putea sa degenereze, luand atitudine imediata.
Investete n oameni!
formare
6. Evaluarea
Pentru a avea certitudinea ca elevii au inteles ca in colectivul clasei este nevoie de un climat
armonios, am initiat o convorbire pe tema unor intrebari axate pe problematica agresivitatii
intre copii, cu trimitere la evenimentele recente. Am desprins din raspunsurile date ca toti sunt
capabili sa ia atitudine in situatii de criza si faptul ca au reusit sa identifice regulile de
convietuire in grup care duc la cultivarea unor relatii de prietenie.
7. Concluzii
Agresivitatea infantila se dezvolta in scoala, aparitia si dezvoltarea unor comportamente
agresive fiind intr-o dependenta totala de noninteresul sau de interventiile manageriale
eronate.
Cu tact, rabdare si dragoste, promovad modelele pozitive si dezvoltand partile bune din
personalitatile agresorilor, cadrul didactic poate apela la strategii manageriale
experimentate deja.
La clasa la care lucrez strategia expusa mai sus a dat rezultate si in alte situatii de criza.
17
Investete n oameni!
formare
Bibliografie
1. Managementul clasei de elevi

2. Managementul educatiei, Florescu Maria Cristina, Ed. Eurogrup, 2002
3. Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Vasile Marcu, Letitia Filimon, Ed. Univ. din
Oradea, 2007
4. Revista Invatamantul primar, Ed. Discipol, 2000, nr. 2, 3, 4.

5. Tratat de pedagogie scolara, Ioan Nicola, Ed. Aramis, 2001
18
19

Portofoliu Managementul Clasei de Elevi Magdas Mariana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Managementul Clasei de Elevi Magdas Mariana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investete n oameni!

Un suflet de copil poate fi ridat

Potrivit literaturii de specialitate, managementul este un termen englezesc de origine

Ce masuri se impun pentru a diminua comportamentul agresiv?

cand este solicitata sa raspunda se inroseste la fata, evita sa priveasca in ochi

are putini prieteni in scoala;

are capacitati intelectuale reduse.

Dialogul cu mama si sora, care este in aceeasi clasa:

are aceleasi iesiri si in mediul familial;

sa faca zilnic curatenie in clasa dupa terminarea orelor, activitate care ii da

va citi zilnic si va fi incurajata de mine si colegi;

va confectiona diferite obiecte in cadrul activitatilor de Terapie Ocupationala fiind

in cadrul activitatilor de socializare se va discuta despre relatiile dintre colegi,

7. Evaluarea programului de schimbare

Obiectivele pe termen scurt au fost atinse si se observa o usoara schimbare in relatiile cu

Deoarece intrase de curand in clasa noastra, am incercat sa ma informez de la

Ca masuri de interventie imediata am stabilit ca:

in perioada urmatoare se vor desfasura activitati cu teme de prietenie, intrajutorare,

1. Managementul clasei de elevi

4. Revista Invatamantul primar, Ed. Discipol, 2000, nr. 2, 3, 4.

S-ar putea să vă placă și