Povestea darurilor care apar pe furiş, în ghetuţele copiilor cuminţi, în noaptea de 5 spre 6 Decembrie a fiecărui an începe din vechime... ...Demult, demult, într-un sat de lângă Bethleem, s-a născut un copil pe care părinţii l-au botezat Nicolae. El a fost crescut de familia lui ca un bun creştin şi mai târziu a devenit episcop. Legenda spune că în sufletul lui era atâta bunătate încât a dat tot ceea ce avea săracilor. În fiecare an, el vine la fereastră să vadă care copil este cuminte şi care este neascultător... ...iar copiii îşi curăţă ghetuţele şi le aşează într-un loc unde Moşul să le găsească şi să lase daruri în ele. Pentru copiii cuminţi lasă dulciuri, jucării, hăinuţe iar pentru cei neascultători Moşul are nuieluşe... Se mai spune că în ziua Sfântului Nicolae ninge pentru că Moşul îşi scutură barba albă. Nu doar copiii din ţara noastră îl aşteaptă pe Moşul cel darnic. La fel ca şi noi, copiii din Germania, Franţa, Olanda, Ungaria, Spania, Anglia dar şi din alte ţări sunt cuminţi un an întreg pentru ca ghetuţele lor lustruite să fie pline, pline cu bunătăţi! Astfel, Moş Nicolae trece pe la fiecare copil cuminte, orinde s-ar afla, şi-l răsplăteşte după faptele sale. Haide! Curăţă-ţi şi tu ghetuţele sau cizmuliţele, aşează-le acolo unde crezi că Moşul sigur le va găsi şi până la sosirea lui învaţă o poezie pentru el! Bunul, Moşul Nicolaie Lin soseşte în odaie. Şi-n ghetuţele curate Încep iute să se-arate: Biscuiţi, bomboane, bani, Ciocolata, gologani. Dar mosneagul nu mai ştie: Sunt reali sau jucarie? Printre ghete aşezaţi Râd papucii mici, ciudaţi. Îi explică păpuşica: Sunt papucii lu'... pisica!