1)Perioadele copilariei. Dezvoltarea copilului
6) Prevenirea violentei si abuzului fata de copil in familie
Ontogeneza sau istoria dezvoltarii individului studiaza dezvoltarea
organismului in dinamica de la produsul de conceptie pana la moarte.
Ontogeneza prezinta 2 etape de dezvoltare: Intrauterina si
Extrauterina
Dezvoltarea extrauterina a copilului cuprinde uratoarele etape:
-Perioada de nou-nascut (0-30 zile)
-Perioada de sugar (1-12 luni)
-Perioada anteprescolara (1-3 ani)
-Perioada prescolara (1-7 ani)
-Perioada de scolar (7-16 ani)
Perioada de nou-nascut- Reprezinta cea mai critica perioada din viata
copilului, are loc trecerea de la viata intrauterina la cea extrauterina. In
aceasta perioada apare respiratia pulmonara, se usuca si cade bontul
ombilical, se cicatrizeaza plaga ombilicala, incepe sa functioneze
sistemul digestiv, se instaleaza circulatia sangvina
Perioada de sugar- Cresterea saturala si ponderala este mai intensa.
Dupa varsta de 6 luni are loc diversificarea alimentatiei, se
perfictioneaza sistemele copilului, se formeaza legatura intre mama si
copil, se ataseaza de parinti.
Perioada anteprescolara- in aceasta perioada se realizeaza 30-40% din
intregul potential al dezvoltarii psihice. Dezvoltarea motorie este mai
intense, mersul devine mai sigur, se perfectioneaza sistemul nervos, se
formeaza vorbire
Perioada de prescolar- perioada de maxima receptivitate a copilului la
masurile de crestere si educatie. Potentialul de dezvoltare este de
30%. Are loc schimbarea dntilor provizorii pe dintii definitivi.
Perioada de scolar- etapa superioara de crestere si dezvoltarea
copilului, in care intelectula domineaza. Dupa varsta de 10-12 ani se
produc mari schimbari cantitative si calitative, perioada pubertara.
Dezvoltarea copilului- este un proces dinamic continuu, prin care
copilul obtine cunostinte, comportamente, si deprinderi tot mai
complexe. Dezvoltarea poate fi tipica sau normal; dezvoltarea ce
prezinta riscuri( la copii u unle deficiente); ezvoltarea atipica( dezv cu
devieri sau intirzieri evidente).
2) Dezvoltarea copiilor, domeniile de dezvoltare.
Domeniile ale dezvoltarii: fizic( este un proces dinamic de modificare a
formelor si proportiilor si a dimensiunile intregului corp), motor
(abilitatea copilului de a se misca), perceptiv (utiizarea informatiilor
obtinute prin intermediul organelor de simt), cognitiv (extinderea
capacitatilor intelectuale), lingvistic (dezvoltarea limbajului),
emotional-social (sentimentele copilului fata de propria persoana si
relatiile sale cu alte persoane).
3)Dezvoltarea fizica a copiilor. Datele antropometrice la diferite
varste.
Dezvoltarea fizica este un proces dinamic de modificare a formelor si
proportiilor si a dimensiunii intregului corp. Dezvoltarea fizica a
copilului serveste drept indiciu al sanatatii si starii satisfacatoarea
copilului.
Somatometria- metoda de baza in estimarea dezvoltarii fizice a
copilului. Indicii antropometriei sunt: talia, greutatea, perimetrele.
Somatoscopia- permite aprecierea calitatii fizice prin examen visual, ea
include: ex. aparatului locomot, maturizarea biologica.
Fiziometria- permite aprecierea parametrilor functionali ai
organismului.
Dezvoltarea fizica a copilului se apreciaza in centile.
Masa corporala: la nastere 2500-4500g
Formule de calcul: 10+2xV –pina la 10 ani; 30+4(V-10)- dupa 10 ani
Talia: la nastere 47- 55 cm, in I luna creste cu 4 cm, II,III cu 3 cm, IV cu
2,5 si incepand cu luna a V, Vi cu 1 cm. Perimetrul cranian: la nastere
34-36 cm, la 1 an- 45 cm, la 2 ani- 48 cm, la 5 ani-50 cm, la 15 ani-55
cm. Perimetrul toracic: la nastere 32-34 cm, la 1 an- 13-15 cm, la 2 ani-
+2,5-3 cm, la 3 ani+2 cm
9) Evaluarea dezvoltarii psihomotorii a copilului pana la 1 an
Nou nascut:
Comportament motor- activitate motorie exagerata; postura simetrica,
pumni stransi; nu poate sprijini capul, il poate intoarce intr-o parte;
miscarile sunt necoordonate
Comportament cognitiv: indreapta privirea catre sursa de sunet sau
lumina puternica; poate fiz un obiect pe cateva secunde
Comportament socio-afectiv: rectioneaza la vocea mamei; se linisteste
la intonatia blanda
Varsta de 1 luna:
Comportament motor- diminuarea hipertonusului flexorilor; din
decubit ventral ridica pe cateva secunde capul.
Comportament cognitiv- urmareste pentru putin timp persoanele si
obiectele in miscare; incearca sa apuce jucaria;
Comportament verbal: emite zgomote guturale cand este multumit;
Comportament socio-afectiv- inceteaza plansul cand I se vorbeste.
Varsta de 2 luni:
Comportament motor- extensie mai completa in membrele inferioare;
ridicat de pe pat isi mentine capul un timp mai indelungat; deschide
pumnii, prinde jucaria pentru un scurt timp;
Comportament cognitiv- urmareste un obiect pe directie orizontala;
distinge diferite sunete; distinge 2 mirosuri si apa simpla de cea
indulcita
Comportament verbal- incepe sa vocalizeze, cind I se vorbeste;
gingureste
Comportament socio-afectiv: zimbeste ca raspuns; isi manifesta
nemultumirea prin plins; reactioneaza mai efectiv fata de parinti decit
la alte persoane.
Varsta de 3 luni:
Comportament motor- extensie completa in membre inferioare; isi
mentine singur capul; deschide pumnii, tine jucaria pentru un scurt
timp
Comportament cognitiv- isi analizeaza miinile; loveste jucaria atarnata
in fata lui; tine bine jucaria si o examineaza; distinge 2 culori
Comportament verbal- gingureste, isi exprima bucuria prin sunete
stridente, tipete;
Comportament socio-afectiv- este atent la voci; plinge la plecarea
mamei din camera
Varsta de 4 luni:
Comportament motor- tine bine capul in pozitie sezanda; se intoarce
din decubit dorsal in cel lateral si ventral; din decubit ventral se sprijina
pe palme Comportament cognitiv- se intinde spre obiecte cu palme
deschise; tine bine jucaria si o duce la gura; asculta muzica
Comportament verbal- gangureste prin sunete differentiate;
vocalizeaza spontan singur, altora si jucariilor Comportament socio-
afectiv- ride spontan, zimbeste; poate plinge la intreruperea jocului; se
cere in brate; reactioneaza la propru nume;
Varsta de 5 luni:
Comportament motor- sustinut de subtuori se sprijina pe picioare; se
rasuceste de pe o parte pe alta; sta in pozitie sezanda cu sprijin
Comportament cognitiv- se intinde si apuca jucaria; duce la gura
obiectele;
Comportament verbal- emite sunete melodioase
Comportament socio-afectiv- ride zgomotos; se joaca mai indelungat
cu o persoana; isi manifesta nemultumirea prin plans.
4) Rolul comunicarii si a jocului in viata copilului.
Comunicarea este definita ca transmiterea unui mesaj de la o persoana
la alta. Comunicarea copilului cu mama, incepe cu mult inainte nasterii
lui. Comunicarea ca relatie incepe la nastere, odata cu primul tipat al
copilului inainte ca pruncul sa pronunte primele cuvinte. In aceasta
perioada comunicarea este foarte necesara si utila.
Copilului mai intii de toate trebuie sa-i spunem ca-l iubim.
Principiile comunicarii:
-Acceptarea copilului;
-Respectarea copilului;
-Incurajarea si stimularea autonomiei copilui
-Folosirea limbajului proactive
-Stimularea activismului verbal;
-Respectarea intimitatii copilului.
Limbajele comunicarii:
-Contactul fizic (masaj, mangaieri, imbratisari, tinutul in brate)
-Sarutul
-Cantecul de leagan
-Incurajarea
Jocul reprezinta o parte necesara a vietii copilului.
Nu exista dezvoltare fara joc. Jocul il ajuta pe copil sa se acomodeze si
sa inteleaga lumea inconjuratoare. Jucandu-se copilul isi descopera
partile tari si slabe, abilitatile si interesele. Jocul permite copilului sa se
dezvolte din punct de vedere social, emotional, fizic si intelectual.
5)Securitatea copilului pana la varsta de 5 ani.
Pana la 6 luni:
-Copilul nu se lasa fara supraveghere
-Nu se lasa sugarul in grija altor copii
-Trebuie de a avut grija mama sa nu adoarma in timpul alaptarii
-Se verifica temperatura apei inainte de baie, nu se lasa singur copilul
in baie
- Se fereste copilul de animalele domestic, si nu se lasa copilul pe o
suprafata pe care er putea cadea
-Se previnea miscarea brusca a capului
-Nu se dau copilului obiecte sau jucarii ascutite.
De la 6 luni pana la 12 luni:
- Nu se lasa la indemana copilului obiecte mici
-Se exclud obiectele din viziunea copilului care l-ar putea trauma
-Se pun capace de protectie la prize;
-Se pastreaza in locuri inaccesibile sapunul, detergentul, samponul,
medicamente
-Nu se lasa vasele in locuri accesibile copilului.
-Se tin inchise ferestrele si balcoanele atunci cand copilul se afla singur
in odaie.
De la 12 luni pana la 2 ani:
-Atentie mare la obiectele de care se poate sprijini copilul.
-Se instaleaza un protector in jurul plitei.
-Nu se lasa copilul in bucatarie
-Aparatele electrocasnice se deconecteaza, se pun in locuri inaccesibile
-Se pastreaza chibritele si brichetele in locuri inaccesibile pentru copii
-Nu se lasa mobile in fata geamului, ar fi bine sa fie fixate langa perete,
pentru a evita o cadere
De la 2 ani si mai mari:
-Nu se lasa copilul singur la iaz, piscine
-Se evita accesul copilului la sobe sau alte sisteme de incalzire.
-Nu se lasa copilul sa se plimbe singur
-Se pastreaza produsele menajere, toxice, cosmetic, medicamente in
locuri inaccesibile.
-Nu se lasa utilajele electrice la indemana copilului
-Nu se lasa copilul fara supraveghere la un loc unde se joaca
-Trebuie invatat sa nu traverseze strada in fuga , tinandu-l de mana.
-Nu permitem copilului sa manine pomusoare, plante pe care nu le
cunoaste
Varsta de 7 luni:
Comportament motor- se ridica din decubit dorsal in poz sezanda, sta
in sezut fara sprijin, se tirie in 4 labe
Comportament cognitiv- ridica de toarta o cana rasturnata; zguduie
patul masa, bate tapusele, cu privirea arata locul obiectului
Comportament verbal- proonunta mai bine, si mai des silabele
Comportament socio-afectiv- imbratiseaza si saruta membrii familiei
Varsta de 8 luni
Comportament motor- se ridica in picioare fiind rezemat; poate face
pasi, fiind sprijinit.
Comportament cognitiv- arunca obiectele pe podea sic ere sa fie
reintoarse; la intrebarea unde? cauta obiectele
Comportament verbal: pronunta cuvinte bisilabice ma-ma, ta-ta.
Comportament socio-afectiv- tipa pentru a atrage atentia; imita
miscarile adultului; saruta imaginea din oglinda; nu prefer sa ramina
singur, o prefer pe mama, persoanele straine ii provoaca frica.
Varsta de 9 luni:
Comportament motor- se ridica singur folosindu-se de suport; sta in
picioare citeva secunde fara suport; incearca sa paseasca fiind
mentinut.
Comportament cognitiv- bea din cana de sine statator; manipueaza 3-
4 obiecte; pune si scoate obiectele din cutie
Comportament verbal- pronunta clar cuvinte bisilabice
Comportament socio-afectiv- se supari daca este certat; imita actiunile
celor din jur; apare curiozitate
Varsta de 10 luni:
Comportament motor- poate merge sprijinit de o mina; coboara singur
din pat
Comportament cognitiv- arata partile corpului; incearca sa-si recupere
obiectul cazut; cunoaste sensul cuvintelor.
Comportament verbal- pronunta bine mama tata si inca 2-3 cuv, spune
nu,pa
Comportament socio-afectiv- imita actiuni simple: hranirea altora,
imbracatul caciulei; flutura mina in sens de ramas bun; ii place sa fie
luat in seama
Varsta de 11 luni
Comportament motor- merge lateral, tinandu-se de mobila, sta in
picioare de sine statator;
Comportament cognitiv- aseaza cuburi in turn; rasfoieste cartile;
participa la dezbracrae; bate locul unde a cazut
Comportament verbal- foloseste 2 cuvinte cu sens
Comportament socio-afectiv- manifesta atasament fata de cei
apropiati; danseaza dupa muzica
Varsta de 12 luni
Comportament motor- incearca sa merag singur, unii deja merg
Comportament cognitiv- poate arunca mingea dupa cum I se arata;
imita animalele; coopereaza la imbracare; se anreneaza in alimentatia
cu lingura
Comportament verbal- pronunta 5-8 cuvinte cu sens
Comportament socio-afectiv- realizeaza indicatii Inchide usa, ridica
jucaria; se joaca cu cei din jur
Abuzul este un comportament agresiv indepartat asupra copilului, care
se afla intr-o situatie inferioara si fara aparare si care are rezultat
consecinte fizice si/sau emotionale negative.
Abuzul fizic este considerat agresarea copilului prin scuturari,
ghionturi, loviturim batai. Abuzul emotional se considera atacurile
verbale si amenintarile care injosesc copilul si ii provoaca suferinte.
Abuzul sexual implica orice activitate sexuala cu un copil unde acordul
acetuia nu exista si nu poate exista.
Prevenirea violentei:
-Parintii trebuie sa stabileasca impreuna care sunt sanctiunile cele mai
potrivite pentru anumite greseli ale copilului sis a fie coerenti in
actiunile de educatie.
-Copilul trebuie sa inteleaga ratiunea respectarii normelor. Nu se aplica
pedeapsa fara a discuta cu el.
-Echitatea trebuie sa existe in relatiile dintre membrii familiei
indifferent de varsta lor. Copilul va accepta o pedeapsa justa si va
sanctiona nedreptatile facute de parinti.
-Cand parintele se intoarce acasa de la serviciu, lasa problemele si furia
la usa. Nu se descarca energia negative acumulata in orele de munca
asupra copilului.
-Daca parintele si-a pierdut cumpatul si a lovit copilul, el trebuie sa-si
ceara iertare.
-Sondajele arata ca copii si adolescentii sunt impotriva bataii, insa
accepta sanctiuni cum ar fi: interdictia de a mai iesi la joaca, la
discoteca sau de a viziona programele preferate la televizor.
7)PAF ale sistemului nervos. Reflexele neconditionate si
conditionate.
Sistemul nervos coordoneaza toate procesele fiziologice din
organismul copilului in crestere, asigurand adaptarea permanenta la
conditiile mediului extern.
Creierul nou-nascutului este relative mare 330-400g (1/8 din greuttaea
corpului). Creierul creste mai intens in primele 4 ani de viata circa
50%, de la 4-7 ani 30%, de la 8-17 20%. Tesutul medular al creierului
este bogat in apa, contine putina licetina si alte substante proteice
specifice.
Substanta cenusie: este dezvoltata incomplete,aproape nu se
deosebeste de substanta alba. Numarul celulelor nervoase sunt in
numar de 12 miliarde ca si la adulti. La nou nascut functioneaza 25%
din cellule , la 6 luni-65% si la 1 an – 90%.
Sistemul nevos vegetativ- este dezvoltat relative mai bine ca scoarta
cerebrala. El mentine tonusul vaselor sangvine, regleaza functia
organelor interne. Maduva spinarii la nou-nascut este mai bine
dezvoltata ca creierul, este relative mai lunga decit la adulti.
Vascularizarea creierului la copii est emai intensa ca la adulti. Creierul
necesita oxygen de 2 ori mai mult decat muschii, deoarece el se
dezvolta mai intens.
Reflexele copilului:
Neconditionate: respirator; de sugere; de glutitie; de miscare; de tuse;
de mictiune; de defecatie; de tirire; de agatare.
Conditionate: locomorii; vasculare; secretorii; de modificari in organe
interne.
10)PAF ale tegumentelor si mucoaselor. Aprecierea starii
tegumentelor.
Pielea este un tesut al organismului, care contacteaza in permanenta
cu mediul extern. Pielea participa la toate tipurile de metabolism din
organism si este intr-o stransa legatura cu toate cu diferite organe si
sisteme. Pielea isi incepe dezvoltarea in saptamana a 5-6 a fazei
embrionare si consta din epiderm si derm.
Epidermul este format din 2 straturi: extern (foarte fin subitire,
consituit din 2-3 straturi de cellule descuamate); bazal( care consta din
stratul papical, si cel reticular, in care tesutul conjuctiv si fibrele
musculare sunt slab dezvoltate. Dermul contine o cantitate mai mare
de lichid inter si ntracelular (peste 70% de apa), ceea cei ofera copilului
o elasticitate. Pielea copilului are o capacitate de regenerare mai mare
ca la adult. Culoarea pielii depinde de grosimea epidermului,
vascularizarea pielii, de rasa, de varsta si sex. La nou-nascut pielea este
subtire, neteda, fina, moale.La nastere pielea este acoperita cu un strat
de grasime numit, vernix caseoza, care dispare progresiv in prima
saptamana de viata.
Glandele sebacee- sunt bine dezvoltate si functioneaza intens chiar
intrauterin. In primele luni de viata ale nou-nascutului la suspendarea
toaletei secretul glandelor sebacee se acumuleaza indeosebi in
regiunile piloase, provocand sebacee.
Glandele sudoripare- sint formate, dar eliminarea sudorii la copilul
sanatos se incepe mai abundent la 3-4 luni, fiind legata de
imperfectiunea centrului de termoreglare. Abia dupa aceasta varsta,
glandele sudoripare isi indeplinesc functia.
Firele de par pe capul nou-nascutului sunt subtiri, fine, lipsite de
canalul medular. In primul an de viata el se schimba de cateva ori,
umerii si spatele nou nascutului sunt acoperite cu ferisori fini (lanugo) .
Functiile pielii: de protectie; de termoreglare; bactericida; de secretie;
de excretie; de metabolism; de organ sensorial; de resorbtie; de
formare a pigmentului; de formare a provitaminei D; de respiratie.
Tesutul adipos subcutanat- isi incepe formarea in luna a 5-a de viata
intrauterine, iar baza lui se pune in luna a 9-10.
Compozitia tesutului adipos subcutanat la sugari este apropiata de cea
a lipidelor laptelui matern.
Aprecierea starii tegumentelor:
La inspectie :
- culoare ( roz-pala, rosie-hiperemiata, palida, epitelica, cianotica)
-eruptii ( macule ,papule, vezicule,pustule , cruste, cicatrice)
-edeme ( renale, cardiace )
La palpare:
-Temperatura (se apreciaza cu ajutorul termometrului)
-Umeditatea ( hipo, hiper, normohidrica, se apreciaza prin miscari de
netezire cu suprafata dorsala a mainii in regiunea axilara, inghinala)
-Elasticitatea ( se determina pe abdomen, luind pielea intr-un pliu
paralel cu talia copilului. se considera buna daca revine la normal
imediat)
-Turgorul ( se determina pe partea interna a coapselor la apasarea
pielii, tesutului adipos, muschilor)
Varsta de 6 luni:
Comportament motor- se rostogoleste, se tiriie in toate directiile
Comportament cognitiv- examineaza indelungat orice lucru; scotoceste
prin cutii;
Comportament verbal: Pronunta unele silabe ma,ta,ba
Comportament socio-afectiv: este incintat de propria persoana; isi
recunoaste numele
11) PAF ale sistemului osos. Descrierea fontanelelor si coloanei
vertebrale.
Miscarea organismului se realizeaza cu ajutorul a doua sisteme:
sistemul osos si sistemul muscular, formand aparatul locomor.
Procesul de transformare a scheletului cartilaginous si conjuctiv-fibros
al embrionului si fatului in scheletul osos al adultului constituie
ostegeneza, care incepe din a 4-a saptamana a vietii embrionare.
Tesutul osos la sugar este alcatuit preponderant din tesut
cartilaginous, care constituie 45%. La sugari tesutul osos are o
structura fibroasa, e sarac in saruri minerale si bogat in apa. De aceea
oasele copilului mic sunt moi, flexibile, se deformeaza usor. Oasele se
impart in 4 grupe: oase tubulare lungi; oase tubulare scurte; oase
spongioase; oase plate; oase cu structura mixta.
Capul nou- nascutului este mare, alcatuind ¼ din lungimea corpului.
Indata dupa nastere oasele craniului sunt moi, flexibile, suturile dintre
ele sunt largi si concresc abea la varsta de scolar.
Craniul sugarului are 4 fontanele:
1. Fontanela mare(anterioara)
2.Fontanela mica (occipitala)
3. Doua fontanele laterale
-Fontanela mare este deshisa la toti n-n si are forma romboidala, se
inchide la 12-16 luni
-Fontanela mica e deschisa la 25% din n-n la termen si se inchide la
varsta de 2-3 luni
-Fontanele laterale sunt deschise doar la copiii prematur.
Coloana vertebrala. Copilul se naste cu coloana vertebrala dreapta
(fara curburi). Odata cu cresterea copilului se formeaza curburile
fiziologice :
-lordoza cervicala ( la 1,5-2 luni, cind copilul incepe sa tina capul)
-cifoza toracala ( la 6 luni cand copilul deja sta pe sezut)
- lordoza lombara (dupa 1 an, cand copilul incepe sa mearga).
Deformatiile coloanei verebrale posibile la copii sun scoliozle si cifozele
patologice.
Cutia toracica a n-n si sugarului pana la 5 lun are forma cilindrica sau
conica, coastele sint asezate aproape orizontal, capata o pozitie oblica
abia la 12-13 ani. Dezvoltarea definitive a scheletului se termina la 25
ani.
Functiile principale a Sis osos: de aparare ( protejeaza organelle interne
de actiunea factorilor externi); de fixare ( asigura pozitionarea corpului
in diferite pozitii necesare); de locomotie ( asigura miscarea
organismului)
12) Eruptia dintilor de lapte
Dintii sunt formatiuni osoase dure, implantate in alveolele denature.
Nou nascutul se naste fara dinti, dar cu prezenta nucleelor dentare.
Primii dinti de lapte erup urmator:
-6-7 luni- incisivii centrali inferiori
-7-8 luni- incisivii centrali superiori
-8-9 luni- incisivii laterali superiori
-10-12 luni- incisivii laterali inferiori
18-20 luni- caninii
20-24 luni- urmatorii molari
Prin urmare la 1 an copilul are 8 dinti, la 2 ani- 20 dinti. La 5-6 ani
incepe inlocuirea dintilor de lapte cu dinti permanenti in oridinea
aparitiei initiale si la varsta de 12-13 ani copilul are toti dintii
pemanenti.
De la varsta de 3 ani copilul este invatat sa se spele pe dinti de 2 ori pe
zi. Este necesar de organizat un examen preventiv la stomatolog de 2
ori pe an. La vârsta de 6-7 ani dentișia provizorie se schimbă pe cea
permanentă, respectânduse aceeași ordine ca și la cea primară, dar cu
creșterea numerică a acestora
18) PAF ale sistemului cardiovascular. Metode de diagnostic.
Principalele functii ale organelor circulatorii sunt:
- Mentinerea unui mediu constant al organismului in conditii de
activitate vitala mereu schimbatoare
-Transportarea de O2 si a subst nutritive spre toat eorganele si
tesuturile.
-Eliminarea CO2 si a altor deseuri din organism.
Conceperea cordului si a vaselor sangvine are loc in saptamana a 3-a a
fazei embrioanare. Prima contractie cardiaca apare in saptamana a 4-a,
cand inima este formata din 2 camere, la 5 saptamani are 3 camere si
la 6-7 are 4 camere. Cordul nou nascutului este relative mare, forma
lui pana la varsta de 6 ani este rotunda, dupa 6 ani se apropie de cea a
maturului-ovala. Pozitia inimii se schimba cu varsta: pana la 2-3 ani ea
este culcata orizontal pe diafragma.
Indata dupa nastere are loc restructurarea circulatiei sangvine:
-inceteaza circulatia sangvina placetara
-vasele ombilicului isi pierd functia, oblitereaza si se transforma in
ligament.
- se inchide ductul arterial
-fereastra ovala se inchide in saptamana a 6-8-a a copilului
-incepe sa functioneze circuitul mare si mic
-sporeste viteza snagelui circulant.
Pulsul n-n este aritmic, mai frecvent ca la adulti. nou- nascut- 140-
180/min; 1 an-120/min; 5 ani-100/min; 10 ani-80-85/min; 15 ani-70-
80/min.
Tensiunea arteriala- la copii depinde de varsta copilului, sex, functia
cordului si rezistenta vaselor sangvine.
Nou- nascut- TA sis 60; 1an TAsis 80-85; 5 ani- TAsis 100; 10 ani TA sis
110; 15 ani- TA sis 120; Tensiunea arterial diastolica la toate varstele
constituie ½ sau 1/3 din cea maxima.
Particul functionale ale organelor circulatorii la copii:
-Nivelul inalt al rezistentei si a capacitatii de munca;
-Tahicardia fiziologica;
-Tensiunea arteriala joasa;
-Posibilitatea de dezvoltare a dereglarilor functionale ale activitatii
cordului.
13) Profilaxia deformatiilor scheletului la copii
Regimul de viata si alimentatia Au rol esential in profilaxie
-Alimentatia exclusiv la san in primele 6 luni de viata
-Intarcarea e recomandata dupa varsta de 1 an
-Alimentatia mamei care alapteaza trenuie sa fie echilibrata si
suplimentata cu vitamina D" in aceleasi doze ca si pentru gravide
Avantajul alimentatiei cu lapte de mama -contine metaboliti activi ai
vitaminei D-asigura un aport Ca-optim pentru absorbtia celor doua
minerale-asigura ph acid continutului gastric si intestinal si are lactoza
in cantitate mare ambele caracteristici favorizand absorbtia de Ca si a
vitaminei D
-Miscarea in aer liber cu capul acoperit cand soarele e puternic pentru
copii mai mari.
-Suplimentarea alimentatiei cu vitamina D
-Profilaxia bolilor limitrofe, infectioase
-Doza zilnica de Vitamina D este de 700 UL
14) Igiena copilului in familie
Parintii copiilor trebuie sa le cultive deprinderi igienice si de
comportament. Copiii trebuie asigurati de la nastere cu toate obiectele
necesare de ingrijire personala.
Spalatul pe dinti -Este o conditie obligatorie pentru asigurarea sanatatii
copiilor.
Imbaierea copiilor si schimbarea lengeriei de pat si de corp-
Imbracamintea nou- nascutului si sugarului- rolul imbracamintei este
de a-I tine cald si nu a-l incomoda, permintindu-I sa-si pastreze pozitia
fiziologica, se recomanda a folosi haine din fibre naturale
Baia igienica a n-n si sugarului – prima baie va fi facuta de tineri parinti
instruiti de a/m. Igienei individuale a copilului, ingrijirii pielii, le revin in
organism functii de prima importanta. Baita se efectueaza inainte de
ultima alaptare, temp in camera unde va fi scladat trebuie sa fie 24-25
grade.
Ingrijirea pielii si a mucoaselor- toaleta completa a copilului se
efectueaza zlnic- dimineata ianinte de masa si seara inainte de culcare.
O ingrijire deosebita necesita: ochii; urechile; nasul si cav bucala. Initial
mama se spala pe maini, dupa aceasta cu un servetel de tifon umezit in
apa fiarta se ochii, urechile, nasul, fata si gatul copilului, apoi pielea
trunchiului si perineului.
Programul zilei si somnul- Programul zilnic al copilului este bine sa fie
adaptat la programul familiei sau al gradinitei. Somnul este n proces
fiziologic, care este foarte important in dezvoltarea opilului. Nu se
recomanda a trezi fortat copilul din somn.
Ingrijirea parului- pana la varsta de 4 ani parul copilului est efoarte fin ,
fragil si se incalceste usor. La fiecare pieptare se smulge o parte din
firele parului, de aceea este bine ca parul sa nu fie lasat lung. Parul
copiilor se spala saptamanal cu sampon special pentru copii.
Imbracamintea- trebuie sa fie adaptata anotimpului, protejind corpul
copilului de racier, umezeala sau radiatii solare excesive. Hainele nu
trebuie sa impiedice miscarile corpului, asigurandu-I libertatea
miscarilor. Pentru copii cele mai potrivite tesaturi sunt cele din bumbac
si lana
Incaltamintea- copilul trebuie sa poarte incaltaminte corespunzatoare
varstei, marimii piciorului si adaptata pentru prevenirea piciorului plat.
19) PAF ale sistemului hematopoietic. Organele hematopoietice
postnatale.
Sistemul hematopietic consta din partea centrala (organelle
hematopietice) si partea periferica (sangele). Sangele impreuna cu
limfa este partea lichida a organismului, care contacteaza cu toate
organele si tesuturile din organism.
Sangele consta din partea lichida (plasma) si elemente
figurate(eritrocite , leucocite, trombocite, reticulocite).
Functiile sangelui:
-asigura org cu oxigen si alte subs nutritive
-asigura mentinerea homeostazei
-asigura imunitatea active si pasiva a organismului;
-asigura organelle si tesuturile cu hormone, fermenti, vitamine.
Hematopieza intrauterina
Hematopoieza prezinta un proces de formare si maturatie a celulelor
sangvine in organe hematopietice. Eritropoieza- este procesul de
formare a globulelor rosii. Hematopoieza la embrionul uman incepe
foarte timpuriu din a 3-a saptamana de dezvoltare. Primele cellule
sangvine sunt megoblastele, ce contin Hb emvrionara, sintetizate de
insulitele sangvine ale sacului vitelin. De la 5-6 saptamana de
dezvoltare hematopieza se produce in ficat si continua pana la a5-7
luna de dezvoltare intrauterina. Din a 8-a saptamana de dezvoltare
hematopoieza incepe in splina, timus, folicui solitari, maduva rosie a
oaselor, ganglonii limfatici.
Hematopoieza postnatala
Organele hematopietice postnatale sunt:
-maduva osoasa; -timusul; -splina; -ganglionii limfatici; -aglomerarile
limfoide intestinale
Maduva ososa este principalul rezervor de formare a elemntelor
figurate sangvine: hematii, trombocite si 70% leucocite, restul 30% se
formeaza in tesutul limfoid si sistemul reticulo-endotelial. La nou
nascuti hematopoieza are loc in maduva rosie a tuturor oaselor. Dupa
varsta de 6 luni maduva rosie incepe sa se transforme in maduva
galbena si dupa 12 ani hematopoieza are loc doar in oasele plate:
coaste, stern, vertebre, pelvis, epifizele proximale ale oaselor tubulare.
Limfopoieza are loc in sistemul limfatic- ganglionii limfatici, splina,
foliculii solitari, nodulii Peyer. Monocitele se produc in aparatul
reticuloendotelial.
Compozitia sangelui periferic
La nou-nascuti este marita cantitatea de hemoglobina si eritrocite,
fiind generate de hipoxia fiziologica intrauterina. Ca urmare in
organism apare starea de hiperoxie. Peste 5-7 zile hemoblogina scade
si atinge 125-135 g/l iar eritrocitele 4-5 x 10/12/l. Deoarece durata
vietii unui eritorocit la nou-nascut este de 10-12 zile ( la adult- 120
zile), indata dupa nastere are loc distrugerea intensa a lor cu eliberarea
de bilirubina, care poate genera la unii copii icter fiziologic. Eritrocitele
transporta oxigenul de la nivelul alveolelor pulmonare la toate celulele
organismului, asigurand metabolismul acestora. Leucocitele sunt
elemente de baza implicate in mecanismele de aparare ale
organismului impotriva agresiunilor biologici. La nou-nascut leucocitele
constituie 18-25,0x 10/9/l, apoi se micsoreaza la 6-12x10/9/l. La n-n in
formula leucocitara predomina neutrofilele (60-70%), limfocite fiind
30-40%. Neutrofilele sunt celule care asigura fagocitoza. Limfocitele au
functia de a fixa toxinele si a forma anticorpi. Eozinofilele se considera
celule dereticatoare.
Sistemul limfatic- este compus din ganglionii limfatici, foliculii limfoizi.
Dezvoltarea or continua pana la 12-13 ani dupa care regreseaza.
Ganglionii limfatici sunt organe unde se produc limfocite si celule
plasmatice, care secreta imunoglobuline.
Ei au functia: de neutralizare a toxinelor; sunt organe hematopoietice;
produc anticorpi.
Pentru afectiunile sis hematopoietic sunt importate urmatoarele:
culoarea tegumentelor, mucoaselor; prezenta eruptiilor posibile;
marirea ganglionilor limfatici perferici; hepatosplenomegalia.
16) PAF ale sistemului respirator
Principala functie vitala a organelor respiratorii este asigurarea
tesuturilor cu oxigen si evacuarea biocidului de carbon.
Organele respiratoriii se clasifica in seprioare si inferioare.
Particularitatile lor morfologice la copii in primii ani de viata sunt:
1. Mucoasa subtire, fina , usor lezabila, uscata cu glandele insuficient
dezvoltate, producerea joasa a imunoglobulinei secretorii A
2. Submucoasa bogat vascularizata si putin elastica
3. Cartilajele usor comprimabile.
Stridor- sunet aspru in timpul inspiratiei
Tiraj vadit- depresiunea partii inferioare a peretelui cutiei toracice in
timpul inspiratiei, se intilneste in pneumonia severa.
Resp. astmatiforma- respiratie suieratoare in timpul expiratiei.
Nasul- este de dimensiune mica
Laringele- la copii este situate mai sus ca la dulti, are forma de pilnie cu
ingustarea clara in regiunea spatiului subligamentar.
Epiglota- este strans legata de radacina limbii, la n-n ea este relativ
scurta si larga.
Traheea- reprezinta continuarea directa a laringelui, fiind alcatuita din
14-20 semiinele cartilaginoase, unite prin intermediul ligamentelor
Arborele brahial- la momentul nasterii este format. Odata cu cresterea
copilului numarul ramurilor si repartizarea lor in tesutul pulmonar se
schimba. Bronhiile la nou-nascut sunt inguste insa dimensiunile lor se
maresc intens in primul an de viata si in perioada pubertara.
Particularitatile de baza:
-Caracterul superficial al respiaratiei( la nou nascut si sugar amplitude
respiratiei este mica)
-Frecventa respiratiei la copii este mai mare ca la adult, fiind cauzata
de capacitatea vitala mica a plamanilor
-Tahipneea si aritmia respiratiei (instabilitatea ritmului si opririle scurte
ale respiratiei sunt legate de imaturitate centruluii respirator.
-Tipul respiratiei variaza in functie de varsta si sex ( la nou-nascut si
sugar este respiratie abdominala)
-schimbul de gaze la copii se realizeaza mai energetic decat la maturi,
datorita vascularizarii bogate ale plamanilor.
Functia sistemului respirator se apreciaza dupa urmatorii indici:
-Ritmul respiratiei
-Capacitatea vitala a respiratiei
-Tipul respiratiei
-Frecventa respiratiei.
Frecventa respiratiei pe minut in norma:
-0-2 luni- 40-59
-2luni-1 an- 40-49
-1an-5ani- 30-39
-la 10 ani-28-20
- la matur- 15-16
17) Metodele de diagnostic in afectiunile sistemului respirator
Metodele instrumentale si de laborator:
- radiologice
-spirometria
-bronhografia
-bronhoscopia
-tomografia
-examinarea sputei
-biopsia plamanilo
20) PAF ale sistemului digestiv
Sistemul digestiv este alcatuit din tractul digestiv si glande a caror
secret este necesar pentru procesle de digerare a hranei.
La nou-nascutul matur sunt bine dezvoltate reflexele de sugere si de
glutie. Actul de sugere este alcatuit din 3 faze:
-Aspiratia -Comprimarea mamelonului
-Inghitirea laptelui aspirat. Copilul poate face cateva aspiratii, apoi o
inghititura. Copilul plasat corect la sanul mamei suge profund,
inghititurile sunt auzite si vazute. Cavitatea bucala- la n-n este foart
emica. Muschii masticatori sunt bine dezvoltati, limba este mare,
scurta si lata. Mucoasa este fina, uscata, bogat vascularizata, de
culoare rosie aprinsa. Cav. bucala are o serie de particularitati ce
faciliteaza suptul: striatia transversala de pe buze cu care copilul apuca
mamelonul; tumefiere in locurile de eruptie a viitorilor canini; renute
de grasime; limba mare
Esofagul. Are forma de pilnie. Mucoasa este fina, bine vascularizata,
dar uscata din cauza insuficientei glandei mucoasei. Are lungime: nou-
nascut( 10-11 cm); 1 an ( 12 cm) ; 5 ani (16 cm); 10 ani (18cm); adult
(25-32 cm).
Stomacul. Are forma de cilindru sau de sfera, cind este plin, este situat
intre procesul xifoid si ombilic. Este asezat orizontal dupa varsta de 1
an, cind copilul incepe sa mearga, recapata o pozitie mai oblica si dupa
10 ani este asezat ca la adult. Sfincterul antral este slab dezvoltat, ceea
ce de asemenea influenteaza la aparitia regurgitatiei si varsaturilor
postprandiale.
Intestinul. Este relativ mai lung ca la adut si depaseste lungimea
corpului de 6 ori. Mucoasa intestinala este fina, bogat vascularizata,
contine multe glande limfatice. Din cauza nedezvoltarii stratului
muscular si a enervatiei imperfecte usor se deregleaza peristaltismul
intestinal.
Rectul la nou nascut este relativ mai lung ca la adulti. Partea ampulara
a rectului este nedezvoltata ceea ce explica defecatiile frecvente in
primele saptamani de viata. Indata dupa nastere intestinul este steril
timp de cateva ore, dupa carese populeaza de diferite bacterii
saprofite. Compozitia microflorei depinde de caracterul alimentatiei
copilului.
Microflora intestinala are urmataorele functii:
-de bariera;
-de fermentare;
-de sinteza a vitaminelor (B,PP,C)
Scaunul sugarului depinde de caracterul alimentatiei, varsta copilului si
particularitatile individuale ale copilului. In primele zile se elimina
meconiul- fecale lipsite de miros, de culoare maslinie, consistenta
vascoasa. Din ziua a 3-4 se elimina asa numitul scaunul tranzitoriu, cu
frecventa de 4-6 ori pe zi de o culoare galben verzuie.
Ficatul este un organ masiv, bine vascularizat, ocupa ½ din cavitatea
abdominala. La nou nascuti constituie 4% din masa corporala.
Functiile ficatului:
-secreta bila
-detoxicanta/ bariera pt toxine
-fagocitara/bariera pt bacterii
-de sinteza a vitaminelor
- participa la toate tipurile de metabolism
-Este depou al glicogenului, ferului, lipideor, proteinelor, vitaminelor.
Vezica biliara este asezata in grosimea ficatului, secreta bila. Bila la
copii este saraca in acizi biliari, colesterina, licetina, saruri minerale.
Pancreasul elimina toti fermentii necesari digestiei, insa activitatea lor
este micsorata:
-fermenti proteolitici; -fermenti lipidolitici; - fermenti glicolitici. Functia
sis digestiv se apreciaza dupa urmatorii indici de baza: -pofta de
mancare; - caracterul scaunului; palparea abdomenului; -dimensiunile
ficatului; -metodele paraclinice de examinare (analiza generala a mat

21) PAF ale sistemului excretor
Sistemul organelor excretorii includ rinichii, care excreta urina, precum
si organele ce servesc la acumularea si eliminarea urinei- calicele,
bazinetele renale, uereterele, vezica urinara si uretra. Rinichii
indeplinesc mai multe functii, cea principala- reglarea si pastrarea
mediului acido-bazic constant al organismului. Cele mai importante
functii renale in pastrarea homeostazei sunt: -pastrarea continutului
normal de lichide in organism; -pastrarea continutului normal de
electroliti si presiuni osmotice;
-eliminarea substantelor de deseu;
-reglarea continutului normal de H+
In afara de aceasta rinichii indeplinesc functia de glanda endocrina: -ei
produc renina- cu rol important in reglarea TA -produce
eritropoietina- factor stimulator al eritropoiezei -elaboreaza chinine,
postaglandine.
-sintetizeaza calcitrolii.
Procesele de excretie isi incep functia la embrion din a 9-a saptamana
de dezvoltare intrauterina, cu toate ca principalul organ excretor la
embrion si fat este plancenta.
Rinichii. Masa unui rinichi la nou-nascut e de 10-12 g si constituie
1/100 parte din greutatea corpului. La nou-nascut rinichii sint situati cu
o vertebr amai jos ca la adult. Au forma rotunda si nu de bob ca la
adult. Tesutul rinichiului este foarte fin, stratul cortical este slab
dezvoltat, subtire spre deosebire de cel medular bine dezvoltat.
Unitatea morfofunctionala a rinichiului est enefronul. Se estimeaza ca
fiecare rinichi are 1mln de nefroni. Nefronul este alcatuit din glomerul.
Consecintele filtratiei dificile in rinichi:
-retinerea natriului si a apei in organism;
-acumularea apei in spatiile intracelulare si aparitia edemelor;
-dezvoltarea acidozei;
-eliminarea lenta a produselor toxice, a medicamentelor.
Parintilor se recomanda:
-sa nu ofere apa de baut sugarilor sub 6 luni;
-sa alimenteze copiii cu amestecuri lactate adaptate la laptele matern;
-sa utilizeze in alimentatia sugarului produsele fermentate pe un
termen scurt sau in combinatie cu cele dulci.
Caile renale la nou-nascut nu sint dezvoltate definitiv.
Calice renale la nou-nascut sint considerabile mai scurte, lumenul de 2
ori mai ingust ca la adult.
Bazinetele renale sunt dezvoltate relativ bine, insa tesuturile muscular
si elastic sunt dezvoltate slab.
Ureterele sunt relativ largi. Lungimea ureterelor la nou-nascuti este de
6-7 cm , la 1 an -10 cm, la 10 ani-15cm; la adulti 20-30 cm.
Vezica urinara la sugar e situata mai sus decit la adulti, partial in
cavitatea abdomianala, de aceea cind este plina ea este situata
aproape total in cavitatea abdominala si usor se palpeaza la nivelul
ombilicului. Volumul vezicii urnare in corespundere cu varsta copilului:
-nou-nascut (50ml); la 3 luni( 100ml); la 1 an (200ml); la 9-10 ani (600-
900ml);
Limitele uretrei in corespundere cu varsta si sexul copilului: Baieti: Nou-
nscut (5-6cm); la pubertate (10-12 cm); la adult (16-18cm); Fete: la nou
nascut(0.8-1.0); la 1 an- (2,2cm); la 16 ani (3,3cm).
Diametrul uretrei la fete este mai mare ca la baieti. Mucoasa cailor
urinare la copii e usor lezabila, epiteliul lor usor se descuameaza.
In primele zile de viata copilul elimina foarte putina urina: cite 10-20
ml de 4-6 ori in 24 ore. Cu varsta cantitatea de urina eliminata creste:
nounascut(40-120); sugar(300-500ml); 1 an (600ml); 5 ani (1000ml); 10
ani (1500ml); 15 ani (2000ml). Urina la copiii primelor zile de viata e
mai concentrate
are o culoare mai intensa, contine mult eproteine, cauzata de
permeabilitatea inalta a capilarelor renale. De aceea la 75% din n-n se
observa starea fiziologica infarctul uric, care se caracterizeaza prin
aparitia pe scutecele nou-nascutului in locul mictiunilor a unor halouri
brune-rosietice.
24) Evaluarea si conduita nou nascutului. Implimentarea lantului cald
si lantului curat
Procedurile care se aplica tuturor nou-nascutilor:
Etapa I Pregatirea salii catre nasterea copilului: asigurarea temp de
26-26 grade in incaperea unde va avea loc nasterea, pregatirea
echipamentului necesar pt resuscitarea nou-nascutului.
Etapa II Dezobstruarea cailor respiratorii se face numai daca lichidul
amniotic este colorat cu meconiu sau sange.
Etapa III Uscarea copilului: se efectueaza cu un scutec incalzit in
prealabil, dupa inlaturarea caruia copilul este invelit in al doilea scutec
uscat si cald.
Etapa IV Examinarea copilului. In timpul uscarii copilului personalul
medical trebuie sa evalueze starea lui pentru a stabili daca are nevoie
de ingrijire speciala. Scopul primului examen este de a evalua virsta de
gestatie si prezenta anomaliilor congenitale
-Respiratia spontana si frecventa cardiaca se stabilesc in primele 30 de
sec de la nastere cu scopul de a identifica copiii car eau nevoie de o
resuscitare imediata
-Stabilirea varstei de gestatie in dependenta de masa corporala are ca
scop de a identifica copiii cu greutate mica la nastere, care vor avea
nevoie de o ingrijire speciala.
-Stabilirea defectelor la nastere sau a traumelor are scopul de a asigura
un tratament adecvat si oportun.
Etapa V Sectionarea cordonului ombilical. Clamparea cordonului se
face la disparitia pulsatiilor, ceea ce permite un transfer sporit de
sange placentar in circulatia nou-nascutului.
Etapa VI Inminarea copilului mamei. Dupa ce copilul a fost uscat, el
trebuie plasat pe abdomenul mamei, in contact piele-la-piele pentru a
fortifica interactiunea dintre mama si copil. Aflarea copilului in contact
direct piele-la –piele trebuie sa aiba loc pe parcursul primelor 2 ore
dupa nastere
“Lantul cald” este un set de proceduri de minimalizare a posibilitatiii
aparitiei hipotermiei si de asigurare a bunastarii copilului. Nereusita
implementarii unora dinte ele va duce la ruperea lantului si la sporirea
riscului de racire a copilului.
Verigile “lantului cald “ sunt urmatoare:
-uscarea imediata a nou-nascutului
-imbracarea copilului si inminarea lui cat mai rapida mamei cu
pozitionarea ulterioara pe abdomen in contact piele-la piele
-Imbracarea pe capul copilului a unei caciulite calde
-acoperirea mamei si a copilului cu un cearsaf sau plapuma
-in caz de necesitate, asigurarea unui transport cald si fara risc;
-Instruirea intregului personal implicat in procesul de nastere si de
ingrijire ulterioara a copilului;
Transparenta- in norma este transparenta
Culoarea urinei- poate fi alba, galbena , rosie, portacalie, cafenie, in
norma este galben-auriu
Mirosul urinei- in norma inodor.
Reactia urinei- variaza de la slab acida la alcalina in norma
Proteinuria- in c.n. cu urina se elimina 30-50 mg de proteine in 24h
Leucocituria- in c.n. 5-7 leucocite in cimpul de vedee la fete si la baiete
de 3-5
Eritrocituria- in c.n. nu se intilnesc mai mult de 3 celule.
Celule epiteliale- apar in c.n. de pe peretii tubulari ai vezicii urinare.
Cilindruria- apare din substratul patologic al mucoasei tuburilor renale.
Bacteriuria- se permite pana la 10.000 bacterin in cimpul de vedere
Sarurile de urati si oxalati- se observa in urina acida.
Densitatea urinei – la nou nascut (1006-1018) ; sugar (1003-1005); 2-5
ani ( 1009-1016)
Pentru aprecierea functiei sistemului excretor se efectueaza:
- analiza generala a urinei;
-Proba Zimnitchi
-Proba Neciporenco;
-Proba Adiss-Kakovschi
-Examenul radiologic a rinichilor
-cistografia
-urografia
-ultrasonografia
-scintigrafia.
22) Nou-nascutul la termen. Definitia. Scorul Abgar
Nou-nascutul la termen este un copil nascut cu varsta de gestatie 37-42
saptamani cu scorul >= 7puncte in primul minut de viata si care nu a
necesitat resuscitare, cu greutatea la nastere in limitele 2500-4000g,
care in timpul examinarii arata sanatos, fara anomalii de dezvoltare
congenitale ori alte semne patologice si la care este prezent reflexul de
sugere.
Nou-nascutul sanatos are un risc foarte jos de declansare a starilor
patologice in perioada neonatala si are nevoie numai de ingrijiri
esentiale. Aproxiamtiv 80% de nou-nascuti sunt sanatosi.
Perioada de nou-nascut prezinta perioada de adaptare rapida a colilui
la noile conditii ale vietii extrauterine. Durate ei este de la nastere
pana la varsta de 28 zile. Primele 7 zile de nastere constituie perioada
neonatala precoce- o perioada foarte dificila in procesul de adaptare a
nou-nascutului a nou-nascutului la viata extrauterina. In aceasta
perioada la copil se observa diferite fenome tranzitorii: caderea
bontului ombilical; scaderea fiziologica a masei corporale, crizele
genitale, mastopatia. Periada perinatala se caracterizeaza prin
imaturitatea tuturor sistemelor si organelor, in special a sistemului
nervos, reactivitatea joasa a nou-nascutului.
Nou-nascutul este examinat imediat dupa nastere. In primele 60 de
secunde starea generala se apreciaza dupa scorul Abgar. Este util ca
scorul sa fie stabilit si la 5 minute dupa nastere.
Nou-nascuti se considera sanatosi daca acumuleaza dupa Abgar 8-10
puncte, starea satisfacatoare – 7 puncte, stare grava mai putin de 6
puncte. Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita reanimare in sala de
nastere.
Semne clinice:
batai cardiace (0-absente, 1 sub 100/min, 2 peste 100/min);
respiratia(0- absenta, 1-rara, neregulata, crize de apnee, tipat slab, 2-
buna, tipat puternic); tonusul muscular (0-flasc, 1-miscari slabe, 2-
miscari active); excitabilitatea (0-absenta, 1- grimase, 2- tuse, starnut,
tipat); culoarea tegumentelor (0-palide sau cianotice, 1- corp roz,
cianoza extremitatilor, 2-complet roze).
Dupa nastere:
1.Toti lucratorii medicali trebuie sa se spele pe maini inainte de a lua
copilul 2.Respectarea igienei in timpul alaptarii la san a copilului
3. Mentinerea cordonului curat si uscat 4. Scutecele
utilizate pentru ingrijirea nou-nascutului trebuie sa fie curate.
5.Dupa fiecrae procedura igienica efectuata copilului ingrijitorul se va
spala pe maini.
Etapa VII Prima alimentare. Imediat dupa nastere copilul sanatos fiind
plasat pe abdomenul mamei, se ridica spre sanul matern si il gaseste
timp de 30in-1 ora.
Etapa VIII Determinarea grupei sangvine. Sangele examinat permite
depistarea cazurilor de incompatibilitate ABO sau altfel de afectiuni
hemolitice.
Etapa IX Proceduri de profilaxie. Efectuarea lor de rutina in sala de
nastere intrerupe interactiunea mamei cu copilul si intarzie instalarea
alaptarii:
-Profilaxia hemoragiilor precoce si tardive cu vitamina K -Profilaxia
gonoblenoreei, folosind unguentul de 1% tetraciclina sau eritromicina
de 0,5% -Vaccinarea copilului impotriva tuberculozei si hepatitei virale
B Vaccinul HVB se adm tuturor copiilor in prima zi de viata, in primele
6 ore de viata, cu o doa de 0,5 ml i/m. Vaccinarea BCG se efectueaza
tuturor nou-nascutilor sanatosi si mai mari de 3 zile, care au greutatea
mai mare de 2500g in doza de 0,05 i/d in regiunea bratului stang la
hotarul dintre treimea superioara si cea medie.
Etapa X Transferarea copilului in salonul mama- nou-nascut.
In maternitatile republicii exista doua tipuri de saloane de ingrijire a
mamei si copilului: TNR (travaliu-nastere-recuperare) TNRP ( travaliu-
nastere- recuperare- post-partum). Daca mama si copilu sunt sanatosi
ei stau sau in salonul de tip TNRP dupa nastere si apoi pleaca acasa,
sau sunt transferati dintr-un salon de tip TNR ntr-o sectie combinata
post-partum pentru mame si copii.
25) Ingrijirea nou-nascutului in maternitate.Toaleta zilnica si
alimentatia nou-nascutului
Toaleta tegumentelor si mucoaselor:
1. Toaleta tegumentelor si mucoaselor nou-nascutului in maternitate
se efectueaza zilnic, dimineata. 2. Personalul medical instruiestte
mama cum sa efectueze procedeele de ingrjijire pentru ca ea sa le
poata efectua de sine statator
3. Pentru toaleta fetei, ochilor, narinelor, pavilioanelor urechilor,
organelor genitale se va folosi apa fiarta calda. Materialul se va utiliza
separat pentru fiecare parte a corpului, ochii se prelucreaza de la
unghiul extern spre cel intern.
4. Toaleta cavitatii bucale se efectueaza numai in caz de aparitie a
margaritarelului.
5. Personalul medical/ingrijitorii copilului se vor spala pe maini de
fiecare data cand imbraca copilul sau efectueaza proceduri igienice.
Alimentatia copilului
Copilul alaptat la san va pierde nu mai mult de 7% din greutatea
corpului, isi va restabili mai rapd greutatea initiala, va adauga in
greutate 120-240g/ saptamana. Mama copilului va cunoaste bine
semnele alaptarii corecte la san, va raspunde adecvat la problemele
legate de alaptare, isi va recupera sanatatea mai repede.
-Se ia in considerare faptul ca majoritatea medicamentelor
administrate mamei trec in lapte intr-o concentratie 1% si doar foarte
putine medicamente adm sint contraindicate in timpul alaptarii -
Alaptarea este contraindicta in cazul administrarii medicamentelor
anticanceroase si anticonvulsivante, antidiabetice, anti HIV,
substantelor radioactive. -Se invata parintii sa evalueze la copil
semnele de pericol, cand trebuie sa solicite ajutor imediat privind
alaptarea
fecale si la oua de helminti; -coprograma; - analize biologice a sangelui;
investigatie endoscopica, colonoscopica; examen ultrasonografic; etc.
23) Caracteristicile nou-nascutului la termen
Masa corporala variaza intre 2500-4000g, talia oscileaza intre 48-53cm,
perimetrul cranian constituie 32-34cm, perimetrul cutiei toracice 31-
32cm. Capul constituie ¼ din lungimea corpului, craniul facial este
relativ mic in comparatie cu calota craniana. Fontanel mare este
deschisa la toti nou-nascutii. Fontanela mica este deschisa 25-30% de
nou-nascuti, fontanelele laterale sunt inchise. Fata este putin
edemantiata, parul pe cap este bine dezvoltat. Gitul este scurt, datorita
grasimii abundente la acest nivel.
Tegumentele sunt de o culoare roza- eritematoasa, acoperite cu
lanugo, mai ales pe umeri, spate, frunte si brat. Pielea este acoperita
cu un secret alb- galbui numit vernix caseoza(sebum), produs de
glandele sebacee cu rol protector al pielii fatatlui, iar dupa nastere are
rol antitermic, bactericid, antihemolitic. Pavilioanele urechilor sunt
bine dezvoltate, sunt bogate in tesut cartilaginos. Unghiile acopera
cupa degetelor si cresc zilnic cu 0,1 mm. Inelul ombilical se afla la
mijlocul distantei dintre procesul xifoid al sternuluii si simfiza pubiana.
Cutia toracica este scurta, putin imobila si bombata anterior.
Membrele sunt scurte, egale intre ele, gambele sunt putin bombate
anterior, musculatura este slab dezvoltata, mai ales a membrelor.
Miscarile sunt haotice, memebrele sup si infer sunt putin flecatate
datorita hipertoniei muschilor flexori. Tipatul copilui este puternic.
Reflexele neconditionate a nou-nascutului sunt bine dezvoltate (suptul,
glutitia, clipitul). Abdomenul este putin alungit, usor escavat. La baieti
testiculele sunt coborate in scrot, la fetite labiile mari, acopera labiile
mici.
Copilul se considera sanatos daca:
-respiratia spontana se initiaza in primele 30 sec dupa nastere
-frecventa cardiaca este mai mare de 100 batai/min
-greutatea la nastere este mai mare de 2500 g
-varsta de gestatie variaza intre 38-42 saptamani complete de gestatie.
26) Starile tranzitorii ale nou-nascutului
Starile ce reflecta procesul de adaptare a nou-nascutului la noile
conditii de viata extrauterina se numesc stari limitrofe, tranzitorii sau
stari fiziologice ale nou-nascutului.
1. Schimbarile tranzitorii ale tegumentelor- se observa practic la toti
nou-nascutii in prima saptamana de viata:
-eritem simplu- reactie a pielii ce apare dupa nlaturarea vernix caseoza,
este mai intens la a doua zi si dispare la sfarsitul saptamanii a doua.
-descuamarea fiziologica a pielii-apare la a 3-5 a zi, mai frecvent pe
piept si pe abdomen, este caracteristica de obicei pentru supramaturi
-Bosa serosangvina- reprezinta un edem al partii prezentate, care
dispare peste 1-2 zile;
-Icterul fiziologic- apare de obicei in ziua a 2-3 de viata, la 60-70% de
nou-nascuti.
Cauza: dezagregarea intensa a eritrocitelor, functia fermentativa
scazuta a ficatului.
Starea generala a copilului est ebuna, tegumentele sunt de o culoare
galben-icterica. Fecalele isi pastreaza culoarea normala, urina nu
contine pigmenti biliari, Ficatul si splina nu sunt marite. Pronosticul
icterului fiziologic este favorabil si nu necesita nici un tratament.
2.Pierderea tranzitorie a masei corporale
Cauzele: deficitul de lapte matern, disparitia edemelor , elminarea
meconiului, urinei.
Pierderea maxima a masei corporale se inregistreaza de obicei la a 3-4
zi si variaza de la 3% la 9%. Pierderea mai mare de 10 % pledeaza in
favoarea unei patologii.
Factorii favorizanti: prematuritate, nasteri prelungite, traume la
nasteri, febra, hipogalactia la mama, pierderi mari de caldura la copil.
Restabilirea masei corporale are loc in ziua a 6-7 la 50% de copii. La a
doua saptamana- la toti copiii sanatosi.
3. Crizele genitale
Include urmatoarele stari ce apar la 60-70% din nou-nascuti( mai
frecvent la fetite): tumefierea glandelor mamare, vulvovaginita
descuamatorie, hemoragii vaginale, hiperpigmentatia pielii in jurulu
mameloanelor si a scrotului la baieti, edemul organelor sexuale
externe, milia.
Cauza: trecerea hormonilor estrogeni de la mama la fat in perioada
intrauterina.
Tumefierea glandelor mamare: incepe la a 3-4 zi de viata. Glandele
mamare se tumefiaza de obicei simetric, gradul maririi lor poate fi de
1,5-2cm.
Vulvovaginita descuamativa: din fanta genitala apar eliminari de
culoare alb-surie, uneori sangvinolente. Peste 2-3 zile eliminarile
dispar, tratament nu necesita.
Edemul organelor sexuale externe- apare mai frecvent la baieti.
Dureaza 1-2 saptamani, tratament nu necesita.
Milia- apare din cauza secretiei excesive a glandelor sebacee. Se
caracterizeaza prin aparitia pe obrajori, pe aripile nazale a unor
formatiuni punctiforme de culoare alb-galbuie.
4.Infarctul acidouric
Este o stare de tranzitie a sistemului excretor. Apare in prima
saptamana de viata la 25-30% de nou-nascuti. Urina este de culoare
galben-caramizie, netrasparenta, lasa pe scutec halou colorat. La
sfarsitul saptamanii aceste modificari dispar.
5. Catarul tranzitoriu al intestinelor- tulburari de scaun
Apar la toti nou nascutii.
a) meconiul- o masa densa, vascoasa de culoare verde-maslinie ce se
elimina in primele 2-3 zile de viata. El prezinta secretiile tubului
digestiv acumulate in perioada intrauterina.
b) scaunul tranzitoriu- apare in ziua a 3-4 dupa nastere. Prezinta un
scaun frecvent, neomogen, cu mult mucus si ghemute albe, de o
culoare galben-verzuie. El se pastreaza 1-2 saptamani.
-asigurarea unei Sali de nastere curata, calda, uscata. Daca acestea nu
pot fi intreprinse, este acceptabil sa se usuce copilu si sa se imbrace,
plasandu-l cat mai aproape de mama.
Implimentarea lantului cald:
-reduce riscul hipotermiei si riscul infectiilor incrutisate, nosocomiale
-amelioreaza dezvoltarea psihomotorie
-face somnul mai bun, copilul plange mai putin si mai adauga in
greutate.
Implimentarea “lantului curat” la nastere si dupa nastere:
La nastere:
1. Mainile curate ale asistentului (spalate cu sapun, unghiile scurt
taiate)
2. Folosirea manusilor de o singura folosinta. La utilizarea repetata a
manusilor ele trebuie prelucrate.
3. Suprafata curata pentru primirea nasterii
4. Sectionarea cordului ombilial cu un instrument steril
5. Cordonul trebuie legat cu un fir de matase steril. E de dorit de
utilizat seturi speciale pentru nastere
6. Scutece curate pentru imbracarea copilului si invelirea mamei.
27) Ingriirea nou nascutului sanatos la domiciliu
Lucratorul medical efectueaza prima vizita la domiciliu indata dupa
externarea nou-nascutului din materniatate. In cadrul vizitei la
domiciliu se atrage atentia la urmatoarele:
-Mama este intrebata daca a primit careva recomandari privitor la
revenirea imediata cu copilul in spital la aparitia anumitor probleme.
-Se verifica daca copilul a fost vaccinat
-Se verifica daca mama a primit careva recomandari privind Ingrijirea la
domiciliu
-Daca mama este adolescenta, creste copilul singura, este primipara
sau HIV-pozitiva, se discuta cu ea despre sustinerea la domiciliu sau in
comunitate.
-Se verifica fisa clinica a copilului daca a fost completata cu informatia
privind externarea, inclusiv greutatea
-Din extrasul medical se verifica daca copilul trebuie sa continue cura
de tratament la domiciliu. Acest copil va fi supravegheat la domiciliu
mai frecvent.
La prima vizita la domiciliu medicul de familie trebuie sa evalueze:
-Culoarea tegumnetelor pentru determinarea icterului
-Ochii, daca sunt eliminari sau edem
-Regiunile axilare la prezenta intertrigourilor
-Tegumentele la prezenta pustulelor;
-Pozitia copilului la determinarea tonusului muscular al membrelor
-Plaga ombilicala la prezenta semnelor de inflamatie;
-Frecventa respiratiei;
-Modul cum respira copilul, se recurge la auscultarea copilului;
-Prezenta tirajului vadit al cutiei toracice
-Dimensiunile fontanelelor.
Medicul de familie efectueaza urmatorul numar de vizite la domiciliu:
-in primile 3 zile dupa externarea copilului din maternitate
-la 14 zile de la nastere
-la o luna de viata.
A/m trebuie sa viziteze copilul in prima luna de viata la domiciliu in
fiecare saptamana.
Conselierea mamei privind igiena copilului:
-Temperatura in odaie unde este scaldat sugarul trebuie sa fie 25-26 gr
, fara curenti de aer.
-Sa scalde copilul cu apa fiarta pana la varsta de 1 luna
-In fiecare zi sa spele copilullui fata, gatul, regiunea axilara.
-Imbaierea neregulata poate conduce la aparitia intretrigoului,
elementelor purulente pe piele si corespunzator temp corporale.
-Mama trebuie invatata sa atraga atentia la faptul daca talpile copilului
sunt calde.
Se recomanda mamei sa nu imbrace copilul strans. Imbracarea stransa
poate fi cauza hipotermiei. In timpul rece copiii trebuie sa fie imbracati
bine. Se recomanda de imbracat copilul in hainute din fibre
naturale.Infasatul strans: blocheaza diafragma, micsoreaza circulatia
sangvina; lipsa spatiului liber nu permite de a pastra caldura; nu
permite alaptarea corecta; limiteaza dorintele copilului; imbiedica
miscarile. Pampers- sunt scutece de unica folosinta au avantajul ca se
pot schimba usor si apoi se arunca.
Ingrijirea unghiilor- unghiile trebuie taiate scurt pentru ca nou-nascutul
sa nu se zgaraie
Plimbarile. E de dorit ca plimbarile sa fie efectuate zilnic. In timpul verii
plimbarile incep indata ce copilu este adus de la maternitate. Iarna
copilul este plimbat afara de la varsta de 3-4 saptamani.
Masajul pentru copii- se efectueaza pentru a intari legatura emotionala
intre copil si mama.
30) Ingrijirea nou nascutului prematur la domiciliu
Masurile ce trebuie intreprinse in cazul copiilor cu GMN:
-asigurarea protectiei termice;
-asigurarea necesitatilor calorice;
-prevenirea si tratarea hipoglicemiei
-asigurarea conditiilor de ingrijire igienica.
Conditiile externarii copilului prematur si GMN:
-Copilul respira fara dificultati si nu are alte probleme care nu pot fi
amenjate la domiciliu;
-Temperatura corpului se mentine in limitele 36.5-37.5
-Mama are abilitati de a ingriji copilul;
-Copilul suge bine la san;
-Copilul adauga bine in greutate 3 zile consecutive.
Recomandari
-Respectarea de catre mama a unui regim corect a zilei ( somn
suficient, plimbari la aer liber, evitarea stresurilor)
-Alimentarea echilibrata a mamei ( folosirea zilnica 0,5-1,0 litri de
lichide)
-Alimentarea nou-nascutului conform unui regm liber
-In cazul hipogalactiei la mama de adm amestecuri adaptate cu
lingurita in mod progresiv;
-Respectarea regimului termic in incapere;
-Efectuarea corecta a baitei igienice cu utilizarea plantelor medicale
-Asgurarea nou-nascutului cu lnjerie din fibre naturale;
-Efectuarea procedurilor de calire.
-Alaptarea la san fara restrictii scade incidenta icterului, stabilizeaza
pierderea greutatii corpului si sporeste adausul ponderal, sporese
durata alaptarii, stimuleaza lactogeneza.
- Deoarece copiii cu GMN sunt supusi riscului de hipotermie, se va
realiza principiul Lantului Cald. Ingrijirea de tip Kangoroo este ingrijirea
copilului GMN, care se aflta permanent in contactul piele-la –piele cu
mama.
31) Alimentatia naturala. 10 pasi a unei alaptari de succes.
Prin alimentatie naturala se intelege alimentatia copilului numai cu
lapte de mama in primele 6 luni de viata, adica in perioada cand
alimentatia copilului este exclusiv cu lapte.
-Alaptarea este contraindicata copiilor de la mame infectate cu HIV,
tuberculoza -Infectia cu hepatita B si C nu constituie contraindicatii
pentru alaptarea la san -In caz de viroza se permite alaptarea la san,
imbracand masca de protectie.
28) Cauzele si gradele prematuritatii.
Nou nascutul prematur –se considera copilul nascut viu, pina la
termenul sarcinii de 37 saptamani, cu masa mai mica de 2500 g.
Nou nascut viabil- copil cu perioada de gestatie de 22 saptamani si cu
greutatea mai mare de 500 g.
Gradele prematuritatii:
Gradul I (masa- 2500-2001) (varsta gestationala- 36-34 sapt)
Gradul II ( masa- 2000-1501) (varsta gestionala – 34-30 sapt )
Gradul III ( masa 1500-1001 ) ( varsta gestionala 30-28 sapt)
Gradul IV ( masa sub 1000) ( varsta gestatiei sub 28 sapt)
Factorii de risc :
I. Factorii de risc de origine sociala si familiala:
- nivelul social scazut;
-boli profesionale ale parintilor;
-carente alimentare;
-activitate fizica exagerata;
-toxicomanii ale parintilor
II Factorii de risc legati de mama:
-numarul gestatiei;
-sterilitate inainte sarcinii actuale;
-avorturi spontane in antecedentele mamei;
-hipertensiune arteriala mai mare de 140/90 mm Hg
-masa mamei pina la graviditate mai mica de 50kg
-disfunctii hormonale
-stres psihic in perioada de gestatie;
-subnutritie in perioada de gestatie;
-anemia gravidei;
-hemoragii vaginale in timpul sarcinii;
-boli venerice in cursul sarcinii;
-varsta mamei sub 18 ani si peste 35 ani;
-maladii infectioase ( tuberculoza, toxoplasmoza, listerioza etc)
-anomalii obstetricale in antecedentele mamei
III Factorii de risc legati de fat:
-malformatii congenitale;
-maladii cromosomiale;
-gemelaritate;
-factorii genetici;
-ruperea precoce a pungii amniotice;
-modificari cantitative si calitative ale lichidului amniotic
IV Factorii de risc legati de placenta:
-anomalii morfologice
-hipoplazia placentei si detasarea ei
- placenta mica cu calcificari
-insuficienta utero-placentara.
Riscurile la care sunt supusi copiii cu GMN:
- dificultati respiratorii la nastere
-hipotermia
-alaptarea dificila
-deficitul de vitamina K
-boli infectioase
-hiperbilirubinemia-hipocalcemia
32) Avantajele alimentatiei naturale
Avantajele:
-Asigura protectia impotriva infectiilor si apara viata copilului. Laptele
uman este un produs vital, contine apropae toate celule pe care le si
sangele, de aceea laptele este numit sange alb.
- Laptele poate distuge bacteriile, fungii si parazitii intestinali, regleaza
si reactiile imune, el este considerat un medicament.
-Favorizeaza dezvoltarea fizica optima si contribuie la formarea
potentialului intelectual al copilului
-Mareste intervalulu dintre nasteri, avand efect anticonceptional.
-Laptele matern este un produs pur, in el germenii bacteriali se
inmultesc mai lent
-Laptele matern este un produs natural adaptat in mod firesc
necesitatilor fiecarui copil la orice varsta de crestere si dezvoltae
-Este mai putin costisitor. Asigura economia resurselor banesti ale
familiei, nu necesita cheltuili mari.
-Amelioreaza starea sanatatii mamei prin reducerea risculi de
hemoragii postpartum
-Protejeaza mediul ambiant deoarece cuvintele cheie ale ecologiei
sunt: pur, vital, natural.
33) Regulile pozitionarii si aplicarii copilului la sanul mamei
Pozitionarea si aplicare corecta la san
In timpul pozitionarii copilului pentru alaptare mama trebuie sa tina
cont de:
-sa tina copilul in contact piele-la-piele daca este posibil;
-capul si corpul copilului sa fie aliniate pe o dreapta;
-capul si corpul copilului sa fie orientate spre piept;
-nasul la nivelul mamelonului;
-sa sustina ferm corpul copilului in intregime, dar nu numai gatul si
umerii.
Mama trebuie sa incurajeze copilul sa ia sanul, pentru aceasta ea
trebuie:
-sa atinga buzele copilului cu mamelonul;
-sa astepte pana copilului va deschide larg gurita;
-sa apropie rapid copilul la san, tinzand ca buza lui inferioara sa fie
amplasata suficient de inferior fata de mamelon.
Semnele aplicarii corecte la san:
-barbia copilului atinge sanul
-gurita copilului este larg deschisa cu buza inferioara intoarsa in afara
-o parte mai mare a areolei este vizualizata superior decat inferior de
gurita
-copilul efectueaza miscari de sugere profunde si lente cu pauze rare.
31) Promovarea alaptarii la san
Alăptarea prezintă o sumă de beneficii pe termen scurt și lung atât
pentru copil cât și pentru mamă. Între beneficiile alăptării pentru copil
se numără: scăderea incidenței infecțiilor gastro-intestinale, ale căilor
respiratorii superioare și urechii, scăderea riscului de moarte subită a
sugarului, reducerea riscului de alergie, diabet zaharat de tip 1 și 2,
malnutriție, obezitate, hipercolesterolemie, boală inflamatori
intestinală, leucemie. În plus, alăptarea ajută la dezvoltarea corectă a
dentiției, maxilarelor și vorbirii, stimulează dezvoltarea cognitivă și
motorie și are efect analgezic. În ceea ce privește beneficiile alăptării
pentru mamă au fost citate: favorizarea involuției mai rapide a uterului
după naștere, prevenirea hemoragiilor de după naștere, revenirea mai
rapidă la greutatea de dinainte de sarcină, reducerea riscului de
anemie, întârzierea apariției unui nou ciclu menstrual, protecție
împotriva cancerului de sân, de ovar, reducerea riscului de
osteoporoză, diabet zaharat de tip 2, scăderea necesarului de insulină
la mamele diabetice. În plus, alăptarea ajută la consolidarea relației
psiho-afective dintre mamă și copil, este mai comodă, mai puțin
obositoare și economică pentru timpul mamei (este gata preparat) și
pentru bugetul familiei
29) Semnele morfologice si functionale ale copilului prematur
Semnele morfologice:
1. Corpul este neproportional, extremitatile si portiunea cervicala sunt
scurte
2.Craniul este mare, constituie 1/3 din talie, suturile sunt deschise,
oasele sunt moi, flexibile. Sunt deschise fontanelele laterale.
3. Fata este mica, triunghiulara, cu piela ridata, cu gura mare, barbia
ascutita.
4. Gatul este subtire si pare mai lung.
5. Toracele mai ingust.
6. Abdomenul este voluminos.
7. Cordonul ombilical mai subtire, inserat mai jos
8. Pielea este rosie, lucioasa, subtiere, edemantiata, acoperita cu
lanugi pe spate, membre, frunte , obraj, coapse
9. Stratul adipos este slab dezvoltat, lipseste in gradul III si IV.
10. Unghiile sunt subtiri, mici si nu acopera cupa degetelor
11. Pavilioanele urechilor sunt moi, cu tesutul cartilaginos nedezvoltat.
12. Organele genitale externe sunt incomplet formate
Semnele functionale:
Prematurul este somnolent, hipodinamic, are tipat slab, tonusul
muscular este scazut , reflexele sunt diminuate sau abolice
Respiratia: este neregulata, superficiala, de tip abdominal, cu crize de
apnee.
Sistemul cardiovascular: sunt depistate urmatoarele devieri- T/A joasa
45/20 mm Hg, dupa 10 zile creste70/45 mmHg. Ps -60 batai/min.
Membrele sunt reci, la palpare cianotice.
Sistemul digestiv: suptul si glutitia slab dezvoltate, cantitatea de saliva
secretaat este scazuta, de aceea mucoasa bucala este foarte uscata.
Volumul de suc gastric este de 3 ori mai mic decat la n-n la termen.
Musculatura intestinala si cea a peretelui abdominal este slab
dezvoltata, ce denota peristaltismul si aparitia constipatiei.
Este imperfecta si functia hepatica , ce explica cresterea bilirubinei
libere in sange si aparitia unui icter foarte intens. Este marit riscul
aparitiei icterului nuclear.
La prematuri este imperfecta si termoreglarea. Termoliza predomina
asupra termogenezei din cauza tesutului adipos subcutanat foarte
redus.
Functia renala la prematuri este imperfecta, Functia de filtartie este
redusa. Capacitatea de concentratie a urinei este joasa, de aceea cu
urina se elimina multe saruri de urati, oxalati, ceea ce explica aparitia
starii tranzitorii- infarctul uric renal.
34) Diversificarea alimentatiei naturale
Diversificarea alimentatiei inseamna introducerea treptata a altor
alimente decat laptele, dupa varsta de 6 luni,fara a exclude alaptarea la
san.
Alimente complementare- produse introduse in alimentatia colilului,
care complimesc alimentarea la san.
Incepand cu varsta de 6 luni, toti copiii vor primi hrana complementara
consistenta si nutritiva:
-La administrarea primara a complementului, el se va oferi copilului
inaintea alaptarii la san;
-Dupa acomodare copilului la hrana propusa complementul se va
administra dupa alaptarea la san;
- Incepand cu varsta de 6 luni pana la 12 luni este necesar de a mari
treptat volumul hranei complementare ajungand la 200 ml la o masa;
-Alimentele noi se vor introduce atunci cand copilul s-a obisnuit cu cele
precedente;
-Alimentele noi se ofera cind copilul este sanatos, are dispozitie buna,
nu este obosit sau prea flamand.
-Alimentele complementare se ofera copilului de 3 ori pe zi;
-Complementul trebuie sa fie omogen, proaspat pregatit. Alimentele
ramasa de la masa anetrioara nu se reincalzesc;
-Pentru alimentare se utilizeaza lingurita sau cana si nu sticluta, pentru
a nu refuza sanul mamei;
-Pentru alimentarea sugarului se utilizeaza un set special de vesela
pentru copii, care se va pastra in curatenie permanenta;
- La cele mai mici semne de intoleranta (diaree, varsaturi) se suprima
alimentul nou introdus pe 1-2 saptamani.
- Primul complement se alege in functie de starea de nutritie a
sugarului;
-Piureul si terciul trebuie sa fie consistente, maruntite si in nici intr-un
caz diluate;
-Zilnic copilului I se va adm carne/ficat si galbenus de ou;
-alimenetele complementare se adm nesarate;
-ratia zilnica completa va include in cantitati suficiente produse
calorice (terci consistent cu ulei, carne ,peste, oua sau boboase, fructe,
legume)
-Sugarului nu i se ofera niciodata hrana rumegata;
-Sugarul u este fortat sa manince toata cantitatea de mancare
pregatita.
Alimentarea activa
Important e sa alimentati activ copilul. A alimenta activ inseamna a
convinge copilul sa manince. Copilul nu trebuie sa imparta hrana din
aceeasi farfurie cu alti frati sau surori mai mici, el trebuie sa aiba
farfuria sa aparte. Parintii trebuie sa incurajeze copilul sa manince,
manifestand interes, zimbindu-i.
Alimente complimentare cu voloare nutritiva completa:
Alimente complementare cu valoare nutritiva completa sunt produsele
cu valoare energetica inalta, nutritive si accesibile in localitatea
respectiva.
E preferabil de a incepe diversificarea cu urmatoarele alimente:
- terci consistent de hrisca, ovaz, orz, gris sau porumb, preparat cu
adaugarea laptelui sau uleului.
- piureu de legume din cartofi, varza, morcov, sfecla sau dovleac
-bucate consumate in familie cum ar fi fideaua si painea
- diverse fructe accesibile in localitate si in anotimpul respectiv. ex:
mere, pere, piersici, banane, struguri, portocale.
- in ratia copilului se vor include bauturi diverse, cum ar fi cea de
morcov, sfecla sau sucuri din fructe, produse lactate fermentate:
chefir, iaurt sau lapte covasit.
-Trepatat in ratia copilului trebuie incluse alimente bogate in proteine,
cum ar fi branza de vaci si carnea slaba fiarta si tocata, pestele, ouale.
10 pasi ai unei alaptari de succes:
Fiecare institutie, efectuand servicii de maternitate si ingrijire a nou-
nascutilor trebuie:
1. Sa aiba o politica scrisa referitor la alimentatia naturala, care sa fie
comunicata frecvent intregului peronal de ingrijire.
2. Sa pregateasca intregul pesonal de ingrijire a sanatatii privind
capacitatile necesare implementarii acestei politici.
3. Sa informeze toate femeile gravide despre beneficiile si conduita
alimentatiei naturale
4, Sa ajute mamele sa initieze alimentatia naturala la prima jumatate
de ora de la nastere.
5. Sa arate mamelor cum sa alapteze si cum sa mentina lactatia chiar si
atunci cand ele sunt separate de copiii lor.
6. Sa nu ofere nou-nascutilor alimente sau alte lichide decit laptele
matern, cu exceptia cazurilor in care este indicat din punct de vedere
medical
7. Sa practice rooming-ul, permitand mamelor si copiilor lor sa stea
impreuna 24 oredin 24 ore.
8. Sa incurajeze alimentatia naturala la cerere
9. Sa nu ofere suzete, tetine copiilor care sug
10. Sa sustina crearea grupului de sprijin pentru alimentarea naturala
si sa orienteze mamele catre aceasta la externarea lor din spital sau
clinica.
35) Alimentatia mixta. Conduita in caz de hipogalactie
Alimentatia mixta este alimentatia sugarului in primele patru luni de
viata cu lapte uman si cu un alt fel de lapte.
Indicatiile alimentatiei mixte sunt: hipogalactia, absenta mamei de la
unele supturi prin reluarea activitatii profesionale, prematuritatea.
Tehnica alimentatiei mixte cuprinde doua procedee:
I. Metoda complementara practicata in caz de hipogalactie la mame.
Ea consta in punerea copilului la san, dupa care hranirea se
completeaza cu un preparat de lapte pana la acoperirea ratiei
alimentare la o masa.
II Metoda alternativa se foloseste la sugarii a caror mame lipsesc o
perioada a zilei de acasa. Alimentatiile complete de lapte uman
alterneaza cu alimentatiile complete cu un alt preparat de lapte.
37)Conduita in caz de hipogalactie
Hipogalactia
Este o stare patologica la mama in perioada de lactatie, cind scade
functia secetorie a glandelor mamare.
Conduita in caz de hipogalactie:
-Mamei se recomanda sa respecte zilnic o alimentatie rationala,
echilibrata si un regim de odihna si somn corespunzator;
-Copilul se aplica mai frecvent la san (10-12 ori);
-Sanul se ofera la dorinta copilului;
-Copilul se pozitioneaza corect la san
-Se stoarce laptele ramas dupa fiecare alaptare;
-Cu 10-15 min inainte de alaptare se recomanda dusul cald si masajul
sanului.
-Copilul se aplica la sanul gol, folosind concomitent un tub pentru
hranire, al carui principiu de lucru este similar cu cel pentru coctail: un
capat se afla in ceasca, altul este situat paralel cu mamelonul in asa fel
incit copilul sa suga simultan sinul si tubul;
-Alta metoda este picurarea laptelui pe glanda mamara cand copilul
suge sinul gol.
36) Dieta si regimul mamei ce alapteaza
O influenta deosebita asupra lactatiei la mama o are alimentatia. Este
necesar un aport suplimentar in dieta mamei de 500-800 kcal si 20g
proteine/zi. Ratia alimentara trebuie sa fie variata, sa includa alimente
din principalele grupe alimentare:
-carne si produse din carne;
-peste si produse din peste;
-lapte si produse lactate;
-piine, crupe, fainoase;
- unt, ulei vegetal;
-legume, fructe, sucuri, zahar.
Se limiteaza salamurile, laptele de vaci, care poate conditiona aparitia
alergiei la copil. Se prefera produsele lactate fermentate, branza de
vaci, astfel marind cantitatea de calciu din rationul mamei. De
asemenea se limiteaza si alte produse alergizante precum : ciocolata,
tomatele, nucile, mierea de albine, ouale, capsunele. Este foarte
important ca zilnic mama sa primeasca produse bogate in fibre
vegetale, care vor stimula peristaltismul intestinelor: 300-500 g
legume/zi crude sau prelucrate culinar (morcov, bostan, dovlecei,
sfecla rosie, varza de mare) 300 g de fructe ( mere, caise, prune ,
cirese, visie); 200-300 ml de sucuri. Bogate in fibre vegetale sunt
crupele de grau, ovaz, hrisca, painea neagra, fructele uscate. Zilnic
rationul mamei va contine 20-40 gr de unt, 20-30 gr de ulei vegetal. Se
recomanda de limitat zaharul si produsele de cofetarie, care au actiune
prealergica. Deoarece multe produse alimentare, fiind reabsorbite in
sange, se pot secreta cu lapte, mamelor ce alapteaza se recomanda de
limitat usturoiul, hrianul, ceapa, sarea de bucatarie, scrumbia, pestele
sarat, muraturile. Pentru mentinerea unei lactatii suficiente este
necesar ca zilnic mama sa utilizeze nu mai putin de 1000 ml de lichide
sub forma de sucuri, apa, ceaiuri.
40) Alimentatia prescolarului si a scolarului
Alimentatia prescolarilor
In aceasta perioada a varstei organele digestive continua sa se
maturizeze, copilul este capabil sa primeasca si sa toleree tot mai
multe alimente si preparate digestive.
Daca copilul refuza un aliment foarte nutritional se va incerca servirea
lui intr-o forma modificata- ‘’mascata’’ .
Prescolarul are nevoie de 80 kcal/kgcorp/zi din care 15-18% sunt
acoperite de proteine, 25-30% din lipide, 55-60% de glucide. Necesarul
de lichide este de 80 ml/kgcorp/zi. Ratia proteica este de 2g/kgcorp/zi-
60-70% vor fi de origine animaliera si 40-30% de origine vegetala. Sursa
de proteine va fi reprezentata de lapte 500-600 ml/zi carne de pasare
( vita, porc, peste)- 75 g/zi, de branza de vaci, cascaval, oua . Ratia de
lipide este de 3g/kgcorp/zi sunt ad sub forma de unt, smantana,
margarina, uleiuri vegetale, frisca. Ratia de glucide este de
10g/kgcorp/zi. Ele vor fi obtinute din paine , paste fainoase,prajituri,
fructe,legume. Copilul va primi 1-3 mese principale si 1-2 gustari.
Aportul energetic va fi repartizat in felul urmator:
Dejunul – 15-20%
Gustarea – 10-20%
Pranzul 35-40%
Cina- 15-20%
Este necesar de a exclude alimentele prea sarate, iuti, condimente,
unele mezeluri, otetul. Copilul va fi invatat sa se spele pe maini la
fiecare masa si sa-si curate dintii dupa fiecare masa. De la 4 ani copilul
trebuie invatat sa foloseasca, la 5 ani-cutitul.
De la 3 ani copilul:
-tine furculita, tine cana de toarta;
-toarna lichide dintr-o cana mica;
-Solicita bucate preferate;
-ii place mancarea de diferite forme si culori;
-ii place sa imite bucatarul;
-are un interes sporit pentru mancaruri;
-este influentat de televizor.
De la 4 ani copilul:
- Foloseste cutitul si furculita, tine bine cana;
-se hraneste singur;
-este mult mai interesat sa discute decat sa manince;
-ii place sa participe la prepararea bucatelor.
Alimentatia scolarului:
La aceasta varsta copilul devine din ce in ce mai idependent in stilul
sau de a se alimenta.
Activitatea scolara, practicarea sportului,lipsa de acasa a copilului la
orele cand trebuie sa primeasca una din mesele principale, pot
influenta negativ asupra alimentatiei copilului. Ratia calorica a copilului
este de varsta scolara este de 50-60 kcal/kgcorp/zi din care proteinele -
15%, lipidele-30%, glucidele- 55%. Necesarul de lichide este de 60
ml/kgcorp/zi. Zilnic se vor administra fructe in cantitatea de 250-300g.
Scolarul va avea 3 mese principale si 1-2 gustari pe zi. Mesele
principale vor avea:
-Micul dejun- lapte cu tartine cu unt, branza gem, etc.
-Pranzul- supe, ciorba, carne, peste, cartofi, salata verde, de rosii sau
alte cruditati, desertul etc;
-Cina- doua feluri de mancare, unul cu carne, branza sau oua, salata si
un desert.
38) Alimentatie artificiala. Indicatii. Principiile initierii alimentatiei
artificiale
Alimentatia artificila este alimentatia sugarului in primele 4 luni de
viata cu un alt lapte in loc de laptele uman.
Indicatiile: Cel putin in doua circumstante laptele uman trebuie
inlocuit cu un preparat artificial de lapte si anume hipo- sau agalactia.
Initierea alimentatiei artificiale necesita respectarea unor principii:
-Noul aliment se va introduce in alimentatie numai cind copilul este
sanatos;
-Fiecare aliment nou se va introduce progresiv, in canttati mici care
ulterior se vor mari;
-Nu se vor introduce niciodata simultan doua sau mai multe alimente
noi;
-Amestecurile lactate preparate se utilizeaza in decurs de o ora;
-Nu este rationala folosirea a doua sau mai multe dormule de aceeasi
compozitie;
-Nu se va apela la schimbarea prea frecventa a alimentului sugarului la
o stagnare neinsemnata a porului ponderal sau la cea mai usoara
schmbare a scaunului, mai ales in primele 3 luni de viata;
-Stagnarea sporului ponderal timp de 1,5-2 saptamani va impune
modificari in dietan, calcularea ratiei alimentare;
-alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor reguli
suplimentare de igiena in ceea ce priveste pastrarea, pregatirea si
folosirea amestecurilor lactate;
- formulele de lapte se prepara ininte de fiecare masa;
-se va respecta strict dozajul pentru a nu-i crea copilului indigestie.
Numarul de alimentatii
La nou-nascuti mesele vor fi in numar de 7 din trei in trei ore sau de 6
mese cu intervalul de 3 ore si jumatate. Prematurii si subponderalii vor
primi 8-9 mese sau chiar 10 mese pe zi cu intervalul de 2 ore, cu o
pauza de 4 ore noaptea. Dupa 5 luni ritmul meselor se va rari la 5.
39) Avantajele formulelor de lapte adaptate
Clasificarea formulelor de lapte:
Dupa gradul de adaptare:
-neadaptate ( Clasice) “Lacto-1” “Lacto-2”
-partial adaptate( lapte de vaci degresat si pulverizat)- Maliutka, Malis,
Beba-1, Humana etc.
-adaptate( umanizate) Nan, Similac, Hip-1, Pre-Hip, Bebelac-1 etc.
-preparate speciale ( terapeutice, dietce) Humana-H, Nurilon-2,6
Dupa varsta la care sunt indicate:
-De start( complete) : a) pt prematuri; b) pt n-n la termen
-De continuare ( de diversificare)
Dupa particularitatea tehnologica de pregatire:
- dulci
-acidulate;
Avantajele formulelor de lapte adaptate:
- Sunt superioare celor clasice, inlocuiesc cu succes laptele matern in
primele luni de viata;
-Concetratiile de lipide, glucide, proteine, saruri minerale din formulele
adaptate sunt apropiate din cele din lapte uman;
-Glucidele constau exclusiv din lactoza, sporind astfel cresterea
bifidobacteriilor;
- Prin folosirea lor se evita infometarea prin corectia de lipide, insetare
datorita corectiei de glucide, suprasolicitarea metabolica hepatorenala;
-Nivelul scazut de cazeina din formulele adaptate conduce la
corectarea raportului de proteine, apropiindul de cel din laptele uman
( in lapte vaca 2,8g/100 ml, in lapte uman 0,8-1,2 gr/100 ml;
amestecuri lactate- 1,5-1,8 gr/100ml);
-Formulele adaptate au continutul de aminoacizi esentiali apropiat de
cei din laptele uman;
-Raporul acizi garsi nesaturati/acizi grasi saturati din formulele lactate
adaptate este apropiat de cel din laptele uman, prin adaos de grasimi
vegetale;
-Formulele adaptate sunt completate cu vitamine, fier, magneziu,
cobalt, zinc, conform ratiilor dietice recomandate.
41) Aprecierea alimentatie sugarului conform Programului CIMC
- Laudam mama pentru actiunile ei corecte;
- Intrebam mama despre frecventa alimentatiei, daca nu sunt
complicatii in timpul alaptarii
-Daca copilul este mic, verificam pozitionarea corecta la sanul mamei;
-Daca copilul este la alimentatie artificiala se intreaba mama despre
formula lactata pe care o foloseste; despre toleranta la alte formule
-Intrebam mama daca ofera copilului sa bea alte lichide in afara de
lapte;
-Daca e la alimnatia artificiala cum si cine hraneste copilul, instruim
parintii;
-Daca copilul este mai mare intrebam la ce varsta a inceput
diversificarea;
-Cu ce aliment se desfasoara diversificarea alimentatiei;
- Ce produse primeste si de cate ori;
-Daca primeste carne, galbenus de ou, branza
42) Aprecierea alimentatiei copiilor pana la varsta de 5 ani conform
Programului CIMC
Laudam mama pentru actiunile ei corecte;
- Intrebam mama despre frecventa alimentatie.
- Ce produse primeste si de cate ori;
-Daca primeste carne, galbenus de ou, branza
- Daca mama prepara mancarea aparte a copilului de celelalte feluri
-Se intreab despre abilitatile copilului la masa;
-Intrebam mama cate mese pe zi are copilul
-Se intreaba daca copilului i se ofera fructe si legume
43) Alimentatia copiilor dupa 1 an conform CIMC
De la 1-2 ani se extinde gama de produse lactate fermentate. De
exemplu, se include iaurt, smântână. Aproximativ în aceeași perioadă,
copilul ar trebui să bea lapte integral. Se adaugă oul (gălbenușul și
albușul), brânză ușoară (sub formă de felii sau ras), carnea poate fi
prezentă nu doar sub formă de piure, dar sub formă de chiftele sau
salam (făcute special pentru alimentarea Laudam mama pentru
actiunile ei corecte;
- Intrebam mama despre frecventa alimentatie.
- Ce produse primeste si de cate ori;
-Daca primeste carne, galbenus de ou, branza
- Daca mama prepara mancarea aparte a copilului de celelalte feluri
-Se intreab despre abilitatile copilului la masa;
-Intrebam mama cate mese pe zi are copilul
-Se intreaba daca copilului i se ofera fructe si legumecopiilor), tocane și
alte opțiuni.
Tratamentul
Tratamentul curativ aplicat de urgenta trebuie efectuat in conditii de
igiena sporita, cu repaus absolut la pat sau incubator
-Copilul se plaseaza in incubator cu partea toracica mai ridicata.
Periodic se aspira secretiile din caile respiratorii.
-Toate manoperele necesare copilului se efectueaza atent, preferabil in
incubator sau patuc;
-Copiilor ingrjiti in patucuri la picioare li se aplica termofoare;
-In regiunea craniana se aplica punga cu gheata cu scop de a preveni
raspandirea hemoragiei.
38) Regulile de selectare si utilizare a formulelor lactate.
Regulile de selectare:
-Se va consulta suplimentar pediatrul in problema necesitatii
amestecului lactat si a selectiei lui;
-Daca copilul a primit deja o formula de lapte, a tolart-o bine si se
dezvolta corespunzator varstei, concretizati despre ce formula este
vorba si recomandati adm in continuare.
-Se va lua neapaart in consideratie varsta copilului;
- Se vor prefer a formulele cu grad inalt de adaptare, mai cu seama in
primele 6 luni de viata;
- Se vor studia minutios datele, expuse pe eticheta/ continutul
cantitativ si calitativ al ingredientilor, termenul de valabilitate.
-Formula de lapte trebuie sa contina taurina- un aminoacid, care
participa formarea tesuturilor sistemului nervos, retinei;
-E de dorit ca amestecul ales sa contin carnitina- o subst biologic activa,
importnta pt desfasurarea metabolismului proteic, lipidic si energetic;
-Formula de lapte trebuie sa contina preponderent proteine din zer si
mai putin cazeina
-Se va aprecia toleranta individuala fata de amestecul selectat, iar la
aparitia semnelor de intoleranta (eruptii alergice, meteorism,
regurgitari mai frecvente, scaune modificate) se va face o evaluare a
starii sanatatii copilului si se va selecta o alta formula;
-daca exista indicatii speciale se va selecta un amestec dietetic.
Regulile de administrare a formulelor de lapte:
- daca copilul mai primeste lapte matern, chiar si foarte putin, va fi
hranic cu formula lactata numai dupa aplicare la san;
-Formula de lapte se va da la inceput cu lingurita, invatind apoi copilul
sa bea laptele din cana;
- Formulele de lapte va fi preparata inainte de fiecare alimentare,
folosind apa fiarta, conform tehnologiei indicate pe ambalaj;
- Se va respecta strict dozajul pentu a nu-i crea copilului indigestie;
-Nu se vor propune niciodata din start 2 sau mai multe formule lactate;
- Fiecare aliment nou necesita o perioada de adaptare. Nu se va
schimba indata alimentul daca sugarul are o usoara dereglare a
scanului;
-Nu este rationala folosirea pe zi a 2 sau mai multe formule de aceeasi
compozitie;
-Daca sporul ponderal stagneaza 1,5-2 saptamani, se vor efectua
modificari in dieta;
-Se vor intretine in curatenie ideala toate vasele care le folositi pentru
prepararea formulelor si alimentarea copilului;
-Se va evita folosirea biberonului si tetinelor pentru alimentatia
artificiala sau mai cu seama mixta a copilului;
- Biberonul se va utiliza numai in alimentatia artificiala, respectand cu
strictete regulile de dezinfectare si pastrare a lor.
44) Maladiile nou-nascutului: traumatismele obstetricale cerebrale,
definitie, factori favorizanti, factori determinanti
Encefalopatia traumatica a nou-nascutului este o afectiune a
sistemului nervos central provocata cu precadere de actiunea
mecanica si traumatizanta a nasterii si de insuficienta oxinerarii
(hipoxia ) fatului.
Etiologie. Traumatismele obstetricale cerebrale sunt determinate de
factorii favorizanti si determinanti.
Factori favorizanti:
-Patologia intrauterina ( maladii infectioase, vicii de dezvoltare, boala
hemoragica a n-n);
-Prematuritatea, dismaturitatea, postmaturitatea
-Maladii ale gravidei (cardiovasculare, endocrine, infectioase, gestoze);
-Varsta gravidei;
-Sarcini multiple;
-Mecanismul travaliului (travaliul accelerat sub 5 ore sau intarziat peste
24 ore);
-particularitati morfofunctionale ale nou-nascutului.
Factori determinanti
A. Traumatismul mecanic:
-folosirea instrumentelor obstetricale
-bazinul ingust al mamei;
-craniul mare a fatului;
-tractiunea fortata a fatului.
Traumatismul mecanic la nivelul tegumentelor si al scalpului poate
provoca cefalohematom, bose serosangvine, hematome subcutanate
craniene. Sub actiunea factorilor mecanici mai pot aparea si leziuni ai
cutiei toracice.
B. Traumatismul hipoxic (chimic)
Este prezentat de ischemie si hipoxie, care conditioneaza afectarea
neuronilor si capilarelor . In urma ischemiei cerebrale , se stimuleaza
metabolismul anaerob, ce faciliteaza trecerea Na si Cl in celula si
aparitia edemului cerebral. Patologia dominanta prin traumatism
cerebral este reprezentata de hemoragiile meningo-cerebrale, care
dupa localizare pot fi: epidurale, subdurale, intracerebeloase,
subarahnoidale, intraventriculare, intracerebrale.
Distributia procentuala calorivc a hranei pe parcursul zilei:
I schimb ( Dejunul -25%; Gustarea – 20%; Pranzul- 30% Cina -22%) II
schimb ( Dejunul – 25%; Pranzul 30-35%; Gustarea – 10-20%; Cina -
25%).
45) Traumatismele cerebrale obstetricale ale nou-nascutului:
manifestari clinice, tratamentul
Manifestarile clinice:
Manifestarile clinice ale HMC variaza dupa extinderea acesteia in
parenchimul nervos. De obicei simptomele devin evidente dupa o
perioada de latenta de 2-3 zile.
In evolutia bolii se deoebesc 4 perioade:
-Acuta (dureaza 9-10 zile);
-Perioada recuperarii timpurii (pana la varsta de 3luni);
-Perioada recuperari tardive ( pana la varsta de 1-2 ani);
-Perioada de rezolutie (sechelelor neurologice)
Perioada acuta:
Se caracterizeaza initial prin simptome de inhibitie psihomotorie, care
se mentin 3-4 zile:
-Starea generala este modificata, anxios, tipatul slab;
-Ochii larg deschisi, privirea este fixata intr-un punct, clipitul este rar;
-R este superficiala cu geamat, apar batai ale aripilor nazale;
-Sunt caracteristice crize de apnee si cianoza;
-Reflexele sunt diminuate, copiii refuza suptul;
-glutitia este dificila, apar regurgitatii frecvente, vome;
-tonusul muscular diminuat.
Peste un timp oarecare se asociaza simptomele de hiperexcitabilitate a
copilui:
-copiii devin agitati, apare starea de hiperalerta;
-apare un tipat specific slab, continuu, numit cerebral;
- reflexele de sugere si de glutitie ramin diminuate;
-apare cianoza si acrocianoza;
-hipertonia muschilor flexori explica pozitia specifica a copilului: capul
flectat pe spate, memrele intinse, pumnii stransi si lipiti de torace;
-este sporita reactia copilului la excitantii externi care se manifesta prin
tremuraturi, somn superficial, tremurul barbiei;
-Respiratia este dificila, zgomotoasa cu crize de apnee;
-Apar crize de febra sau starea de hipotermie;
-se deregleaza functia sistemului cardiovascular: puls filiform cu
bradicardie;
-dereglari gastrointestinale: voma, balonare, constipatii, pareza
intestinala;
- fontanela mare este bombata, suturile craniului sunt pronuntate.
Treptat se instaleaza simptomele neurologice de focar:
-simptome de afectare a nervilor cranieni ( ptoza, strabism, nistagm,
disparitia suptului, inegalitate pupilara)
-simptome de afectare a creierului ( pareze, paralizii simptomul Grefe).
Perioada de recuperare:
Recuperarea timpurie a copilului are loc in traumatismele usoare, in
cele moderate are loc foarte lent cu depistarea sechelelor neurologice,
care determina encefalopatii cronice infantile, retard psihix, surdo-
mutitate, epilepsii, pareze, paralizii, hidrocefalii.
48) Maladiile nesupurative cutanate ale nou-nascutului: dermatitele
de contact; dermatita de scutec; miliaria; dermatita seboreica;
manifestari clinice, tratamentul, profilaxia.
Patologia cutanata a nou-nascutului si sugarului ocupa un loc de fructe
in structura morbiditatii, daorita permbeabilitatii crescute ale pielii.
Prntre factorii favorizanti a patologiei cutanata ale n-n sunt:
-prematuritatea;
-reactivitatea imunologica joasa a n-n;
-hipoxia intrauterina;
-infectia bacteriana cronica la mama;etc
Dermatitele de contact:
Forme particulare ale dermatitelor de contact sunt reprezentate de:
-Dermatita peribucala. Apare in jurul cav bucale in urma actiunii
prelungite a salivei, regurgitatiilor alimentare si se manifesta initial prin
eritem apoi vezicule si zemuire.
Dermatita perianal. Reprezinta un raspuns iritativ la componentii
materiilor fecale. De obicei debuteaza in prima saptamana dupa
nastere prin eritem perianal pe o arie de 2-4cm. Tratamentul consta in
igiena corecta.
-Dermatita de scutec. Reprezinta un eritem in aria genitala, aria
pubiana, fese. In formele mai severe se remarca un eritem intens,
urmat de descuamarea lamerala. Tratamentul consta in spalarea
frecventa a regiunii perineogenitale cuu solutii slab antiseptice
(permanganat de potasiu, furacilina, clorhexidin ).
Intetrigo. Prezinta o dermatoza infamatorie a pliurilor, provocata de
macerarea si de frecarea suprafetelor cutanate in conditii de igiena
deficitara. Apar sub forma de congestie a pielii, mai ales in regiunea
cuteor naturale: la gat, inghinale, axilare. Tratamentul: consta in
spalarea frecventa cu apa si aplicarea pe sectoarele afectate a uleiului
vegetal steril.
Miliaria (sudamina)
Este o afectiune a glandelor sudoripare, care survine supa o
supraincalzire, la nfasarea groasa cu mute scutece, utilizarea
hainutelor din fibre sintetice. Forme clinice:
- Miliaria cristalina- frecventa in primele 2 spatamani de viata consta in
obstructia dustului sudoripar la nivelul stratului cornos.
Miliaria rubra- obstructia ductului sudoripar este mai profunda cu
cresterea activitatii microflorei locale. Se manifesta prin eruptii
papuloase
Tratamentul consta in bai zilnice cu solutii slab antiseptice de
permanganata de potasu, infuzie de musetel, coaja de stejar. Se
respecta igiena lengeriei si intretinerea unei temperaturi adecvate in
incaperi.
Dermatita seboreica
Este o dermatoza inflamatorie neexudativa cu o frecventa mai sporita
la varsta de 3-8 saptamani. Debuteaza prin aparitia scuamelor pe
regiunile piloase. Masurile de ingrijire in dermatita seboreica vizeaza
imbaierea cel putin odata pe zi urmata de aplicarea cremelor
emoliente sau paste cu substante anticandidozice.
-Alimentatia in aceasta patologie are unele particularitati. Alaptarea la
sanul mamei se interzice in primele zile, deoarece poate agrava starea
copilului.
-Combaterea edemului cerebral se face prin restrictie de lichide, adm
diureticilor (Manitol, Lazix);
-Cu scopul micsorarii permeabilitatii vaselor sangvine, imbunatatirea
coagularii sangvine se adm vitamina , K C , gluconat de Ca.
- Pentru combaterea starii de excitabilitate sporita a sistemului nervos
se adm sedative, neuroleptice;
-Oxigenoterapia;
-tratamentul infectiilor asociate;
- in caz de hidratare, colaps vascukar- perfuzii venoase cu solutii
electrolitice si substituentii de plasma.
In perioada de recuperare:
-remedii care stimuleaza procesele trofice in creier ( cerebrolizina,
nootropil)
-stimularea circulatiei sangvine la creier
-masajul, gimnastica curativa;
-metode fizioterapice de tratament.
In perioada sechelelor neurlogice se recomanada:
-cure de tratament recuperator
46) Infectia bacateriana locala a nou-nascutului si sugarului conform
CIMC.
Daca la sugarul examinat vor fi depistate mai putin de 10 pustule pe
corp sau inflamatia ombilicului si a pielii circumscrise cu raza mai mica
de 1cm, el va fi clasificat ca Infectie bacteriana locala cu prescrierea
tratamentului la domiciliu, care include:
-Administrarea preparatului antibacterian pe cale orala;
-Instruirea mamei sa trateze infectia locala;
-Recomandari mamei referitor ingrijirii sugarului la domiciliu.
Preparate antibacteriene: recomandate mamei pentru tratarea
infectiei locale include amoxicilina sau eritromicina. Mama este intruita
sa masoare doza, sa sriveasca pastila, s-o amestice cu lapte matern sau
apa fiarta si s-o ofere copilului.
Mamei i se explica si i se arata tratamentul infectiei locale: Personalul
medical/ ingrijitorul se va spala pe maini cu apa calda si sapun. Ulterior
va spala puroiul si crustele cu apa si sapun . Va usca pielea apoi o va
prelucra cu violet de gentiana nediluat de 0,5 %. Elementele se
prelucreaza de 3 ori pe zile in decurs de 5 zile.Mama este instruita sa
faca acest lucru oricand este posibil.
De asemenea mamei se ofera sfaturi referitor ingrijirii corecte a
sugarului (lengerie curata din fibre naturale, deriticarea umeda in
odaie, baite igienice neregulate) . Peste 2 zile copilul va fi adus la medic
pentru evaluarea starii lui.
Daca peste 2 zile dupa efectuarea tratamentului local cu antiseptic
infectia cutanata nu se micsoreaza, numarul de vezicule creste sau
starea copiluli se agraveaza, copilul se spitalizeaza.
Dca hiperemia si edemul pielii se extinde la o distanta mai mare de 1
cm deasupra ombilicului sau eliminarile purulente se mentin ccirca 2
zile, coopilul se spitalizeaza pentru tratamentul infectiei ombilicale
severe in conditii de stationar.
Daca eliminarile purulente si hiperemia s-au micsorat, se continua
tratamentul la domiciliu.
49) Maladiile supurative cutanate ale nou-nascutului:
veziculopustuloza, osteofoliculita, pemfigus. Manifestarile clinice.
Tratamentul.
Maladiile supurative ale pielii, tesutului subcutanat si ale ombilicului
sint cauzate de diferiti agenti patogeni: stafilococi, streptococi,
colibacili, proteus etc. Infectia poate fi de origine exogena, mai rar
endogena.
Sursa de infectie:
-mama copilui;
-rude bolnave de amigdalita , carii dentare
-personalul medical;
-instrumente medical
Calea de transmitere a infectiei:
- aeriana;
-prin contact;
-transplacentar
Veziculopustuloza
Este produsa in 90% cazuri de stafilococi. Pe suprafatt corpului apar
vezicule superficiale cu diametrul de 1-3 mm, cu continutul initial seros
care devine purulent. Numarul multimplu de vezicule si pustule (mai
mult de 10-15 pustule ) genereaza modificari ale starii generale cu
febra, insomnie, agitatie, dereglarea suptului. Boala netratata poate
produce complicatii grave (pneumonii, flegmone, otite
Osteofoliculita (Impetigo). Apar in primele sapatamani de viata in
deosebi in regiunile piloase ale corpului (scalp, sprancene). Initial apare
o pustula dura de la marirea unui bob de mei pana la un bob de linte
centrata cu un fir de par. Starea generala este modificata, apare febra,
se deregleaza suptul. Din cauza durerilor copiii sunt agitati, nelinistiti,
rau dorm. Pustulele au tendinta de a creste si a se extinde in
profunzimea pielii cu afectarea glandelor sebacee si aparitia
furunculelor.
Pemfigusul neonatal ( epidemic) Prezinta o maladie microbiana foarte
contagioasa, apare in primele 3-6 zile dupa nastere sau mai tarziu. Se
caracterizeaza prin aparitia veziculelor sau bulelor rotunde sau ovale
cu diametrul de 3-10 mm, cu continutul clar sau hemoragic. Bulele se
rup usor, conflueaza intre ele.Eruptia este insotita de febra, tulburari
digestive. Dupa vindecarea maladianu lasa cicatrice, numai pete de o
nuanta rosie, care dispar ulterior.
50) Boala hemolitica a nou-nascutului, factorii, clasificarea,
manifestarile clinice, tratamentul.
Boala hemolitica a nou-nascutului este conditionata de conflictul
imunologic in urma incompatibilitatii sangelui fatului si al mamei dupa
Rhezus- factor sau grupa sangvina.
Etiologia. In componenta sa factorul Rh, la radul sau, include 3
antigene- D,C E. Cel mai frecvent boala hemolitica este produsa de
antigenul D, care poseda cea mai inalta activitatea antigenica. El se
contine la 85% de persoane Rh+.
Factori de risc:
-nasteri frecvente;
-factori obstetricali- operatia cezariana sau alte leziuni;
-sexul- la baieti riscul e mai mare ca la fete;
-factorul etnic
I Tipul de conflict
-incompatibilitatea de grupa
-incompatibilitatea factorului Rh
-incompatibilitatea in alte sisteme de antigene;
II Forme clinice
-moartea intrauterina a fatului cu macerare
-edematoasa
-icterica
-anemica
III Gradul de evolutie
-usoara
-moderata
-grava
47) Patologia ombilicului . Omfalita catarala si purulenta.
Patologia ombilicului cuprinde diferite leziuni care apar inaintea si
dupa caderea bontului, fiind generate de ingrijirea incorecta a bontului
ombilical si a plagii ombilicale.
Omfalita catarala. Se caracterizeaza prin hiperemia si edemul plagi
ombilicale si a pielii circumscrise cu raza mai mica de 1cm. Eliminarile
din plaga ombilicala capata un caracter seros sau sero-purulente cu
miros fetid.
Omfalita flegmantoasa si necrotica. Hiperemia si edemul pielii se
extinde periombilical la o distanta mai mare de 1cm de la ombilic.
Pielea din jurul ombilicului este indurata , poate avea o nuanta
cianotica .Eliminarile din plaga ombilicala au un caracter seros sau
sero-purulent sau sangvinolet , cu miros fetid.
In cadrul examinarii unui sugar bolnav cu patologie cutanata sau
ombilicala, specialistul medical va verifica semnele infectiei bacteriene
posibile, mai ales a unei infectii severe, care foarte repede poate
conduce la deces. Se examineaza urmatoarele:
-Frecventa respiratiei pe minut
-tirajul vadit al cutiei toracice;
-flotatia aripilor nazale;
-determinarea gafaitului;
-eliminari purulente din ureche;
-hiperemia ombilicului si eliminarile purulente;
-se masoara temperatura corporala;
-se cauta elemente purulente pe piele;
-se determina starea de letargie sau fara cunostinta;
-se apreciaza miscarile copilului.
Clasificatia Infectia bacteriana severa va prezenta sugarul mic bolnav
cu pemfigus, ostiofoliculita, dermatita exfoliativa, furuncule, abcese,
carbuncule, flegmona, omfalite flegmantoase, si necrotice etc.
Pana a fi spitaliza, sugarului mic i se adm i/m benzilpenicilina si
gentamicina. Combinarea acestor 2 antibiotice exercita o actiune
efecienta asupra unui spectru larg de bacterii.
In continuare se trateaza profilactic hipoglicemia prin aplicarea
sugarului la san. Daca sugarul nu este in stare sa ia sanul, dar poate
inghiti i se ofera 30-50 ml de lapte matern sau indulcita. In timpul
transportarii se evita dezvoltarea hipotermiei nou-nascutului. Pentruu
aceasta mamei se recomanda sa inveleasca bine copilul, si-l incalzeasca
in bratele sale. Temp scazuta poate fi mortala pentru sugarul mic.
Clasificarea
Forma edematoasa
O forma grava. Simptomele bolii incep sa se dezvolte in perioada
intrauterina si copilul se poate naste prematurul:
-starea generala este foarte severa cu dereglari respiratorii,
cardiovasculare.
-tegumentele sunt edemice, foarte palide
-se consemneaza cantitati mari de lichid in cavitati – abdominala,
toracica, pericardica
-este pronuntat edemul fetei, membrelor inferioare, organeor genitale
externe;
- reflexele diminuate, hipotonia musculara
-hepatosplenomegalia
-se dezvolta sindromul hemoragic;
- bilirubina mai mare de 300-400 mkmol/l
Forma icterica
Este cea mai grava forma a bolii hemolitice si se manifesta:
-copiii sunt pasivi, reflexele diminuate, actul de sugere foarte slab;
- icterul apare in primele ore dupa nastere, se extinde rapid;
-tegumnetele recapata o culoare galben-verzuie;
- urina are culoarea berei, materiile fecale- de culoare normala, galben
surie.
-hepatosplenomegalia
-hemograma prezinta anemia Hb mai mica de 100g/l
- bilirubina atinge 200-300 mkmoli/l. Dac bilirubina sporeste mai mult
de 300 mmoli/l se dezvolta o stare critica numita icterul nuclear.
Forma anemica
Este cea mai usoara forma a bolii hemolitice. Copilul se naste la
termen, starea generala la inceput este satisfacatoare si abia la a 4-7-a
zi se modifica neinsemnat:
-apare icterul tegumnetelor care este confundat cu icterul fiziologic;
-se mareste in volum ficatul si splina;
- copilul este mai putin pasiv, suge mai lent
-hemograma indica 140g/l de hemoglobina
-bilirubina sporeste pana la 60 mkmoli/l.
Tratamentul
Obiectivele tratamentului:
- prevenirea dezvoltarii icterului nuclear;
-tratamentul anemiei;
-supravietuirea copilului.
Tratamentul se efectueaza in dependenta de forma bolii hemolitice:
1. Fototerapia- considerata terapia de electie. Se realizeaza in
incubator unde este instalata sursade fototerapie la distanta de 45 cm
de la copil
2. Vitaminoterapia –B1, B2, B12 stimuleaza efectul fototerapiei.
3. Oxigenoterapia
4. Preparate ce sporesc rezistenta eritrocitelor
Daca terapia de mai sus nu este efectiva se trece la terapia
hemotransfuzionala.

51) Calirea copilului
Călirea este metoda prin care se realizeaza mărirea rezistenței
generale a organismului față de variațiile bruște ale mediului extern
față de îmbolnăviri.
Calirea prin aer trebuie inceputa din primele saptamani de viata ale
copilului, indiferent de anotimp. In primele zile dupa nastere, copilul
trebuie obisnuit sa stea in casa imbracat subtire si cu fereastra
deschisa indiferent de anotimp, cu o expunere de 10 minute, iar in
fiecare zi se creste durata expunerii cu inca 10 min. Baile de
aer– constituie si ele un foarte bun mijloc de calire pentru copii.
Acestea trebuie practicate numai in zilele calduroase.
Baile de soare. Ca forma principala de aplicare a calirii prin soare se
folosesc baile generale de soare. Aceasta trebuie sa se faca in pozitia
culcat. Cele mai potrivite ore pentru expunerea bebelusului la soare
este intre orele 8-9 pana la 11-12.
Baia se foloseste ca mijloc de calire, in primele 6 saptamani de viata,
sub forma bailor zilnice de curatenie, care se executa la o temperatura
a apei de 37 grade urmand ca o data cu cresterea bebelusului aceasta
sa ajunga la o temperatura de 33 grade cand e cald afara.
52) Semnele de pericol pentru viata copilului de la 1 saptamana pana
la 2 luni:
1. Respira des (60 si mai multe respiratii), geme , tuseste;
2. Are convulsii;
3. Tirajul vadit al cutiei toracice
4. Flotatia aripilor nazale;
5. Fontanela proeminenta
6. Eliminarile purulente din ureche
7. Hiperemia ombilicului si a pielii circumscrise cu raza mai mare de
1cm.
8. Multe elemente purulente pe piele mai mult de 10 pustule;
- E letargic, fara cunostinta;
-Nu poate bea, suge piept;
-Se misca mai putin ca de obicei devine molatic;
-Refuza 2 mese la rand sau nu cere sa manince timp de 6 ore;
- Are febra mai mare de 37,5 este iritat, nelinistit, plinge indelung
-Are hipotermie -35,5
1) Cantarirea copiilor de diferite varste.
Definitie- Antropometria este o metoda de determinare a masei
corporale, determinarea taliei, determinarea perimetrului cranian si
toracic.
Indicatii: Aprecierea dezvoltarii fizice a copilului.
Determinarea masei corporale copiilor pana la 2 ani
Materiale necesare: cantar medical u taler orizontal, verificat
metrologic, scutec, sol. desinfectanta, burete
Etapele:
1. Cantarul medical se aseaza pe o suprafat imobila cu scra gradata
spre asistentul medical
2. Inainte de cantarire se verifica balanta, toate indicatoarele se dau la
0.
3. Se sterge talerul cu solutie dezinfectanta
4. Se asterne un scutec, a carui masa va fi scazuta din masa obtinuta
5. Copilul se dezbraca si se culca si se culca, iar dupa 7-8 luni se aseaza
6. Se manevreaza greutatile pana la obtinerea balantei, citim de pe
scara cursorului rezultatul;
7. Cantarirea se face de obicei de dimineata dupa ve copilul a avut
scaun si urina
8. Cantarul se dezinfecteaza conform ordinului in vigoare.
Determinarea masei corporale copiilor dupa 2 ani
Materiale necesare : cantar medical obisnuit (vertical) solutie
dezinfectanta, burete.
Etapele:
1. Se verifica si se corecteaza balanda se dau indicatorii la 0
2. Se dezinfecteaza cantarul (talerul)
3. Copilul in chilotei si ciorapei se urca pe cantar
4. Se verifica si se regleaza balanta, dupa obtinerea echilibrului se
imobilizeaza si se fixeaza datele
5. Copilul se coboara si se imbraca
6. Se dezinfecteaza cantarul.
2) Masurarea taliei si a perimetrilor cranian si toracic.
Determinarea taliei la sugari
Materiale necesare: pediometru orizontal, solutie dezinfectanta ,
scutec si burete.
Etapele: 1. Pediometru asezat pe o suprafata dreapta, imobila, cu tija
gradata spre cel ce masoara 2. Suprafata pediometrului e dezinfectata,
se aseaza scutec.
3. Copilul e dezbracat si culcat cu capul fixat de partea imobila a
pediometrului;
4. Apasand usor cu mana stanga pe genunchi , se intind la maxim
membrele inferioare.
5. Cu mana dreapta se apropie cursorul de talpile copilului
6. Se dezinfecteaza pediometru.
Determinarea taliei la copii mai mari de 2 ani
Materiale necesare: taliometru , sol. dezinfectanta, burete. Etapele :
1. Masurile se fac in prima jumatate a zilei; 2. Copilul se dezbraca si se
urca pe platonul taliometrului 3. Pozitia verticala libera, mainile lasate
in jos, cu spatele spre tija gradata, atingandu-se de ea numai cu
calcaiile, fesele, scapulele si ceafa. 4. Cursorul se lasa in jos pana la
capul copilului, dupa pe scara gradata se citeste inaltimea. 5. Dupa
efectuarea tehnicii, platoul se dezinfecteaza.
Determinarea perimetrului toracic
Materiale necesare: panglica centimetrica; solutie deznfectanta;
burete.
Etapele: 1. Panglica centimetrica o aplicam la ceafa peste tubercului
occipital, pe frunte la nivelul arcurilor supraorbitale.
2. In final panglica se dezinfecteaza cu buretele conform ordinului in
vigoare
Determinarea perimetrului toracic
Materiale necesare: panglica centimetrica, solutii dezinfectante,
burete.
Etapele: 1. Panglica centimetrica se aplica la spate la nivelul unghiurilor
scapulare inferioare, iar in fata la nivelul mameloaneleor sau sub
mamar la fetitele mai mari de 12 ani.
2. Mainile libere in jos, respiratie linistita
3. Panglica se dezinfecteaza dupa masurarea fiecarui copil.
3) Toaleta matinala a nou nascutului si sugarului
Definitie- Toaleta matinala este o metoda de igienizare a copilului.
Indicatii: Zilnic dimineata inainte de prima alaptare
Materiale necesare: scutece curate, ulei pt copii steril, tampoane si
mese de vata sterile, manusi dezinfectate, apa fiarta calduta, furacilina
si alcool etilic de 70%, solutii dezinfectante.
Etapele:
1. A/m isi spala mainile si le va dezinfecta
2. Copilul e culcat in DD
3. Se imbima un tampon in apa fiarta, se stoarce .
4 Se sterge ochiul de la unghiul extern spre cel intern al ochiului.
5. Tamponul se arunca la resturi
6. Se repeta procedura la acelasi ochi daca este necesar.
7. La fel se procedeaza si la celalalt ochi.
8. O alta persoana fixeaza capul copilului.
9. Pentru cruste se imbiba fitilurile pentru fiecare nara in ulei pentru
copii;
10. Pentru secretii se folosesc fitilurile uscate
11. cu mana stanga se ridica varful nasului si cu mana dreapta se
introduce fitilul prin miscari de rotatie;
12. La cealalata nara se foloseste alt fetil steril;
13. Fitilrile folosite se arunca in tavita cu resturi
14. Se intoarce copilul in partea stanga.
15. O alta peroana fixeaza capul copilului
16.Se imbiba in apa fiarta fitilul steril, se stoarce si cu miscari rotative
se introdue lent in cananlul auditiv extern.
17. Se inlatura fitilul si sa atunca in tavita cu resturi
18. Aceeasi procedura se facem la urechea stanga
19. Uscam urechea cu un servetel.
20. Umectarea tampoanelor cu apa fiarta sau in sol de furacilina
21. Se strege nasul, apoi obrajorii
22. Cu alt tampon umecatat se sterge sub barbie si plicile gatului, cu un
alt tampon uscat s va usca bine.
23. Cu alte tampoane umectate i se vor sterge fosele axilare, palmele si
intre degete
24. Se verifica cavitatea bucala.
4) Tehnica baitei igienice
Definitie- Baita igienica est eo procedura de igieninizare a
copiluluisugar
Indicatii: pana la varsta de 6 luni baia igienica se efectueaza zilnic, 6-12
luni peste o zi; 12 luni-3 ani de 2 ori pe saptamna , dupa 3 ani o data
in saptamana si la necesitate
Materialele necesare: cada emailata, apa fiarta calda la temp de 37-38
gr, termometru de apa, sapun pentru copii, scutec pentru imbaiere,
ulcior de apa calda cu t de 36-37 gr pentru clatire si calire, cearsaf de
baie, lengerie curata
Etapele:
1. Baita se face seara inainte de alaptare
2. Temperatura in odaie unde va fi scaldat este de 24-25 grade
3. Cada trebuie sa fie spalata minutios si clatita cu apa fierbite, lengeria
trebuie sa fie pe masa langa cada.
4. Pe cada se asterne cearsaf
5. Se toarna apa pregitita in cada si se verifica temperatura cu
termometru
6. Copilul se scufunda in apa in scutec si treptat: mai intii spatele si
picioarele apoi celelalte parti ale corpului
7. Cu mana stanga se tine capul si omoplatii, cu dreapta regiunea
toracica si picioarele.
8. Se sapuneste: capul, gatul , toracele, membrele superioare si
inferioare, regiunea fesiera si la urma organele genitale
9. Ablutionarea cu apa din ulcior.
10. Durata baitei la sugar este de 5-7 minute, iar dupa un an de 8-10
min, pana la 6 luni copilul se spala zilnc, dupa un an peste o zi.
11. Pana la cicatrizare plagii ombilicale nou-nascutul se scalda in solutie
pal-roza de permanganat de potasiu, sapunul se foloseste de 2 ori pe
saptamana.
5) Imbracarea nou –nascutului (hainutele nou-nascutului )
Definitie: Aimbracacrea nou-nascutului consta in acoperirea corpul
copilului cu vesminte de o anumita croiala , de o anumita aclitate, din
tesuturi si panze naturale care sa fie comod copilului si de a nu provoca
iritatii sau alergii;
Scopul: de a proteja copilul si de a mentine un corp sanatos fara iritatii
si alergeni
Materiale necesare: scutec de bumbac, musama/pelicula, cersaf,
chilotei absorbanti-pampers, camasuta din bumbac tricotate, ciorapi,
caciulita din bumbac, dischete de bumbac si castron cu apa curata,
servetele , crema pt prevenirea eritemului fesier.
Etapele:
1. Imbracarea copilului se face rapid
2. Masa de imbracat va fi acoperita cu scutecul de bumbac si cu
musamaua
3. Se pregatesc materialele necesare
4. Se culca copilul pe spate, pe masa de infasat
5. I se va imbraca mai intii camasa, mainile i se vor imbraca succesiv,
intorcand copilul decubit lateral stang, apoi in decubit lateral drept.
6. Se desface pampersul
7. Dupa aceasta copilul se va culca in decubit dorsal pe scutec pregatit
8. Se unge cu crema
9. Se va aduce mai intii partea de jos pe regiunea genitala si
abdominala apoi celelalte 2 parti laterale peste abdomen formand un
chilotel.
10. Mai apoi copilul este imbracat in costumul si caciulita din bumbac
si incaltat in ciorapi.
11 Copilul nu se infasa strans
12. Se amenajeaza masuta de imbracat
13. Avantajele pampersului: este uscat si curat, mentine pielea
copilului uscata; permite aerul sa patrunda la piele; nu deregleaza
circulatia sangvina; permite miscarea libera a copilului.
6) Determinarea frecventei respiratiei la sugar
Scopul: Evaluarea functiei respiratorii, de a obtine informatie utila
despre sistemul respirator.
Indicatii: maladii ale sistemului respirator, cardiovascular.
Materiale necesare: cronometru, foie de temperatura,
stetofonenoscop.
Etapele:
1. Se dezveleste pacientul;
2. Se creaza comod in DD sau sezand, mama tine copilul in brate cu
fata spre lucratorul medical, ridicanf haina copilului.
3. Se urmaresc miscarile cutiei toracice si se numara timp de 1 min.
4. Se observa respiratia nazala si bucala;
5 Se stabileste tipul respiratiei;
6. Se urmareste profunzimea miscarilor cutiei toracice
7. Se determina absenta sau prezenta tirajului intercostal sau
subclavicular
8. Se noteaza FR in foaia de observatie
9. Se noteaza in dosarul de ingrijire frecventa, tipul si profunzimea
respiratiei,
10. Se inveleste pacientul.
11) Colectarea urinei la copiii sugari
Scopul: De diagnostic. De supraveghere a evolutiei bolii si efectului
tratamentului.
Indicatii: Infectii a organelor excretorii, diferite maladii ale copilului.
Materiale necesare: musama, scutec, plosca, materiale pentru toaleta
intima , recipient pt recolectarea urinei si indreptarea in laborator, pt
sugari colector pediatric, tavita renala sterila.
Tehnica:
1. Pregatirea psihica a bolnavului. Este anuntata mama.
2. Pregatirea materialelor necesare si transportarea langa pacient.
3. Pregatirea asistentei: spalarea, dezinfectarea mainilor, imbracarea
manusilor.
4. Se efectueaza toaleta intima
5. Se explica sa urineze in tavita renala sterila servita.
6. Se recolteaza toata urina
7. Din ea se toarna in borcanas 50-100ml
8. Se reorganizeaza locul de munca
9. Se completeaza indreptarea in laborator
10. Se transporta in laborator la ora ceruta de laborator.
12) Colectarea materilor fecale la oua de helminti
Definitie: Este o metoda de depistarea a helmintiazei la copii
Obiectivul: Cu scop de identificare a oulelor de helminti
Indicatii: Suspectii la helmintiaze
Tehnica efectuarii:
1. Pregatirea asistentului medical: A/m se spala aminile si imbraca
manusile
2. Pregatirea materialelor: recepient de plastic cu lingurita, ser
fiziologic, manusi sterile, solutii dezinfectante, perie
3. Pregatirea pacientului:
Psihologica : inforneaza mama despre necesitatea si tehnica recoltarii
4. A/m se spala pe maini, imbraca manusile
5. Dupa defecatie, a/m recolteaza cu o lingurita de plastic materialul
din 2-3 locuri din fecalele de pe scutec sau din olita,
6.Se recolteaza in jur de 15-20 gr din produsele eliminate
7. Se fixeaza dopul
8. La recipent se anexeaza o eticheta unde se indica numele copilului,
secta, scopul, data si ora recoltarii. Materialul insotit de documentatia
medicala este expediata la laborator
9. Dupa finisarea recoltarii copilul este transportat in salon.
7) Determinarea frecventei pulsului
Scopul: De a obite informatii despre starea functionala a inimii si
vaselor sangvine
Indicatii: in caz de necesitate
Materiale necesare: ceas cu secundar, foaia de temperatura, dosarul
de ingrijire
Etapele:
1. Mama este informata despre necesitatea acestei examinari
2. La copil sugar se recomanda supravegherea batailor inimii si
interpretarea lor
3. Copilul este dezbracat la cutia toracica partea anterioara
4. Asistenta urmareste cu ochii pentru a fixa socul cardiac sau socul
apexian
5. Daca este necesar a/m va palpa regiunea cordului cu degetul
aratator.
6. Se fixeaza timpul si se numara bataile cardiace timp de 1 min
7. La sugarul mai mare este posibila palpatia pulsului la artera radiala
cu un deget
8. Ciferele activitatii cardiace rimp de 1 min se noteaza in dosarul de
ingrijire, foaia de temperatura, fisa de observatie;
9. Dupa examinare copilul este imbracat si se instaleaza comod in
patuc.
8) Determinarea stridorului , tirajului cutiei toracice, respiartiei
astmatiforme.
Materiale necesare: cronometru, foaia de temperatura,
stetofonendoscop.
Tehnica efectuarii:
1 Copilul trebuie sa fie linistit , in repaus fizic si psihic
2. Toate observatiile le facem la distanta
3. Vizual observam daca e vadit tirajul cutiei toracice.
4. Observam daca la inspiratie are loc retractia sub rebordoul costal
drept sau stang
5. Ascultam atent zgomotele produse la inspiratia pentru depistarea
stridorului.
6. Ascultam zgomotele produse la expiratie pentru depistarea
respiratiei astmatiforme
7. Determinarea frecventei respiratiei se face timp de 1 min
8. A.m urmareste miscraile cutiei toracice si numara inspiratiile
9. La sugari se tine fonendoscopul langa nasucul copilului ( in timpul
somnului)
10. Datele obtinute se inregistreaza in foaia de temperatura.
13) Tehnica raclajului perianal in enterobioza.
Definitie: Este o metoda de depistarea a oxiurilor la copii
Obiectivul cu scop de identificare oulelor de oxiuri.
Indicatii: Suspectie la helmintiaze
Etapele:
1. Pregatirea a/m: a/m se spala pe maini, imbraca manusilie
2. Pregatirea locului: prelucreaza suprafata banchetei
3. Pregatirea materialelor necesare: recipiente speciale de plastic cu
placute; formulare medicale
4. Pregatirea printilor si a copilului: psihologica: informeaza parintii
despre necesitatea investigatiei. Copilul se linisteste. Fizica:
pozitionarea copilului in decubit lateral
5. A/m se spala pe maini, imbraca manusile
6. Mentine pozitia in decubit lateral
7. Cu o mana indeprteaza fesele iar cu cealalta recolteaza materialul
din plicile perianale cu ajutorul placutei
8. Materialul recoltat se plaseaza in recipient
9. Nota: - la sugari pozitia in timoul colectarii poate fi in decubit dorsal;
- recoltarea se face din plici de la orificiul anal spre periferie
10. La recipient cu materialul recoltat se anexeaza o eticheta unde se
indica numele copilului, sectia, scopul , data si ora recoltarii. Materialul
insotit de documentatia medicala, este expediat la laboratorul
parazitologic.
11. Peste cateva minute se verifica starea generala a copilului.
12. Dupa finisarea recoltarii copilul este transferat in salon.
14) Colectarea fecalelor pentru examenul bacteriologic
Definitie- etse o metda de depistare a bacteriilor,
Obiectivul- cu scopul de identificare a bacteriilor
Indicatii: supsectie a un patologii microbiene.
Pregatirea a/m – asistenta se spala pe maini de 2 ori, le dezinfecteza si
imbraca manusile
Pregatirea locului: prelucreaza suprafata banchetei
Pregatirea materialelor: container steril dn plastic cu spatula si capac
cu filet, lichid conservant, documentatie medicla, solutii dezinfectante,
manusi
Pregatirea parintilor si a copilului: -psihologica: informeaza parintii
despre necesitatea investigatiei, copilul se linisteste; -fizic: pozitionarea
copilului in decubit lateral sau pe spate
Etapele:
1. Materialele pentru exminare se recolteaza inainte de adm
preparatelor microbiene sau dupa nu mai putin d e 2 saptamani dupa
adm.
2. Cu 1-3 zile inainte de recoltrare, se exclud din alimentatie produse
care pot provoca crestrea procesului de fermentatie in intestin.
3. De la ultima masa si pana la recoltare trebuie s atreaca nu mai putin
de 8-10 ore.
4. Oala sau vasul unde se recolteaza, se dezinfecteaza preventiv, se
spala cu apa si spaun, se prelucreaza cu apa fierbinte si se racoreste.
5. este permis recoltarea de pe scutece sau pelinca calcata.
6. Din mase fecale se ia cu spatula din mijloc si ultima portie (1,5-3 gr)
7. Se completeaza documentatia de insotire si materialul recoltat se
expediaza lalaboratul bacteriologic nu mai tarziu de 3 ore in cond
urbane si 6 ore in cond rurale
8. Dupa finisarea colectarii, obiectele folosite sunt supuse dezinfectarii.
9) Colectarea frotiului din nas si faringe
I Secretia faringiana
Indicatii: pentru diagnosticul faringiteor si anginelor streptococice,
pentru confirmarea diagnosticului de difterie, pentru diagnosticul
bacteriloologic al unor angine bacteriene, fungice, virale, pentru
depistarea starii de purtator de Streptococcus pyogenes si de
Corynebacterium diphteriae.
Materiale necesare:: tampoane de uz general, apasator de limba, sursa
de lumina, masca ( pt protectia celui ce recolteaza)
Tehnica efectuarii:
1. Pregatirea pacientului: se nunta si se explica tehnica si necesitatea
procedurii ulterioare , importanta efectuarii sale.
2, Recoltarea se face dimineata, fiind interzise gargarismele cu
antiseptice, spalarea dintilor.
3. Se aseaza pacientul pe scaun cu fata spre lumina , gatul in usoara
extensie si ceafa sprijinita de perete.
4. In conditii de iluminare adecvata, dupa deschiderea larga a gurii, se
deprima baza limbi cu apasatorul steril si , in timp ce pacientulu
propunta litera A, se sterh cu tamponul ferm , dar nu brutal amigdalele
si peretele posterior al faringelui;
5. Atat la introducerea , cat si la scoaterea tamponului din faringe nu
trebuie sa se atinga baza limbii sau palatul moale. Dupa recoltare,
tamponul se reintroduce in tubul protector etichettat cu numele
prenumele pacientului, denumirea produsului recoltat, sectia de unde
provine, data si ora recoltarii
II Secretia nazala
Indicatii: Se recomanda pentru diagnosticul unor viroze respiratorii
sau pentru depistarea starii de puratator de Staphyloccocus aureus sau
Streptococcus pyogenes.
Materiale necesare: sursa de lumina, tamponul nazal, masca (pt
protectia celui ce recolteaza)
Tehnica efectuarii
1. Pregatirea pacientului, se anunta si se explica tehnica si necesitatea
procedurii ulterioare , importanta efectuarii sale.
2. Se ia copilul in brate, se fixeaza membrele si se intoarce la lumina.
3. Se sterge, pe rand, vestibulul foselor nazale cum tamponul de uz
general , umectat cu solutine salina izotona
4. Se amenajeaza locul de lucru.
10) Determinarea tensiunii arteriale
Definitie – T/A este presiunea exercitata de sangele circulat asupra
peretilor arteriali.
Obiectivul- supravegherea functiei inimii si a vaselor sangvine cu
depistarea modificarilor patologice ale tensiunii arteriale.
Materiale necesare: tensiometru, fonendoscopul, tampoane de vata,
alcool etilic 70 grade, foia de temperatura, pix.
Tehnica efectuarii:
1. pregatirea pacientului-psihologica si fizica (repaus 10-15 min)
2. A/m isi spala mainile cu apa curgatoare si sapun
3. Maina semiindoita in cot la nivelul inimii fixata pe suport, muschii
relaxati, palma in sus.
4. Aplicarea mansetei pe bratul coilului ere loc cu 3-5 cm, mai sus de
fosa cubitala, sub manseta sa incapa liber un deget.
5, Palpeaza artera humerala si palica membrana fonendoscopului pe
ea
6. Deschide ventilul pompei de aer;
7. Fixeaza pe manometru momentul aparitiei primului zgomot la artera
8. Continua decomprimarea fixand disparitia undei pulsatile
9. Se evacueaza tot aerul si se mai repeta o data masurarea T/A
cuintreval de 2-5 min.
10. Se noteaza in foaia de observatie clinica
11. Se aseaza la loc materialele si se dezinfecteaza.
15) Tehnica alaptarii la san
Definitie- Pozitionarea corecta a copilului la san este extrem de
importnata pentru alaptarea cu succes a copilului.
Obiectiv: de a satisface nevoie de a manca
Etapele:
1. Pregatirea mamei si a a/m =, spalarea pe maini.
2. Moasa va arata tehnica corecta a alaptarii
3. Mamelonul trebuie sa fie vis-à-vis de nasul copilului
4. Mama atinge buzele copilului cu mamelonul
5. Asteapta pana acesta deschide gurita mare
6. Apropie repede copilul de san
7. Pozitionarea buza de jos a copilului sub mamelon, astefl incat barbia
sa atinga sanul
8. Ii introduce mamelonul in gura, cat mai adanc, in asa fel ca buza
inferioara a copilului sa fie rasfranta si sa atinga sanul cat mai departe
de baza mamelonului
9. Astfel mamelonul este proectat spre palatul copilului, iar barbia
copilului atinge sanul
10. Copilul trebuie sa cuprinda cat mai mult din areola in gura mai ales
in partea de jos, astfel ca daca se vede o parte din areola, acesta sa fie
deasupra buzei superioare a copilui si nu sub buza inferioara
11. Principii:
-Mama trebuie sa se aseze confortabil , cu spatele si bratul pe care tine
copilul , bine sprijinit
- Copilul trebuie asezat intr- o dunga cu fata spre san, urechea, umerii
soldul sa fie intr-o linie , paralel cu mama
- se duce copilul la san , nu sanul la copil
16) Stoarcerea laptelui matern
Definitie- se stoarce laptele cat mai curand dupa nastre. Laptele
trebuie stors timp de 20-30 min de cel putin 7-8 oriin 24 ore.
Obiectiv: Stoarcerea frecventa a laptelui matern contribuie la
mentinerea lactatiei
Materiale necesare: diferite pompe manuale si elecrice,
Etapele:
1. Pregatirea mamei, isi va spala mainile
2. Pregateste recipientul pentru colectarea laptelui
3. Mama se aseaza comod . In timpul stoarcerii ea tine copilul in poale
sau il poate privi de la distanta. Contactul piele-la piele sporeste mult
reactia de oxitocina
4. Mama isi maseaza usor sanii de la baza spre mamelon
5, Pnetru stimularea reflexului de ejectie a laptelui, aplica pe sani
comprese calde pe cateva minute
6. Cineva dintre cei apropiati este rugat sa maseze spatele
7. Mama cu ajutorul degetului mare si cel aratator, puse oe areola,
apasa pe cosul sanului din diferite pozitii
8. Dupa prima etapa de stoarcere, mama tamponeaza sanul si face un
repaos mic, in acest timp ea repeta masajul sanului si comresa calda
9. Se repeta stoarcerea sanului
10. Pe recipientul cu lapte colectat se aplica etichete cu data si ora
colectarii. La temp camerii , laptele stors se pastreaza 8-10 ore, in
frigider-72 ore, in congelator 1-2 luni
11. Inainte de hranire, recipientul cu lapte se incalzeste la baie de
aburi. Laptele se da copilului cu lingurira sau dintr-o canuta. Lapte
reincalzit nu mai poat efi dat copilului.
12. Dupa stoarcerea sanului obiectele folosite sunt dezinfectate.

17) Aplicarea termoforului
Definitie – termoforul de cauciuc- este un rezervor cu capacitatea de
1,2 sau 3 litri , de forma dreptunghiulara cu dop, care se insurubeaza.
Obiectivul- ca remediu terapeutic cu efect antiinflamator, analgetic si
vasodilatator.
Materiale necesare: termofor, prosop sau scutec, apa fierbinte 60-80
grdae, termometru de apa
Etapele:
1 Se anunta mama si se explica necesitatea aplicarii
2. A/m cu mina stinga tine termoforul vertical, iar cu stanga toarna apa
3. Se toarna ½ sau 1/3 din volumul termoforului
4. Aerul din termofor se scoate comprimind aparatul cu miina, pe
suprafat neteda si tare pina ce apare apa in gatul lui, apoi se
insurubeaza.
5. Se verifica etansietatea tinindu-l rasturnat cateva minute
6. Se inveleste in prosop sau scutec
7. Reorganizarea locului de lucru- dupa utilizare termoforul se goleste
si se suspenda cu gura in jos pentru a se scurge toata apa din el, inaine
de al inchide se ntroduce putin aer pentru a preveni lipirea peretilor
8. Termoforul de cauciuc se dezinfecteaza
18) Aplicarea pungii cu gheata
Scopul: terapeutic, hemostatic, hipotermic, anestizant
Indicatii : in hemoragii, hipertermie, contuzii, luxatii, entorse, dureri,
perioada post operatorie
Materiale necesare: punga cu gheata, scutec sau prosop, apa rece sau
gheata, congelator, suport pentru suspendarea pungii cu gheata,
solutie dezinfectata
Etapele;
1.Se precizeaza indicatiile si locul alaptarii
2. Se dezinfecteaza suprafata pungii cu gheata
3. Se umple lumenul cu bucatele de gheata din congelator ca sa fie
jumatate sau 2/3 din ea
4. Se fixeaza bine dopul
5. Se asteapta cateva minute pana a incepe sa se topeasca gheata
6. Daca nu este gheata, se toarna apa rece in punga de gheata 2/3 din
ea
7.Se va evacua aerul din punga
8. Se fixeaza bine dopul cand ajunge la orificiul pungii
9. se inveleste punga intr-un prosop sau scutec.
10 . se aplica punga cu gheata oe regiunea indicata.
11. Se lasa 15-10 min apoi se scoate pe 10-15 min
12. Se fixeaza punga pe locul necesar sau se suspenda pe un suport
deasupra capului pacientului 3-5 min
13. Se schimba continutul pungii cu gheata din 3 in 3 ore
14. Se verifica periodic locul unde e aplicata punga
15. La sfarsit se va reorganiza locul de munca.
22) Administrarea Diazepamului conform CIMC
Definitie- Adm rectala este o metoda de adm a medicamentelor la
copii, cel mai des fiind adm Diazepamul in caz de convulsiifebrile
Indicatii: convulsii epiletice, premedicati in chirurgie, hipertonie
musculara, convulsii febrile
Etapele:
1. Pregatirea a/m – A/m se spala pe maini, imbraca manusi
2. Preagtirea locului- eliberarea si prelucraea suprafetei mesei
3. Pregatirea materialelor: manusi sterile, fiola cu diazepam, seringa
tuberculina
4. Pregatirea parintilor si copilului: - se informeaza parintii depsre
necesitatea acestei procedrui; - poziotionam copilul in decubit lateral
cu picioare putin flecatate; - se informeaza parintii despre necesitatea
acestei proceduri; - pozitionam copilul in decubit ateral cu piciarele
putin flectate
5. Se aspira din fiola intr-o seringa de tuberculina o doza de diazepam.
Apoi se inlatura acul
6. Se introduce sringa rectal la adincimea 4-5 cm si se injecteaza solutia
de diazepam
7. Mentinem fesele timp de cateva minute lipite etans una de alta
8. administrarea medicamentelor se inregistreaza in fisa de observatie
9 in decurs de 30 min copilul va fi supravegheat
11. reorganizarea lucului de munca. Utilajul folosit se spala si se
dezinfecteaza iar cele de unica folosinta se arunca.
23) Administrarea medicamentelor pe cale orala (CIMC)
Definitie: este o metoda de administrare a medicamentelor la copii
Obiectiv: cu scop de tratament
Indicatii: diferite stari patologice
Materiale necesare: pastile pahar, apa potabila, doua linguri
Etapele :
1. Pregatirea printilor si a copilului, se informeaza despre necesitate
acestei procedurii . Pana a parasi institutia medicala a ingrijitoulu este
instruit sa adm medicametele corect.
2. A/m se spala pe maini, imbraca manusile
3. Alege preparatul medicamentos indicat si verifica termenul de
valabiitate
4. Determina doza medicamentului in conformitate cu prescriptia
medicului. Daca este necesar pastila se imparte in jumatate.
5. Pastila se pune intr-un pahar sau o lingura se adauga putin apa si se
asteapta aproximativ un minut
6. Pastila inmuita se striveste cu alt lingura
7. Medicamentul pregatit se adm copilului
8. In caz de voma la copil si vizualizarea pastilei in masele vomitive se
va repeta administrarea medicamentelor pe cale orala
9. Pastila poate fi administrata cu pireu de fructe
10. Administrarea medicamentului se inregistreaza in fisa de
observatie
11. In decurs de 30 min copilul se supravegheaza
12. REorganizarea locului de munca.
19) Proba suptului
Definitie: Proba suptului sau alimentatia de control este o tehnica de
determinare a cantitatii de lapte matern supt de copil, sau atflel zis,
hipogalactia la mama, cresterea ponderana redusa si alte semne de
subalimentatia a sugarului
Etapele:
1.Pregatirea a/m: A/m se spala pe maini
2. Pregatirea locului de munca: cantarul se oune oe o masa dreapta,
neiinclinata si imobila
3. Pregatirea pacientului: -psihologica: informarea mamei prin
explicatia probei: - fizica: aplicare si pozitionarea corecta a copiluui la
sanul mamei.
4. A/m echilibreaza cantarul
5. Sterge suprafata talerului
6. A/m se spala pe maini
7. Asterne scutecul
8. Culca copilul pe taler
9. Cintareste copilul
10. Copilul este pozitionat si plicat corect la sanul mamei
11. A./ m fixeaza masa corporala a copilului in fisa personala
12. Dupa alaptare copilul se cantareste repetat
13. Rezulattul probei se noteaza si se inregistreaza in carnetul copilului
14. Dupa alaptare copilul este tinut cateva minute in pozitie verticala
15. A/m dezinfecteaza cantarul si reorganizeaza locul de munca
20) Prelucrarea tetinelor,biberoanelor, veselei
Scopul: dezinfectarea pentru a combate infectia.
Indicatii: alimentatia artificiala a sugarului
Materiale necesare: vas de sticla gradat steril, biberon steril,
degresant, periuta oentru sticle sau arici, servetel sau prosop, cuptor
de uscare, scaun , cratita pentru fierbere.
Etapele:
1. Se efectueaza prleucrarea si sterilizare biberonului folosit
2, Sticlutele se spala cu apa si solutie degresanta, bicarbonat de sodiu,
detregent,
3. Se clateste bine si se spala cu o perie speciala inauntru
4. Se lasa sa se scurga bine de apa
5. Se aseaza intr-o tava metalica cu orificii in pozitie culcata
6. Se instaleaza in cuptorul de sterilizrae pe raftul special
7. Se sterilizeaza timp de o ora la temp de 180 grade
8. Dezinfectarea biberoanelor
9. Dupa folosnta se spala aparte intr-un vas
10. Se spala bine cu apa cu solutie degresanta
11. Se clatesc bine sub un get de apa curgatoare
12. Se sterilizeaza timp de 15 min prin fierbere in apa fiarta
13. Se patreaza biberonul uscat intr-un borcan steril
24) Colectarea urinei la copii.
Scopul: De diagnostic. De supraveghere a evolutiei bolii si efectului
tratamentului.
Indicatii: Infectii a organelor excretorii, diferite maladii ale copilului.
Materiale necesare: musama, scutec, plosca, materiale pentru toaleta
intima , recipient pt recolectarea urinei si indreptarea in laborator, pt
sugari colector pediatric, tavita renala sterila.
Tehnica:
1. Pregatirea psihica a bolnavului. Este anuntata mama.
2. Pregatirea materialelor necesare si transportarea langa pacient.
3. Pregatirea asistentei: spalarea, dezinfectarea mainilor, imbracarea
manusilor.
4. Se efectueaza toaleta intima
5. Se explica sa urineze in tavita renala sterila servita.
6. Se recolteaza toata urina
7. Din ea se toarna in borcanas 50-100ml
8. Se reorganizeaza locul de munca
9. Se completeaza indreptarea in laborator
10. Se transporta in laborator la ora ceruta de laborator.
25) Alimentatia copilului cu biberonul
Scopul: De a ingriji corect copilul, deshidratarea , de a restabili
echilibrul hidroelectrolitic, de a preveni colapsul
Indicatii: prezenta semnelor deshidratarii
Materialele necesare: biberonul, tetine din cauciuc gaurita la varf cu un
ac infierbantat, lapte sau alt amestec lactat, substante degresante,
solutie dezinfectante, perie, manson sau stergar
Etapele:
1.Alimentul trebuie incalzit pana la 37 grade introducand beberonul
intr-o baie de apa calda.
2 Beberonul este invelit intr-un manson de lina sau intr-un stergar
3. Sugarul va fi luat in brate si tinut intr-o pozitie de 45 grade, cu capul
asezat pe antebratul stang al persoanei
4, Verifica temperatura laptelui, turnand citeva picaturii pe pielea
antebratului
5. Biberonul este tinut in mina dreapta in asa fel incat gura sticlei sa fie
permanent plina cu lapte
6. Alimentare dureaza 10-15 mn
7. Daca sugarul maninca prea lacom in timpul alimentarii se fac pauze
scurte
8 Dupa terminarea alimentarii copilul se va tine vertical pina se elimina
excesul de aer inghitit apoi cullcat in decubit lateral.
26) Alimentatia copilului cu canuta
Scopul: de a satisface nvoie de a mnca
Indicatii: pentru ca copilul sa fie satul
Materialele necesare: lapte incalzit la temp de 37 grade , cana,
servetel, solutii dezinfectante
Etapele:
1. Intr-o cana mica se toarna laptele cald
2. Copilul se ia in brate semisezand
3. Apropiem cana de buzele copilului, atingandu-le asa ca laptele sa
ajunga la buze
4. Se foloseste un servetel pentru a proteja copilul
5. Mama nu va turna laptele in gurita copilului, ci doar va tine cana
aproape de buzele lui.
21) Prepararea terciului consistent , pireului din legume , sucuri.
Prepararea piureului din legume
Definitie: pregatirea piureului din legume este o metoda realizata in
scopul obtinerii hranei utilizate in alimentarea copilului
Obiectivul: de a satisface nevoie de a manca
Indicatii: sugarilor dupa atingerea varstei de 6 luni
Materiale necesare: un vas curat, cutit, apa fierbinte, legume, unt su
ulei vegetal
Etapele:
1 .Mama se spala pe maini
2. Legumele se spala sub apa curgatoare apoi se curata
3. Legumele curatate se mai spala o dta cu apa fierbinte
4. Legumele se tae marunt, se pun in cratita cu apa fierbinte la foc mic ,
pina devin moi
5. legumele feirte sunt tocate pana la omogenizare
6, in legumele tocate se adauga laptem unt sau ulei vegetal
7. Dupa alimentare copii se supravegheaza citeva minute
8. Reorganizarea locului de munca
Pregatirea terciului consistent
Definitia- pregatirea terciului consistent este o metoda de obtinere a
hrnei utilizata pentru alimentarea copiilor
Obiectivul: De a satisface nevoie de a manca
Materiale necesare: un vas curat, lapte fiert 100 ml, apa fiarta 100ml.
crupe de gris, orez sau hrisca 40 gr, unt 5 gr, lingura
Etapele :
1. Mama se spala pe maini
2, Crupele de gris se trec prin sita
2. In crupe se toarn apa clocotita si se amesteca permanent , se fierbe
pana sunt gata
3. In crupe se adauga lapte fierbinte si se mai fierbe 2-3 min
4. Se aduga lapte fierbinte si se mai fierbe 2-3 min
5 In terci se adauga unt
6. Terciul proaspat se serveste cu lingura
7. Reorganizare alocului de munca
Prepararea sucului
Definitie- preparerea sucului este o metoda de obtiebre a hrnei
utilizate in alimentatia copilului
Obiectiv: d e a satisface nevoia de a manca
Materiale necesare: legume fructe proaspete, razator de plastic, tifon
steril sau o sita, apa fiarta lingura
Etapele:
1. Mama se spala pe maini
2. Spala legumele si fructele sub jetul de apa
3. Legumele si fructele se oparesc si se curata de siminte
4. Mere se rad cu tot cu coajs
5. Fructele se pun in sita si cu ajutorul lingurii se stoarce sucul
6. Supravegherea pacientului
7. UUtilajul folosit la alimentarea copilului se spala de resturi
27) Vaccinarea nou-nascutului cu vaccinul HVB si BCG
Tehnica imunizariiimpotriva tuberculozei
Definitie: Vaccinul BCG este un remedu pentru profilaxi e tuberculozei
cae este compus din bacteriivii, atenuate de tuberculoza
Materialele necesare: seringi gestabilr cu destinatia speciala pentru
vaccinarrea BCG 0.1 ml, seringi getabile cu volumul de 2ml, flaconul cu
vaccin, solutie izotonics sterila de NaCl, tampoane sterile, alcool etili 70
grade, manusi sterile , solutii dezinfectante
Etapele:
1. Pregatirea psihologica a mamei explicarea necesitatii efectuarii
tehnicii
2. Pregatirea pozitiei copilului
3. A/m isi spala mainile cu sapun sub apa curgatoare, se dezinfecteaza
mainile, imbraca manusi sterile
4. Va aspira in seringa 2 ml de solutine izotonica de NaCl , pe care o va
transfera in flaconul cu vaccin uscat. Continutul flaconului il va agita
pana la o suspensie omogena.
5. Cu seringa de destinatie speciala va aspira penru imunizarea BCG
0,1 ml de vaccin diluat
6. Va evacua aerul si o parte din vaccin , pentru a lasa strict 0,05 ml de
solutie la nou-nascuti
7. Va trata de doua ori pielea cu tampoane difrite imbibate cu alcool
etlic de 70 grade.
8. Strict intradermal, la limita treimii superioare si medii si a/m va
injecta vaccinul. Respectand corect tehnica de administrare local se va
forma un infiltrat de 4-5 mm, care se va reabsorni peste 20 min
9. Dupa adm vaccinului, s/m nu va sterge locul injectat
10 .Amenajare locului de munca, utilajul folist se va dezinfecta
Tehnica imunizarii impotriva hepatitei virale B
Definitie-HVB – este provocata de un virus care afecteaza ficatul.
Virusul se transmite pe cale sangvina
Materiale necesare: fiola cu vaccinul HVB, seringi sterile cu destinatie
speciala pentru imunizare, alcool etilic de 70 grade, tampoane sterile,
manusi sterile, solutii dezinfectante .
Etapele:
1. A/m isi spala mainile cu sapun sub apa curgatoare, se dezinfecteaza
mainile, imbraca manusile sterile
2. Va sterge flaconul si capacul cu alcool etilic. Introduce seringa in
flacon si aspira din el 0,5 ml de vaccin
3. Va dezinfecta locul ales pentru imunizare cu tampoane imbibate in
alcool etilic de 70 grade
4. Printr-o miscare energetica a/m va introduce i/m acul si va injecta
vaccinul
5. Dupa scoaterea acului va tampona locul u vata imbibatacu alcool
etilic de 70 grade
6. Amenajarea locului de lucru, utilajul folosit va fi dezinfectat conform
ordinelor in vigoare. Vaccinul ramasa in fila deschisa este valabil 24
ore.