GHID DE BUNE PRACTICI

în aplicarea
INDEXULUI
INCLUZIUNII

CHIȘINĂU, 2021
Ghid de bune
practici în aplicarea
Indexului incluziunii

Acest ghid a fost elaborat în cadrul proiectului „Spre o școală

incluzivă în Moldova”, realizat în perioada:
iulie 2021 – iunie 2023, în parteneriat cu ChildFund Deutschland,
cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei.

Autori:

Viorica Cojocaru, expert în Educația Incluzivă

Angela Bossa, formator în educație, învățător,
grad didactic I

Dr. Lorina Ghițu, coordonator de proiect

CUPRINS
Lista abrevierilor 4
Introducere 5

Partea I

Ce este Indexul incluziunii: dezvoltarea învățării și participării în școli? 6

”Incluziunea” prin prisma Indexului 7
Ce sunt dimensiunile Indexului 11
Cum ne poate ajuta Indexul incluziunii să dezvoltăm școala? 15
◊ Valorile – temelia pe care se dezvolta instituția
◊ Barierele în calea învățări și a participării
◊ Înlocuirea formulei Cerințe educaționale speciale cu formula
Bariere în învățare și participare
◊ Curricula pentru toți
◊ Dezvoltarea unei culturi educaționale durabile
◊ Transformarea orelor în ateliere de învățare pentru copii
Cum aplicăm Indexul incluziunii? 22
Ce s-a schimbat în școlile din proiect? 28

Partea II

Cunoașterea practicilor de succes în aplicarea Indexului incluziunii 29

în școlile din Moldova în cadrul proiectului „Puternici prin diversitate
– aplicarea Indexului incluziunii”

◊ Faza 1. Inițiem un proces de dezvoltare a școlii. Lansarea procesului

◊ Faza 2. Descoperim împreună. Colectarea informației
◊ Faza 3. Elaborăm planul de dezvoltare
◊ Faza 4. Acționăm împreună
◊ Faza 5. Evaluăm rezultatele și planificăm alte acțiuni

Anexe 44
 LISTA ABREVIERILOR

MEC - Ministerul Educației și Cercetării

ANACEC- Agenția Națională de Asigurare a Calității în

Educație și Cercetare

APL - Autoritatea Publică Locală

CES - Cerințe Educaționale Speciale

CMI - Comisia Multidisciplinară Intrașcolară

CREI - Centrul de Resurse pentru Educația Incluzivă

OLSDÎ – Organul local de specialitate în domeniul

învățământului

PEI – Plan Educațional Individualizat

SAP – Serviciul raional/municipal de Asistență

Psihopedagogică

4
INTRODUCERE

Proiectul “Puternici prin diversitate – organizate un șir de activități de instruire,

aplicarea Indexului incluziunii” a fost
implementat pe parcursul a 19 luni (1 iunie
2019 – 31 decembrie 2020). Obiectivul
proiectului vizează promovarea valorilor
incluzive, oferirea soluțiilor viabile în faţa
provocărilor din sistemul de învățământ
tradițional și, drept urmare, transformarea
școlilor în comunități prietenoase copiilor.
14 școli din raioanele Sângerei și Strășeni
au beneficiat de suportul experţilor CCF/
HHC Moldova și al altor specialiști cu multă
experiență privind dezvoltarea incluziunii în
școli. Pe toată perioada proiectului au fost
de mentorat, un schimb de experiență
între școlile din Moldova și câteva școli din
Germania, a fost iniţiat şi susţinut un dialog
continuu între pedagogi, părinți și copii,
atât prin activități față în față, cât și online,
aproximativ 10 luni. Dinamica proceselor a
putut fi urmărită în cercetarea sociologică
inițială (2019) și finală (2020), realizate în
cadrul proiectului: „Puternici prin diversitate
– aplicarea Indexului incluziunii”, finanțat
de ChildFund Deutchland şi implementat de
către CCF Moldova.

Proiectul are la bază Indexul incluziunii, elaborat de expertul în educație din Marea Britanie
Tony Booth – lucrare tradusă în treizeci și șapte de limbi și adaptată pentru utilizare în mai
multe țări ale lumii.

Indexul incluziunii este un set de instrumente pentru ghidarea școlilor într-un

proces participativ de dezvoltare și se referă la consolidarea unor comunități ce
se sprijină reciproc și au în obiectiv încurajarea succesului atât la elevi, cât și la
angajați.

În consecinţă, de efectul implementării proiectului au beneficiat aproximativ 1500 de copii din

școlile selectate, cca 200 de profesori și alți specialiști implicați în procesul de luare a deciziilor
în sistemul educațional.

Proiectul „Puternici prin diversitate - aplicarea Indexului Incluziunii” a fost realizat în parteneriat
cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Agenția Națională pentru Asigurarea Calității în
Educație (ANACEC) și organizația ChildFund Germania, cu suportul financiar al Ministerului
Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

5
Ce este Indexul incluziunii:
dezvoltarea învățării și participării în școli?

El încurajează cadrele didactice, copiii și

tinerii, familiile și comunitățile să lucreze
împreună în vederea reunirii tuturor
aspectelor incluziunii – culturi, politici și
practici – în propria școală.

Ediția a III-a a Indexului, elaborată de Tony

Booth, a fost tradusă și adaptată în limba
Indexul incluziunii română, în Moldova, în anul 2019.

propune şcolilor susţinerea unui proces Textul integral al Indexului poate fi accesat
de autoevaluare și dezvoltare, ca pe aici:
o alternativă la cel bazat pe control, https://ccfmoldova.org/new/wp-content/
concurență și teamă de eșec. El oferă uploads/2021/12/Index-EI_2019-SAIT.pdf
oportunitatea de a dezvolta școala
în colaborare cu copiii și părinții și în
conformitate cu propriile principii.

Indexul este o resursă accesibilă, flexibilă

și practică, deoarece oricine îl poate
consulta şi înțelege, inițiind discuții în
baza întrebărilor, reflectând asupra
răspunsurilor și analizându-şi acțiunile.

6
Cine poate utiliza
Indexul incluziunii?
Indexul incluziunii: dezvoltarea învățării și
participării în școli este destinat personalului
școlii, părinților și copiilor, oferindu-ne un
set de materiale de suport pentru a realiza
autoevaluarea tuturor aspectelor școlii,
inclusiv a activităților de pe terenurile de
joacă, în clase și din comunitate.
Indexul incluziunii promovează un proces
participativ atât la elaborarea unui
plan de dezvoltare a instituției, cât și la
implementarea lui.
”Incluziunea”
prin prisma Indexului
Incluziunea, prin prisma Indexului, se referă
la extinderea participării tuturor copiilor
și adulților în proiectarea, realizarea și
evaluarea procesului educațional din
instituție. Participarea presupune învățare,
jocuri sau activități în colaborare cu alții.
Este o abordare complexă a termenului
incluziune, deoarece participarea
presupune dreptul de a lua decizii privind
procesele în care suntem implicați.
În cadrul proiectului „Puternici prin
diversitate – aplicarea Indexului incluziunii”
școlile au fost încurajate să implice elevii
în procesul de planificare, să trateze cu
încredere inițiativele lor și să îi susțină atunci
când ei vor cere sfaturi. Din relatările copiilor,
desprindem cât de mult a contat pentru ei
faptul că au fost considerați parteneri şi le-
au fost apreciate inițiativele.
Gimnaziul “Valentin Mereniuc”, satul
Bilicenii Vechi, au decis ca prin proiectul
lor, instalând recipiente
colectarea și reciclarea selectivă
pentru
a deşeurilor în parcul amenajat de
elevi, să valorifice inițiativa copiilor.
Videoul ,,Asigurăm un mediu de
dezvoltare sigur și creativ” vine să ne
confirme că încurajarea inițiativelor
elevilor și colaborarea cu ei sunt factori
ce contribuie la dezvoltarea unui mediu
educațional. Datorită acestui fapt, copiii
reușesc să facă schimbări în școala lor.
https://youtu.be/QtIfPCjrd5c
INCLUZIUNEA înseamnă ÎMPREUNĂ, de
aceea este foarte important să privim
în aceeași direcție și să ne susținem
reciproc.
Incluziunea prin ochii
beneficiarilor proiectului:
◊ „Proiectul a contribuit la promovarea
valorilor incluzive, respectarea
principiilor democratice și stimularea
participării părinților și copiilor în
proiectarea, realizarea și evaluarea
activității liceului. Mă bucur să văd
realizările obținute de comunitatea
educațională în crearea unui mediu
incluziv și participativ.”
(Manager, LT “Olimp”, or. Sângerei)
◊ „Școala are doar de câștigat, dacă
implică elevii.”
(Elev, clasa a VIII-a, LT „Nicolae Casso”,
satul Chișcăreni, raionul Sângerei)
Implicând copiii și adulții în diverse activități
pe perioada proiectului, am atestat un
interes sporit pentru crearea mediilor
prietenoase în sălile de clasă și în spațiile
comune din interiorul școlilor, precum și
în curtea școlii, pe terenurile sportive, în
parcuri etc. Am conectat adulții și copiii
în procesul de predare şi învățare, i-am
antrenat în construirea relațiilor între toţi
actorii educaţionali.
7
Privită în profunzime, participarea înseamnă
că suntem recunoscuți și acceptați drept
noi înșine. Bunăstarea emoțională este unul
dintre principalele subiecte pe care pune
accent întreaga comunitate educațională
din Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, or.
Străşeni. Astfel, instituția reușește să
integreze cu succes în viața școlară absolut
toți actorii implicați în procesul educațional.
Cadrele didactice, împreună cu copiii,
inițiază activități de sensibilizare, pentru
a crea în instituție un mediu incluziv, unde
fiecare se simte bine-venit.
8
Incluziunea, din perspectiva Indexului,
presupune extinderea participării copiilor
și a adulților în activitățile de predare și
învățare. Implicarea părinților, în calitate
de parteneri educaționali, în procesul de
cunoaștere și susținere a copilului în scopul
asigurării unui traseu educațional de succes
necesită timp și spațiu pentru discuții și
consultări. În orice instituţie este bine-venit
un spațiu rezervat acestor întâlniri, pentru a
accentua încrederea și deschiderea pentru
comunicare. Decizia de a oferi și amenaja
o sală în vecinătatea Centrului de Resurse
pentru Educația Incluzivă (CREI) este o
dovadă a promovării unui parteneriat durabil
cu părinții, căci astfel apar oportunităţi
pentru valorificarea culturii familiilor în care
sunt educaţi copiii din liceu. Vedeți videoul:
https://youtu.be/WjBPW0q97nE
Indexul incluziunii definește incluziunea ca pe un proces perpetuu, ce se preocupă de atragerea
persoanelor, crearea unor contexte și sisteme participative, precum și de promovarea valorilor
incluzive.

În cadrul proiectului „Puternici prin diversitate – aplicarea Indexului incluziunii” ne-am propus,
împreună cu școlile din proiect, să corelăm acțiunile noastre cu propriile valori, deoarece fiecare
școală trebuie să-și păstreze autenticitatea, promovând învățarea semnificativă. De aceea,
asigurarea unei înțelegeri comune a valorilor a fost un deziderat important pentru a păși cu
dreptul pe drumul unei școli incluzive.

Incluziunea, prin prisma Indexului, înseamnă

a reduce excluziunea, discriminarea,
barierele în învăţare şi participare prin
susţinerea şcolilor pentru ca acestea să
devină mai atente la diversitatea, interesele,
experienţele, cunoştinţele şi abilităţile
copiilor. Întrebările din Index, transpuse în
acțiuni, permit crearea unui mediu propice
pentru valorificarea potențialului fiecărui
copil. Liceul Teoretic „Universul” din satul
Scoreni, raionul Strășeni este un exemplu
în acest sens. Aici copiii au șanse egale de
dezvoltare într-un mediu sigur și creativ.
Vedeți videoul:
https://youtu.be/xd9VZSSPxGk
“Prin intermediul proiectului „Puternici
prin diversitate – aplicarea Indexului
incluziunii” am devenit mai reflexivă,
mai atentă la ceea ce îmi propun să
realizez în timpul orelor, să întreb copilul
cum se simte, să-i ofer atenția de care
are nevoie, să educ copiilor empatia și
încrederea, astfel încât să înțeleagă
că oamenii din jurul lor sunt diferiți,
cu păreri și nevoi diferite, iar ei trebuie
să-i accepte. Astfel îi pregătim pentru
inserțiunea într-o societate tolerantă.”
(Membru al administrației, Liceul
Teoretic, ”Alexandru Agapie”, satul
Pepeni, raionul Sângerei)

9
 Reducerea barierelor în învățare și
participare presupune mobilizarea
resurselor. Școlile incluse în proiectul
„Puternici prin diversitate – aplicarea
Indexului incluziunii” au remarcat un grad
înalt de inițiative din partea elevilor și a
părinților acestora pentru a demara și sprijini
acțiuni concrete privind dotarea spațiilor
de odihnă din interior și exterior, crearea
unor structuri consultative în cadrul școlilor
Incluziunea presupune a cultiva relaţii de
susţinere reciprocă între şcoli şi comunităţile
care le înconjoară. Explorarea resurselor
proprii ale copiilor, derivate din capacitatea
lor de a-și dirija şi orienta procesul de
învățare și participare, trebuie să constituie
una din acțiunile-cheie în planul de
dezvoltare a școlilor din țara noastră.
Multe instituții din țară recunosc că resimt
necesitatea unei colaborări mai bune
dintre școală și toate celelalte instituții din
comunitate. Elevii din Gimnaziul “Valentin
10
(grupuri de lucru), abilitarea elevilor pentru
a scrie, iniția, implementa și coordona
proiecte ce vizează și sporesc calitatea
procesului educațional. Mai mult decât atât,
prin implicarea elevilor, de rând cu adulții,
în procesul de transformare a școlii în care
studiază, a fost creat un mediu favorabil
pentru dezvoltarea competențelor secolului
XXI: soluţionarea unor probleme reale și
relevante prin colaborare, creativitate și
inovație, gândire critică și comunicare.
Mereniuc”, satul Bilicenii Vechi, ne-au dat
o lecție de curaj, arătând determinare și
devenind un exemplu de legătură între
școală și comunitate, în mobilizarea
membrilor comunității pentru a concepe
şi amenaja un parc în curtea școlii. Această
experiență este un model de mobilizare a
întregii comunități educaționale: copil -
cadru didactic - părinte - comunitate, care,
cumulându-şi eforturile, poate face lucruri
mari. Iată câteva relatări ale beneficiarilor:
 ◊ “Este foarte important să susținem
copiii, mai ales atunci când citim în ochii
lor dorința de a face o schimbare. Copiii
au viziuni noi, iar școala trebuie să
corespundă tendințelor noi, progresive,
în timp ce noi, părinţii, le vom oferi sprijin
moral și financiar.”
(Părinte al unui elev, LT “Nicolae
Casso”, satul Chișcăreni, raionul
Sângerei)
◊ “Implicându-ne în proiectul „Puternici
prin diversitate – aplicarea Indexului
incluziunii”, am cimentat relații, am
învățat să ne încurajăm unii pe alții. Am
observat că părinții apreciază faptul că
li se solicită părerea, că le sunt ascultate
și valorificate opiniile. Am încercat să
implic în procesul decizional atât părinții,
cât și copii. Vom miza pe includerea
participativă în continuare.”
(Manager, Liceul Teoretic “Alecu Russo”,
satul Cojușna, raionul Strășeni)
diversitate – aplicarea Indexului incluziunii”,
arată că aceste trei dimensiuni pot fi
considerate parte a unei teorii de dezvoltare
școlară.
“Indexul incluziunii: dezvoltarea învățării
și participării în școli” este un instrument
de referință, care poate să ne ghideze
în evaluarea școlii din perspectiva
pedagogilor, elevilor și a părinților,
un instrument care nu doar te ajută
să identifici barierele din învățare și
participare, ci și te ghidează către soluții.”
(Expert în educația incluzivă, CCF
Moldova – Copil, Comunitate, Familie
Moldova)
Indexul, prin intermediul indicatorilor
și întrebărilor, ne ajută să identificăm
barierele în calea învățării și participării, să
determinăm prioritățile pentru dezvoltare,
să trasăm pașii spre o școală incluzivă.

Toate școlile implicate în proiect, utilizând

Indexul incluziunii, au constatat în timp că
în cadrul consultărilor cu copiii și tinerii pot
descoperi o multitudine de soluții și resurse
pentru depășirea dificultăților și barierelor
întâmpinate.

Ce sunt dimensiunile
Indexului?
Analiza mediului educațional cu ajutorul
materialelor Indexului explorează
posibilitățile de dezvoltare de-a lungul a
trei dimensiuni interconectate: (1) crearea
culturilor incluzive, (2) elaborarea politicilor
incluzive și (3) dezvoltarea practicilor
incluzive. Experiența de utilizare a Indexului
incluziunii în școlile din lume, inclusiv în țara
noastră, în cadrul proiectului „Puternici prin

11
Figura 1.
Dimensiunile de dezvoltare a școlii din perspectiva
Indexului
Crearea CULTURILOR incluzive
Elaborarea POLITICILOR B C
incluzive
Dimensiunea A:
Crearea culturilor incluzive
Această dimensiune se referă la crearea
unei comunităţi protectoare, primitoare,
care acceptă, colaborează, stimulează
şi unde toţi sunt apreciaţi. Se elaborează
valorile incluzive comune, care apoi sunt
comunicate întregului personal, copiilor şi
familiilor acestora, consiliului administrativ,
comunităţilor din jur şi tuturor celor care
lucrează în şcoală şi colaborează cu ea.
Valorile culturilor incluzive ghidează
deciziile cu privire la politicile şi practicile
de moment, pentru a garanta că
dezvoltarea este coerentă şi continuă.
Promovarea schimbării în cadrul culturilor
şcolare asigură integrarea acestor valori
în identitatea adulţilor şi a copiilor şi este
transmisă nou-veniţilor.
Cum să creăm această comunitate? Este
un proces de durată, care implică efort,
determinare și o viziune clară. LT “Olimp”,
or. Sângerei a ales să dezvolte o comunitate
incluzivă prin intermediul unui parteneriat
autentic între profesori, elevi și părinți,
parcurgând următorii pași:
12
Dezvoltarea
PRACTICILOR incluzive
(1) Au fost identificate nevoile comunității
de părinți, elevi și cadre didactice, aplicând
Chestionarele pentru fiecare categorie (A
se vedea Ghidul Incluziunii: pag. 186-187 –
Chestionar 1: INDICATORI, destinat cadrelor
didactice; pag. 188-189 – Chestionar 2:
ȘCOALA COPILULUI MEU, destinat părinților;
pag. 190-191 – Chestionar ȘCOALA MEA,
destinat elevilor).
(2) Au urmat o serie de consultări pentru a
înțelege natura problemelor și a le analiza,
detectând cauzele. În urma acestor discuții
toate părțile au fost încurajate să vină cu un
șir de soluții, cum ar fi:
◊ crearea Academiei părinților, care are
menirea de a implica părinții în formări,
pentru a-și exercita rolul de părinte informat,
în raport cu tendințele actuale în educație
și implicarea activă în viața școlii, precum și
crearea unui mediu stimulativ acasă;
 ◊ cadrele didactice și-au propus, la nivel de clase, să implice membrii familiilor în procesul
de luare a deciziilor cu privire la mediul de învățare al copiilor, iar propunerile acestora erau
înaintate și discutate la întrunirile școlare;

◊ delegarea unor activități din Planul de acțiuni al școlii Consiliului elevilor și încurajarea
propunerilor de îmbunătățire a Planului de dezvoltare a școlii;

◊ planificarea orelor cu respectarea unui echilibru între practicile inițiate de cadre didactice
și cele inițiate de copii, între demersul didactic tradițional și cel centrat pe elev, precum şi cu
alternarea formelor de lucru (grup mare, grup mic, perechi ), în scopul facilitării interacțiunilor
și încurajării pluralismului de idei.

Acestea sunt câteva exemple de acțiuni concrete, menite să creeze un climat cald și prietenos,
care conduc la dezvoltarea comunității școlare. Cadrele didactice, elevii și părinții împărtășesc
experiența și bucuria de a fi împreună în videoul despre activitatea Liceului Teoretic “Olimp”, or.
Sângerei (https://youtu.be/kUSHRBfeHk0).

Mesajul-cheie transmis de copii relevă dreptul la opinie și participare.

Din materialul video desprindem pilonii care stau la baza dezvoltării comunității LT „Olimp” din or.
Sângerei: diversitatea, colaborarea și construirea unui parteneriat puternic între elevi, părinți și
cadrele didactice.
Au fost sesizate următoarele schimbări:

◊ părinții comunică regulat cu cadrele personalul școlii la posibilităţile de

didactice și administrația școlii cu referire
la procesul şi rezultatele învățării;
◊ sprijinul copiilor din partea părinților a
devenit mult mai simțitor şi mai eficient,
deoarece aceştia cunoșteau cum să-și
ajute copiii, pe care domeniu să intervină
(cognitiv, emoțional, comportamental);
◊ a fost realizată împărţirea puterii în
luarea deciziilor care-i afectează pe
copii: familiile și personalul școlii au
devenit parteneri egali și lucrează
împreună în scopul informării, influenţării
și elaborării de politici, practici și
programe de susținere a fiecărui copil
din comunitate;
◊ a fost sesizată o colaborare mai
strânsă cu comunitatea: familiile și
personalul școlii, împreună cu membrii
comunităţii, centrele comunitare din
orășel s-au implicat în activități colective
pentru a conecta copiii, familiile și
învăţare extinsă, la serviciile comunitare
și a promova participarea civică. În
acest sens, au fost realizate proiecte
privind educația pentru sănătate,
comune cu Centrul pentru dezvoltarea
tinerilor din orășel.
Dimensiunea B:
Elaborarea politicilor incluzive
Politicile incluzive încurajează participarea
copiilor şi a personalului din momentul
intrării în şcoală. Fiecare copil are dreptul
și trebuie să aibă acces la servicii de înaltă
calitate în medii incluzive. Şcoala trebuie
să le ofere oportunităţi de învățare prin
participare tuturor copiilor din localitate şi să
minimizeze riscurile de excludere a vreunuia
dintre ei. Politicile de susţinere includ
toate activităţile care extind capacitatea
unui mediu educațional de a răspunde
la diversitatea celor care fac parte din el,
într-o manieră care îi apreciază pe toţi în

13
mod egal și contribuie la realizarea plenară a
potențialului individual al fiecăruia, cu atenție
deosebită pentru cei mai vulnerabili. Politica
incluzivă a unei școli inserează toate formele
de sprijin practicate, unificate, pentru a asigura
nu doar participarea tuturor, ci şi dezvoltarea
şcolii ca un tot întreg.
Școlile din proiect, prin intermediul
politicilor pe care le adoptă, pot face faţă
diversității. În una din școli am discutat cu
Adriana, mama Paulinei, care este elevă
în clasa întâi. “Sindromul Down nu este un
impediment. Știam că Paulina va merge la
școală, nu aveam niciun dubiu. E un copil ca
oricare și are dreptul să fie parte a acestei
comunități. Mă bucură faptul că a fost
acceptată de toți copiii, o ajută mult. Toți
o cuprind. Doamne, cât de mult o iubesc!”,
a afirmat mama, cu ochii plini de speranță.
Paulina este răsfățată familiei. Singură
la părinți, acaparează toată atenția și
afecțiunea lor. Diagnosticul medicilor, dar
și prejudecățile societății nu i-au făcut să
renunțe la viitorul copilului. Mama o însoțește
pe Paulina la ore, îi explică ce trebuie să
facă, scriu și numără împreună.
Incluziunea copiilor cu nevoi speciale
condiționează apariția unui volum de
muncă suplimentar pentru cadrele
didactice, adaptarea programului standard
la capacitățile copilului, diferențierea
sarcinilor. Dacă unii profesori se simt
copleșiți, alții reușesc să stabilească o
legătură frumoasă cu elevii lor. Învățătoarea
Paulinei susține că la început și-a propus
să o observe pentru a identifica interesele
și necesitățile fetiţei, remarcând cu atenție
deosebită care îi sunt punctele forte.
Când înregistrează mici succese, fetiţa
este apreciată și stimulată. În colaborare
cu membrii Comisiei multidisciplinare
intrașcolare (CMI) au elaborat Planul
educațional individualizat (PEI), iar în
colaborare cu părinții îl pun în practică.
Cadrele didactice oferă copiilor modele de
comportament şi atitudine. Prin experiențele
de zi cu zi, copiii învaţă să aprecieze și să
conștientizeze valoarea diversității și să-
și dezvolte abilitățile participative. Atunci
când pedagogii îi tratează pe toţi copiii cu
respect, demnitate și consideraţie și le oferă
oportunităţi egale pentru implicare în viaţa
colectivului, copiii:
14
◊ dezvoltă o identitate puternică și o stimă
ridicată de sine;
◊ se simt în siguranţă și confortabil pentru a
învăţa și a participa;
◊ devin mai deschiși faţă de diferenţe și
diversitate;
◊ au un sentiment mai puternic de bunăstare;
◊ simt apartenenţa la comunitățile din care
fac parte;
◊ dezvoltă competenţe sociale și emoţionale.
Dimensiunea C:
Dezvoltarea practicilor incluzive
Această dimensiune se referă la dezvoltarea
a ceea ce se predă şi se învăţă şi la modul
în care are loc predarea şi învăţarea,
astfel încât să reflecte valorile şi politicile
incluzive. Implicaţiile valorilor incluzive
pentru structurarea conţinutului activităţilor
de învăţare sunt prezentate în secţiunea
“Elaborarea unor curricula pentru toţi” (a se
vedea paginile 121-158 din Indexul incluziunii).
Învăţarea este conectată la experienţă, la
nivel local şi global, precum şi la drepturi, şi
cuprinde problemele legate de durabilitate.
Învăţarea este dirijată astfel încât activităţile
de predare şi învăţare să răspundă la
diversitatea elevilor din cadrul şcolii. Copiii
sunt încurajaţi să fie activi, reflexivi, critici
şi sunt consideraţi o resursă-cheie pentru
instruirea reciprocă. Adulţii lucrează împreună
şi astfel îşi asumă cu toţii responsabilitatea
pentru educaţia tuturor copiilor.
În cadrul proiectului “Puternici prin diversitate
– aplicarea Indexului incluziunii” 200 de
profesori din 14 școli din raioanele Strășeni și
Sângerei au beneficiat de 4 zile de training.
De rând cu profesorii, la aceste instruiri au
participat și reprezentanți ai Agenției
Naționale de Asigurare a Calității în Educație
și Cercetare.
“Copiii ar trebui să se implice și ei în procesul
de elaborare a politicilor. Uneori copiii ne
depășesc cu informațiile pe care le posedă
și ar putea să ne ofere un ajutor important
în planificarea, organizarea și evaluarea
 demersului didactic. Trebuie să aplecăm urechea la spusele lor”, susține Lilia Arteni, specialist
principal Direcția evaluare învățământ general a Agenției Naționale de Asigurare a Calității
în Educație și Cercetare. Totuși, în pofida lacunelor în pregătirea profesională iniţială și a
resurselor reduse, profesorii au început să abordeze altfel incluziunea, dar și implicarea
copiilor în procesul de învățare.

Cum ne poate ajuta Indexul incluziunii să

dezvoltăm școala?

◊ “Când vrem să creștem anumiți

Indexul incluziunii:
◊ Ne oferă un set de materiale de suport
pentru autoevaluarea tuturor aspectelor
de funcţionare a școlii.
◊ Este un instrument practic care vine
cu răspunsuri la întrebarea ”CUM să
dezvoltăm școala/mediul/procesul de
învățare?”, transformând întrebările în
acțiuni.
◊ Este o bază de date și o resursă pentru
a completa Raportul de activitate al
instituției în baza Standardelor de
calitate pentru instituțiile de învățământ
primar și secundar general din
perspectiva școlii prietenoase copilului.
◊ Ne susține în reducerea barierelor și în
mobilizarea resurselor proprii.
◊ Încurajează personalul școlii, părinții
și copiii să colaboreze la un plan de
dezvoltare incluzivă și să-l pună în
practică.
◊ Contribuie la dezvoltarea procesului
de învățare și participare, precum
și la cooperarea/comunicarea cu
comunitățile și mediul din jurul școlii.
indicatori care vizează calitatea
procesului educațional: participare,
cooperare, consolidarea şi utilizarea
resurselor financiare, educaționale,
umane, ne pomenim că nu avem
un punct de referință și aici putem
consulta Indexul incluziunii, care, prin
intermediul întrebărilor, vine să ne
sugereze soluții pentru dificultățile
cu care ne confruntăm.” (Expert în
educația incluzivă, CCF Moldova – Copil,
Comunitate, Familie Moldova)
◊ “Noi am observat că o problemă cu
care ne confruntăm o putem împărtăși
cu alți actori: elevi, părinți, comunitate.
Proiectul a demonstrat impactul
nemaiîntâlnit până acum al cumulării
eforturilor.” (Manager, Gimnaziul
“Valentin Mereniuc”, satul Bilicenii Vechi,
raionul Sângerei)
◊ “Este foarte important să existe astfel
de proiecte în care să fie implicați tinerii,
pentru că aşa ei își dezvoltă abilități
de comunicare, cooperare, identificare
a soluțiilor pentru problemele cu care
se confruntă comunitatea școlară,
mobilizând comunitatea și creând
legături autentice între toți actorii
educaționali.” (Elevă, clasa a VIII-a,
Gimnaziul “Valentin Mereniuc”, satul
Bilicenii Vechi, raionul Sângerei)

Indexul oferă oportunitatea de a analiza procesul de dezvoltare a fiecărei școli. În partea a II-a a
Ghidului de bune practici în aplicarea Indexului incluziunii vom descrie cum Indexul a contribuit la
rezolvarea unei probleme care a fost identificată în școlile din proiect și care a fost traseul parcurs
de aceste instituții.
15
Valorile – temelia pe care se dezvoltă instituția.
Un set de valori personale profunde, care generează dorința de a depăși excluderea și de a promova
participarea. Dacă nu este ancorată în valori, insistența de a avansa incluziunea poate reprezenta
conformarea persoanei/școlii la o idee în vogă la moment sau îndeplinirea unor instrucțiuni/ordine
ale MEC.

Figura 2. Valorile incluzive

Structuri Relații Spirit

Egalitate Respect pentru diversitate Bucurie

Drepturi Nonviolență Dragoste

Participare Încredere Speranță/Optimism

Comunitate Compasiune Frumusețe

Durabilitate Sinceritate

Curaj

Gruparea valorilor, conform tabelului, este
una convențională. Unele dintre aceste valori
se pot regăsi și la structuri, și la relații, și la spirit.
Cu școlile participante în proiectul „Puternici
prin diversitate – aplicarea Indexului
incluziunii”, am pornit de la perceperea
corectă a valorilor într-un proces de analiză,
pentru a evita interpretarea acestora.
Fiecare valoare sintetizează o zonă de
acțiune și aspirație pentru educație și, în
sens mai larg, pentru societate.
Tony Booth afirmă că toate valorile sunt
necesare pentru dezvoltarea educațională
incluzivă, dar cinci dintre ele – egalitatea,
participarea, comunitatea, respectul pentru
diversitate și durabilitatea – pot contribui
mai mult decât celelalte la stabilirea unor
structuri, proceduri și activități incluzive în
școală.
Este foarte important să analizăm
structurile create la nivel de instituție,
activitățile planificate prin prisma valorilor.
Ne putem ghida de următoarele întrebări:

,,Pornind de la valorile împărtășite Care structuri, existente în școala voastră,

personal, am încercat, împreună cu
beneficiarii, să le regăsim în acțiunile
noastre, deoarece un profesor nu predă
doar ceea ce știe, ci, în mare măsură,
ceea ce este. Or, valorile ne conturează
personalitatea, iar felul nostru de a fi
marchează copiii.” (Membru al echipei
de proiect )
promovează aceste valori? Cum? Cu ce scop?
Drepturile derivă din aprecierea egalității,
dar sunt numite separat pentru că
noțiunea de drepturi are o importanță
strategică atunci când promovăm
recunoașterea valorii egale a persoanelor
și combatem discriminarea.
,,Dacă puneți la îndoială contribuția
unei valori, încercați să o excludeți din
educație’’, spune Tony Booth.

16
 Ce ar fi educația fără încredere,
onestitate, curaj, compasiune, bucurie,
dragoste, speranță sau frumusețe?
Cercetarea sociologică, desfăşurată în
școlile implicate în proiect, a punctat
practicile și valorile promovate de
fiecare instituție. În urma acestei evaluări,
pedagogii din școli au beneficiat de
ghidare în autoevaluare, în inițierea
proceselor de cooperare cu părinții
și copiii în procesul de dezvoltare
a instituției. În acest scop au fost
organizate 4 zile de instruire si 4 ședințe
de mentorat, urmărind dezvoltarea
competențelor de aplicare a
proceselor vizate în Indexul Incluziunii.
În cadrul instruirilor, am admirat cum cadrele
de conducere evidenţiau punctele forte, dar
aveau curajul de a recunoaște și punctele
slabe ale școlilor pe care le administrează.
Am remarcat că în multe școli caracterul și
calitatea relațiilor necesită atenție sporită,
iar aici ne vine în ajutor grupul doi de valori:
respect pentru diversitate, nonviolență,
încredere, compasiune, sinceritate, curaj.
În timpul discuțiilor din cadrul trainingurilor
și al vizitelor de monitorizare, am sesizat
nemulțumirea cadrelor didactice cu
referire la timpul limitat destinat dezvoltării
personale. Grupul trei de valori – bucurie,
dragoste, speranță/optimism și frumusețe
– este dedicat alimentării spiritului.
Realizările academice, dar și cele
înregistrate pe parcursul vieții nu țin doar
de factorii cognitivi, cum ar fi inteligența și
abilitățile dobândite, ci și de bunăstarea
emoțională a tuturor persoanelor implicate
în procesul educațional. Copiii, dar și
profesorii, petrec o bună parte din zi în
incinta instituției, deci școala contribuie
esențial la conturarea stării de bine, cu
aspectele sale sociale, fizice, emoționale.
Și profesorii au nevoie de suport pentru a
putea să ofere, la rândul lor, sprijin celorlalți.
◊ „Îmbunătățirea stării de bine a
profesorilor prezintă beneficii nu doar
pentru angajații înșiși, ci și pentru
bunăstarea emoțională a elevilor, succesul
lor și performanța școlii în întregime”,
susține unul din mentorii proiectului.
◊ “Profesorii ar trebui să fie încurajați,
stimulați să ofere randament maxim.
Școala ar trebui să asigure conexiunea
cu fiecare profesor în parte. În cadrul
acestui proiect am învățat să ne auzim, să
ne ascultăm și să ne sprijinim reciproc, în
momente esențiale, pentru a supraviețui
unor situații de criză.”
(Profesor, LT “Alecu Russo”, satul Cojușna,
raionul Strășeni)
Elevii din Liceul Teoretic Sireți, raionul
Strășeni, afirmă că relația copil – profesor
influențează direct starea de bine și
sporește gradul de încadrare a copiilor
în activitatea de învățare și participare
în viața școlii. Aceşti copii afirmă că
școala le creează un mediu în care pot
să interacționeze, să-și împărtășească
sentimentele și să facă schimb de aprecieri.
Mesajul-cheie al videoului despre
activitatea Liceului Teoretic Sireți este cum
să permitem copiilor să guverneze și de ce
este necesar să avem încredere în ei
(https://youtu.be/qoqM3EhuYxo).
Bariere în calea învățări și a
participării
Barierele în învățare și participare,
resursele pentru promovarea învățării și
a participării și suportul pentru diversitate
sunt trei noțiuni-cheie ale Indexului, care
ne pot ajuta să apreciem politica instituției
și să conturăm acțiunile ce urmează a
fi realizate în continuare, astfel încât să
asigurăm un proces educațional de calitate
în instituția noastră.
Atunci când ne dorim să reflectăm
asupra barierelor, Tony Both, autorul
Indexului, ne propune câteva întrebări ce
interconectează aceste trei noțiuni, care
ne-au servit drept structură în discuțiile
noastre și care au declanşat dezbateri în
școlile din proiect:
17

◊ Ce bariere de învățare și participare
apar în cadrul școlii și al comunității?
◊ Cine resimte barierele în învățare și
participare?
◊ Cum pot fi minimalizate barierele în
învățare și participare?
◊ Ce resurse sunt disponibile pentru a
susține învățarea și participarea?
◊ Cum pot fi mobilizate resursele
adiționale pentru a susține învățarea și
participarea?
◊ Cum ar trebui utilizate resursele pentru
susținerea învățării și participării?
Atunci când aceste întrebări sunt
împărtășite în cadrul unui proces
participativ și vizează dezvoltarea valorilor
incluzive, ele pot genera idei pentru
revizuire, planificare și implementarea
unui proces educațional de calitate.
Incluziunea este un proces infinit, care
presupune o continuă descoperire
și eliminare a limitelor participării
și învățării. Identificarea barierelor
din calea învățări și a participării nu
înseamnă să arătăm ce nu e bine
într-o școală. Descoperirea barierelor
și elaborarea unor planuri pentru a le
reduce, într-un spirit de colaborare
deschisă, sunt întotdeauna semne de
progres.
În cadrul seminarelor am identificat natura
barierelor cu care ne confruntăm: clădirile
și accesul fizic; organizarea, culturile și
politicile școlare; relația dintre copii și adulți;
principiile de predare și învățare. Barierele
pot fi găsite, de asemenea, în afara școlii,
în familii și în comunități, precum și în
cadrul unor evenimente sau în promovarea
politicilor naționale și internaționale. Însă
ar trebui să rezistăm tentației de a vedea
barierele în calea învățării și participării
numai în locurile care se află în afara
responsabilității noastre, unde avem puțină
putere şi libertate de a acționa. Deși trebuie
18
să ne ocupăm de toate barierele, încercările
noastre de a elimina barierele din școală
trebuie să se concentreze asupra barierelor
pe care personalul, copiii și familiile acestora
sunt capabili să le elimine, îndeosebi dacă
își unesc eforturile.
Înlocuirea formulei Cerințe
educaționale speciale cu
formula Bariere în învățare și
participare
,,Folosirea noțiunii de bariere în învățare și
participare pentru a ajuta la soluționarea
dificultăților educaționale poate înlocui
identificarea copiilor ca fiind cu “cerințe
educaționale speciale”, susține Tony Booth.
Ideea că dificultățile educaționale pot fi
soluționate prin etichetarea copiilor (CES)
și apoi prin intervenția individualizată are
limite considerabile. Dacă privim deficiențele
sau afecțiunile copiilor ca principala cauza
a dificultăților educaționale, pierdem
din vedere barierele și omitem dificultățile
întâmpinate de copiii tipici. Aceasta îi face
pe copii să fie văzuți prin prisma deficienței,
nu ca persoane depline, fapt ce conduce,
indirect, către excludere.
În cazul când ne concentrăm pe eliminarea
barierelor din învățare și participare,
beneficiari devin toți copiii, mai mult decât
atât – ei învață să se adapteze singuri pentru
a-și croi calea către succes și a deveni parte
a procesului și a comunității de învățare.
Gimnaziul “Alecu Russo”, din satul
Sângereii Noi, raionul Sângerei,
promovează diversitatea, dezvoltă
toleranța și valorifică individualitatea
fiecărui copil. Instituţia menține o
colaborare autentică între școală,
familie și comunitate. Cei implicaţi au
remarcat că acest proiect i-a ajutat
să-şi plece urechea la doleanțele,
necesitățile copiilor și să-i accepte în
calitate de parteneri egali. În videoul
Gimnaziul „Alecu Russo”, Sângereii Noi,
descoperim cum au fost puse în valoare
soluțiile propuse de copiii și părinții din
această comunitate educațională
(https://youtu.be/j9xtjF6yO1s).
Din relatările beneficiarilor desprindem
că aceștia promovează diversitatea,
prin includerea în grupurile de inițiativă,
structurile școlare a tuturor categoriilor
de copii, indiferent de gen, etnie sau grup
social şi astfel dezvoltă toleranță, pentru că,
lucrând împreună, ei învață să-și accepte
reciproc ideile și concepțiile, să fie mândri
de sine și de colegii cu care le împărtășesc.
Implicând toți copii în procesul educațional,
contribuim la consolidarea relațiilor dintre
aceștia.
◊ “Nu există idei proaste. Dacă acestea
sunt discutate, ele pot naște idei de
valoare.”
(Elevă din LT “Olimp”, or. Sângerei)
Curricula pentru toți
Suntem deja obișnuiți să auzim afirmația
„Curricula ar trebui adaptate la necesitățile
copiilor”. O nouă viziune ar presupune
includerea subiectelor relevante pentru
ei. Deși elevii dețin anumite cunoștințe
teoretice, constatăm că acestora le
lipsesc abilitățile de a le transpune în
situațiile cu care se confruntă. Elaborarea
unor curricula pentru toți a fost unul
dintre subiectele instruirii, care a implicat
participanții în analiza actelor normative
curriculare din perspectiva unui proces
activ, critic și reflexiv. Dimensiunea C:
Dezvoltarea practicilor incluzive din Index,
pag. 122-181, ne oferă un spectru larg de
sugestii cu referire la dirijarea învățării în
scopul satisfacerii intereselor și necesităților
tuturor într-un mod interactiv și cu impact
semnificativ. În cadrul instruirilor, organizate
în desfăşurarea proiectului, participanții au
analizat practicile utilizate în demersul
educațional, încercând: (a) să identifice
modalități care să pună accent pe
prioritățile copilului, pe implicarea copiilor
în activităţile de învățare și (b) să reflecteze
asupra modului în care abordează
incluziunea ca pe un proces continuu.
◊ “Curricula încorsetează profesorii,
în timp ce aceștia și-ar dori să ofere
copiilor cunoștințe utile, să desfășoare
activități menite să le dezvolte abilitățile
necesare pentru viitor.” (Lilia Arteni,
specialist principal la Direcția evaluare
învățământ general a Agenției
Naționale de Asigurare a Calității în
Educație și Cercetare)
◊ “Ar trebui să încetăm să ne tot lăudăm
cu premii obținute la olimpiade. De fapt, ar
trebui să reușim să le oferim tuturor copiilor
abilitățile necesare pentru viață. Asta este
adevărata performanță. Dacă elevul cu
CES a înregistrat rezultate frumoase –
ăsta e progresul. Trebuie să ne lăudăm
cu altfel de performanțe, că le-am
oferit tuturor o șansă.” (Cadru didactic,
Gimnaziul Rădeni, raionul Strășeni)
◊ “Pentru noi, dezvoltarea intelectuală,
emoțională și spirituală a copilului sunt la
fel de importante, de aceea ne dorim ca
școala să implice părinții și comunitatea
în dezvoltarea școlarului și să le ofere
șanse egale tuturor pentru afirmare.”
(Părinte, LT “Alecu Russo”, satul Sângereii
Noi, raionul Sângerei)
Dezvoltarea unei culturi
educaționale durabile
În urma instruirilor realizate și a vizitelor
de mentorat întreprinse, participanții au
recunoscut că au început să privească într-o
manieră diferită incluziunea, dar au apreciat și
posibilitatea de a porni schimbarea nu doar în
școala în care activează, ci și în comunitatea
din care fac parte.
Şcolile care au utilizat Indexul au constatat
că colectarea informaţiilor despre şcoală
de la copii poate fi integrată în curriculum
– de exemplu, drept exerciţiu de lectură şi
scriere, la examinarea dovezilor ştiinţifice
sau într-un joc de modelare a structurilor
democratice. Toţi copiii din şcoală trebuie
să aibă posibilitatea de a participa într-
un oarecare fel, chiar dacă numai o parte
dintre ei contribuie prin comunicare detaliată.
Mediatizarea schimbărilor, promovarea
proiectelor inițiate sporesc participarea
tuturor copiilor și dezvoltă sentimentul de
apartenență la comunitate. În școlile din
cadrul proiectului am descoperit adevărata
satisfacție a muncii în echipă, mai ales
19
atunci când îți sunt încurajate și susținute
inițiativele, de aceea pozele, secvențele
video, pliantele, alte dovezi (cum ar fi întâlnirile
cu grupul de inițiativă al proiectului) pot
servi drept materiale didactice pentru orele
de Dezvoltare personală, Educație moral-
spirituală, Educație pentru societate. Devine
valoroasă și împărtășirea experienței la
nivel de raion sau țară, în cadrul întrunirilor
metodice, seminarelor, conferințelor, pentru
diseminarea practicilor de succes.
◊ “Suntem mândri de noi pentru faptul
că, mobilizându-ne, am putut să punem
umărul la transformarea școlii și a
localității”, susține o elevă din clasa a
IX-a a Gimnaziului “Valentin Mereniuc”,
satul Bilicenii Noi, raionul Sângerei. Din
acest video (https://youtu.be/QtIfPCjrd5c)
desprindem care sunt secretele unei
colaborări de succes. Atunci când adulții
dau curs inițiativelor elevilor, aceștia își
exercită rolul suprem al educatorului
copilului, cel de a-l susține și a-i fi partener
de încredere.
Transformarea orelor în ateliere
de învățare pentru copii
Resursele existente ar trebui folosite
pentru a transforma orele de studii
în adevărate ateliere de învățare.
Pedagogii au remarcat că este o greșeală
să percepem lecția ca prilej de aplicare
a unei metode de predare, dar nu ca pe
un itinerar de descoperire, de înțelegere
prin intermediul experimentelor,
dezbaterilor, confruntării și analizei.
Părinții, profesorii fac alegerile în locul
copiilor, fapt care îi deranjează foarte
mult pe aceştia. Elevii nu sunt lăsați şi
încurajați să-și câștige independența,
nu învaţă cum să ceară, într-un mod
corect și etic, să le fie respectate opiniile.
Scopul dimensiunii globale a educației
este abilitarea copilului să-și găsească
locul în societatea noastră, să ia decizii,
20
să-și asume riscuri, responsabilități, să
devină, la absolvirea școlii, o persoană
matură, care poate gândi global și
acționa local.
Ascultând atent ce spun şi ce nu spun
copiii, obţinem acces la cea mai amplă
imagine a preocupărilor lor, ca şi în
cazul adulţilor. Opiniile copiilor mai
pot fi obţinute cu ajutorul fotografiilor,
al plimbărilor ghidate în jurul şcolii şi
al teritoriului înconjurător, al hărţilor şi
desenelor, al pieselor de teatru scrise de
copii şi interpretate de către alţi copii sau
marionete, precum şi din reacţiile lor la
poveşti, filme şi reprezentaţii dramatice.
Atât copiii, cât şi adulţii pot fi incluşi în
activităţi de observare, documentare
şi raportare asupra practicilor, în
scopul de a-i implica într-o revizuire
comună şi în înaintarea unor sugestii
pentru schimbare. În şcoala primară,
la fel ca și în gimnaziu, dacă obţineţi
permisiunea copiilor de a le observa
clasa îndeaproape pe parcursul unei
zile, veţi căpăta o înţelegere detaliată a
interacţiunilor şi experienţei lor în timpul
activităţilor de predare şi învăţare, pe
terenul de joacă, cu prietenii, profesorii
şi cadrele didactice de sprijin.
O serie de imagini ce ţin de experienţa copiilor
ar putea fi combinată într-un mozaic, pentru
a ne crea o impresie despre ce fac, cum se
simt, ce preferă și ce evită să spună copiii.
Acest material ne poate servi subiecte pentru
orele destinate Managementul clasei și altor
discipline care au tangență cu dezvoltarea
personală și politica de protecție a copilului.
Din discuțiile cu copiii din școlile implicate în
proiectul ,,Puternici prin diversitate – aplicarea
Indexului incluziunii”, cel mai des, în calitate de
dovadă a schimbării, a fost reiterată afirmația
,,vocea noastră a fost auzită”. Le-am cerut
să comenteze modul în care au perceput
această schimbare. Iată ce au relatat:
 ◊ „Anterior în consultări erau implicați
doar membrii Consiliului elevilor, acum
acești reprezentanți merg prin clase și
culeg propuneri cu referire la inițiative, iau
în calcul ce spun și ceilalți.”
◊ „Cutiile cu sugestii sunt mult mai
solicitate, deoarece mult mai des apar
subiecte care necesită a fi discutate,
fiecare idee este pusă în discuție în cadrul
grupurilor de inițiativă sau la şedinţa
Consiliului elevilor.”
◊ „Atunci când nu am primit răspuns la
solicitarea noastră de a instala WF în
școală, am expediat scrisori repetate
și, în final, am fost auziți. A fost o lecție
învățată. Trebuie să insistăm și neapărat
vom obține ceea ce ne dorim.”
◊ „Atunci când am înaintat un demers la
Consiliul local din comunitate și Consiliul a
dat curs inițiativei noastre, am înțeles că
noi putem ieși din spațiul școlar și că vocea
noastră este auzită și în comunitate, am
simțit că suntem tratați cu respect și de la
egal la egal. Asta ne face să continuăm
și să ne propunem și alte proiecte, care
anterior ni se păreau ireale.”
(Elevi ai gimnaziului “Valentin Mereniuc”,
satul Bilicenii Vechi, raionul Sângerei)
Atitudinea respectuoasă a cadrelor didactice
în raport cu proiectele realizate, susținerea,
extinderea proiectelor copiilor (în cazul
celor de la Liceul Teoretic „Nicolae Casso,
raionul Sângerei, vezi video) sunt modele de
încurajare a participării elevilor și de asigurare
a durabilității proiectelor inițiate
(https://www.youtube.com/
watch?v=skkz9ATRo-U&t=143s).
◊ „Chiar dacă suntem elevi, putem să
venim cu idei bune, să ajutăm școala. Ne
simțim mult mai bine atunci când suntem
ascultați, când ideile noastre sunt luate în
considerație.”
(Elev, clasa a VIII-a, LT Sireți, Strășeni)
◊ „Implicarea elevilor în proiectarea
Planului de dezvoltare a școlilor
este răspunsul la întrebarea Cum să
motivăm copiii? Cum să le cultivăm
responsabilitatea?
Asigurând participarea, dezvoltăm
apartenența la comunitate, iar
respectarea unor pași în realizarea
unui plan, consultarea acestor pași cu
colegii de clasă şi de proiect cultivă
responsabilitatea și asigură dezvoltarea
competențelor antreprenoriale.”
(Membru al grupului de proiect)
Un alt aspect important al proiectului
este încadrarea copiilor într-un proces
transformativ al discuțiilor. Astfel, copiii au
avut curajul să abordeze și să se implice
activ în soluționarea unui șir de probleme cu
care se confruntă comunitatea, deoarece
mobilizarea tinerilor a fost elementul comun
al proiectului. În fiecare instituție elevii au
realizat proiecte cu extindere în comunitate.

◊ „Școala ne servește drept punct

de pornire. Încerc să valorific toate
oportunitățile pe care le oferă liceul
nostru, să-mi dezvolt abilitățile necesare
pentru viitoarea mea carieră.”
(Elev, clasa a IX-a, LT “Olimp”, or. Sângerei)

21
Cum aplicăm Indexul incluziunii?

Indexul se axează pe trei dimensiuni: culturi, politici, practici. Politicile vizează modul în care
școala este condusă și planurile care prevăd acțiuni clare pentru a o modifica (management).
Practicile se referă la ceea ce este învățat și predat și modul cum decurge învățarea și
predarea (Curriculum/proces educațional). Culturile reflectă relațiile, credințele și valorile
profunde. Transformarea culturii este esențială pentru susținerea dezvoltării.

Fiecare dimensiune este împărțită în două

secțiuni. Dimensiunile și secțiunile pot forma
un cadru de planificare, iar plasarea unor
activități planificate în fiecare secțiune
oferă certitudinea că acțiunile se sprijină
reciproc. Urmează un set de indicatori, care
reprezintă obiectivele de dezvoltare a școlii
din perspectiva de creare a condițiilor pentru
toți participanții la procesul de învățare.
Fiecare indicator este conectat la întrebări
care îi definesc sensul, specifică direcțiile de
explorare, declanșează reflecția, dialogul și
încurajează întrebările suplimentare.
Dimensiunile şi secţiunile:
structurează planul dvs. de dezvoltare.
Indicatorii:
vă ajută să vă concentraţi asupra domeniilor
pe care doriţi să le schimbaţi.
Întrebările:
ajută la efectuarea unei analize detaliate
în profunzime, pentru a detecta şi a aborda
problemele dificile.
Trei modalități de utilizare
a Indexului incluziunii
Varianta 1.
Cea mai scurtă cale de aplicare
a Indexului Incluziunii
1. Am identificat o problemă cu care
se confruntă școala noastră. Aceasta
poate fi detectată fie în urma unei
ședințe cu părinții, fie în rezultatul unui
control sau al unei discuții cu cadrele
didactice. Problemele apar, de regulă,
atunci când școala nu face față unor
exigenţe sau procesul educațional nu
corespunde intereselor celor educaţi, sau
apar conflicte între actorii educaționali.
Formulăm problema într-un limbaj clar.
2. Deschidem Indexul la paginile 14-15,
unde găsim lista indicatorilor pentru cele
trei dimensiuni. Identificăm indicatorul
care reflectă problema noastră. În partea
dreaptă apare un număr, acesta indica
pagina la care găsim întrebările.
3. Căutăm în Ghid pagina cu întrebările
ce reflectă Indicatorul vizat. Întrebările au
menirea de a ne conduce spre reflecție, a
pune sub semnul îndoielii anumite acțiuni
ale noastre. Răspunsurile noastre vor
da o apreciere procesului educațional
din școala noastră și vor contura un
șir de intervenții, care ar conduce la
schimbări semnificative în domeniul
managementului instituției și al planului
de dezvoltare.
Trebuie să menționăm că listele de
întrebări nu sunt finite. Urmează un spațiu
în care am putea include alte întrebări
relevante pentru școala noastră.
4. Întrebările intensifică investigarea
situaţiei actuale în şcoală, oferă idei
suplimentare pentru activităţile de
dezvoltare (vezi Acțiuni din Figura 3.) pe
care le includem în Cadrul de dezvoltare
(vezi Figura 5.) şi servesc drept criterii
pentru evaluarea progresului.

22
Figura 3.

Întrebare

Indi ca to r

Varianta 2.
Un ciclu de planificare a dezvoltării
Un proces integral ce se referă la utilizarea Indexului presupune câteva faze.
În Index îl găsim la pag. 52-53.
https://ccfmoldova.org/new/wp-content/uploads/2021/12/Index-EI_2019-SAIT.pdf

Figura 4.
Fazele Indexului pentru dezvoltare
Faza 2.
Colectarea
informației
Faza 3.
Elaborarea
unui plan
Faza 1.
Lansarea procesului

Faza 5.
Evaluarea
dezvoltării
Faza 4.
Luarea
măsurilor.

1. LANSAREA PROCESULUI ȘI nimeni nu monopolizează interacţiunea.

Dar care va fi rolul acestui grup? nu spunem
CONSTITUIREA GRUPULUI aici ceva despre asta?

Fie că ne dorim schimbarea la nivel de

școală, fie că procesul începe la nivel de
clasă, constituim grupul. Este important ca
în componența grupului să se regăsească
şi cadre didactice, şi nedidactice, şi părinţi,
şi copii, şi tineri, şi membrii consiliului
administrativ. Este important ca grupul
să reflecte proporţional componenţa de
gen şi etnică a şcolii. Pe măsură ce lucrul
progresează, pot fi cooptate persoane noi.
Grupul de planificare trebuie să fie un model
pentru practica incluzivă în cadrul şcolii,
funcţionând în colaborare, asigurându-se
că toată lumea este ascultată cu atenţie,
indiferent de sex, trecut sau statut, şi că
2. COLECTAREA INFORMAȚIEI
La următoarea fază aplicăm chestionarele
de la pag.186-192. Chestionarul 1 (pag. 186-
187) ar putea fi cel mai frecvent utilizat cu
personalul didactic şi nedidactic, Chestionarul
2 (pag. 188-189) este pentru părinţi/îngrijitori,
Chestionarele 3 şi 4 (pag. 190-192) sunt pentru
copii şi tineri. După aplicarea chestionarelor se
explorează ideile personalului, ideile copiilor și
ale părinților. Chestionarele se prezintă ca o
invitaţie pentru copii, părinţi, cadre didactice
la un dialog mai detaliat despre barierele şi
23
resursele din şcoală. Şcolile au încercat mai
multe modalităţi de a-i încuraja pe părinţi
să completeze chestionarele: le-au propus în
timpul ședințelor cu părinții, le-au expediat
prin poșta electronică, le-au distribuit prin
intermediul copiilor. Chestionarele sunt
utilizate pentru a determina adulţii şi copiii
să decidă ce urmează a fi dezvoltat în
cadrul şcolii lor. Ele pot contribui la implicarea
unui grup larg de persoane în cercetarea
a ceea ce se întâmplă şi conturarea căilor
de ameliorare. Dar cel mai bine ele sunt
utilizate ca parte a dialogurilor continue, care
să aprofundeze participarea personalului
didactic şi nedidactic, administraţiei,
părinţilor/îngrijitorilor, copiilor şi tinerilor şi a
altor persoane implicate în şcoală.
3. ELABORAREA UNUI PLAN
Pentru a elabora un plan, grupul coordonator
va trebui să analizeze priorităţile pentru
dezvoltare, selectate de către toţi cei care au
fost consultaţi. Echipa de planificare va folosi
Cadrul de planificare din Partea 5, pagina 185
a Indexului(vezi Figura 5.), pentru a examina
ce impact vor avea priorităţile identificate
într-o dimensiune, şi o secţiune a Indexului
– cu privire la altele. Echipa va trebui să
verifice dacă au fost identificate priorităţile
reprezentate de fiecare din aceste domenii.
Ar putea fi examinată măsura în care e
necesar să se mobilizeze resursele pentru
a pune în acţiune priorităţile identificate.
După ce membrii echipei de planificare şi-au
elaborat propunerile, ei pot negocia cu alte
categorii de personal şi administraţie, pentru
a ajunge la un consens.
Includerea priorităţilor în planul de dezvoltare
Pentru a spori probabilitatea că noile
acţiuni întreprinse de şcoală se vor dovedi
durabile, echipa de planificare va mai trebui
să revizuiască priorităţile deja incluse în
planul de dezvoltare şcolară şi, în consecinţă,
s-ar putea să sugereze anumite modificări.
Se va cere o abordare diplomatică şi va fi
cu siguranţă necesar sprijinul din partea
directorului şi a altor manageri şcolari.
Este important ca toate planurile şcolii
să contribuie la dezvoltarea incluzivă.
Această negociere cu privire la procesele de
dezvoltare existente în şcoală şi conexiunile
lor cu diferite valori, opinii şi ambiţii se
numără printre cele mai importante sarcini
ale echipei de planificare.
24
4. PUNEREA ÎN APLICARE A PLANULUI
Implementarea priorităților și implicarea în
susținerea dezvoltării. Pentru fiecare prioritate
nouă grupul va trebui să ia în considerare
timpul, resursele, alocarea de responsabilităţi
şi implicaţiile privind dezvoltarea profesională.
În cazul unor priorităţi, progresul se poate
obţine relativ repede, în timp ce altele se
referă la lucrări noi de construcţie, modificări
ale terenurilor şcolare sau modificări pe scară
largă în culturi ori metodele de lucru şi, prin
urmare, vor necesita mai mult timp pentru
implementare. Având obiective pe termen
scurt şi mediu, ne va fi mai uşor să ținem în
vizor priorităţile mai ambiţioase.
Un membru al echipei de planificare poate
prelua responsabilitatea generală pentru
verificarea progresului tuturor priorităţilor,
însă mai multe persoane va trebui să
se ocupe de lucrările de dezvoltare. Se
vor elabora nişte criterii de evaluare a
implementării priorităţilor. Întrebările Indexului
pot constitui baza acestor criterii, în cazul în
care priorităţile au fost derivate din anumiţi
indicatori. Dacă le folosiţi în acest mod, va fi
util să examinaţi conexiunile dintre indicatori,
pentru a utiliza întrebările de la mai mulţi
indicatori.
5. EVALUAREA DEZVOLTĂRII
Evaluarea progresului, analiza rezultatelor
și planificarea pașilor ulteriori. Acel
membru al echipei de planificare a
şcolii care răspunde de implementarea
priorităţilor de dezvoltare în general se
va asigura că progresul este verificat şi
înregistrat, iar la planurile de dezvoltare
se fac ajustări. Aceasta poate presupune
discuţii cu personalul, copiii, administraţia
şi părinţii, examinarea documentelor de
politici, precum şi observarea practicilor.
Evidenţă periodică, de două ori pe trimestru,
a progresului referitor la implementarea
priorităţilor se poate ţine în baza criteriilor
incluse în plan la Faza 3. Raportul asupra
progresului ar putea fi distribuit într-un
buletin informativ şcolar.
 Grupul de planificare poate reflecta asupra schimbărilor în lumina criteriilor de succes din
plan, discutând şi cum au trebui modificate acestea odată cu apariţia unor probleme noi. Se
poate planifica în ce mod activitatea va continua în anul următor. Activităţile de dezvoltare
mai pot fi evaluate ca urmare a analizei şcolii, indicatorii şi întrebările aplicându-se odată
cu începerea unui nou an de planificare. Se pot constata schimbări în cadrul culturilor care
depăşesc orice prioritare special planificată.

Figura 5.
Pași în realizarea procesului
Aplicarea
chestiona
relor

5 2
Identifica
Reeva-
rea
luare
barierelor

4
Aplicarea
acțiunilor Plan de
planificate acțiuni.

Figura 6.
Cadrul de planificare
CREAREA CULTURILOR INCLUZIVE
Consolidarea comunității Stabilirea valorilor incluzive

ELABORAREA POLITICILOR INCLUZIVE

Dezvoltarea școlii pentru toți Coordonarea suportului

DEZVOLTAREA PRACTICILOR INCLUZIVE

Elaborarea unor curricula pentru toți Dirijarea procesului de învățare

25
Varianta 3.
Indexul - instrument utilizat în
identificarea acțiunilor/dovezilor
care ar conduce la atingerea
indicatorilor din Standardele
de calitate pentru instituțiile de
învățământ primar și secundar
general din perspectiva școlii
prietenoase copilului.
Inițierea unui proces de autoevaluare
a tuturor aspectelor școlii contribuie,
prin sine, la dezvoltarea incluzivă a
școlii. El se edifică pe ceea ce este
deja cunoscut și încurajează o analiză
ulterioară; se bazează pe conceptul de
bariere pentru învățare și participare,
pe resurse care sprijină învățarea și
participarea, stimulând diversitatea.
Acest proces are acțiuni tangente cu
procesul de autoevaluare a școlii în
baza Standardelor de calitate, asigură
o înțelegere profundă a Standardelor
de calitate pentru instituțiile de
învățământ primar și secundar general
din perspectiva școlii prietenoase
copilului și poate genera dovezi clare
pentru indicatorii din cadrul celor
cinci dimensiuni ale Standardelor de
calitate: Sănătate, siguranță, protecție;
Participare democratică; Incluziune
educațională; Eficiență educațională;
Educație sensibilă la gen.
Prin Ordinul 581 din 23.06.2020 al MECC
Cu privire la aprobarea Metodologiei
de evaluare a instituțiilor de învățământ
general și Metodologiei de evaluare
a cadrelor de conducere [https://
mecc.gov.md/sites/default/files/
ordin_581_23_06_2020_aprobare_
metodologii_ig_cc.pdf], Standardele
de calitate pentru instituțiile de
învățământ primar și secundar general
din perspectiva școlii prietenoase
copilului, varianta completă o găsiți aici
https://www.anacec.md/files/Metod-
ologia_de_evaluare_a_institu%C8%9Bii
lor_%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83
m%C3%A2nt_general.pdf
26
au devenit, conform Anexei 4 a
Metodologiei de evaluare a instituțiilor
de învățământ general, instrument de
măsurare a calității în educație.
În timp ce Standardele conțin
Dimensiuni, standarde și indicatorii de
evaluare a instituțiilor de învățământ
general, Indexul, prin întrebările sale,
sugerează soluții, căi, acțiuni care ar
conduce la atingerea indicatorilor. În
acest sens, APSCF (Alianța ONG-urilor
active în domeniul Protecției Sociale
a Copilului și Familiei), împreună cu
un grup de autori, a elaborat un set
de instrumente în sprijinul unui proces
participativ de învățare, realizat în baza
Indexului incluziunii, www.aliantacf.md/
publicații, care ne ghidează prin ce
acțiuni ar putea fi atinse standardele.
În același timp, instrumentele propuse
ne învață cum să fie depășite barierele
pentru a atinge standardele.
Cum putem utiliza Indexul
incluziunii în înțelegerea
profundă a indicatorilor din
Standardele de calitate și
raportarea întrebărilor din
Index către acțiuni/dovezi
în realizarea unei evaluări/
aprecieri autentice?
Pentru fiecare standard putem identifica
cel puțin 2-3 indicatori relevanți din Indexul
incluziunii, disponibil aici:
https://ccfmoldova.org/new/wp-content/
uploads/2021/12/Index-EI_2019-SAIT.pdf,
ce se găsesc la pagina 14-15 și care reflectă
standardul. Întrebările pentru fiecare
indicator pot servi ca acțiuni/dovezi în
realizarea unei evaluări/aprecieri autentice
sau incluse în PDI (Planul de dezvoltare a
instituției).
Setul de Chestionare elaborate pentru
analiza implementării Standardelor școlii
prietenoase copilului le puteți găsi pe
www.aliantacf.md/publicații, în Setul
de instrumente în sprijinul unui proces
participativ de învățare, realizat în baza
Indexului incluziunii, la pag. 26-40. În
continuare vă oferim un exemplu – dovadă
a interdependenței dintre aceste două
documente:
 Standardul 2.1. Copiii participă la
procesul decizional referitor la toate
aspectele vieții școlare
Pentru standardul respectiv au fost
selectați indicatori din toate cele 3
dimensiuni ale Indexului: Politici, Practici
și Cultură incluzivă (pagina 14-15).
Din listele de întrebări de la paginile 84, 100
și 171 din Index am selectat câteva întrebări
care au constituit Chestionarul scurt la
standardul 2.1 Copiii participă la procesul
decizional referitor la toate aspectele vieții
școlare.
Dacă după aplicarea chestionarului dat
vedem că standardul nu este atins sau este
realizat insuficient, paginile 84, 100 și 171
din Index conțin întrebări/acțiuni care ne
ajută în autoevaluarea mai aprofundată,
iar prin transformarea în acțiuni sugerează
modalități de depășire a barierelor (a
se vedea chestionarul elaborat pentru
standardul 2.1 în Setul de instrumente în
A1 (7) Școala reprezintă un model de
cetățenie democratică (pagina 84 din
Index)
B1 (1) În școală există un proces de
dezvoltare participativ (pagina 100 din
Index)
C2 (4) Copiii participă activ la propriul lor
proces de învățare (pagina 171 din Index)
sprijinul unui proces participativ de învățare,
realizat în baza Indexului incluziunii pe www.
aliantacf.md/publicații).
Prezentăm câte un exemplu de Chestionar
pentru un standard (1.1, 2.2, 3.3), din
fiecare dimensiune care întrunește un set
de întrebări pentru o reflecție profundă
în cheia Standardele de calitate pentru
instituţiile de învăţământ primar şi secundar
general din perspectiva şcolii prietenoase
copilului, aprobate prin ordinul Ministerului
Educaţiei nr. 970 din 11.10.2013. În Anexa
1, găsiți chestionarele pentru evaluarea
standarderlor.
27
Evaluarea activității în baza
Indexului
Pentru evaluarea activității realizate
Indexul ne propune câteva repere:
◊ Cât de bine a lucrat echipa
coordonatoare sub aspectele:
componență, distribuirea sarcinilor în grup,
consultații, transferul responsabilității
pentru munca de dezvoltare?
◊ În ce măsură a influențat Indexul
schimbările din școală, dialogurile
despre valori și unificarea intervențiilor, a
inițiativelor și a programelor?
◊ În ce măsură a fost incluziv procesul
de consultare și cine încă ar mai putea
contribui la acesta în anii următorii?
◊ În ce măsură indicatorii și întrebările au
ajutat la identificarea priorităților care au
fost omise?
◊ Cum a fost asigurată durabilitatea
rezultatelor dezvoltării și cum ar putea fi
îmbunătățit acest proces?
Ce s-a schimbat în școlile din
proiect?
Transformarea învățământului într-un
proces atractiv, participativ, care să pună
accent pe starea de bine a tuturor, rămâne
a fi o prioritate.
◊ „Mediile de învățare în școlile implicate
în proiect au devenit sigure, stimulante,
centrate pe nevoile copiilor. Școlile
acceptă toți copiii din comunitate,
oferindu-le șanse egale pentru implicare.
Au tendința să asigure dezvoltarea
complexă a copiilor, astfel încât aceștia
să-și valorifice potențialul și să-și dezvolte
simțul apartenenței la comunitate și
responsabilitatea civică.”
(Expert în educația incluzivă, CCFM)
28
◊ „Suntem receptivi la dorințele părinților,
suntem deschiși să ajustăm programul la
necesitățile copiilor. Implicăm întreaga
echipă în procesul de dezvoltare a școlii,
implicarea noastră influențează direct
rezultatele copiilor. Când există o legătură
cu școala, noi, părinții, știm ce se întâmplă
în viața copiilor noștri. Ori de câte ori am
avut nevoie, am primit ajutor din partea
profesorilor.”
(Părinte, LT „Mihai Eminescu”,
or. Strășeni)
◊ „Am învățat că odată cu consultările
părinţilor şi ale altor membri ai comunităţii
se deschid perspective suplimentare cu
privire la dezvoltarea şcolii de la persoane
care se gândesc mult la educaţia copiilor.”
(Director, LT „Universul”, satul Scoreni,
raionul Străşeni)
◊ „Din activitățile acestui proiect am
învățat să realizăm și să elaborăm
proiecte. Cu ajutorul Indexului care ni s-a
oferit, putem să le inițiem și să le dezvoltăm
împreună cu elevii.”
(2 cadre didactice au susținut această
opinie în cadrul focus grupurilor)
Şcolile din proiect au constatat că este util
a avea sprijinul cuiva cu experienţa de a
introduce Indexul în şcoli. Un susţinător din
afara şcolii, în persoana mentorilor CCF
Moldova, a ajutat școlile să aleagă modul
optim pentru a pune lucrurile în mişcare şi
a implica în acest proces corpul didactic
şi alte persoane. Mentorul vă poate ajuta
prin facilitarea accesului la materiale,
înlăturarea temerilor legate de asumarea
unor sarcini noi mai vaste. Mentorii au
sprijinit personalul, copiii şi părinţii/
îngrijitorii să cunoască Indexul, sporind
încrederea că ei au un anumit control
asupra dezvoltării şcolii.
Participanții la proiect susțin că au
început să privească într-o manieră
diferită incluziunea, dar și să vadă
posibilitatea de a porni schimbarea nu
doar în școala în care activează, ci și în
comunitatea din care fac parte.
“Cred că este impresionant să
subliniem rezultatele obținute la
această etapă a proiectului.
Poți să realizezi că au fost demarate
procese importante: cum să
transpună incluziunea în viață, cum
să-și schimbe abordarea. Cel mai
important este că schimbările sesizate
nu sunt superficiale, sunt profunde.
Atuul proiectului îl constituie faptul
că au fost alese șapte școli dintr-
un raion și alte șapte din alt raion.
Lucrând cu același grup de oameni,
ajungi să obții un grad înalt de
încredere între membrii grupului, să
le dezvolți anumite abilități.
Partea II
Cunoașterea practicilor de succes în aplicarea Indexului
incluziunii în școlile din Moldova
(Experiențe culese în cadrul proiectului Puternici prin diversitate - aplicarea Indexului incluziunii )
În partea a doua a Ghidului de bune
practice în aplicarea Indexului incluziunii
va propunem să urmăriți cum a fost pusă în
acțiune varianta a doua, Un ciclu integral
de planificare și dezvoltare a instituției.
Aceasta variantă vine cu o abordare
complexă şi vizează/parcurge toate
etapele: de la identificarea dificultăților
prin care trece instituția până la depășirea
Toți acești factori vor contribui la
dezvoltarea unei culturi educaționale
sustenabile.” (Claudia Neubert,
coordonatorul de programe în țările
Parteneriatului Estic al organizației
ChildFund Deutschland)
„Proiectul „Puternici prin diversitate
– aplicarea Indexului incluziunii”
a fost un proiect universal, care
se adresează tuturor copiilor,
indiferent de abilități și dizabilități,
indiferent de mediul social, se
adresează tuturor adulților, dar și
întregii comunități școlare. Un aspect
inovator care caracterizează acest
proiect este accentul pe un proces de
îmbunătățire și dezvoltare continuă a
școlii.”
(Liliana Rotaru, președintele CCF
Moldova)
lor (vezi pag. 23 din prima parte a ghidului)
– de aplicare a Indexului incluziunii, pentru
a contribui la dezvoltarea școlii într-o
manieră participativă. După cum putem
observa, acest Model include 5 faze care
reies una din alta și care urmează a fi
repetate după ce se încheie un ciclu (vezi
figura de mai jos).
29
Figura 7.
Ciclu de planificare a dezvoltării instituției

Faza 1.
Inițiam un proces
de dezvoltare a scolii

Faza 2.
Descoperim impreună
Colectarea informației

Faza 5.
Faza 3.
Evaluăm rezultatele
Elaborăm planul
și planificăm
de dezvoltare
alte actiuni

Faza 4.
Acționăm
împreună

Adaptată după Figura 17 din Indexul Incluziunii:

dezvoltarea procesului de învățare și participare în școli

În următoarele pagini venim cu exemple ilustrative pentru modul cum a fost realizată fiecare
fază de școlile care au pilotat procedura dată și cum a fost posibilă aplicarea Indexului în
contextul școlii din Moldova. La fel vom puncta lecții învățate, opinii ale elevilor, ale cadrelor
didactice și manageriale, viziunea specialiștilor implicați. Toate etapele au fost realizate de
către echipele școlilor în parteneriat cu mentorii CCF Moldova.

30
Faza 1.
Inițierea unui proces participativ
de dezvoltare a școlii. Lansarea
procesului
De la începutul procesului de aplicare a
Indexului au fost stabilite toate aspectele
organizatorice (Cine va face parte din grupul
de lucru? Ce aspecte din activitatea școlară
vor fi analizate și îmbunătățite? Unde vor fi
reflectate planificarea și acțiunile? Care vor
fi instrumentele de măsurare a progresului?
Cât de des vor fi măsurate rezultatele?)
În acest sens, în cele 14 școli au fost create
grupuri de lucru constituite din cadre
didactice, dar și grupuri de elevi din clasele
VI-IX (în gimnazii) sau VI-XII (în licee).
Iar acțiunile de identificare a barierelor,
planificare și realizare a acțiunilor au fost
organizate atât în grupuri separate, cât și în
grupuri comune (adulți și copii).
Câteva sugestii importante de întreprins
pentru crearea grupului, inițierea pe
subiectul dat, dar și motivarea de a se
implica
1. Desemnăm/alegem o persoana-
resursă din școală, care ar face apel
către comunitatea școlară să se implice
în proces, iar această selecție să fie una
transparentă și democratică. Acest rol
poate reveni unui cadru didactic sau unui
elev din clasele mari. În cazul proiectului
Puternici prin diversitate, aceasta
persoană a fost un director adjunct sau
un cadru didactic de sprijin. Persoana a
identificat o platformă de comunicare
între elevi. În acest sens, o parte din școli
au comunicat pe pagina de Facebook a
școlii. Iar în şcolile care nu aveau o pagina
de Facebook s-a comunicat în grupurile
create pe Viber sau Messenger.
2. Când nu există o platformă unică de
comunicare pentru toată școala, verificăm
dacă există platforme de comunicare
între elevi pe clase sau se solicita datele
de contact a 2-3 elevi activi din școală,
iar aceştia, la rândul lor, anunță întreaga
comunitate de elevi.
3. Rugăm pe cineva dintre elevii implicaţi
să plaseze anunţul pe platforma de
comunicare în cadrul școlii/clasei. Se
stabilește un termen de aplicare a CV-ului
și a unui mesaj care să exprime intenția de
a participa la concurs.
4. Urmează selectarea grupului de
lucru. Conform experienței din Proiectul
Puternici prin diversitate, în fiecare școală
au fost selectați 8-10 elevi și 10-12 cadre
didactice și de conducere. Desigur,
acest număr de participanți în grupul de
lucru e bine să fie corelat cu numărul de
copii din școală.
5. Prezentarea intenției activității (se
pune accentul pe un proces participativ
și transparent). Se punctează clar ce
presupune implicarea persoanelor în
acest grup, care sunt așteptările de la
grup: ce probleme sau bariere în calea
dezvoltării instituției urmează să fie
rezolvate/înlăturate, cu cine vor lucra în
echipă, care sunt partenerii din școală și
comunitate și alte aspecte importante și
specifice acestei instituţii. Unele școli au
anunțat elevii de ce resurse financiare și
de alt gen (ex. materiale de construcție)
dispune școala la moment.
6. Prezentarea Algoritmului de aplicare a
Indexului (fazele, structura de planificare,
perioadele de implicare).
8. Organizarea întâlnirilor pentru discuții
referitor la stabilirea regulilor de lucru
pentru a găsi soluții în depășirea barierei
sau soluţionarea problemei.
9. Se oferă timp pentru reflecții și sunt
invitaţi alți colegi și colege, persoane/
specialiști din localitate să se implice în
proces.
Chiar dacă sugestia „selectarea unui
grup de elevi sau cadre didactice” pare
să fie o acțiune simplă și ușor de realizat,
dar adesea anume aici se opresc multe
inițiative frumoase.
31
 ◊ Opinia unui elev despre inițierea
procesului.
”La propunerea de a ne implica în
dezvoltarea școlii nu am reacționat, că nu
are niciun sens să mă implic, că oricum
directorul decide cine se implică. Dar fiind
parte a acestui grup care a contribuit
la dezvoltarea școlii, mi-am schimbat
părerea. Eu am depus un CV și un mesaj,
unde am explicat de ce vreau să particip,
și am fost selectat. Prima data am scris o
scrisoare de intenție și am scris un CV. Nu
e nimic complicat.”
◊ Opinia echipei de proiect
„Chiar de la lansarea procesului de a munci
în echipe (fie în echipe separate de elevi și
cadre didactice, dar și în echipe mixte) un
scop în sine și o realizare este să aibă loc
un dialog. Într-un proces de comunicare
constructivă se pot găsi soluții și la cele
mai provocatoare probleme. În acest
sens, au mai fost organizate și activități de
cunoaștere interpersonală și consolidare
a echipei.”
„Componența grupurilor de inițiativă
trebuie să fie eterogenă, este bine să fie
incluse persoane/reprezentanți ai tuturor
etniilor, grupurilor de copii și adulți ce
fac parte din comunitatea școlară. Doar
o componență ce reflectă diversitatea
din scoală poate cunoaște dificultățile,
dar şi vedea soluțiile din perspectiva
grupului pe care-l reprezintă.”
„Este important să încurajăm elevii să
participe.”
◊ Opinia cadrelor didactice (CD)
Opinia cadrelor didactice cu privire la
crearea grupurilor de lucru ce au identificat
problemele școlii și au lucrat, implicând și
alți elevi și cadre didactice, la soluționarea
lor o urmărim direct din cercetarea care
s-a realizat pe parcursul proiectului în
2 etape: inițială și finală (după 13 luni de
activitate în școli, ca urmare a aplicării
Indexului incluziunii).
32
◊ „Din activitatea în cadrul proiectului am
învățat că o comunitate se mișcă înainte
sau o activitate are succes atunci când te
implici, ceea ce le-am explicat și copiilor
din cadrul proiectului: orice implicare este
o cheița a succesului spre marea realizare.”
(2 cadre didactice au susținut această
opinie în cadrul ședințelor de focus grup)
◊ „Am învățat să ne implicăm activ, să
mizăm atât pe forțele noastre, pe resursele
copiilor și părinților, cât și pe resursele
comunității, ca să ajungem la rezultatul
dorit.” (3 cadre didactice au susținut
această opinie în cadrul ședințelor de
focus grup)
Faza 2.
Colectarea informației/
Descoperim problemele
împreună
Această fază se asociază cu sloganul
„Calea spre o școală bună pentru toți”.
La început de cale spre o școală pe care
o vrem cu toții (elevii, pedagogii, părinții)
trebuie să răspundem la 2 întrebări: De
unde pornim? (Starea inițială sau diagnoza)
şi Unde vrem să ajungem? (Direcţia în care
mergem şi finalitatea).
De unde pornim (Starea inițială sau
diagnoza) … şi Unde vrem să ajungem,
direcția în care mergem şi finalitatea.
Începând acţiuni datorită cărora școala
va deveni locul unde se simt bine elevii și
profesorii, unde se ştiu implicați și consultați
părinții, locul care se va transforma într-
un spaţiu primitor, unde fiecare să vină
cu drag, să învețe și să progreseze, cei
implicaţi sunt conştienţi că pornesc într-
un fel de călătorie. Iar înainte de a porni
la drum, faci un plan de acțiuni, ce începe
de la identificarea şi analiza problemei
care urmează apoi să fie abordată. Pot
fi analizate cauzele problemei, iar una
din acestea (prioritară) este selectată
pentru acţiuni de remediere. Problema/le
selectată/te trebuie să fie cele ale căror
cauze pot fi schimbate prin acțiuni, prin
modificare de documente interne (numite
și politici). În acelaşi timp, este important
să înţelegem modul în care soluţionarea
unei cauze specifice poate contribui la
soluţionarea problemei generale.
Pași întreprinși pentru a răspunde la
întrebarea: De unde pornim?
Fiecare școală a realizat un studiu/o
cercetare care a evaluat situația inițială
din perspectiva participanților la aceasta
acțiune – elevi și cadre didactice/personal
auxiliar din 14 școli din raioanele Sângerei și
Strășeni. În cazul elevilor au fost invitați să
participe cei din clasele a VI-a – a VIII-a
(gimnazii) și a VI-a – a XI-a (licee).
Cercetarea a constat în administrarea
chestionarelor (din Ghidul Indexul incluziunii,
paginile 186-191) atât pentru elevi, cât
și pentru cadrele didactice/personalul
auxiliar. La fel au fost organizate și discuții
în format de focus grup cu aceleași grupuri.
Chestionarele au fost completate de către
200 de pedagogi/cadre didactice. În cazul
elevilor, chestionarele au fost completate de
către 1115 elevi.
Astfel din fiecare școală au completat
chestionarele și au participat la focus grup
în jur de 13-14 cadre didactice și 79-80 de
elevi.
Datele sunt prezentate separat, după
cum urmează:
I) Perspectiva cadrelor didactice și a
personalului auxiliar;
II) Perspectiva elevilor.
Cercetarea sociologică de constatare
a situației din cele 14 școli punctează
aspectele forte identificate de fiecare
instituție de învățământ, dar totodată
elucidează o serie de provocări, care
necesită a fi abordate astfel încât școala să
contribuie la starea de bine atât a copiilor,
cât și a adulților.
Profesorii au menționat în câteva rânduri
că mai multe provocări le depășesc
competenţele pe care le deţin la moment.
Printre acestea sunt: gestionarea relației
cu elevii cu tulburări de comportament și
agresiv; construirea relaţiilor cu elevii cu
cerințe educaționale speciale, dar și cu
cei veniți din școlile-internat; gestionarea
situațiilor de conflict între copii – dificultăţi
generate de lipsa unui parteneriat viabil cu
părinții.
Profesorii și elevii au menționat
imposibilitatea de a asigura participarea
tuturor copiilor în cadrul activităților
extracurriculare (şi pentru că mulți copii
nu au acces la aceste activități, şi pentru
că nu li se propun activități diversificate).
Atât profesorii, cât și copiii au menționat
necesitatea de a spori numărul de ore
dedicate educației sexuale, relațiilor
interpersonale. A fost menţionată şi nevoia
de consultare a copiilor privind temele
care prezintă interes pentru ei.
Consultând copiii, s-ar putea îmbunătăți
relația cadrelor didactice cu elevii, astfel
sporind percepția potrivit căreia adulții/
școala țin cont de ei și îi implică în procesul
educațional.
◊ Sporirea participării copiilor în
planificarea procesului educațional;
◊ Organizarea activităților propice
acestui scop.
Încrederea copiilor în adulți nu înregistrează
cele mai înalte cote. Profesorii ar trebui să
comunice cu copilul, manifestând interes
pentru ceea ce i se întâmplă la școală, dar
și în afara școlii. Copiii ar putea beneficia de
activități de sensibilizare și conștientizare a
diverselor probleme/fenomene identificate
în școală, dar și de diseminare a bunelor
practici.
Din moment ce copiii au punctat faptul că
optează pentru munca în grup, ar fi potrivite
următoarele acțiuni: realizarea sarcinilor,
proiectelor în grup, sporirea interacțiunii
dintre colegi și a schimbul de opinii.
Pentru mai multe informații, este necesar
de a consulta cercetarea în formula ei
completă.
33
 Dimensiunea A: Crearea culturilor incluzive
(A1: Consolidarea comunității)
Perspectiva cadrelor didactice
Peste 70% dintre respondenți consideră școala
drept un model de cetățenie democratică, care
încurajează o înțelegere a interconexiunilor între
oamenii din întreaga lume.
Datele cantitative, dar și cele calitative denotă
lacune pe segmentul respectul reciproc între
personal și elevi.
O altă îngrijorare manifestată de cadrele
didactice se referă la lipsa unui parteneriat
viabil între personal și părinți/îngrijitori.
Potrivit profesorilor, sunt atestate dificultăți în
acceptarea copiilor din localitățile rurale, dar și a
celor cu CES, care sunt „neglijați” și „provocați”.
În cadrul discuțiilor, mai mulți participanți au
menționat dificultăți de acordare a timpului
necesar copiilor cu CES și carenţe în a distribui
atenția în mod egal și altor copii.
Dimensiunea A: Crearea culturilor incluzive
A2: Stabilirea valorilor incluzive
Perspectiva cadrelor didactice
Rezultatele studiului schițează un grad sporit, în
proporție de peste 80%, a aprecierilor cu referire
la următoarele aspecte: „școala dezvoltă valori
incluzive comune”, „încurajează respectarea
tuturor drepturilor omului”, „școala încurajează
copiii și adulții să se simtă satisfăcuți de sine”.
În pofida faptului că, potrivit unui număr mare
de profesori, școala încurajează soluționarea
pașnică a neînțelegerilor, în cadrul focus
grupurilor respondenţii au menționat diverse
situații de conflict, care în general sunt o
provocare pentru ei, și au solicitat ajutor pentru
formarea în acest domeniu.
34
Perspectiva elevilor
Un număr mare de copii au menționat că la
școală au prieteni, ceea ce denotă un mediu
atractiv pentru ei și relaționarea cu persoanele
din jur.
În acelaşi timp, mai mult de jumătate dintre
copiii implicaţi în sondaj (circa 60%) au bifat
„sunt de acord” în dreptul afirmaţiei: „Aştept cu
nerăbdare să vin la şcoală”.
Cel mai mare dezacord exprimat de copii este
legat de afirmația: „Când profesorii spun că vor
face ceva, ei o fac”.
Peste 50% dintre elevi au conchis că familia
lor se implică în viața școlii, că se simt parte
a comunității, iar adulții care îi înconjoară se
înțeleg bine între ei.
În cadrul discuțiilor focus grup, elevii au
menționat că persistă discriminare între elevi în
bază de: profilul studiilor (uman/real); sex; clasă
(mari/mici); situație economică (sărac/bogat);
vestimentație.
Perspectiva elevilor
Elevii au fost de acord în proporții deosebit de
mari, peste 70% dintre respondenți, că școala
îi învață să relaționeze cu alți oameni. Elevii
(70%) au menționat că școală stimulează copiii
să aibă încredere în viitor, dar și în propriile
convingeri (62,4%), să soluționeze conflictele prin
compromis (48%).
Elevii şi-au exprimat dezacordul faţă de
practicile de a pedepsi copiii, precum şi faţă de
practica profesorilor de a avea favoriți printre
elevi.
Dacă în unele cazuri elevii susțin că școala
contribuie la starea lor de bine, atunci alții au
punctat o serie de aspecte care afectează
această stare: frica de exprimare, aprecierea
opiniilor expuse drept greșite, neacceptarea
opiniilor tuturor. Părerile copiilor privind
încurajarea exprimării opiniilor sunt împărțite.
 Dimensiunea C: Dezvoltarea practicilor incluzive
C2: Dirijarea învățării
Perspectiva cadrelor didactice
„Deși peste 84% din respondenți au fost de acord
că studierea de către copii despre sănătate şi
relaţii are loc în școală, datele de la focus grup,
unde a fost abordat acest aspect, arată că ar fi
nevoie de mai multe ore, tehnici de lucru pentru
pedagogi și mai multe discuții pe aceste teme.
Prin răspunsurile la aceasta categorie de
întrebări, profesorii schițează mediul școlar drept
unul bazat pe necesitățile reale ale copiilor,
activitățile fiind planificate ținându-se cont de
toţi copiii, încurajând participarea tuturor.
În discuțiile focus grup, respondenții au
menționat dificultăți de includere și participare
a copiilor din localitățile rurale în cadrul
activităților extracurriculare, din cauza
programului transportului.
“Încercăm să facem lecțiile atractive, dar
nu putem pentru fiecare copil să facem
individualizat – avem multe rapoarte și
documente de îndeplinit, nu reușim în 45 de
minute să organizăm atâtea activități.”
◊ Opinia unui cadru didactic din școală
despre etapa de evaluare.(La ce le-a
servit exercițiul de evaluare?)
”La Liceul Teoretic ”Alecu Russo” din s.
Cojușna, r. Strășeni, Indexul ne-a servit ca
un punct de plecare pentru elaborarea
Planului de dezvoltare a instituției pe anii
2021-2026. Iar din acesta a rezultat planul
managerial anual.
Ca manager al instituției, dacă am
o întrebare pe care vreau să o pun în
discuţie la consiliul profesoral, găsesc
în Index repere şi formule de întrebări
ce trebuie adresate, pentru a analiza în
detaliu o problemă/o provocare mai mare
a instituției.” (Manager, LT „Alecu Russo”, s.
Cojuşna, r. Străşeni)
Perspectiva elevilor
Majoritatea elevilor au menționat că au nevoie
de mai multă informații de domeniul educației
sexuale și relațiilor personale. Copiii spun că ei
se susțin reciproc. Pe de alta parte, atunci când
cineva suferă, el nu găseşte persoana potrivită
căreia să i se destăinuiască. Elevii ezită să
discute cu psihologul școlar. Au încredere într-
un număr mic de profesori cu care să discute
pe marginea acestor subiecte delicate, lipsa
de informație ducând la propagarea unor
stereotipuri, suferință și comportamente cu
impact negativ.
◊ Opinia echipei de proiect
! Pentru a începe colectarea datelor,
membrii echipei de planificare trebuie
să cunoască Indexul incluziunii și să
înţeleagă cum funcționează acesta.
Acest obiectiv poate fi atins printr-o
formare a echipei sau printr-o sesiune
de sensibilizare, care poate fi condusă
de unul sau mai mulți membri ai echipei
de planificare, familiarizați cu materialele
Indexului.
! Pentru a facilita această etapă, e bine
ca echipa să se axeze pe un nivel școlar
(ex. primar, gimnazial, liceal) sau să creeze
echipe pentru fiecare nivel de școlarizare.
! Elevii și părinții trebuie să fie parte din
procesul de colectare a datelor despre
școală.
! Toți copiii din școală trebuie să aibă
posibilitatea de a contribui prin opinia
lor, chiar dacă implicăm doar o parte
35
 dintre elevi în dialogul activ la etapa de Colectarea informației, de
planificare. Acei copii care participă ar obicei, se finalizează cu un
trebui să reprezinte interesele tuturor număr mare de recomandări, de
copiilor, indiferent de mediul social, aceea prioritizarea problemelor
economic, apartenența etnică, religioasă cu care se va lucra în continuare
și de gen, rezultatele școlare, statutul de este extrem de importantă.
dizabilitate și alți parametri. În scopul Alegerea priorităţilor nu
consultării cu toată comunitatea școlară înseamnă a include, pur şi
sau cu majoritatea, pot fi aplicate simplu, întrebările care au fost
chestionarele din Ghidul Indexul cel mai frecvent identificate în timpul
incluziunii: dezvoltarea procesului de chestionării sau al consultărilor.
învățare și participare în școli Echipa trebuie să garanteze că
(https://ccfmoldova.org/new/wp- opiniile copiilor şi ale părinţilor/
co n te n t / u p l o a d s / 2021 / 1 2 / I n d ex- îngrijitorilor, în special, sunt reflectate
EI_2019-SAIT.pdf). în lista finală. Priorităţile pot varia
în funcție de resursele necesare
Opțiunea de a completa chestionarul pentru implementare, urgențe,
online permite colectarea rapidă a priorități naționale ș.a. Am sugera
opiniilor unui număr mare de elevi, să se păstreze un set de priorităţi pe
totodată, facilitează generalizarea termen mai scurt şi altul – pe termen
datelor. lung.

Mai jos enumerăm doar câteva exemple de priorităţi care au fost identificate de cele 14 şcoli:
◊ Situarea toaletelor în interiorul școlii și menținerea în curățenie a acestora;
◊ Amenajarea unui stadion;
◊ Organizarea unor spații de odihnă pentru elevi și cadre didactice;
◊ Amplasarea dulapurilor pentru elevi, în hol;
◊ Lărgirea oportunităţilor pentru mai multe activități extrașcolare;
◊ Сonsolidarea colaborării dintre școală și părinți;
◊ Soluţionarea problemelor legate de alimentarea copiilor la școală, în special a elevilor din
clasele gimnaziale și liceale.

Faza 3. responsabilități. Este examinată măsura în

Elaborarea unui plan de acțiuni
Odată ce au fost punctate prioritățile,
echipa de planificare elaborează un plan
de acțiuni, care, în cazul nostru, a devenit
parte integrantă din Planul de dezvoltare a
celor 14 instituții implicate.
Pentru fiecare prioritate identificată în
mod participativ, grupul va trebui să ia în
considerare timpul, resursele, alocarea de
care e necesar să se mobilizeze resursele
interne (materiale, umane, financiare) ale
instituției sau e nevoie și de resurse externe.
În cazul unor priorități, progresul se poate
obține relativ repede, în timp ce altele se
referă la lucrări noi de construcție, modificări
ale terenurilor și spațiilor școlare sau
introducerea unor reguli, proceduri – prin
urmare, acestea vor necesita mai mult timp
pentru implementare. Obiectivele, setate pe
termen scurt şi mediu, ne vor permite să nu
ne îndepărtăm de la planul elaborat.

36
Cu alte cuvinte, odată ce am stabilit direcţia către care ne îndreptăm (dimensiunile unei şcoli
bune), ne-am asigurat că am planificat fiecare etapă a călătoriei (strategiile), că avem bagajele
necesare (resursele), o călăuză bună (managerul sau directorul adjunct) şi tovarăşi de drum de
nădejde (elevii, profesorii, părinţii, comunitatea, alți parteneri).
În acest sens, grupurile de lucru din fiecare școală au analizat încă odată problemele pe care
comunitatea școlară (elevii, cadrele didactice și părinții) le resimte drept bariere în calea dezvoltării
școlii și au selectat câteva din ele, considerate mai actuale și mai stringente, care vor fi soluționate
în următoarea perioadă.

Bariere în calea dezvoltării Priorități selectate

1. Colaborarea insuficientă cu părinții 1. Dezvoltarea colaborării cu părinții

2. Grad scăzut de responsabilitate în rândul
elevilor 2. Creșterea motivației elevilor pentru
3. Motivație scăzută a elevilor pentru învățare și implicare în viața școlară
învățare și implicare în viața școlară
4. Intimidarea elevilor pentru atitudinea
faţă de învățare și implicare
5. Literatură artistică insuficientă pentru elevi
6. Lipsa oportunităților de implicare a
elevilor în viața școlii după ore
7. Lipsa de acces la internet
8. Săli de sport puțin dotate
9. Dotarea insuficientă cu table interactive

Barierele cu care se confruntă instituția au fost identificate în baza cercetării.

Un exemplu de plan de acțiuni poate fi văzut în Anexa 2.

Pașii întreprinși în elaborarea planului, utilizând Indexul incluziunii

1. Din lista de bariere identificate sunt selectate cele prioritare.
2. Barierele sunt reformulate în termeni de obiective.
3. Identificarea indicatorilor în baza Indexului incluziunii, pag. 14-15, care ne pot servi drept
repere de referinţă când vrem să planificam direcțiile de activitate pentru a depăși barierele.
4. Analiza acțiunilor ce pot fi găsite pentru fiecare indicator în parte: urmând paginile de la
fiecare indicator (pag. 14-15), găsim 2-3 acțiuni relevante școlii și contextului de dezvoltare a
acesteia.

Obiectivele și acțiunile identificate prin acest exercițiu ulterior au fost introduse în planurile de
dezvoltare a instituțiilor.

37
 ◊ Opinia echipei de proiect
Marina Bilici – formator și director adjunct,
Liceul „Pro Succes”. Adesea, la evaluarea
internă a instituției, realizăm ce procese
nu avem în instituție sau cu ce bariere ne
ciocnim. Indexul incluziunii, prin intermediul
indicatorilor și al întrebărilor prevăzute
pentru indicatori, ne ajută la planificarea
activității din instituție, la elaborarea unui
plan autentic și sustenabil.
◊ Opinia echipei de proiect
Angela Cazac, formator şi expert național
în educație incluzivă, a menționat
importanța flexibilității cadrelor didactice
în planificarea dezvoltării instituției. Nimic
nu e bătut în cuie, acest plan poate fi
revizuit și adaptat priorităților de moment,
poate fi extins sau completat cu acțiuni
relevante, dacă e cazul.
La elaborarea planurilor de dezvoltare a
instituției, activitățile și discuțiile trebuie
să vizeze politica incluziva din perspectiva
Indexului. Acțiunile din planurile de
dezvoltare a instituției ar trebui să se
îmbine armonios cu inițiativele cadrelor
didactice, dar și ale copiilor și părinților,
răspunzând necesităților actuale.
Mariana Budan, formator şi expert
național în educație incluzivă: ”Realizarea
indicatorilor și a acțiunilor concrete
necesită a fi abordată, în special, prin
parteneriatul cu familia. Astfel dezvoltăm
sentimentul de apartenență a familiei
la proces atât la nivel decizional, cât
și la nivel de implicare și contribuție la
dezvoltarea școlară. Cei care vor contribui
și vor munci alături de copii, pedagogii din
școală, inevitabil vor păstra și vor aprecia
bunurile realizate în comun”.
38
Faza 4.
Acționăm împreună
Planurile puse în acţiune trebuie să
urmărească angajamentul faţă de acestea.
În procesul de aplicare în practică, unele
activităţi au tendința de a devia de la
intenția inițială. De aceea implicarea activă,
cooperarea tuturor părților în promovarea
transformărilor este foarte importantă.
O parte a personalului, unii copii sau
părinţi/îngrijitori pot să nu fie de acord
cu un anumit aspect al dezvoltării. Echipa
de planificare poate încuraja dialogul cu
privire la diferenţe; s-ar putea să fie nevoie
să se revină la discuții/consultări, pentru
a le face acceptate de un cerc mai larg
de persoane. Drept rezultat, putem obţine
în școală nişte schimbări considerabile, pe
care le vor simţi şi adulţii, şi copiii. Și de
fiecare data o analiză și reflecție asupra
VALORILOR promovate de școală ne poate
ajuta să luăm decizii corecte și, respectiv,
să optăm pentru cele mai potrivite acțiuni.
Mai multe echipe de aplicare a planurilor de
acțiuni din rândul elevilor au fost ghidate de
mentori, cadre didactice din instituții, dar și
de specialiști din echipa CCF.
S-a decis să fie organizate câte 3-4 ședințe
per localitate la aceasta etapă, deoarece
participanţii au avut nevoie de ghidare şi
explicații în elaborarea bugetelor, îndrumare
în procese transparente de procurare etc.
Pentru realizarea activităților din planurile
de acțiuni, în școlile din proiectul „Puternici
prin diversitate”, procesul a fost împărțit pe
etape.
De exemplu:
◊ Identificarea și pregătirea spațiului
pentru a organiza locul de odihnă sau
instalarea băncilor etc.
◊ Pregătirea designul spațiului:
planificarea în detalii a acțiunii.
◊ Procurarea materialelor de construcție.
Procurarea echipamentului și a jocurilor.
◊ Identificarea și pregătirea spațiului
pentru a organiza locul de odihnă sau
instalarea băncilor etc.
◊ Pregătirea designul spațiului:
planificarea în detalii a acțiunii.
◊ Procurarea materialelor de construcție.
Procurarea echipamentului și a jocurilor.
◊ Mobilizarea prin crearea grupurilor și
distribuirea de sarcini elevilor, părinților,
personalului tehnic din școli pentru
amenajarea spaţiilor de odihnă, joc, a
celor destinate activităților creative.
◊ Organizarea activităților bazate pe
durabilitate. Elaborarea regulilor de
comportament, păstrare a bunurilor.
◊ Continuarea activităților de identificare
și soluționare a altor probleme din şcoală.
◊ Organizarea ședinței de informare a
comunității. Informarea sătenilor, altor
instituții din localitate despre acțiunea
realizată și colectarea de fonduri.
Aceste acțiuni au contribuit la dezvoltarea
competențelor necesare atât elevilor, cât
și adulţilor, pentru a-şi forma noi abilități
necesare în viață: să prioritizeze și să
cadă de acord la ce proiect vor lucra, să-şi
prezinte inițiativele administrației instituției
sau apoi autorităților/managerului/
angajatorului, să negocieze alocarea unui
spațiu, să caute mai multe oferte și să
analizeze avantajele acestora, să elaboreze
un buget. (În procesul de bugetare și
realizare transparentă a bugetului au fost
susținuți de contabilii CCF Moldova.).

◊ Organizarea ședințelor, în fiecare clasă

sau pentru toată comunitatea școlară, cu
scopul de informare despre acțiunile ce
urmează a fi întreprinse.

◊ Opinia copiilor, părinților, cadrelor didactice, managerilor școlari despre procesul participativ și
munca în echipa.
„Vreau ca școala mea să fie mai frumoasă și mai atractivă.”
„Atunci când munceşti cot la cot cu părinţii și cadrele didactice, e atât de interesant și îți formezi
deprinderi care cu adevărat îți trebuiesc în viață.”

39
Faza 5.
Evaluăm rezultatele și planificăm
alte acțiuni
Exact ca orice proces ce presupune
planificare și implementare, vine o etapă
în care măsurăm rezultatele obținute,
le raportăm la cele planificate, tragem
concluzii și trecem la următoarea etapă.
Metaforic vorbind, ”închidem o buclă și
deschidem alta”. La această etapă, membrii
echipei, implicați direct în planificarea și
implementarea priorităților, fac o analiză:
Ce s-a realizat? Ce nu a fost atins şi de ce?
La ultima etapă se asigură că grupul
rezervă mereu o secvenţă de timp şi spaţiu
pentru a-şi evalua procesul de planificare şi
implementare a iniţiativelor.
Aspectele care au fost evaluate, atât
de elevi, cât și de cadrele didactice
implicate în aplicarea Indexului incluziunii,
au reflectat asupra: impactului iniţiativei
asupra rezolvării problemei specifice (sau
asupra lipsei impactului), contribuţiei la
dezvoltarea grupului şi a societăţii civile.
De asemenea, se arată modul în care
această implicare a contribuit la creșterea
spiritului de cetățenie democratică,
dezvoltarea comunităților consolidate
care pot lucra împreună – adulți și copii.

Cercetarea sociologică de final scoate în evidență diferențele de percepție a participanților

la proiect din raioanele Sângerei și Strășeni în privința cunoștințelor, atitudinilor, practicilor
de aplicare a Indexului incluziunii în școală. În tabelul de mai jos, sunt prezentate valorile
procentuale ale indicatorilor dimensiunii consolidarea comunității. Constatăm că, în cercetarea
finală (2020), valorile procentuale au crescut mult comparativ cu cele înregistrate în cadrul
cercetării inițiale (2019). Cu alte cuvinte, a crescut gradul de consolidare a comunității în urma
aplicării Indexului. Creșteri ale valorilor procentuale înregistrează toți indicii dimensiunii date
din tabel. Totodată, unii indici au înregistrat creșteri semnificative. In acest sens propunem să
urmărim Indicatorii din Figura 8.

40
Figura 8
Ponderea indicilor din dimensiunea consolidarea comunității în cercetarea
baseline și endline în funcție de raionul cercetat (opinia cadrelor didactice)

Sângerei Strășeni

2019 2020 2019 2020

Fiecare se simte acceptat în școală 78,2% 88,9% 74,7% 88,1%

Școala este un model de cetățenie democratică 77,0% 82,4% 70,5% 80,2%

Personalul și funcționarii lucrează bine împreună 67,8% 80,6% 71,6% 81,2%

Școala încurajează o înțelegere a interconexiunilor dintre

66,7% 85,2% 72,6% 85,1%
oamenii din întreaga lume
Personalul face legătură între ce se întâmplă în școală şi
66,7% 84,3% 77,9% 86,1%
viețile copiilor acasă

Membrii personalului colaborează 65,5% 84,3% 73,7% 85,1%

Școala și comunitățile locale se dezvoltă reciproc 47,1% 72,2% 54,7% 76,2%

Există un parteneriat între personal și părinți /îngrijitori 40,2% 76,9% 54,7% 79,2%

Adulţii şi copiii conştientizează că identificarea cu un

37,9% 70,4% 45,3% 74,3%
anumit gen se poate realiza într-o varietate de moduri

Elevii se ajută reciproc 31,0% 63,0% 48,4% 73,3%

Personalul și elevii se respectă reciproc 25,3% 65,7% 45,3% 66,3%

În ceea ce urmează, mai jos, alte câteva

exemple de creștere a valorilor la alți indici,
oferite în baza opiniilor participanților la
proiect:
◊ Opinia copiilor, părinților, cadrelor
didactice, managerilor școlari despre
procesul participativ şi munca în echipa:
Cum s-au simțit într-un asemenea
demers? Ce au făcut diferit? Ce a
continuat după proiect? Ce deprinderi
şi-au format copiii/tinerii?
Cadre didactice:
◊ Am parcurs un exercițiu integral de
autoevaluare, planificare și realizare
a acțiunilor, pentru a depăși anumite
probleme din școala noastră. Un spațiu
amenajat cu suportul financiar din cadrul
proiectului va permite tuturor să se simtă
bine, confortabil, să discute, să citească,
să bea un ceai/o cafea. La fel, cunoștințele
și practicile pe care le-am dezvoltat vor

41
 fi relatate și altor școli cu care vom avea
schimb de experiență.
◊ Acțiunile din proiect ne-au ghidat în a
face o analiza mai profundă a problemelor
pe care le avem în instituție și care sunt
identificate și de elevi. Dificultăţile pe
care le avem le-am discutat nu doar cu
pedagogii implicați în proiect, ci cu tot
colectivul. E un model bun – ceea ce ne
învață Indexul incluziunii. De exemplu, noi
am decis să introducem ședințe comune
cu colegii-profesori la o cafea, pentru a
le discuta într-un cadru informal. Această
practică ne apropie.
◊ Opinia echipei de proiect
! Am observat că atât barierele, iar mai
apoi realizările este foarte bine să fie
afișate și prezentate întregii comunităţi
școlare. De exemplu, acestea pot fi
trecute pe un poster și afișate la intrarea
în școală. Posterul ar putea să reprezinte
și planuri ulterioare.
! Evaluarea trebuie să măsoare
schimbările pozitive de pe urma unei
campanii de pledoarie în viaţa membrilor
comunității afectate de problemă.
Impactul campaniei este astfel măsurat în
termeni de modificări specifice, care apar
în cadrul politicilor, legilor, programelor
sau comportamentelor.
Ce ne așteptăm să se schimbe în
practica şi atitudinile din scoală,
odată ce instituția aplică Indexul
incluziunii?
◊ Toata comunitatea școlară cunoaște
și adoptă un singur set de valori;
◊ Copiii, familiile și comunitatea se
implică la elaborarea planului de
dezvoltare a instituției și la realizarea
acestuia;
42
◊ Adunările de părinți sunt organizate
ALTFEL;
◊ Fiecare copil și adult din școală se
simte că face parte din comunitatea
școlară;
◊ Comunitatea școlară face o corelație
între educație și problemele globale;
◊ Copiii și adulții învață să perceapă
dificultățile colegilor și caută soluții
pentru a-l ajuta să le depășească;
◊ Școala și comunitatea se susțin
reciproc în dezvoltare;
◊ Dezvoltarea
Un mesaj pentru incluzivă reunește
toate toate
școlile din
abordările principale pentru dezvoltarea
Moldova
școlilor.
Odată cu aplicarea Indexului Incluziunii
în procesul de planificare și realizarea
acțiunilor de dezvoltare a scolii, colectivul
nostru a devenit mai deschis spre inovații,
elevii mai motivați pentru implicare și
mobilizare, partenerii deschiși pentru noi
colaborări.
Am ajuns la concluzia că Indexul
Incluziunii nu e un exercițiu pentru un an,
sau doi... El este un pilon, un document
de referința în calea spre o educație de
calitate. Ne-a fost de ajutor la elaborarea
planului managerial, ca exemplu la
elaborarea Planului instituțional de
îmbunătățire a calității educației, punând
accentul pe dimensiunile de îmbunătățire
a calității educației.
Implicarea activă a elevilor în procesul
de dezvoltare a școlii i-a determinat să
aibă o maximă implicare în mobilizarea
comunitară. Ulterior am observat: copiii
vin mai fericiți la școală și înregistrează
rezultate frumoase. Totodată, au relații
mai bune cu semenii, dar și cu adulții.
De obicei, oamenii consideră că incluziunea
se referă la participarea copiilor cu
dizabilități și a celor cu nevoi speciale, dar
această abordare este una greșită. Prin
urmare, proiectul Puternici prin diversitate
– aplicarea Indexului Incluziunii ne-a
determinat să înțelegem că dezvoltarea
unei școli pentru toți e un proces ce se
organizează în comun, transparent, în care să se țină cont de vocile tuturor: copiilor și adulților. Iar
obiectivele de dezvoltare sunt bazate pe nevoi reale.
Indexul ne conduce către căile spre incluziune și am lucrat nemijlocit asupra aplicării și înțelegerii
despre cum funcționeaza Indexul în practică, cum pot fi valorificate fiecare dimensiune și indicator
spre soluționarea barierelor. Am fost puși în situația să fim deschiși, să ne exprimăm atitudinea
proprie față de anume probleme și nemijlocit să oferim soluții.
Și totuși, starea de bine a elevilor ar trebui să constituie o prioritate a planului de dezvoltare a școlii.
Școala care se preocupă de starea de bine a copiilor promovează diversitatea, colaborează
cu părinții și cu întreaga comunitate. La această etapă am concluzionat că într-o școală
incluzivă fiecare ar trebui să se simtă acceptat, iar stereotipurile nedrepte, lipsa de respect și
toleranță, refuzul de a valorifica diferențele trebuie să fie înlăturate.
Noi nu ne oprim aici, noi vom continua să promovăm aceste practici pozitive și cu instituțiile vecine.
Cadrele didactice și managerul Liceul Teoretic ”Nicolae Casso”, satul Chișcăreni, raionul Sângerei

43
Anexa 1

Standard: 1.1 Copiii participă la procesul decizional referitor la toate

aspectele vieții școlare

Am nevoie
Indicatori De Parțial Nu
de mai
din Indexul Întrebări acord de sunt de Comentarii
multă
incluziunii total acord acord
informație

Creează personalul, copiii și familiile în

A1.7 (b) mod deliberat o cultură a participării și
colaborării?

Este participarea activă a copiilor

evidentă în sălile de clasă, cancelarii,
A1.7 (e) terenurile școlare, înainte și după ore, în
evenimentele școlare?

Există momente regulate când clasele

și întreaga școală se implică într-un
A1.7 (b) proces de votare asupra problemelor
importante pentru școală?

Au toţi copiii oportunitatea de a

A1.7 (j) fi implicaţi în Consiliul Şcolar sau
Parlamentul Copiilor?

Există ,,un plan de dezvoltare” pentru

școală și împrejurimile sale, care este
A1.7 (k) bine cunoscut și aprobat inclusiv de
copii?

Sunt solicitate opiniile copiilor cu privire

B1.1 (a) la modul în care școala ar putea fi
îmbunătățită?

Simt copiii că consultarea cu ei este o

B1.1 (e) parte obișnuită a implicării lor în școală?

Sporesc copiii influența lor asupra

dezvoltării școlii lor, bazându-se pe
B1.1 (j) un cadru de valori incluzive comun cu
adulții?

Sunt încurajați să identifice tot ce

își doresc să studieze și să-și asume
C2.4 (d) responsabilitate pentru însușirea
materiei?

44
 Sunt numeroase ocaziile când copiii pot
C2.4 (f) alege singuri ce își doresc să studieze?

Sunt planurile de studii discutate cu

copiii, astfel încât ei să poată alege
C2.4 (i) care teme şi subiecte să fie studiate mai
rezumativ și care să fie studiate mai în
detaliu?

Sunt încadrați copiii la identificarea unor

C2.4 (w) soluții de depășire a problemelor proprii
sau ale altora în procesul de studiere?

Concluzii

Standard: 2.2 Toți copiii beneficiază de atitudine nedescriminatorie și

respectarea tuturor diferențelor

Indicatori din index - A 2.6. Copiii sunt apreciați în mod egal, B1.6. Școala caută să admită toți
copiii din circumscripția sa, B1.8 Grupurile de predare și învățare sunt organizate corect pentru a
promova învățarea tuturor copiilor, C2.1. Activitățile de învățare sunt planificate ținându-se cont
de toți copiii.

Am nevoie
Indicatori De Parțial Nu
de mai
din Indexul Întrebări acord de sunt de Comentarii
multă
incluziunii total acord acord
informație

Adulții evită să aibă favoriți și resping

A2.6 (d) orice sentimente de antipatie pentru
anumiți copii?

Este învățarea copiilor liniștiți la fel

A2.6 (e) de încurajată ca și a celor care au o
contribuție mai gălăgioasă?

Sunt copiii cu dizabilități la fel de

A2.6 (n) bine primiți în școală ca şi cei fără
dizabilități?

Sunt încurajați copiii din localitate să

B1.6 (c) frecventeze școala, indiferent de reușită,
dizabilitate sau statut social?

Afișează școala interesul de a fi

B1.6 (l) bineveniți în școală doar copiii bine
îngrijiți?

Există o creștere în diversitatea copiilor

B1.6 (t) din localitate admiși în școală?

45
 Este aşezarea elevilor în bănci
schimbată la necesitate, pentru a
B1.8 (m) descuraja izbucnirea conflictelor între
grupuri – de exemplu, pe fundal de etnie
sau gen?

Sunt şcolile conştiente de obligaţia lor

B1.8 (o) de a educa împreună copiii care au și
care nu au dificultăți de învățare?

Le este permis tuturor copiilor să facă

B1.8 (r) o alegere reală atunci când există
posibilitatea de a alege?

Reflectă materialele curriculumului

C2.1 (b) statutul, experiența și interesele tuturor
copiilor?

Oferă activitățile de studiu oportunități

atât pentru lucru în perechi sau în grup,
C2.1 (e) precum și pentru lucrul individual sau în
comun cu toată clasa?

Se acordă atenție deosebită pentru

încadrarea acelor copii care sunt
C2.1 (s) neastâmpărați, neatenți și lipsiți de
interes?

Concluzii

Standard: 3.3. Toţi copiii demonstrează angajament şi implicare eficienta în

procesul educaţional

Indicatori din index - Copiii se ajută reciproc

Am nevoie
Indicatori De Parțial Nu
de mai
din Indexul Întrebări acord de sunt de Comentarii
multă
incluziunii total acord acord
informație

Se interesează copiii de viaţa colegilor şi

A1:3 (a) de ceea ce învaţă fiecare?

Înţeleg copiii cum acceptarea şi

A1:3 (c) valorificarea altora îi ajută să se simtă
satisfăcuţi de ei înşişi?

Invită copiii alţi copii să se alăture la

jocurile lor, atunci când văd că aceştia
A1:3 (f) nu au cu cine vorbi sau cu cine se juca la
recreaţie şi la prânz?

46
 Se angajează copiii în afara şcolii în
A1:3 (i) activităţi care au fost demarate la
şcoală?

Sunt copiii conştienţi de lucrurile pe care

le pot face pentru a-i ajuta pe alţii şi
A1:3 (k) modalităţile prin care alţii îi pot ajuta pe
ei?

Îşi oferă copiii ajutor reciproc, atunci

A1:3 (m) când cred că este nevoie, fără a aştepta
ceva în schimb?

Învaţă copiii să ia partea cuiva care ei

A1:3 (v) simt că a fost tratat nedrept de către alţi
copii sau adulţi?

Învaţă copiii cum să povestească şi să-i

C2:5 (n) înveţe pe alţii despre ceva ce ei cunosc
sau au realizat?

Propun copiii idei şi soluţii la probleme,

C2:5 (q) fără să judece contribuţiile altora?

a) Le place copiilor să învețe prin

C2:5 (r) activități de echipă?

Este aşezarea elevilor în bănci

schimbată la necesitate, pentru a
descuraja izbucnirea conflictelor între
grupuri – de exemplu, pe fundal de etnie
sau gen?

Împart copiii cu profesorul

responsabilitatea de a-i ajuta pe alţi
C2:5 (s) copii să depăşească barierele în calea
învăţării?

Îşi împărtăşesc copiii experienţa de

C2:5 (x) depăşire a problemelor legate de
învăţare şi de construirea relaţiilor?

Concluzii

Indicatorii selectați reflectă un șir de afirmații care ar aprecia eforturile școlii, familiei și comunității
în pregătirea copiilor pentru a conviețui într-o societate interculturală bazată pe democrație.

Mai multe modele pentru Standardele 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1 găsiți în Setul
de instrumente în sprijinul unui proces participativ de învățare, realizat în baza Indexului incluziunii,
pe www.aliantacf.md/publicații.

47
Anexa 2.
Plan de acțiuni pentru dezvoltarea instituției de învățământ elaborat în cadrul proiectului

Plan de acțiuni pentru dezvoltarea instituției de învățământ, elaborat în cadrul proiectului

,,Puternici prin diversitate – aplicarea Indexului incluziunii”
Gimnaziul XXXX, r. Sângerei

Perioada_____________________
Obiective:
Dezvoltarea colaborării cu părinții
Creșterea motivației elevilor pentru învățare și implicare

Obiective Indicatorii în Întrebări relevante

pentru baza Indexului pentru a atinge Acțiunea
depășirea incluziunii indicatorul
barierelor Pag. 14- Pag. 82, ,....din
15 Indexul Index
incluziunii
Dezvoltarea A1.5 B1.1, b (pag. 82 din 1. Crearea și gestionarea pe pagina de profil a
colaborării cu Există un Indexul incluziunii) gimnaziului sau pe rețelele de socializare a dialogului
părinții parteneriat cu părinții/îngrijitorii.
Simt toți părinții/
între personal
îngrijitorii că copiii O data în an se aplica un chestionar în care părinții/
și părinți/
lor sunt valorizați de îngrijitorii răspund la întrebarea: Copiii sunt valorizați
îngrijitori.
școală? de școală? (aceasta întrebare poate fi una dintr-un
B1.1 B1.1.e, (pag. 82 din chestionar ce solicită opiniile respondenţilor și pe alte
În școală există Indexul incluziunii) subiecte).
un proces de 2.În scopul informării părinților/ îngrijitorilor atunci
Sunt părinții
dezvoltare când apare o problemă în școală, se stabilește o
informați clar și
participativ. procedură ce va include în cât timp, cui i se comunică
prompt atunci când
apare o problemă şi cum se implică părintele.
în școală? 3.Implicarea părinților sau a grupurilor de părinți
B1.1.f, (pag. 82 din în procese de planificare a activităților, elaborare
Indexul incluziunii) a documentelor (inclusiv în elaborarea planului de
dezvoltare a instituției), consultare pentru a lua
Exista o varietate decizii asumate într-o manieră participativă.
de oportunități
pentru ca părinții/
îngrijitorii să se
implice în școală?

Creșterea mo- C2.3 C2.3. d, (pag 170 din 1.Organizarea unui training în scoală pentru cadre di-
tivației elevilor Copiii sunt Indexul incluziunii). dactice și pentru copii, pe clase, cu subiectul ”Comu-
pentru învățare încurajați să nicarea asertivă”.
și implicare în gândească Sunt încurajați
2. Încurajarea copiilor și adulților pentru exprimarea
viața școlară critic, fără copiii și adulții să-și
asertivă și fără agresiune a punctului de vedere.
ezitare exprime punctul de
vedere asertiv, fără
C2.4
agresiune?
Copiii participă
activ la propri-
ul lor proces de
învățare.

48
 C2.4. e, (pag 170 din 1.Organizarea unui training în scoală pentru cadre di-
Indexul incluziunii) dactice și pentru copii, pe clase, cu subiectul ”Comu-
Sunt încurajate nicarea asertivă”.
dezbaterile, pentru
2. Încurajarea copiilor și adulților pentru exprimarea
a le da oamenilor
asertivă și fără agresiune a punctului de vedere.
oportunitatea de a
auzi și de a practica 3. Organizarea întâlnirilor lunare ale echipei manage-
exprimarea altor riale cu elevii (reprezentanți din diferite clase) pentru
puncte de vedere a discuta procesul de predare și analiza metodelor
decât al lor pro- noi de predare, inclusiv propuse de elevi.
priu?
4.Susținerea și încurajarea copiilor să se implice în
activități de învățare și petrecere a timpului liber în
C2.4. f, (pag. 170 din
afara școlii.
Indexul incluziunii)
Sunt încurajați 5. Informarea copiilor și familiilor acestora despre
copiii să formuleze oportunitățile de a studia (inclusiv online)diverse ore
și să exprime opinii opționale, de cerc, secții sportive, voluntariat din
și emoții despre școală, dar și din orașul Sângerei.
evenimente impor-
tante de ordin local,
național și inter-
național, cum ar fi
starea de război din
țara lor sau dacă
s-a întâmplat vreo
catastrofă în țara
lor sau în alte țări
din lume?

Calendarul acțiunilor

Respons-
Nr Acțiunea Perioada
abil

Realizarea cercetării cu scopul identificării Administrația

barierelor de dezvoltare a instituției.
1 Chestionare aplicate pe cadre didactice,
ooctombrie
2019
școlii
cu suportul
elevi (preluate din Indexul incluziunii) CCF

Solicitarea opiniilor copiilor, părinților,

membrilor administrației în vederea
mai -
2 înlăturării barierelor și îmbunătățirea
procesului de învățare din instituția de
septembrie
2020
Grupul de lucru
învățământ. Chestionar elaborat şi aplicat
de 2 ori pe an.

Anual de Ziua familiei se face o raportare

către toți părinții (dare de seamă) Director

3 nonformal, la un ceai, cu posibilitatea

de exprimare a nevoilor, priorităților și
adjunct pentru
educație,
propunerea acțiunilor pentru următoarea diriginții
etapă de dezvoltare a școlii.

49
 Crearea și gestionarea profilului
gimnaziului „Alecu Russo” din s. Sângereii
Noi pe rețelele de socializare în scopul Director
informării cadrelor didactice, părinților, adjunct pentru

4 elevilor, tuturor actanților educaționali,

persoanelor cointeresate.
mai - iunie
2020
educație

Lucrul la elaborarea unui pliant ce va Cu suportul

putea fi accesat on-line (în lucru). CCF
Cu acordul părinților se plasează poze,
imagini personale cu copiii.

Revizuirea periodică și la necesitate a

5 planului de dezvoltare a instituției în

scopul introducerii modificărilor care pot
în continuu
Echipa
managerială
apărea în urma unor evenimente.

Încurajarea copiilor și adulților pentru

exprimarea asertivă și fără agresiune a
punctului de vedere. Cadrele
Organizarea pentru copii și adulți a unui didactice,
6 training de dezvoltare a abilităților de
exprimare asertiva.
în continuu diriginții

Plasarea pe rețeaua de socializare a Administrația

unei instrucțiuni/unui algoritm pe pași
simpli pentru o comunicare asertiva.

Susținerea și încurajarea copiilor să Administrația

dezvolte interes pentru învățarea în afara gimnaziului,
7 școlii. în continuu cadrele
didactice,
părinții

Oferirea de oportunități pentru alegerea

individuală cu referire la ce dorește să
studieze (orele opționale, de cerc, secții

8 sportive, voluntariat).
mai - august
Cadrele
didactice
Discuții individuale sau în grupuri mici
cu copiii și părinții înainte de începutul
anului școlar.

50
Resurse:

1. Indexul incluziunii: dezvoltarea procesului de învățare și participare în

școli, Tony Booth și Mel Ainscow,
https://ccfmoldova.org/new/wp-content/uploads/2021/12/Index-
EI_2019-SAIT.pdf

2. Set de instrumente în sprijinul unui proces participativ de învățare.

Realizat în baza Indexului incluziunii, www.aliantacf.md/publicații

3. Ordinul 581 din 23.06.2020 al MECC Cu privire la aprobarea Metodologiei

de evaluare a instituțiilor de învățământ general și Metodologiei de
evaluare a cadrelor de conducere.
https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_581_23_06_2020_aprobare_
metodologii_ig_cc.pdf

4. Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar și

secundar general din perspectiva școlii prietenoase copilului,
https://www.anacec.md/files/Metodologia_de_evaluare_a_
institu%C8%9Biilor_%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt_
general.pdf
 GHID DE BUNE PRACTICI
ÎN APLICAREA
INDEXULUI INCLUZIUNII