Maria Montessori

1870-1952
Student: Pisica Stefania

Disciplina: Pedagogii alternative.

Aplicații în educația timpurie

Profesor: Conf. Dr. Diana Csorba

Maria Montessori

Medic și pedagog italian

care a dezvoltat o
metodă specială de
educare a copiilor de
educatie timpurie
Si-a concentrat atenția și metodele
educaționale asupra copiilor cu deficiențe
mintale. Principiul de bază este auto-
educarea şi aplicarea celor învăţate direct,
nemediat.
Finalitatile educationale
Maria Montessori a dorit o schimbare în
educația copiilor. Această schimbare a
presupus permiterea dezvoltării personalității
copiilor prin efort propriu şi învățare
graduală, prin explorare proprie şi
descoperire a realității înconjurătoare.
 Conceptia pedagogica
 Metoda propusa de pedagogul italian se fundamenteaza
pe ideea asigurarii unui mediu organizat, in care copilul va fi
lasat sa se desfasoare liber in concordanta cu dorintele si
interesele lui naturale. La ea, libertatea devine efectiv o
componenta a metodei de educatie.
Metoda Montessori porneste de la premisa: copilul vine pe
lume echipat cu tot ceea ce are nevoie pentru a supravetui,
iar rolul adultului este de a fi ghidul copilului in aceasta
aventura a cunoasterii. Adultul trebuie sa observe si sa
inteleaga copilul, sa fie langa el in mod empatic si sa ii
permita sa faca propriile sale alegeri.
In aceasta metoda, copilul este cel care direcţionează actul
educativ, educatorul este facilitator în procesul de învăţare
iar mediul este conceput special pentru a ajuta copilul să
înveţe și să-și dezvolte potențialul lui spiritual, emoțional, fizic
și intelectual.
 Valorile Montessori
In alternativa Montessori
se respecta
personalitatea
si indepedenta
copilului, sunt
respectate legile
naturale de dezvoltare a
spiritului uman si se

asigura dezvoltarea copilului din punct de vedere

fizic, intelectual, emotional si spiritual
 Copilul in viziunea Montessori
 In viziunea Mariei
Montessori, copilul este
"fiinta divina, dar
neinteleasa“ si ar trebui "sa
nu-i educam pe copiii nostri
pentru ziua de azi. Aceasta
lume nu va mai exista cand
ei vor fi mari si nimic nu ne
permite sa stim cum va fi
lumea lor. Atunci sa-i invatam
In educatia Montessori, copilul sa se adapteze’’. A dezvoltat
are libertatea sa decida: ideea ca fiecare copil se
ce sa invete, cu cine sa invete, naşte cu un potenţial unic ce
unde sa invete si cat timp sa trebuie valorificat, copilul
invete. nefiind doar un “vas gol” care
aşteaptă să fie umplut.
Conceptia despre profesor
Observator
 Model
 Facilitator
 Manager
Profesorul este mai mult un ghid care îi îndrumă pe
copii, lasându-le libertatea de a învăța singuri. Rolul
său este de a stimula activitatea acestora, arătându-
le cum să folosească obiectele. Lecțiile care sunt
predate sunt alese în funcție de nevoile copiilor și
ele se pot schimba pe parcurs în funcție de evoluția
acestora. Profesorul nu intervine în activitatea unui
elev, decât atunci când acesta are nevoie de ajutor
sau îi deranjează pe ceilalți.
 Mediul educational
• Mediul este ordonat.
Fiecare lucru are un
loc al lui unde poate
fi gasit in
permanenta.
• Mediul este placut,
atragator si imbietor.
• Mobilierul este facut
•Interesele copiilor determina programul (ca pe masura copilului
pentru ca acesta sa
structura si continut)
aiba suficienta
•Clasa este impartita pe mai multe arii: libertate de miscare.
Limbaj, Arta, Muzica si Miscare, Senzorial, • Copilul poate
Coordonare Ochi-Maini si multa Viata reincepe sau repeta
Practica, incluzand aici Ingrijire Personala o activitate
(spalarea pe maini, suflarea nasului, • Este incurajat sa-si
pieptanat, curatarea pantofilor), Ingrijirea rafineze gesturile
Mediului (spalarea mesei, stergerea prafului, prin atitudini de
udarea plantelor, spalarea vaselor, a politete si de
geamului, aranjarea florilor etc) Gratie si curtoazie.
Curtoazie, Pregatirea Hranei. • .
Cele mai importante principii
in Montessori
1. Mintea absorbanta si perioadele senzitive: a observat ca
mintea unui copil absoarbe ca un burete informatiile din
mediu fiind diferita de cea a unui adult, deoarece are
capacitatea de a absorbi, fara efort si oboseala, toate
aspectele mediului fizic, emotional, social, spiritual, etc. De
asemenea, exista anumite perioade in care copilul poate
asimila mai usor anumite informatii sau are un interes crescut
fata de un lucru, ca de exemplu perioada sensitiva pentru
ordine (18 luni-2 ani), miscare (0-4 ani), limbaj (0-6 ani),
gratie si curtoazie (2-6 ani) – acestea difera de la copil la
copil.
2. Observarea preocuparilor si intereselor copilului:
Montessori spunea ca trebuie mai intai sa observam copilul,
pentru a intelege ce anume ii face placere, ce il stimuleaza si
care sunt nevoile lui. Pe urma, sa incercam sa tinem cont cat
mai mult cu putinta de aceste aspecte.
3. Organizeaza mediul inconjurator:
Dupa Montessori, educatia este un proces natural si se
realizeaza prin propria experimentare a mediului inconjurator.
Tocmai de aceea, este foarte important sa organizam mediul
copilului astfel incat sa aiba acces la o diversitate de
materiale de interes in dezvoltarea sa, iar ordinea este
esentiala, pentru ca un mediu organizat sustine dezvoltarea
inteligentei si a unei gandiri organizate. Pereţii sunt coloraţi
într-o culoare neutră si rafturile păstrează materialele la
nivelul copiilor.

4. Controlul erorii: Aceasta a descoperit că, dacă le oferim

oportunitate, copiii învaţă mai repede corectându-şi singuri
greşelile, decât dacă au în preajma lor un adult care să îi corecteze.
În felul acesta le dăm posibilitatea să se autocorecteze. Controlul
erorii ajută copilul să îşi dezvolte încrederea în a lua decizii şi în
propriile abilităţi. Autocorectarea ofera copiilor posibilitatea de a
practica abilităţi motorii fine şi coordonări diverse .
5. Deprinderea de viata practica: Montessori a
observat că prin intermediul exerciţiilor de viaţă practică,
copiii îşi dezvoltă deprinderi motorii fine şi coordonare.
În felul acesta, ei îşi dezvoltă încrederea în propriile
abilităţi, independenta şi convieţuirea în comunitate
alături de ceilalţi membri ai acesteia. Deprinderile de
viaţă practică includ activităţi în care copiii învaţă să aibă
grijă faţă de mediu şi de propria persoană.

Multe din activităţile Montessori implica mânuirea

materialelor cu cele trei degete cu care se va face
scrierea. Lustruirea oglinzii, spălarea mesei, turnarea,
sortarea sunt activităţi, care le solicită memoria logică şi
musculatura fină, atât de importante pentru deprinderile
viitoare de învăţare a scrisului, cititului, abstractizării.
 Pedeapsa/recompensa in
educatie
• Educatorul Montessori nu pedepseşte copiii niciodată dar
nici nu le oferă recompense.
• Montessori numeste pedeapsa si recompensa
“instrumentele sclaviei sufletesti”. Ea consideră că
singura recompensă de care are nevoie un copil este
cea provenită din mulţumirea de sine. Copiii trebuie
invatati ca premiul consta, de fapt, in sentimentul de
implinire atunci cand au reusit sa invete un lucru sau sa
realizeze o sarcina. În cazul în care un copil îi
deranjează pe colegii lui sau se comportă într-un mod
care afectează armonia şi ordinea din clasă, acesta va fi
luat de către educator şi dus într-un loc retras de ceilalţi
copii.
 Bibliografie
https://montessori-iasi.ro/conceptul-montessori/filozofia-montess
ori/

https://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/dezvoltare/Metoda-Montessori
-sau-cum-dezvoltam-capacitatea-copilului-de-a-invata-a8656.htm
l#Ce_reprezinta_metoda_Montessori

https://jucarii-vorbarete.ro/cum-sa-aplici-principiile-montessori-in-
educatia-copilului-tau/

Constantin Cucos, Istoria pedagogiei. Idei si doctrine pedagogice

fundamentale, ed.Polirom, Bucuresti 2017.