Universitatea Titu Maiorescu

Facultatea de Psihologie

Anul II, ID
Disciplina: Psihologia sănătății
Lect.univ.dr. Carmen Răpițeanu

Influenţa factorilor psihocomportamentali asupra bolilor

Tipul A de comportament

Autor: Candrea Andreea

Grupa 1
 Începând din 1959, cu Friedman și Rosenman (doi cardiologi americani), continuând
cu Western Collaborative Group Study în 1974, numeroase studii au dovedit conexiunea certă
dintre factorii psihocomportamentali și anumite afecțiuni cardiace.
Medicii cardiologi Meyer Friedman şi Ray Rosenman au observat o serie de diferențe
în evoluția afecțiunilor de care sufereau pacienții, ce nu puteau fi exprimate în totalitate prin
acțiunea factorilor biologici sau ereditari. Cei doi cercetători au descoperit că scaunele din sala
de așteptare a cabinetului lor prezentau semne de uzură neuniformă, vizibile exclusiv pe
marginea din faţă şi pe braţele scaunelor. Faptul sugera un comportament agitat din partea unor
pacienţi care ajungeau să stea efectiv pe margine. Cei care stăteau " pe marginea scaunului "
au fost denumiţi " personalităţi de tip A " , fiind presupusă o anumită conexiune între acest tip
de comportament şi incidenţa bolilor de inimă (Macarie, 2014).
Există opinii care susţin că unele persoane sunt mai predispuse decât altele să dezvolte
anumite boli. Instalarea anumitor boli precum cancerul sau bolile coronariene este determinată
de un număr de factori printre care şi predispoziţia genetică. În absenţa predictorilor majori
precum prezenţa unei astfel de boli la predecesori, caracteristicile personalităţii au un rol
deosebit de important. Howard Friedman demonstrează că strategiile maladaptative de coping
în confruntarea cu stresul, exprimarea cronică a emoţiilor negative şi sărăcia relaţiilor sociale
joacă un rol important în dezvoltarea bolilor şi îngreunarea însănătoşirii după boli. Depresia,
ostilitatea, furia şi dispreţul s-au dovedit asociate cu o morbiditate mai crescută. Trebuie însă
clarificat faptul că emoţiile negative sunt nu doar precursori ai bolilor, ci şi consecinţe ale
acestora. Aceste asocieri se explică prin faptul că cele dintâi tind să dezvolte un sistem imunitar
compromis care nu poate face faţă bine agenţilor infecţioşi şi celulelor tumorale (Hendreș,
2017).
Cercetările în domeniul sănătății au constatat că anumite dimensiuni ale personalităţii
sunt asociate cu o sănătate precară și longevitate redusă, în timp ce altele sunt legate de o stare
de sănătate bună și de o durată de viață crescută. Dincolo de implicațiile din domeniul sănătății,
interesul pentru comporatementele de tip A a fost semnificativ, el fiind studiat în diverse arii
de cercetare ale personalitățiii, psihologiei sociale sau psihologiei organizaționale. Patternul de
tip A a fost pentru prima oară descris în 1959 de către cardiologii americani Meyer Friedman
și Ray Rosenman. Aceștia investigau la pacienți o serie de factori de risc tradiționali în etiologia
bolilor coronariene, cum ar fi comportamentul alimentar, fumatul, hipertensiunea arterială etc.
Pe parcurs, au remarcat o serie de caracteristici la majoritatea pacienților cu afecțiuni
coronariene care care păreau să constituie trăsături sau un pattern comportamental specific la

2
pacienții tineri de sex masculin cu boală cardiacă ischemică (BCI) - graba permanentă, o luptă
neîntreruptă cu limitele timpului în sine și o obsesie a timpului

Tipul psihocomportamental A- definiție

Medicii internişti Ray Friedman şi Mayer Rosenman au observat pentru prima dată în
1959 o frecvenţă mare a bolilor coronariene la persoane care se manifestau ca fiind foarte
grăbite (trăind cu sentimentul de presiune a timpului) şi care dădeau dovadă de ostilitate uşor
de activat. Ei au denumit această conduită, tip A de comportament (Type A Behavior Pattern -
TABP). Studii ulterioare au arătat că persoanele sănătoase cu aceste manifestări
comportamentale ajungeau să facă mai târziu cardiopatii ischemice mult mai frecvent decât cei
care nu prezentau simptomele tipului A comportamental. (Hendreș, 2017)
Tipul A de comportament a fost definit ca un complex acţiune-emoţie, implicând
dispoziţii comportamentale precum ambiţia, agresivitatea, competitivitatea, impacienţa,
comportamente specific precum tensiunea musculară, alerta, stilul vocal rapid şi emfatic,
activităţi realizate într-un ritm accelerat şi răspunsuri emoţionale precum iritarea, ostilitatea,
potenţialul crescut pentru furie. Tipul B de comportament a fost conceput ca lipsa însuşirilor
specifice tipului A şi se caracterizează aşadar prin lipsa senzaţiei de presiune a timpului, a
impacienţei, a ostilităţii.
Friedman arată că sunt susceptibili de îmbolnăviri coronariene acei indivizi angajaţi
într-o luptă relativ cronică pentru a obţine un număr nesfârşit de lucruri vag definite, în cel mai
scurt timp, eventual împotriva eforturilor potrivnice ale altor persoane, din acelaşi mediu.
Principala dimensiune, arată Friedman, de-a lungul căreia variază tipul A, respectiv B, de
comportament este susceptibilitatea/vulnerabilitatea pentru îmbolnăviri coronariene. El descrie
tipul B ca fiind propriu acelora care manifestă calm, relaxare, satisfacţie, un stil de viaţă liniştit.
Friedman și Rosenman au descoperit accidental tipul psihocomportamental A după ce
și-au dat seama că scaunele de așteptare au trebuit să fie schimbate mult mai repede decât se
anticipase. Spre deosebire de majoritatea pacienților, care așteaptau cu răbdare, pacienții cu
boală cardiacă erau foarte agitați în sala de așteptare. Friedman și Rosenman au etichetat acest
tip de personalitate de tip psihocomportamental A.
Rosenman, Friedman & Jenkins (1974) (Săndulescu, 2017) au pus în legătură
apartenenţa la acest tip de personalitate cu predispoziţia spre boli cardiovasculare, prin
suprasolicitarea compartimentelor psihice motivaţional, voliţional, afectiv şi cognitiv, mai ales

3
dacă aceasta este coroborată cu nerespectarea unui regim de viaţă sanogenetic sau cu o
vulnerabilitate înnăscută de organ.
Mayer Friedman arată că tipul A de comportament (TAC) se caracterizează deopotrivă
prin componente evidente/deschise şi componente mascate. Componenta mascată despre care
el crede că este factorul determinant, responsabil pentru declanşarea şi menţinerea TAC, este
insecuritatea, insuficienţa stimei de sine. Cea mai frecvent observată componentă deschisă a
TAC este presiunea timpului (impacienţa). Adesea, presiunea timpului este atât de intensă,
încât creează şi susţine un sentiment cronic de iritare sau exasperare. Cea de-a doua manifestare
comportamentală deschisă a TAC este ostilitatea. Ea poate fi amorsata de incidente mărunte în
cazul acestor oameni.

Elemente caracteristice:
 Ostilitatea si agresivitatea
 Sentimentul urgenţei si nerăbdarea’;
 Competitivitatea;
 Nevoia puternică de acumulare („workaholic”);
 Unele simptome fizice care sunt o consecinţă a stressului acumulat.
Agresivitatea persoanelor care aparţin acestui tip psihocomportamental poate fi de
natură cognitivă, verbală, comportamentală (Săndulescu, 2017).
Unii cercetători au criticat modelul tipului A, din perspectiva a doua direcţii:
 Nu s-ar constitui intr-un pattern coerent;
 Nu este un predictor infailibil al bolilor cardiovasculare.
După alţi autori, nu toate trăsăturile tipului A se corelează cu riscul pentru afecţiunile
cardiovasculare, ci în principal ostilitatea (Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, 2017).
La tipul A de personalitate se încadrează pacienți cu diferite tipuri de personalitate
(coleric, isteric, psihastenic, paranoid etc.), dar care au în comun același tip de comportament
psihosocial raportat la scopurile pe care le au și la relațiile cu cei din jur - comportament
sintetizat de Friedman și Rosenman drept un complex specific emoție-acțiune, care îi determină
pe acești indivizi să se implice într-o luptă cronică, cu scopul de a obține cât mai multe într-un
interval de timp cât mai scurt și, când este cazul, să devină agresivi. (Iamandescu I.B., 2015)
Trăsăturile de bază ale persoanelor din tipul A sunt: competitivitate
excesivă, ambiție, neliniște, perfecționism, agresivitate, vorbire rapidă. Foarte ambițioase
din punct de vedere profesional, își iau sarcini complexe, se implică în mai multe activități

4
simultan, au o permanentă dorință de autodepășire, tinzând spre poziții înalte în carieră sau
societate, chiar cu prețul unor conflicte/lupte în care se implică și în care dau dovadă de
agresivitate. Au un înalt spirit autocritic, dar nu tolerează nici greșelile colegilor sau ale
angajaților, fiind foarte rigizi în muncă. Sunt perfecționiști, astfel că petrec un număr mare de
ore la serviciu, unde se suprasolicită fizic și psihic, atribuindu-li-se termenul de „workaholic”
(Badea, 2015).
În sfera emoțională, aceste persoane au două sentimente dominante:
 sentimentul competiției, ce determină comportamentul profesional descris mai
sus și
 sentimentul urgenței: sunt permanent în criză de timp, nu au răbdare să
mănânce normal, să comunice normal (întrerup interlocutorul sau îl grăbesc), nu își permit să
se relaxeze sau să meargă în concediu (consideră că e pierdere de timp), dar au și alte
caracteristici afective: anxietate, insecuritate, iritabilitate.
O altă trăsătură de caracter este ostilitatea, pe care o manifestă mai ales în plan cognitiv
(furie, gânduri dușmănoase, dispreț, supărare,), dar și în plan comportamental, uneori prin
agresivitate verbală sau fizică (Iamandescu I.B., 2015).
Acești indivizi sunt permanent nemulțumiți de propria persoană.
Aspect fizic
Sentimentele negative descrise pot determina uneori semne fizice pe care medicul le
poate observa în timpul consultației: încruntat, preocupat, congestionat, dinți încleștați, buze
subțiate, pleoape superioare retractate. Un semn foarte important este transpirația excesivă la
nivelul feței și palmelor, care poate fi expresia somatică a anxietății sau a iritabilității.
Stil de viață
Persoanele care aparțin tipului A au, în general, un stil de viață sedentar, un regim
alimentar nesănătos, dezorganizat, majoritatea sunt fumători.
Aspecte biologice
Sentimentele negative, tipul de comportament descris, precum și starea permanentă de
alertă și stres în care trăiesc au următoarele consecințe biologice:
 hiperreactivitate simpatoadrenergică, cu eliberare crescută de adrenalină,
noradrenalină, ce determină creșterea frecvenței cardiace, vasoconstricție și creșterea tensiunii
arteriale, dar și creșterea consumului de oxigen la nivelul endoteliului vascular, care devine cu
timpul ateromatos.
 nivel crescut al lipidelor plasmatice (colesterol total, LDL colesterol și raport
LDL colesterol/HDL colesterol), ce variază în funcție de sex (conform unui studiu efectuat pe
5
ambele sexe, niveluri crescute ale lipidelor în sânge la tipul psihocomportamental A s-au găsit
doar la subiecții bărbați, iar la femei, doar la cele care aveau în îngrijire copii la domiciliu și își
reprimau furia) (Săndulescu, 2017);
 alți autori și alte studii au arătat asocierea tipului comportamental A cu
hipersecreție de insulină după administrarea de glucoză și niveluri crescute de testosteron și
ACTH (hormon adrenocorticotrop), toate acestea crescând riscul apariției diabetului zaharat,
obezității și ateromatozei (McLeod, 2017).

Încadrarea în tipul A
Un grup de experți a elaborat, în 1995, un set de criterii diagnostice pentru încadrarea
unui individ în tipul psihocomportamental A (Diagnostic Criteria for Psychosomatic Research
- DCPR ) (Săndulescu, 2017):
I. Cel puțin 5 din următoarele 9 criterii să fie prezente:
1. Implicarea excesivă în muncă a subiectului, care se consideră foarte responsabil în
respectarea termenelor-limită.
2. Nevoia acută de timp, sentimentul permanent al urgenței privind sarcinile care
trebuie îndeplinite cât mai repede.
3. Vorbire rapidă, mișcări corporale bruște (mâini, brațe), facies încordat - vizibile când
interacționăm cu respectiva persoană.
4. Ostilitate și cinism, ce se pot transforma în agresivitate când se simt presați de timp.
5. Iritabilitate, nervozitate manifestată constant în viața zilnică.
6. Tendința de a accelera activitățile fizice (merg repede, fac mai multe activități în
același timp).
7. Tendința de a accelera activitățile mentale (mintea preocupată de mai multe gânduri
și idei în același timp).
8. Nivel înalt al dorinței de realizare și validare (din partea celorlalți).
9. Grad înalt de competitivitate.
II. Comportamentul respectiv provoacă (prin reacții de răspuns la stres) exacerbarea
simptomelor unei afecțiuni medicale (palpitații, transpirații, mialgii, tulburări
gastrointestinale).
Pacientul poate fi încadrat în tipul A dacă întrunește cumulativ criteriile de la ambele
puncte (I și II ).
Întrebări pe care le poate adresa medicul pacientului pentru încadrarea în tipul A:

6
 A. 1. Rămâneți des peste program pentru a finaliza anumite activități cu termen-limită
în legătură cu care vă simțiți foarte responsabil?
2. Aveți des un sentiment puternic de urgență în legătură cu îndeplinirea sarcinilor de
serviciu sau a unor activități începute sau neîncepute?
3. Pacientul are o vorbire rapidă, mișcări corporale bruște sau mușchi faciali tensionați?
4. Când vă simțiți presat de timp, deveniți agresiv cu cei din jurul dumneavoastră?
5. Vă simțiți des iritat/nervos?
6. Aveți des tendința de a merge/mișca/acționa/gesticula foarte rapid?
7. Simțiți că aveți multe idei/gânduri în același timp?
8. Sunteți foarte ambițios în muncă, vă doriți să aveți realizări și mai multă recunoaștere
decât ceilalți?
9. Vă simțiți în competiție cu colegii dumneavoastră?
B. Aveți simptome fizice cum ar fi: palpitații, transpirații, mialgii, dureri de stomac sau
simptome intestinale?

Concluzii
Factorii psihocomportamentali, stilul de viață și modificările biologice produse de
aceștia fac ca tipul psihocomportamental A să fie considerat factor de risc pentru apariția și
evoluția unor boli cardiovasculare (boala coronariană ischemică, HTA).
Însă tipul A nu este un factor de risc strict specific pentru bolile cardiovasculare, ci
poate favoriza apariția și a altor boli psihosomatice, cum ar fi: ulcer gastric și duodenal, diabet
zaharat, aritmii psihogene etc.
Cercetări ulterioare au arătat că, în cadrul tipului psihocomportamental A, două
componente au cel mai mare impact negativ coronarian:
 ostilitatea - predictivă pentru debutul infarctului miocardic și/sau decesul
datorat acestuia;
 furia interiorizată - implicată în apariția infarctului miocardic la pacienții
hipertensivi care fac parte din tipul A.

7
 Biografie
Badea, M. (2015). Tipurile psihocomportamentale și asocierea cu anumite afecţiuni. Preluat de pe
www.ROmedic.ro.

Hendreș, D. M. (2017). Psihologia sănătății. Iași: Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Universitatea Alexandru Iona Cuza din Iași.

Iamandescu I.B., S. C. (2015). Psihocardiologie – cap. III. B. Factori psihocomportamentali de risc

specifici pentru BCV. București: Ed. ALL.

Macarie, G. F. (2014). TIPUL A ȘI TIPUL B DE COMPORTAMENT. Preluat de pe

https://www.researchgate.net/publication/308889267_TIPUL_A_SI_TIPUL_B_DE_COMPORT
AMENT

McLeod, S. (2017). Type A Personality. Preluat de pe https://www.simplypsychology.org/personality-

a.html

Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, C. U.-V. (2017). Științele comportamentului uman, Note de curs;
Volumul 1: Bazele psihosociale ale comportamentului. Editura Universitară Carol Davil.

Săndulescu, C. (2017). Influenţa factorilor psihocomportamentali asupra bolilor cardiovasculare și

abordarea lor în practica medicală. Preluat de pe https://www.medichub.ro/reviste/medic-
ro/influenta-factorilor-psihocomportamentali-asupra-bolilor-cardiovasculare-si-abordarea-
lor-in-practica-medicala-id-1049-cmsid-51