Sunteți pe pagina 1din 8

Colocviu

PSIHOLOGIA TRANSPORTURILOR
AGRESIVITATEA N TRAFIC

Datorita numeroaselor implicatii pe care le are in aria sociala, agresivitatea este unul
dintre conceptele studiate in multe dintre ramurile psihologiei si anume psihologia personalitatii,
psihologia transporturilor, psihologia clnica, etc..
Agresivitatea poate fi vazuta din doua perspective, pe de o parte referindu-se la aspectele
comportamentale si atitudinile ostile, iar cealalta punand accent pe tendinta crnica de a descarca
emotii puternice cum ar fi mania sau furia (Cretu, 2012).
Agresivitatea oamenilor este una dintre cele mai importante cauze a multora dintre
tragediile si dezastrele care se intampla in societate. Dorindu-se intelegerea acestui fenomen,
multi cercetatori si oameni de stiinta l-au studiat mai in detaliu si au ajuns la concluzia ca in cele
mai multe dintre cazuri este inteles gresit si considera ca exista o diferenta clara intre agresivitate
si violenta, agresivitatea avand doua mari caracteristici principale si anume: intentia autorului de
a provoca daune si suferinta, respectiv intentia tintei de a evita implicarea intr-un astfel de
comportament. Prin urmare, actul agresiv este produsul final al unor actiuni deliberate, iar orice
activitate care provoaca suferinta intr-un mod accidental nu poate fi inclus in aceasta categorie
(Chraif & Aniei, 2013).
Bushman si Anderson (2001) identifica mai multe tipuri de agresivitate si anume:
agresivitatea ostila, agresivitatea instrumentala, agresivitatea fizica, agresivitatea verbala,
agresivitatea directa si cea indirecta.
Dupa cum mentioneaza Chraif & Aniei (2013), Bushman si Anderson (2001) prezinta
cinci teorii si modele de dezvoltare a comportamentelor agresive:
1

2
3
4

Teoria congnitiva a agresivitatii sustine ca aparitia afectelor si emotiilor negative sunt


produse de anumiti factori neplacuti (ex.: temperaturile extrem de ridicate, provocarile,
mirosurile neplacute, zgomotele puternice, provocarile, etc.) Odata aparute, acestea
activeaza anumite trairi care se asociaza cu tendintele fight or flight. Raspunsul la
aceasta tendinta da nastere furiei, care, de cele mai multe ori provoaca comportamente
agresive.
Teoria invatarii sociale a agresivitatii explica faptul ca asa cum noi, oamenii invatam
prin experientele personale sau prin observarea celorlalti anumite comportamente sociale
mai complexe, in acelasi fel invatam si comportamentul agresiv.
Teoria scenariilor agresive presupune intergrarea scenariilor agresive, formandu-ne
patternuri comportamentale prin vizualizarea prin diferite moduri ( de exemplu massmedia) a acestora.
Teoria transferului de excitatie este explicata prin intelegerea pulsului de excitatie care se
transfera de la un eveniment la celalalt in cazul in care doua evenimente care provoaca
excitatie psihofiziologica se desfasoara la un interval scurt de timp. In cazul in care cel
de-al doilea eveniment provoaca furie, acel puls ramas de la primul eveniment va face
persoana si mai furioasa, alimentand comportamentul agresiv.
Teoria interactiunii sociale prezintacomportamentele agresive ca fiind provocate de
influentele sociale (Chraif & Aniei, 2013 apud Bushman & Anderson, 2001).

Agresivitatea in traficul rutier


Dupa cum spunem si mai sus, agresivitatea oamenilor este una dintre cele mai importante
cauze a multora dintre tragediile si dezastrele care se intampla in societate, iar cum aceasta se
desfasoara cu preponderenta in aria sociala, si in domeniul psihologiei transporturilor reprezinta
o problema larg dezbatuta.
Ricardo Martinez, administrator al National Highway Traffic Safety Administration
defineste agresivitatea la volan ca fiind comportamentul de a conduce care pune in pericol sau
este posibil sa puna in pericol oameni sau diferite proprietati (Aniei & Chraif, 2010).
Agresivitatea la volan apare in urma declansarii unor emotii negative, impartite in trei
categorii: nerabdarea si neatentia- insfera acestei prime categorii apar evenimente care provoaca
aparitia problemelor in trafic si anume trecerea pe culoarea rosie a semaforului, blocarea
intersectiilor neacordarea de prioritate, depasirea limitei de viteza, nesemnalizarea schimbarilor
care urmeaza a fi facute, oprirea cu zgomot, luarea pe scurtaturi si depasirea liniei continue;
senzatia de sufocare manifestata prininsulte, tipete, claxonarea repetitiva, blocarea benzii pe care
se poate depasii, apelarea la deferite gesturi neadecvate, etc. si furia si nervozitatea care produc
probleme in trafic datorita conducerii sub influenta alcoolului, conducerea cu viteza foarte mare,
detinerea unei arme (Aniei & Chraif, 2010).
In urma a numeroase cercetari cercetari, s-a ajuns la concluzia unanima ca agresivitatea
coreleaza semnificativ cu riscul de accident, iar persoanele care au raportat un comportament
agresiv au fost foarte aproape de a produce un accident. (Havrneanu, 2013)
Formele de manifestare ale acesteia in acest plan sunt urmatoarele: flashurile cu farurile,
claxonatul fara motiv,injuraturile, gesturile obscene, certurile, bataile sau scandarurile in mijlocul
strazii, conducerea cu viteza peste limita acceptata de catre lege, oprirea motorului intr-un mod
intentionat in plina strada, ofensarea participantilor la trafic, etc (Chraif & Aniei, 2013).
Cauze ale comportamentului agresiv la volan
Cel mai des aparute cauze prezentate de soferii care manifesta comportamente agresive la
volan sunt fie altercatiile aparute pentru un loc de parcare, fie cele aparute din incapatanarea
unora de a nu oferi prioritatea necesara sau utilizarea unor manevre facute cu intentia de a-i
deranja pe ceilalti (a taia calea cuiva, a conduce foarte incet, a da sonorul foarte tare in masina,
etc). Accidentele apar in urma manifestarilor unor soferi care cauta senzatii tari si schimba
vitezele fara a avea un motiv anume si partea cea mai rea este ca o fac fara a semnaliza, alteori
franeaza si accelereaza pentru a trai la mximum senzatia oferita, altii raman la semafor chiar
daca acesta arata culoarea verde doar pentru a-i enerva pe ceilalti participanti la trafic.
Comportamente specifice conducatorilor agresivi in trafic: conducerea vehiculelor foarte
aproape de alte masini, trecerea pe culoarea rosie a semaforului, claxonatul excesiv, fuga de la
locul faptei in cazul unor accidente, consumul de alcool sau alte substante care pot influenta intr.un mod negativ capacitatea de a conduce, conducerea fara centura de siguranta, abuzarea verbala

si fizica a participantilor la trafic, conducerea fara carnet in cazul in care acesta a fost suspendat
(Chraif & Aniei, 2013).
Factori care influenteaza agresivitatea la volan
Exista anumiti factori care au o influenta mare asupra comportamentului agresiv la volan,
iar dupa selectia facuta de Chraif & Aniei (2013), acestia sunt urmatorii:
Cresterea numarului de vehicule este unul dintre factorii cu mare impact asupra
agresivitatii desfasurate in timpul conducerii autovehiculelor. Multi dintre soferii tineri, mai ales
cei de sex masculin isi etaleaza noile achizitiisi incearca sa profite de atuurile acestora in
conditiile in care structura stradala nu permite intotdeauna acest lucru.
Zgomotul in trafic. Zgomotul provoaca o intensitate a starii de stres, de furie si in
general de emotii negative, ducand la o posibila declansare a comportamentului agresiv.
Temperatura din timpul verii . Temperaturile ridicate (peste 30 %) au un impact puternic
asupra organismului soferului prin provocarea unor reactii fiziologice si scaderea pragurilor
senzoriale. Astfel, soferul poate resimtii orice stimul vizual si auditiv ca fiind un factor stresor,
ceea ce in conditii de temperatura mai scazuta ar fi trecut neobservat.
Aglomeratia din marile orase. Cand soferii resimt densitatea ca fiind aglomeratie, se
amplifica comportamentul agresiv la volan.
Comportament de cautare a senzatiilor tari. Multi dintre soferi urca la volan pentru a
cauta senzatii tari caracterizate de adrenalina. Excesul de viteza, zig-zag-urile, depasirea pe
partea dreapta a autovehiculelor aflate pe partea carosabila, schimbarea brusca a directiei de
mers, nerespectarea semnelor de circulatie, manifestari excesive de tip verbal, ect, sunt cativa
dintre factorii care influenteaza comportamentul agresiv la volan, provocand accidente.
Furia soselelor si soferii cu tentinte criminale sau suicidale. Acest factor este caracterizat
de sofatul luat drept un sport extrem si nerespectarea niciunei reguli de circulatie, ceea ce este
foarte periculos, ca urmare este unul dintre factorii cu mare impact in ceea ce priveste
agresivitatea la volan.
Nivelul redus al sanctiunilor aplcate in traficul rutier. Comportamentul agresiv in trafic
si necenzurarea acestuia este o consecinta a aplicarii precare a legislatiei rutiere.
Impactul varstei si al diferentelor de sex. Studiile arata ca femeile sunt mult mai
responsabile si respecta intr-un procent mai mare regulile de circulatie fata de barbati, care tind
sa isi supraaprecieze calitatile de sofer.
Anonimatul. Rezultatele unor studii arata ca soferii care se bucura de anonimat, de
exemplu soferii care conduc manisi cu capota coborata spre deosebire de cei care conduc masini
decapotabile, au tendinta de a exprima in masura mult mai ridicata o conduita agresiva.
Identitatea jurudica a soferului, -factorul organizational-. Persoanele care conduc
autovehicule comerciale prezinta intr-o masura mult mai mare comportamente agresive la volan,
dupa cum arata studiile.

Presiunea timpului. Foarte multi dintre noi, atunci cand suntem presati de timp, avem
tendinta de a precipita lucrurile. Pe carosabil, acest lucru se manifesta prin excesul de viteza,
depasiri riscante, claxonat abuziv, etc. (Chraif & Aniei, 2013).
Soferi versus pietoni
Sofatul ne da ocazia sa acumulam o cantitate mare de stres si tensiune, fara a ne da insa si
posibilitatea de a ne descarca, ceea ce inseamna ca spre deosebire de mersul pe jos, la volan
probabilitatea de a ne manifesta agresiv este mai mare. In blocajul in trafic, de exemplu, suntem
limitati de un numar mare de factori in ceea ce priveste descarcarea tensiunilor nervoase, apare
sentimentul de frustrare atunci cand sursa blocajului nu este cunoscuta, trebuie sa respectam
limita de viteza, numarul de benzi, aglomeratia, suntem fortati sa acordam un grad mare de
inters miscarilor si comportamentelor unor straini, spre deosebire de mersul pe jos care este
limitat doar de capacitatile noastre fizice. Daca se produce un accident pe trotuar, de exemplu
daca ne lovim de o alta persoana, riscurile si consecintele sunt cu mult mai scazute decat daca am
fi avut un accident auto. (Aniei & Chraif, 2010).
Cercetatorul american Andrew Greene este de parere ca frustrarile din viata de zi cu zi
se aduna, iar defularea se produce la volanul masinii. Acolo persoanele carea u o viata stresanta,
si sunt sufocate de orele de program de la serviciu , se simt stapane pe situatie incalcand, din
rebeliune, regulile de circulatie (ibdem).
Chraif si Anitei (2010) explica faptul sofatul este o activitate care implica multe emotii
deoarece masina este privita ca o anexa a casei, ca o extensie a eului, ca o expresie a modului
propriu de a se percepe si a modului in care vrea sa fie vazut. Masina este o posesie pretioasa si
simbolica care este capabila sa provoace sentimente de ofensa personala si defensa teritoriala
atunci cand apare perceptia vreunei amenintari. Masina pare sa fie la limita granitei dintre
domeniul public si domeniul privat (Aniei & Chraif, 2010, p. 172).
Un studiu realizat de Mihai Aniei i Andra Dumitrache ( ) abordeaza problema
agresivitii prin prisma trasaturilor de personalitate. Scopul acestui studiu a fost de a testa relaia
dintre cei cinci factori de personalitate i condusul agresiv n trafic. Plecnd de la literatura de
specialitate s-a presupus c va exista o relaie semnificativ negativ ntre stabilitatea emoional,
deschiderea spre experien, agreabilitate, contiinciozitate i condusul agresiv i o relaie
semnificativ pozitiv ntre extraversie i condusul agresiv. Un numr 38 de participanti (ce
aveau permise de conducere, 18 de sex feminin i 20 de sex masculin. Participanii cu vrste
cuprinse ntre 20 i 32 ani au obinut licenele de conducere de cel puin doi ani nainte de testare
i conduceau n medie 17,000 mile anual, att n ora cat i pe drumuri naionale i autostrzi) au
completat chestionarul IPIP Big Five Markers i Aggressive driving behaviour test (AVIS)
din bateria de testare computerizat Vienna Test System. Ipotezele studiului au fost parial
susinute de rezultatele cercetrii. A existat o corelaie semnificativ negativ ntre
contiinciozitate i condusul agresiv n timp ce ntre extraversie, deschidere, agreabilitate i
condusul agresiv nu a existat nici o relaie semnificativ statistic. Cu privire la influena
personalitii asupra condusului agresiv, doar constiinciozitatea a fost un predictor semnificativ

al acestuia. In concluzie, aceast cercetare i-a atins scopul propus, evideniind legatura dintre
factorii de personalitate i comportamentul agresiv n trafic.
Un studiu asemanator a fost realizat in Serbia. Scopul principal al acestui studiu a fost de
a determina modul n care cei cinci factori de personalitate coreleaza cu comportamentul agresiv
n timpul conducerii. Ipoteza a fost aceea ca nevroza se coreleaz cu conducerea agresiva
indirect prin furie, n timp ce celelalte trsturi sunt legate direct de conducerea agresiva. n
analizele lor cercetatorii au controlat vrsta participanilor intervievai i experiena de
conducere; genul nu a fost un factor important i, ca atare, nu a fost controlat.
Analizele de regresie au artat c nevroza, agreabilitatea i contiinciozitatea sunt
predictori legati de conducerea agresiva si de furie. Relaia dintre nevroza si conducerea agresiva
este mediat de mnia conductorului auto, n timp ce agreabilitatea i contiinciozitatea au avut
atat relaii directe cat i indirecte cu comportamentul agresiv.
Un alt studiu realizat de Christine M. Wickens , Robert E. Mann , Gina Stoduto , Anca
Ialomiteanu si Reginald G. Smart arata ca predictorii conducerii aggressive auto-raportate si a
victimelor variaza in functie de varsta. Pe baza datelor de la un sondaj telefonic general al
populaiei efectuat din iulie 2002, pana in iunie 2005, trei grupuri de mecanici au fost examinati:
18-34 ani -(N = 1522), 35-54 ani -(N = 2726) , precum i 55 de ani sau mai mult (N = 1883).
Prevalena conducerii agresive in cursul anului trecut a fost mai mare pentru grupa de vrst cea
mai tanara (51%), urmata de grupul de vrst mijlocie (37%), iar apoi de grupul celor mai in
varsta (18%). Acelasi model de rezultate a fost gasit pentru prevalenta victimelor conducerii
agresive (54%, 47%, respectiv 31%,).
Intr-un articol de presa se relateaza:
Loviturile de ciocan in cap, amenintarile cu pistolul, injuraturile si gesturile vulgare sunt
deja la ordinea zilei, cel putin pe strazile Bucurestiului. De la formele mai usoare, ca flashurile,
claxoanele, injuraturile sau gesturile obscene la cele mai severe, ca certurile, scandalurile
sau bataile, agresivitatea trece prin terorizarea femeilor la volan sau a soferilor mai in varsta,
ura fata de motociclisti, solidaritatea violenta a taximetristilor implicati in incidente rutiere,
poluarea fonica facuta de motociclistii care aduc modificari la toba de esapament sau taxarea cu
maxima severitate a celei mai mici greseli comise de colegii de trafic.
Violenta poate deveni un catalizator al comportamentelor delincvente la volan. Fie ca
vorbim despre violenta verbala sau de cea fizica, ea se manifesta in trafic intr-o maniera mult
mai intensa. Studiile in acest domeniu au inceput din anii 1995 si s-au identificat elemente de
masurare a reactiilor violente a conducatorilor auto si impactul pe care il are acest fenomen, al
violentei la volan, respectiv scala DAS (Drivind Anger Scale). Dupa unii criminologi,
comportamentele agresive in trafic sunt conduite intentionate alimentate de furie sau de frustrare
si care pun in pericol pe ceilalti participanti la trafic, fie psihologic, fie fizic. Astfel, in SUA si
Anglia s-a observat ca automobilistii cu un scor ridicat pe scara DAS sunt implicati frecvent in
accidente de circulatie.

In 2008, Brigada Politiei Rutiere Bucuresti a incheiat 291 de procese-verbale


de contraventie pentru fapte de natura agresiva, dar numarul soferilor care se injura zi de zi in
trafic este mult mai mare, chiar daca, in conformitate cu noul Cod Rutier, injuraturile, gesturile
obscene, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare celorlalti participanti la trafic se pedepsesc
cu plata unei amenzi de la 315 la 700 de lei si 9 pana la 20 de puncte-amenda.
Conform statisticilor un sfert din ziua fiecarui sofer bucurestean se pierde in trafic; in
medie, fiecare locuitor al orasului petrece 3 ore si jumatate in masina; anual sunt inmatriculate
circa 130 mii de automobile noi in Bucuresti; in primele 10 luni ale anului 2008 au
fost inregistrate 1000 de accidente grave, in care si-au pierdut viata 117 persoane, au suferit
leziuni grave alte 944; in ultimii 17 ani 2800 de oameni au murit in accidente
de masina numai in Bucuresti, iar alti 15.000 au fost grav raniti.
Atunci n-ar trebui sa ne mire ca in Bucuresti, claxonul este atat de suprafolosit
incat devine aproape mai important decat frana sau volanul la o masina. De obicei acesta are trei
forme in functie de finalitatea scontata: pentru a exprima frustrarea legata de trafic in general (de
exemplu ambuteiaj), pentru a exprima supararea in legatura cu comportamentul unui anumit
partener de trafic (in mers, la semafor, in cazul in care este blocat drumul de un partener de
trafic) sau pentru a indica unui partener de trafic ca se asteapta o reactie de la el.
Insa preferatele soferilor romani sunt injuraturile. De departe, acestea sunt la mare pret,
indiferent de gen, indiferent de varsta. Lucru dovedit si de raspunsurile conducatorilor auto pe
care i-am intrebat cum se manifesta cand devin nervosi la volan: injur; incerc de multe ori
sa ma controlez, dar cand nesimtirea este atat de mare, incat imi este pusa si masina in
pericol, oricat as fi de calm imi ies din pepeni, ne-a declarat un conducator auto de 30 de ani,
posesor al permisului de conducere de 8 ani. Chiar si o tanara de 20 de ani se exteriorizeaza tot
atribuind cuvinte jignitoare celorlalti participanti la trafic...daca este provocata desigur:
ma enerveaza cumplit soferii care se baga in fata sau depasesc si pun frana in fata mea: o
alta categorie o reprezinta cei care nu asteapta sa apara culoarea verde la semafor ca sunt deja
cu mana pe claxon. Pentru ea este foarte valabil bancul: Ce este o nanosecunda? R: intervalul
de timp dintre momentul in care s-a aprins culoarea verde a semaforului si cel in care auzi
claxonul masinii din spatele tau.
Pe de alta parte, exista si soferi mai agresivi, care reactioneaza si fizic la provocarile din
trafic: injur, cobor dinmasina, uneori sunt foarte irascibil , insa nu pornesc eu scandalul, ci
doar raspund la reactiile altora. Asadar este de ajuns sa existe provocarea, pentru ca unii dintre
noi sa raspundem violent si chiar sa ne luam la bataie in mijlocul intersectiei. Nu putine sunt
cazurile in care s-au eliberat certificate medico-legale in urma cazurilor de violenta fizica,
emsiunile tv de tipul Jurnalului de la ora 5 stand marturie in acest sens. Uneori ne
intrebam daca nu chiar aceste programe, in care predomina violenta sunt cele care transmit
mesaje subliminale si ne instiga sa procedam la fel.
Unii psihologi gasesc drept explicatie a manifestarilor noastre din timpul condusului
faptul ca la volan nu ai posibilitatea de a intreba direct partenerii de trafic si nici
nu poti obtine un raspuns. Drept urmare claxonezi sau gesticulezi. Poti vedea, dar nu te poti face
auzit. In plus, stam in spatele celorlalte masini si, deci, si a conducatorilor acestora. De unde

rezulta o relatie de subordonare care nu ne face deloc placere. Acest mod este oarecum
contradictoriu cu maniera fireasca a comunicarii, cand iti privesti interlocutorul.
De
aici
curajul si nonsalanta cu
care conducatorii auto
se
exprima vulgar,
gesticuleaza sau adreseaza injurii partenerilor de trafic care ii deranjeaza intr-un fel sau altul. De
fapt interiorul masinii, scutul reprezentat de caroserie, incurajeaza autoexprimarea..., fie ea si
violenta.
Aurora Liiceanu, doctor in psihologie, expert in antropologie si psihologie sociala,
declara la un moment dat ca: "Agresivitatea este data si de conditiile de trafic, dar si de contextul
general al societatii. Avem o societate agresiva. Pe de alta parte, nu exista o educatie rutiera din
punctul de vedere al civilitatii. La scoala de soferi te invata lucruri tehnice, nu si cum
sa te comporti elegant. In general suntem prost crescuti, din multe puncte de vedere. Lipsa de
eleganta din comportamentul social si interpersonal se vede pe sosea".
Asadar, in conditiile de trafic actuale si a ritmului de viata pe
care il traim, este practic imposibil sa nu te enervezi in trafic. Cu toate
acestea trebuie
sa fim constienti de
riscurile
unui
comportament
agresiv, atat pe plan personal cat si legal. Poate fi mult mai usor sa prevenim
si sa aplanam situatiile conflictuale, decat sa ne stricam ziua, sa pierdem
timpul si ,eventual, sa ne alegem si cu o amenda sau mai rau, de partea
cealalta a baricadei, adica la spital (http://www.auto.ro/stiri/Agresivitatea-lavolan-te-costa-scump.html)

Bibliografie:

http://www.auto.ro/stiri/Agresivitatea-la-volan-te-costa-scump.html