Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem.

II

PERSONALITATEA CONDUCATORULUI AUTO SI

ASUMAREA RISCULUI IN TRAFIC

MARTINCA MADALINA CRISTINA

DAMOC (DUMITRIU) ALEXANDRA

1
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

1. Importanta si motivatia temei

Circa 95% din accidentele rutiere au ca principala cauza factorul uman. Dar cum
putem preveni aceste accidente si mai ales care este raportul dintre personalitatea
conducatorului auto si asumarea riscului? Cu siguranta atunci cand vorbim despre
factorul uman nu putem sa delimitam cu exactitate dimensiunile acestuia, ci intotdeauna
trebuie sa evaluam intregul context, plecand de la trasaturile de personalitate, contextul
social, credintele, miturile si valorile personale care au ca rezultat perceptia umana.
Prin urmare, ne-am propus sa analizam corelatia dintre factorii de personalitate
ale conducatorilor auto si producerea accidentelor. Mai exact, vrem sa constatam daca
putem spune ca cei cu un anumit tip de personalitate sunt mai predispusi spre implicarea
in accidente.
Concluzie: In urma studiilor efectuate rezulta ca factori de personalitate nu
coreleaza in mod direct cu riscul de accidente ci mai degraba acestea pot influenta
comportamentul riscant in trafic.
Totusi atunci cand se considera aceasta corelatie ar trebui sa tinem cont de o
multitudine de factori care ar putea fi cauza unui accident. Pe langa individ si
personalitatea sa, mai trebuie sa luam in seama contextul social si fondul psihologic
(stare emotionala, tulburari de personalitate), precum si raportarea individului la risc.
Ceea ce pentru unii este foarte riscant si periculos, pentru altii este o placere
„nevinovata” (ex. mersul pe motocicleta).

2. Delimitări conceptuale

2
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

2.1. Riscul

Ce este riscul?
Multi ar spune ca riscul reprezinta pericolul, sau o viitoare situatie grava, chiar
alarmanta. Nicklas Luhman, sociolog de origine germana, afirma ca riscul este o forma
generala prin care omul isi descrie viitorul. El precizeaza ca riscul nu corespunde prin
definitie cu conceptul de pericol.
Mai clar, prin pericol intelegem o conditie obiectiva in care un subiect se poate
afla, insa riscul reprezinta o conditie subiectiva, unde subiectivitatea este data de
perceptie.
Printre factorii care actioneaza asupra perceptiei enumeram: capacitatile,
abilitatile, cunostintele. Asupra tendintei de asumare a riscului actioneza diverse
variabile, precum stima de sine, nevoi personale, stari psihologice sau alte persoane.

2.2 Asumarea riscului

De-a lungul anilor au aparut diferite teorii in ceea ce priveste asumarea riscului.
Majoritatea afirma ca raportarea la risc este data de relatia dintre costuri-beneficii
(Theory of Cost-Benefit Analysis J. Dreze & N. Stern,Weber 1988). Astfel raportarea la
risc depinde de evaluarea subiectiva a acestuia, dar mai ales de contextul in care acesta
este prezent. Sunt situatii in care riscul are valori ridicate deoarece obiectivele
subiectului au prioritate in acel context, mai ales in relatia cu nevoile personale. Unii
autori afirma ca atitudinea fata de risc este o trasatura de personalitate (Weber, 1998).

3
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

Asumarea riscului are legatura directa cu factorii individuali, dispozitionali si

situationali (Havarneanu). Intr-un studiu HEXACO (Lee &Ashton 2004) s-a constatat
ca doar unele dimensiuni ale personalitatii pot angaja un individ intr-un comportament
riscant, iar cu cat individul evalueaza o situatie cu un grad mai ridicat de risc, cu atat
mai putin se va angaja intr-o activitate daca beneficiile sunt minime.

2.3. Factori de personalitate

Numeroase studii au aratat ca trasaturile de personalitate sunt in relatie directa cu

comportamentele riscante dar si cu perceptia riscului, insa au o relatie indirecta cu
accidentele.
Factori precum agresivitatea, furia, impulsivitatea, cautarea de senzatii tari,
prezinta in diferite cercetari valori ce nu poti fi trecute cu vederea.

2.4. Modelul Big Five

Testul Big Five constitue evaluarea celor cinci trasaturi de personalitatea

recunoscute la nivel international. Cei cinci factori descrisi sunt Deschirerea,
Constiinciozitatea Extraversia , Agreabilitatea si Neuroticismul
Numeroasele cercetari dezvoltate pe aceasta tema au adus rezultate contradictorii:
 Havarneanu - relatie semnificativa intre extraversiune, numarul de accidente
si abaterile de la normele rutiere;
 Shaw & Sichel (1971) - extraversiunea caracterizeaza conducatorii agresivi
 Wilson & Greensmit – nu constata nici o relatie intre extraversiune,
nevrozism si accidente
 Suspin – asociere intre introversiune si implicarea in coliziuni

4
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

 Loo (1979) - impulsivitatea in relatie cu riscul de conducere agresiva

 Lajunen (2001)- in general instabilitatea emotionala poate creste riscul si in
mod implicit cresterea numarului de accidente, crescand numarul de erori.

3. Riscul in raport cu personalitatea conducatorului auto

Cand vine vorba de cuantificarea riscului, oamenii de stiinta afirma ca riscul este
dat de relatia dintre probabilitatea ca un eveniment sa se intample si de gravitatea
acestuia, in legatura directa cu perceptia (Van der Pligt, 1996).
Unul dintre cele mai comune modele teoretice ale comportamentului de
conducere riscant este teoria riscului de homeostazie dezvoltat de Wilde (1978, 1994).
Această teorie este caracterizată de presupunerea unor componente subiective și
obiective ale percepției riscului. Wilde (1978, 1994) presupune că comportamentul de
asumare a riscului într-o situație de trafic rutier se formează în mod homeostatic printr-o
corelație între un grad de risc acceptat subiectiv (valoarea țintă a riscului) și o situație
obiectivă a traficului, pe baza unui raport cost-beneficiu. Astfel, modelul presupune că
oamenii acceptă o anumit risc în schimbul unui câștig preconizat, pe care acțiunile
intenționate par să le promite. Potrivit Wilde (1978, 1994), oamenii compară riscul real
al unei situații cu gradul de risc pe care sunt dispuși să îl accepte. Gradul de risc pe care
respondenții sunt dispuși să îl accepte se numește valoarea țintă a riscului. Dacă gradul
obiectiv de risc al unui respondent crește într-o situație în timpul unei manevre de
conducere, acesta își va adapta comportamentul de conducere în consecință, astfel încât
valoarea țintă a perceputului de rău să fie constantă. Wilde (1978, 1994) numește acest
principiu de homeostazie.

5
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

Honn (2002) afirma ca riscul este o functie determinata de relatia dintre

probabilitatea evenimentului si probabilitatea accidentului.

4. Studii

Numeroase cercetari au avut drept scop demonstrarea unei relatii intre

caracteristicile personalitatii si comportamentul persoanei in trafic. Inainte de toate, nu
trebuie asociata performanta la volan cu comportamentul in trafic. Astfel prima
componenta se bazeaza pe abilitati cognitive si motorii, iar cea de-a doua se bazeaza pe
stilul de conducere (Rothengatter si Huguenin, 2004).
Intr-un studiu desfasurat, Sumer (2002) testeaza un esantion de 295 de soferi
profesionisti, cerandu-le sa completeze un chestionar care cuprindea masuratori variate
ale factorilor de personalitate, comportamentul soferului si istoricul implicarii sale in
accidente. Rezultatele au aratat ca variabilele latente din contextul distal (ex. simptome
psihologice, cautarea de senzatii tari si agresivitate) au prezis macar unul dintre
elementele proximale ( ex. comportamente aberante, consumul de alcool si condusul cu
viteza) cu coeficienti relativ ridicati.
In timp ce comportamentul aberant al soferilor a indicat un efect direct al
implicarii in accidente, simptomele psihologice au indicat un efect indirect mediat de
catre comportamentul soferului.
Analizele urmatoare au dezvaluit ca factorii de personalitate au o legatura cu
accidentele din trafic datorita efectului pe care il au asupra stilului de condus, desi
coeficientii care preziceau implicarea in accidente erau relativ mai scazuti decat aceia
care preziceau comportamente si obiceiuri riscante de sofat.

6
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

Variabilele luate in considerare au fost: cautarea de senzatii tari, simptomele

psihologice (tulburari de personalitate) si agresivitatea.

Descrierea variabilelor:
Cautare de senzatii: este definita ca fiind o trasatura care descrie tendinta de a
cauta senzatii si experiente noi, intense, variate precum si dorinta de a-ti asuma riscuri
doar de dragul experientei. Este unul dintre cei mai studiati factori de personalitate in
zona sigurantei in trafic.

7
 Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

Conform modelului propus, aceasta variabila se asociaza puternic cu urmatorii

factori din contextul proximal: viteza ridicata, depasiri frecvente, schimbarea benzii,
incalcari ale regulilor de circulatie. Jonah (1977) spune ca aceasta variabila, cautarea de
senzatii influenteaza comportamentul soferului si consumul de alcool, care au legatura
cu rata crescuta a coliziunilor.
Simptome psihologice (tulburari de personalitate)
Cateva studii au urmarit rolul starii psihice in implicarea in accidente sau sofatul
riscant. S-a descoperit ca cei implicati in mai multe accidente, aveau devieri sociale,
comparativ cu cei neimplicati in accidente.
McDonald and Davey (1996) au descoperit ca raspandirea tulburarilor de
personalitate, in special cele cu tendinte antisociale sau ostile, se regaseau mai des la
victimele accidentelor decat restul populatiei. Contrar asteptarilor, cei anxiosi nu se
regaseau printre victimele accidentelor, desi stresul, un factor comun al acestor
tulburari, este corelat puternic cu implicarea in accidente.

Majoritatea studiilor sustin ideea ca oamenii agresivi sunt si soferi agresivi

(Lajunen and Parker, 2001). Sofatul agresiv este de asemenea asociat cu sentimente
precum furie, frustrare, evaluari ostile ale altor soferi, precum si condusul sub influenta
unor substante.
Sjoberg & Wahlberg (2002) au desfasurat o cercetare folosind ca predictori
trasaturile de personalitate. Au descoperit ca stabilitatea emotionala coreleaza pozitiv
moderat cu riscul, celelalte corelatii au fost negative.
Deffenbacher impreuna cu alti cercetatori introduce conceptul de „furie” precum
trasatura de personalitate, ba mai mult aceasta insotita de emotii negative coreleaza cu
manifestari periculoase(Dahlen, Martin, Ragan si Kuhlman,2005).

Fig. 2.
8
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

4.1.Identificarea clusterelor de personalitate ale soferilor si examinarea

diferentelor dintre convingerile legate de siguranta in trafic.

Un studiu desfasurat in Norvegia si-a propus identificarea subtipurilor de

personalitate ale conducatorilor auto si investigarea subtipurilor gasite in cadrul
esantionului. (Trond Nordfjærn & Torbjørn Rundmo).
Alte studii efectuate pe acesta tema s-au concentrat asupra examinarii unei
singure categorii de varsta, cea a tinerilor, dar aceasta cercetare a examinat un esantion
(N= 1731) cu o paleta mare de varste, si s-a concentrat pe factorii de personalitate legati
de siguranta traficului rutier.
De exemplu, Windsor si colab.(2008) au constat o corelatie pozitiva intre
cresterea controlului perceput (nivelurile de control personal pe care oamenii il percep
cand isi conduc propria masina) si un sofer care are comportamente riscante. Mai mult,
studiile au aratat ca ingrijorarea, teama legata de accidentele rutiere ar putea reduce
comportamentul riscant (Rundmo Moen 2006).

9
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

Rezultatele gasite au fost:

Grupul 1: scoruri medii-mici la cautarea de senzatii tari si nerespectarea regulilor cu
anxietate ridicata. Este posibil ca acest grup sa fie mai preventiv in situatii de risc si
sa se comporte cu atentie in trafic, prezentand convingeri sigure privind siguranta in
trafic.
Grupul 2: Scoruri mari la cautarea de senzatii tari, nerespectarea regulilor si
anxietate. Combinatia dintre nerespectarea regulilor de circulatie si cautarea de
senzatii reflecta dorinta de a-si asuma riscuri si de incalca norme pentru a obtine
obiective sociale, dar scorurile mari la anxietate poate modera tendinta de a se
angaja in comportamente riscante.
Grupul 3: Scoruri medii scazute la cele trei trasaturi ar putea reflecta indivizii stabili
emotional, care reprezinta un grup cu risc scazut in traficul rutier.
Grupul 4: Scor mare la cautarea de senzatii tari, scor scazut la nerespectarea
regulilor si anxietate. Acesti indivizi au fost identificati precum cei care provoaca
situatii de risc in traficul rutier. Deoarece combinatia de cautare de senzatii si
nerespectarea regulilor impreuna cu anxietate scazuta reflecta teama scazuta fata de
risc, iresponsabilitatea, calmul si entuziasmul.
Mamele si tinerii au avut tendinta sa apartina categoriei care se identifica cu
cautarea de senzatii ridicate, iar nerespectarea normelor si anxietate cu nivel scazut.

10
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

5. Statistici

Statistici preliminare pe tara in 2016[1]

2015 - 2016[
2010 2015 2016 2010 - 2016
2]

Belgia 77 65 56 -13% -24%

Bulgaria 105 98 99 0% -9%
Republica Ceha 77 70 59 -16% -23%
Danemarca 46 31 37 18% -18%
Germania 45 43 39 -7% -12%
Estonia 59 51 54 6% -10%
Irlanda 47 36 40 13% -11%
Grecia 112 73 75 2% -35%
Spania 53 36 37 2% -31%
Franta 64 54 54 0% -13%
Croatia 99 82 73 -12% -28%
Italia[3] 70 56 54 -5% -21%
Cipru 73 67 54 * -23%
Letonia 103 95 80 -16% -28%
Lituania 95 83 65 -22% -37%
Luxemburg 64 64 52 * -6%
Ungaria 74 65 62 -6% -18%
Malta 36 26 51 * 69%

11
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

Tarile de Jos [4] 32 31 33 4% 3%

Austria 66 56 49 -11% -23%
Polonia 102 77 79 2% -23%
Portugalia 80 57 54 -10% -40%
Romania 117 95 97 1% -19%
Slovenia 67 58 63 8% -6%
Slovacia 65 57 50 -12% -22%
Finlanda 51 49 45 -6% -8%

Elvetia 28 27 27 2% -1%

Marea Britanie [4] 30 28 28 1% -4%

UE 63 51.5 50 -2% -19%

[1] Datele prinvind anul 2016 nu sunt definitive 100%.

[2] Variatia numarului de decese 2015-2016 (%).
[3] Date estimate in perioada ianuarie-iunie
[4] Date estimate in perioada ianuarie septembrie
* Nesemnificativ statistic.
Sursa: Comunicat de presa-Comisia europeana pentru transporturi

6. Intervenții ale psihologului

 ar trebui implementate în cadrul sistemului de învățământ, ore de educație

rutieră sustinute atat de politia rutiera in colaborare cu psihologi

 concentrarea acțiunilor informativ-preventive în școlile de șoferi

 elaborarea materialelor cu conținut informativ-preventiv, distribuite cursanților

din școlile de șoferi sau altor grupuri-țintă

12
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

 consiliere pentru persoanele care încalcă frecvent normele rutiere

 la obținerea permisului de conducere, cursantul ar trebui să susțină câteva teste

psihologice

 primele ore de conducere ale șoferului care a obținut recent carnetul să fie în
compania unui psiholog

 realizarea unor documentații permanente la nivelul fiecărui județ cu punctele

negre și segmentele de drum pe care s-au produs cel mai frecvent accidentele
rutiere.

Bibliografie

Bibliografie

Ajzen I., Fishbein M., (1980), Understanding attitudes and predicting social behavior.
Ed. Prentice-Hall.

13
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

Allport, Gordon W. (1935). Attitudes. În C. M. Murchison, Ed. Handbook of Social

Psychology Worcester: Clark University Press

Boncu S. (2002) Psihologia influentei sociale, Ed. Polirom, Iasi;

Forward S.E.,Teoria comportamentului planificat: Rolul normelor discriptive și a

comportamentului trecut în predicția intențiilor de a incălca normele, Transportation
Research Part F, nr 12, 18 December 2008.

Havârneanu C., (2011), Evaluarea psihologică a conducătorilor auto, Ed. Universităţii

Al.I. Cuza, Iaşi.

Havârneanu G., (2013), Psihologia transporturilor, Ed. Polirom, Iași

Rakauskasa M., Warda N.J., Gerberichb G.S., Identificarea diferentelor dintre culturile
siguranței în trafic în mediul rural și urban., Accident Analysis and Prevention, nr 41,
12 February 2009.

Sherif, M., Sherif C. (1956), An Outline of Social Psychology. Ed. Harper & Brothers,
New York
Trond Nordfjærn & Torbjørn Rundmo (2013) Road Traffic Safety Beliefs and Driver
Behaviors Among Personality Subtypes of Drivers in the Norwegian Population,
Traffic Injury Prevention

Zamfir E, (2003) "Psihologie sociala aplicata", suport de curs, Bucuresti

14
Psihologie Aplicată în Transporturi, Master EFCPP, Anul I, Sem. II

Lajunen, T. (2001). Personality and accident liability: Are extroversion, neuroticism

and psychoticism related to traffic and occupational fatalities? Personality and
Individual Differences

Nordfjærn T, Jørgensen SH, Rundmo T( 2010) An investigation of driver attitudes

and behavior in rural and urban areas in Norway

Ulleberg P, Rundmo T. (2003) Personality, attitudes and risk perception as

predictors of risky driving behavior among young drivers.

Beirness, D.J., (1996). The relationship between lifestyle factors and

collisions involving young drivers

Allport, G. (1981). Structura si dinamica personalitatii. Bucuresti: Editura Didactica si

Pedagogica

Bouyer, M., Bagdassarian, S., Chaabane, S., & Mullet, E.(2001). Personality
correlations of risk perception

Weber, E.U. (1988). A descriptive measure of risk. Acta Psychologica

Weber, E.U.& Milliman (1997). Perceived risk attitudes: Relating risk perception to
risky choice. Management Science.

15