Violența și agresivitatea în trafic

Doina-? Stefana Sǎucana *, Mihai Ioan Miclea, Camelia Popaa, Gabriel

Oanceab

Abstract

Violența și agresivitatea în trafic sunt frecvent întâlnite fenomene sociale, cu consecințe sociale
și economice importante. Literatura în domeniu sa concentrat asupra congestiei traficului,
stresului conducătorilor auto și rolului genului în violență și agresivitate, fiind marcată de
tendința ascendentă și de încercările profesioniștilor de a oferi soluții pentru reducerea
fenomenelor. Lucrarea de față își propune să clarifice perspectivele din care sunt definite
noțiunile de violență și agresivitate în trafic; să prezinte reglementările legale românești în acest
domeniu, tipurile de comportament agresiv în trafic, cauzele acestora și unele statistici
românești.
1. Introducere

Violența și agresivitatea traficului au crescut semnificativ în ultimii ani, după cum au relatat și
mass-media despre accidentele care au părăsit victimele. Întotdeauna a existat o preocupare
pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, dar începând cu anii '90, o atenție deosebită a fost
acordată problemei violenței și agresivității conducătorilor auto, deoarece sa constatat că un
număr semnificativ de accidente au fost cauzate de externalizarea sentimentelor de furie, iritare
și resentimente. Alături de acești factori interni, aceste manifestări s-au datorat și lipsei de
asimilare a normelor privind normele și valorile sociale. Având în vedere lipsa reglementărilor
privind comportamentul violent și agresiv, numărul incidentelor și accidentelor care au implicat
șoferii a crescut dramatic. În aceste condiții, preocuparea autorităților din diferite țări a devenit să
identifice acele tipuri de comportament care pot fi clasificate ca violente sau agresive, să le
definească, să le sancționeze și, nu în ultimul rând, să găsească modalități de a le împiedica. În
România, lipsa reglementărilor privind violența și agresivitatea traficului a generat o exacerbare
a acestui comportament. Există, de asemenea, o lipsă de cercetare sistematică în domeniu, care ar
putea oferi o imagine realistă a fenomenului și care ar putea constitui baza adoptării legislației.
2. delimitări conceptuale
Violența și agresivitatea se întâlnesc frecvent în relațiile interpersonale. Ele sunt o realitate a
naturii umane. Expresia "eradicarea violenței" este, prin urmare, inadecvată. Obiectivul este de a
schimba atitudinea față de violență, de ao dezgoli treptat prin modificarea percepțiilor asupra
consecințelor negative și nedorite și, nu în ultimul rând, pentru a spori controlul impulsurilor
(Bǎlan, Micle, Sǎucan, & Udrea, 2010). În termeni generali, violența a fost definită ca "orice
formă de comportament care vizează în mod deliberat obiecte, persoane sau pe sine, cu scopul de
a provoca prejudicii, răniri, distrugeri și daune" (Mitrofan, 2003).
În zona anglo-saxonă, în timp, cercetarea a fost realizată de organizații non-guvernamentale,
instituții publice sau de poliție. Termenii utilizați pentru a se referi la agresivitatea traficului au
fost agresivi și furie. Conducerea agresivă a fost definită ca orice comportament de conducător
auto care creează în mod deliberat o stare de pericol psihologic sau fizic sau atât psihologic cât și
fizic pentru ceilalți participanți la trafic. Termenul de furie este definit ca o formă extremă de
conducere agresivă a unei mașini, ceea ce implică un comportament care intenționează deliberat
să cauzeze răniri fizice altor șoferi sau chiar să-i ucidă (Ellison-Potter, Bell, & Deffenbacher,
2001). Prin comportamentul agresiv în trafic putem înțelege: conducerea neatentă, conducerea
foarte ridicată peste limita de viteză, un stil de conducere imprevizibil (schimbarea bruscă a
benzii de rulare sau a direcției), intimidarea altor participanți la trafic (inutilitate, un alt vehicul,
folosirea luminilor, amenințări, înjurături), până la folosirea de arme albe sau arme de foc,
comiterea unor acte de agresiune fizică și folosirea vehiculului ca armă (Mizell, 1997; Ross,
Antonowicz, 2004).
În această lucrare vom folosi termenul de conducere agresivă și vom lua în considerare situațiile
în care se referă conceptele definite aici.
3. Cauzele agresivității în trafic

Cercetarea efectuată în ultimele decenii a demonstrat existența mai multor cauze de agresivitate a
conducătorilor auto în comparație cu ceilalți participanți la trafic. Principalii factori sunt grupați
(Harris & Houston, 2010) în 4 categorii: psihologia (personalitatea agresivă, căutarea
adrenalinei, ostilitatea, competitivitatea, sexul), sociale (existența pasagerilor în mașină, vârsta și
sexul participanților se constată agresivitatea), temporală (presiunea timpului și timpul zilei) sau
factori de mediu (starea drumului, densitatea traficului și condițiile meteorologice).
În ceea ce privește factorii psihologici, cercetarea a arătat că atât bărbații, cât și femeile sunt
predispuși la forme de agresivitate ușoară a traficului (Hauber, 1980; Hennessy & Wiesenthal,
1999) sunt mult mai probabil să se implice în situații care implică agresiune fizică (Blanchard,
Barton, & Malta, 2000). Tinerii sunt, de asemenea, mult mai susceptibili să facă parte din
accidentele rutiere provocate de un mod de conducere agresiv (Blanchard, Barton, & Malta,
2000). De asemenea, sa demonstrat în repetate rânduri că fenomenul violenței și agresivității
traficului este, în final, și o problemă de sănătate mintală (Galovski, Malta, & Blanchard, 2006).
Cercetările au arătat, de asemenea, că tinerii care conduc vehiculele dau prea ușor, sunt
susceptibili de sugestiile și presiunile celorlalți pasageri și de un stil de conducere agresiv
(Conner, Smith și McMillan, 2003).
În ceea ce privește factorii temporali, studiile au demonstrat că se poate stabili o corelație între
anumite momente ale zilei și dinamica accidentelor. Cu alte cuvinte, între anumite ore, mai ales
după-amiaza, există o creștere a numărului de accidente rutiere.
Nu în ultimul rând, factorii de mediu pot fi o cauză importantă a accidentelor. În ceea ce privește
condițiile meteorologice, sa constatat că un factor care mărește agresivitatea șoferilor poate fi
căldura în timpul zilei (Kenrick & MacFarlane, 1986).

4. Situația din România

Având în vedere faptul că mass-media prezintă în mod constant accidente rutiere grave și
altercări între șoferi, care sunt cauzate de tipuri de comportament asociate cu maniere agresive de
conducere, există acum un interes în dezbateri publice privind efectele violenței și agresivității în
trafic. În prezent, în România nu există nici modalități legale care să permită o sancționare mai
drastică a conducătorilor auto agresivi, nici tipuri de comportament agresiv definite exact în
actele normative. Singura reglementare relevantă pentru cercetarea noastră este cea care interzice
înjurăturile, gesturile obscene și expresiile ofensatoare sau vulgare în trafic. (articolul 122,
punctul 22 din Codul rutier). Datele statistice sintetizate mai jos au fost obținute de la IGPB.
În România, din cauza neatenției în schimbarea benzii, în anul 2006 au existat 125 de accidente,
lasând 24 morți și 118 grav răniți. În anul următor sa înregistrat o creștere a numărului de
accidente, iar în 2008 numărul a crescut la 278 de accidente, lasând 46 de morți și 276 răniți
sever. În 2009, cifrele sunt similare celor din anul precedent: 270 de accidente, lasând 39 de
morți și 281 răniți sever. În 2010, numărul accidentelor scade semnificativ, scăzând la 123
accidente, lăsând 22 morți și 125 răniți sever. Datorită nerespectării distanței dintre vehicule, în
2006 au fost înregistrate 120 de accidente, lasând 29 morți și 118 grav răniți. Numărul crescut în
2007 și în 2008 - 292 accidente, lasând 60 de morți și 314 răniți grav, numărul a crescut
considerabil comparativ cu numărul din 2006. În 2009 numărul a scăzut: 285 accidente, lasând
47 morți și 280 răniți grav, iar în 2010 numerele scad din nou considerabil: 123 accidente, lasand
22 morti si 125 grav raniti. În ceea ce privește accidentele cauzate de depășirea vitezei indiferent
de condițiile de trafic, de depășirea ilegală etc., numărul accidentelor, deceselor și persoanelor
rănite a crescut semnificativ între 2006 și 2008, iar în 2010 a scăzut considerabil față de anul
2008. Din păcate, , nu există date științifice care să justifice creșterea numărului de accidente
între 2006 și 2009 și scăderea ulterioară între 2009 și 2010. Prin urmare, putem speculeze doar
efectele boomului economic între 2008 și 2009 și criza economică care a urmat.
De asemenea, se poate observa acum că, având în vedere lipsa unui cadru legislativ adecvat,
judecătorii sunt, de asemenea, interesați să identifice căi de sancționare a celor care nu respectă
regulile de circulație. Astfel, în dosarul serviciului de probațiune al Curții de la București există o
serie de persoane condamnate la închisoare, pedeapsa suspendată cu supraveghere, la care
judecătorii au impus și obligația de a participa la cursuri teoretice de conducere și siguranță
rutieră.
5. Măsuri de prevenire a violenței și agresivității traficului

În contextul creșterii numărului accidentelor de mașină violente, este absolut necesară

reformarea cadrului legal, motiv pentru care Poliția Rutieră a făcut o serie de propuneri concrete.
Astfel, un proiect de modificare a Codului de Autostradă propune suspendarea automată a
permisului de conducere (pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni și un an) pentru cei care au
comis o agresiune. Repetarea repetată, depășirea zig-zagului și frânarea puternică, precum și
slalomul pe șosea ar trebui, de asemenea, sancționate. Mai mult, aceste sancțiuni vor deveni, de
asemenea, mai grele prin majorarea amenzilor, a perioadei de suspendare a permisului de
conducere și a lungimii sancțiunilor penale. Toate aceste acțiuni se bazează pe existența unor
date statistice care arată că un număr mare de accidente se datorează ruperii limitei de viteză,
fără a acorda prioritate, neadaptarea vitezei la condițiile de trafic, verificarea drumului înainte de
a schimba benzile, pentru a vă menține o distanță sigură, etc.
Identificarea cauzelor pe care se bazează fenomenele de violență și agresivitate în trafic ne
permite să formulam metode adecvate de intervenție de prevenire. Având în vedere cauzele
complexe ale acestor fenomene, este evident că trebuie întreprinse acțiuni la mai multe niveluri
și ar trebui să includă: modificări în legislație, proceduri jurisdicționale, crearea de programe de
conducere educaționale pentru șoferii agresivi, schimbări în infrastructură, a mijloacelor de
comunicare și chiar în proiectarea autoturismelor.
Un prim pas în reducerea și prevenirea violenței și a agresivității traficului ar fi efectuarea unor
cercetări relevante în scopul identificării obiective a fenomenului, a cauzelor și a formelor sale
de manifestare, în special acele tipuri de comportament care generează cu adevărat violență
(utilizarea amenințări, forme de agresiune fizică, utilizarea de arme albe sau arme de foc, gesturi
amenințătoare și intimidante) (Rathbone, & Huckabee, 1999). În etapa următoare, ar trebui să se
facă modificări legislative: tipurile de comportament asociate cu agresivitatea traficului ar trebui
să fie incriminate în mod explicit și sancționate mai sever (inclusiv chiar și privarea de libertate).
Astfel de reglementări sunt adoptate în mai multe și mai multe state, atât în America de Nord, cât
și în Europa.
O altă modificare a abordării față de conducătorii agresivi ar fi să le ofere instanțelor
posibilitatea de a trimite șoferi violenți sau agresivi la programe structurate, pentru a le ajuta să-
și îmbunătățească abilitățile de gestionare a agresivității, pentru a le face să înțeleagă
consecințele comportamentului agresiv și pentru a-și spori capacitatea de luare a deciziilor.
Evaluarea acestor programe a demonstrat eficiența acestei abordări (Mann, Anglin, Wilkins,
Vingilis, Macdonald, & Sheu, 1994). Ceilalți participanți la trafic trebuie încurajați să raporteze
poliției manifestări agresive și violente, care ar fi o modalitate de a încuraja dezvoltarea
conștiinței civice. Programele pentru conducătorii auto care conduc sub influența alcoolului,
introducerea programului de licențiere graduală, reproiectarea infrastructurii pentru a evita
aglomerările extreme și blocajele sunt, de asemenea, necesare.
Un alt factor care poate contribui la reducerea agresivității și violenței în trafic este educația
șoferilor. Televiziunea este, din acest punct de vedere, foarte utilă, deoarece contribuie, de
exemplu, la promovarea unei serii de campanii privind riscurile pe care le sunt expuse șoferii
atunci când conduc în mod agresiv. De asemenea, ar fi foarte util dacă testul psihologic pentru
examenul de conducere ar include evaluarea pontențialului pentru agresivitatea candidatului.
În ceea ce privește sistemul rutier, o serie de modificări ar putea include îmbunătățirea
monitorizării traficului, stabilirea camerelor de viteză și crearea de locuri în care situațiile de
trafic care implică șoferi agresivi ar putea fi raportate. Drumurile trebuie proiectate astfel încât să
împiedice manifestarea comportamentului agresiv și violent, instalând garduri de separare care ar
putea împiedica șoferii să schimbe direcția sau instalând dispozitive care împiedică accelerarea
conducătorilor auto. Nu în ultimul rând, măsurile ar trebui să se axeze, de asemenea, pe crearea
unui mediu care ar putea contribui la reducerea șoferilor de stres care sunt supuși. Reasearch a
arătat că un mediu cu o multitudine de vegetație și o regândire a locurilor de parcare pe
autostrăzi poate contribui la creșterea nivelului de toleranță în caz de frustrare și, prin urmare, la
creșterea nivelului de siguranță (Cackowski & Nasar, 2003 ). Nu în ultimul rând, poliția rutieră
joacă un rol esențial, prin prezența sa activă în trafic (instalarea de radare, monitorizarea
traficului de la autovehiculele care nu au semne de poliție), ceea ce contribuie la creșterea
nivelului de siguranță in trafic.