Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
importanta revine transporturilor auto, care, dupa unanima apreciere a
specialistilor, vor cunoaste o dezvoltare rapida in deceniile urmatoare.
Epoca moderna, prin crestera globala a populatiei, a numarului de
servicii oferite, a optiunilor profesionale, tehnice, arhitehtonice, a dus
implicit si la diversificarea mijloacelor de transport, la cresterea numarului
de participanti - conducatori auto si pietoni, a autovehiculelor.
Astfel se tinde spre o crestere a cercetarii practice si teoretice asupra
transporturilor din persepective variate : tehnologice, economice, sociale si
psihologice.
Din perspectiva sistemica, analizarea activitatii din trafic se face
raportat la dimensiunile umana-soferul, tehnica-autovehiculul si cea rutiera –
drumul.
2
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
3
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
efect echilibrant asupra conducatorului, oferindu-i un plus de siguranta. Cele
mai frecvente deficiente tehnice ale masinii care pot genera accidente sunt :
-sistemul de franare;
-sistemul de directie;
-sistemul de iluminat;
-uzura pneurilor.
Factorul uman
1
Frunza, V - Psihosociologia circulatiei rutiere, Ed. Stiintifica, Bucuresti,1975, p 30
2
C.D. Blaj „Psihologia conducatorului auto’’, pag. 9
4
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
3. Procese psihice implicate in activitatea de conducere a
autovehicului
Componenta senzorio-perceptiva
5
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
algoritmi, in succesiune logica, ce devin in timp deprinderi specifice
conducerii autovehiculului
Receptionarea si prelucrarea stimulilor-semnale din traficul rutier
ajuta la elaborarea comenzilor adecvate : sunt patru tipuri de operatii de
baza : detectare, discriminare sau detasare, identificare sau decodare
semamtica, interpretare sau decodare pragmatica. Astfel sunt cele doua
componente ale preluarii si prelucarii informatiilor din mediu : perceptia
(proces de cunoastere mental actic implicat in adapatarea curenta, prin
care se reflecta obiecte, fenomene, fiinte si persoane in pozitiile, miscarile si
totalitatea isnusirilor) si reprezentarea (ca procs psihic ce face trecerea spre
psocesele cognitiv-logice prin reflectarea obiectelor si fenomenelor in
absenta lor)4
Componenta senzorial-perceptiva este coordonata cu elemente
dinamico-energetice (temperamnet), cu elemnte de operare (aptitudini), de
relatioanre (caracter), cu elemente de autoreglare (functii cognitive,
motivatioanle si de regalare).5
5
C.D. Blaj „Psihologia conducatorului auto’’, pag. 25
6
M.Hohn ‚Comportamentul decizional si conducerea auto (o abordare psihologica), pag 134
6
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
(factuale si procedurale), cu viteza gandirii, eficienta in rezolvarea situatiilor
problematice, s-ar putea concluziona ca un sofer bun este un sofer inteligent,
spontan, rapid in luarea deciziilor.
Componenta mnezica are de asemenea un rol important in insusirea si
desfasurarea normelor si regulior de conducere a unei masini. Caci fara a
intipari, stoca si reactualiza experienta anterioara, nici o activitate umana nu
este eficienta. Memoria topografica ajuta soferul sa-si stabileasca in
prealabil traseul de parcurs, usurand astfel desfasurarea activitatii si trecand-
o intr-o oarecare masura in registrul subconstientului (soferul, daca stie exact
ce traseu trebuie sa urmeze nu mai este in permanenta concentrat sa
urmareasca drumul ca atare, reperele de orientare putand sa-si distribuie
atentia).
Atentia, inteleasa ca modalitate de concentrare si focalizare a efortului
mental, in mod selectiv, dirijabil si distributiv7, este principalul mecanism
psihic examinat psihologic. Sunt analizate astfel insusirile atentiei,
stabilitatea, concentrarea, flexibilitatea, distributia si volumul atentiei prin
teste specifice, cu grad mare de semnificatie si formele atentiei, involuntara,
voluntara si postvoluntara (atentia ce are la baza obisnuinta de a fi atent care
este o forma de atentie antrenata, educata si automatizata ce se declanseaza
in mod spontan). Cea din urma forma a atentiei se dezvolta in urma
experientei, antrenamentului si are rol in facilitarea activitatii, inclusiv in
cazul conducerii vehiculelor.
Afectivitatea este sistemul de rezonanta cu mediile extern si intern
persoanei, are rol de retrocontrol a tot ce priveste viata noastra fenotipica 8.
Poate fi descompusa in: dispozitii, emotii, sentimente, pasiuni. Afectivitatea
insoteste si influenteaza orice activitate umana, este ecoul comportamentului
uman, al relatiilor dintre indivizi, al relatiilor lor cu obiecte, fenomene,
actiuni. Condusul unui vehicul in situatii de tensiune afectiva intensa, de
natura pozitiva sau negativa, modifica stilul personal de a conduce, poate
duce la scaderi ale atentiei sau la diminuari ale implicarii altor procese
psihice.
7
Dictionar de psihologie, Coordonator Ursula Schiopu, Ed. Babel, Bucuresti
8
Cornutiu, G. Breviar de psihiatri, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 2004
7
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
Sistemul aptitudinal, specific fiecarui individ uman in parte, este un
element in plus ce duce ca fiecare sofer sa aiba ‘’un stil’’ aparte de a
conduce. Timpul de reactie, mobilitatea sau rapiditatea de a trece de a la o
operatie la alta, dexteritatea, experienta fiecaruia, personalizeaza activitatea
de conducere a unui autovehicul. -latura executive si instrumentala a
personalitatii. O scurta clasificare a aptitudinilor cuprinde aptitudini simple
si complexe, special (de invatare, sociale – stiintifice, tehnice, artistice etc) si
generale (inteligenta)
Caracterul este un sistem de trasaturi esentiale si specifice organizate
ierarhic care se manifesta stabil si permanent in activitatea omului si care
sunt traite ca atitudini fata de sine, fata de alti oameni si fata de munca.
(A.Chircev) – 19669.
In munca, particularitatile psihice individuale ce constituie afectiv –
motivationale, volitive, deriva din orientarea persoanei oferindu-iacestuia
stabilitate si constanta in manifestari.El se formeaza, se educa in problema
experientei personale ceea ce ii confera valoare sociala (pozitiva sau
negativa), se raporteaza la bagajul educational etic si moral.
Dimensiunile de personalitate evidentiate pe cale experimentala 10 ca
fiind relevante in ‘stilul’ personal de conducere a unei masini sunt nivelul de
excitabilitate (rezistenta crescuta la frustare, nivelul de agresivitate scazut),
inhibitia (siguranta de sine, increderea in fortele proprii), labilitatea
emotionala (stabilitate, echilibru), masculinitate ( tendinta de autoafirmare).
Tipul temperamental, adica ‘tempo-ul’ in care un subiect reactioneaza
la stimuli, trasaturile de caracter, politete, agresivitate etc, raspunsul
emotional la comportamentul celorlalti,, frustrare, furie, intelegere etc,
creeaza o varietate psihologica extraordinara a participantilor la trafic.
(Anexa 3)
4.Activitatea umana
9
Dictionar de psihologie, Coordonator Ursula Schiopu, Ed. Babel, Bucuresti
10
M.Hohn ‚Comportamentul decizional si conducerea auto (o abordare psihologica), pag 134
11
Dictionar de psihologie, Coordonator Ursula Schiopu, Ed. Babel, Bucuresti
12
Golu, M, Pais-Lazarescu, M , Psihologie, Ed. Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2000, p.142-147
8
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
subiectul uman nu exista ca atare decat in si prin activitate. Se realizeaza o
integrare ierarhica a tuturor functiilor, proceselor si trasaturilor psihice ale
personalitatii deci in diferite forme si variante de activitate, ponderea de
combinare-articulare a functiilor si capacitatilor psihice difera de la caz la
caz iar modul de desfasurare si performanta activitatii depind de gradul de
elaborare a proceselor psihice particulare.
Sunt trei componente esentiale in cadrul activitatii: motiv, mijloc,
scop. Din punct de vedere executiv, activitatea umana poate fi segmentata
in :
-miscari segmentare sau acte;
-actiuni;
-deprinderi;(cand se pot realiza automatizari – deprinderi, ca cele mai
eficiente metode de rezolvare a sarcinilor obisnuite, rutiniere).
In cazul desfasurarii activitatii de conducere a unui autovehicul, ca in
cazul oricarui proces de invatare, se evidentiaza doua laturi :
- cea informativa (asimilarea unui anumit volum de informatii
– reguli de circulatie, miscarile specifice pentru a porni
masina, a o directiona, schimarea vitezelor etc),
- cea formativ-aplicativa (transformarea cunostintelor,
algoritmilor in capacitati interne proprii care duc la atingerea
scopului propus – conducerea in conditii optime a
autovehiculului).
13
www. Wikipedia.com
9
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
- siguranta senzorio-motorie: schimburi (comportamente)
politicoase si calme versus schimburi nepoliticoase si comportamente
exagerate.
5.Activitatea decizionala
10
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
decizional, comportament ce se imparte in comportament decizional riscant
si comportament decizional incert.
Decizia riscanta apare atunci cand despre probabilitatea obiectiva a
raspunsului anticipat, se cunoaste doar faptul ca ea exista. Din punct de
vedere subiectiv acest nivel este apreciat ca fiind inferior certitudinii
(Ceausu, 1972)15. Datorita cantitatii mari de informatii, uneori
contradictorii, cel aflat intr-o astfel de situatie va putea elabora doar
raspunsuri generale si nu unul cert in sine.
Decizia incerta este caracteristica situatiilor in care probabilitatea
obiectiva a situatiei anticipate nu este si nu poate fi cunoscuta, iar raspunsul
este elaborat exclusiv pe baza probabilitatii subiective.
In randul conducatorilor auto astfel de situatii sunt catalogate ca fiind
situatii ce apar brusc si total neprevazut, situatii in care se incearca utilizarea
unor raspunsuri sau modele de actiune ce au fost eficiente in situatii
similare .
In caz de nereusita, cel de la volan este obligat sa elaboreze un mod
de rezolvare, dar si in aceasta situatie va face apel la experienta trecuta.
Dar dupa cum spunea Popescu –Neveanu16 decizia este modalitatea de
depasire a unui conflict cognitive sau afectiv; hotarare sau opinie ce survine
ori de cate ori in desfasurarea unei activitati apar evenimente care impiedica
anticiparea certa a evolutiei respective atunci cand individul nu poate face
decat supozitii asupra evolutiei.
11
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
Practic, situatia este un decupaj din mediu dar si o relatie complexa
dintre subiect si cadrul obiectiv. In domeniu circulatiei cadrul obiectiv este
constituit din: peisajul apropiat si indepartat, calea de rulare, celelalte
autovehicule prezente, condtiile meteo, persoanele din habitaclu, pietoni,
animale etc. toate prezente intr-un anumit loc si moment si a caror evolutie
nu depinde de subiect.
La nivelul subiectului cadrul obiectiv se transforma in situatie, fata de
care elaboreaza si alege ulterior o varianta de raspuns.
O importanta particularitate a culegerii de informatii in timpul
conducerii unui autovehicul il constituie faptul ca cel de la volan decupeaza
doar fragmente de informatii din cadrul obiectiv deoarece autovehiculul se
poate deplasa cu diferite viteze, ceea ce nu permite ca in fractiuni de secunda
sa perceapa toate elementele prezente la un moment dat. Din acest motiv, cel
de la volan va cauta sa elaboreze raspunsurile si modalitatile de actiune in
functie de acele evenimente pe care le considera mai importante in acel
moment.
Conducatorul auto va decupa informatii care prezinta noutate, acele
care sunt in discordanta cu situatia anticipata. Accentual cade pe capacitatile
psihice legate de analizatori, precum si pe analiza si sinteza corticala a
mesajelor.
Prelucrarea informatiilor Este in stransa legatura cu faza de
informare, in aceasta faza realizeazandu-se integrarea semnalelor intr-un
tablou de asamblu al situatiei. Accentul cade pe functiile cognitive
superioare adica se stabileste daca situatia in cauza creeaza o problema sau
nu.
Elaborarea deciziei Capacitatea de anticipare a individului permite
rezolvarea unui numar mare de situatii cu care se confrunta omul. Aceasta
capacitate de anticipare poate reflecta corect sau eronat realitatea care poate
fi incerta sau certa prin raportul subiect - obiect. In cazul situatiile certe nu
se pune problema unei decizii, fiind vorba doar de selectarea unei actiuni
existente, anterior stocate in memoria individului.
Actionarea Indiferent de modalitatea prin care s-a ajuns la o solutie,
aceasta trebuie aplicata intr-o faza motorie,executiva, unde prin intermediul
reactiilor modelul de actiune ester transpus in realitate. B. Zorgo remarca
faptul ca aceste concretizari se realizeaza prin diferite reactii ale subiectului
cum sunt: reflexe neconditionate, deprinderi, activitati constiente si
controlate.
Autoreglarea Ca urmare a actiuni, pozitia autovehiculului este
modificata de catre subiect, modificare ce poate fi concordanta sau
12
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
neconcordanta cu scopurile propuse de conducator. In caz de neconcordanta
procesul se continua cu reluarea si corectarea actiuni.
Cercetarile efectuate in acest domeniu al psihologiei riscului si al
comportamentului decizional au reliefat faptul ca o persoana aflata intr-un
astfel de moment va alege o varianta in functie de doua aspecte:
1. utilitatea anticipate si
2. probabilitatea de reusita,
intre aceste doua aspecte existand o relatie inversa, cu cat sunt mai mari
castigurile oferite de o varianta de raspuns (actiune adoptata) cu atat mai
mica este probabilitatea obtinerii acestor rezultate asteptate si invers
(Popescu-Neveanu, 1978)18.
Exista situatii in care soferul reuseste sa controleze, intr-o mare
masura, derularea evenimentelor. Controlul este conditionat de masura in
care cel in cauza poseda abilitati psihice si fizice dezvoltate la un nivel
superior fiind capabil de concentrarea acestor capacitate, sa posede
capacitatea de autocontrol si si un nivel echilibrat al emotiilor, in masura
sa-l ajute sa depaseasca propriile posibilitati.
Dar pot exista si situatii in care conducatorul auto nu are controlul
derularii evenimentelor ulterioare a deciziei, in astfel de cazuri controlul
exercitandu-se din exterior tinand de evenimentele momentane,
conjuncturale din mediul inconjurator.
Se remarca faptul ca in activitatea de conducere, actiunile sunt
executate sub presiunea timpului lucru ce determina individul sa opereze
doar cu fragmente de informatii. Subiectul aflat intr-o astfel de situatie va
alege o varianta de actiune optima care va avea si oarecare incarcatura de
risc. Comportamentul va varia de la o atitudine de acceptare de riscuri
maxime pana la o exagerata prudenta (evitarea oricarui risc).
Din punct de vedere al particularitatilor anatomo-fiziologice ale
individului si modul in care el ia decizii, Vasilescu si Boanta (1987) 19 ajung
la concluzia ca: exista diferente semnificative intre nivelul riscului asumat si
parametrii fiziologici fiecare paticularitate a proceselor nervoase superioare
influentand in mod diferit stilul, respectiv comportamentul decizional in care
o pondere crescuta revine excitatiei si mobilitatii psihice. S-a ajuns la
concluzia ca barbatii sunt mai expusi la risc nu numai datorita modului
diferit de utilizare a masinii ci si pentru ca sunt mult mai atrasi de risc in
conformitate cu stereotipurile sociale (respectiv rol si status social diferit in
functie de gen).
18
Hohn, M - Psihologia si circulatia rutiera, Ed.Mirton, Timiosoara, 2002, p 56-58
19
Idem p. 56-60
13
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
14
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
15
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
devine o necesitate pentru manageri si majoritatea companiilor care doresc
sa fie competitive si atractive pe piata muncii. Analiza accidentelor si
riscurilor este o prerechizita necesara pentru conceperea eficienta a
masurilor de preventie.
Acest lucru va duce la inmultirea arterelor de circulatie, la cresterea
frecventei autovehiculelor. Vor aparea noi probleme in asigurarea securitatii,
organizarii si dirijarii circulatiei auto, dar si in selectia si formarea
persoanelor implicate in transportul auto. Un rol important revine
psihologiei aplicate in transporturi, atat la nivel de cercetare, cat si prin
includerea criteriilor de ordin psihologic in rezolvarea diferitelor probleme.
Dintre aceste noi directii putem aminti: Utilizarea elementelor decelate prin
probele de personalitate, permitand exploatarea mai complexa a datelor
obtinute in urma examenului psihologic.
16
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
-2,7% oboseala la volan.
17
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
infrastructurii drumului si riscul mai ridicat de participanti (pietoni,
conducatori auto)
18
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
Cercetarile de la inceputul secolului trecut au incercat sa dovedeasca
ca exista o anumita tipologie psihologica a soferilor care produc accidente.
Observatiile ulterioare au infirmat aceasta teorie dar se poate discuta de o
‘susceptibilitate la accidente’ (accidentability – M.Mosinger23) care
insumeaza factori individuali (varsta, experienta profesionala, timp de
reactie etc) si factori situationali externi (configuratia rutei, fluxul circulatiei,
conditiile meteorologice etc). Susceptibilitatea la accidente nu prezinta un
caracter innascut si nemodificabil, este o vorba de o predispozitie temporara,
functie de diverse situatie sau stimuli.
Cele mai frecvente cauze psihologice ale accidentelor sunt
considerate24 :
-manifestarea ‘tendintelor naturale’ de comportament,
-aprecierea gresita a situatiei,
-erori de previziune asupra comportamentului celorlalti,
-evaluari gresite ale distantelor,
-distragerea atentiei,
-deprinderi negative de comportament,
-varsta (ritmul accelerat specific tinerilor, mai lent specific
varstnicilor),
-emiterea ipotezelor false si mentinerea lor in evenimentele din trafic,
-idei preconcepute (ex. misoginism),
-actiunile negative asupra comportamentului a reactiilor organice.
Asa cum distragerea atentiei soferului, prin existenta unei multitudini
de stimuli, poate deranja conducerea masinii, si monotonia, (mai ales cand e
vorba de trasee lungi, fara prea multi stimuli, ex : pe autostrazi, cand
intervine plictiseala si scaderea atentiei), devine posibila cauza de accidente.
Oboseala afecteaza capacitatea de a conduce dar si condusul in sine
provoaca oboseala. Astfel scade capacitatea de munca, pe perioada limitata,
si in acelasi timp scade si eficienta. Un sofer ‘de cursa lunga’ este instruit sa
isi imparta timpul in segmente egale de odihna si activitate, pentru a preveni
producerea accidentelor. Acumularea oboselii duce la scaderea vitezei si
acuratetei reactiilor, la diminuarea capacitatii de coordonare a miscarilor,
scaderea capacitatii de concentrare a atentiei putand merge pana la
modificari ale campului perceptiv (iluzii si halucinatii).
Se poate concluziona : ‘Capacitatea de a conduce fara accidente, in
general, sau tendinta unui conducator de a provoca accidente sau de a fi
implicat in accidente depinde intr-o mare masura de integritatea a ceea ce
numim personalitate socioculturala ; aceasta trebuie inteleasa ca un
23
C.D. Blaj „Psihologia conducatorului auto’’, pag109
24
V.Frunza ‚Psihosociologia circulatiei rutiere’ pag 67
19
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
ansamblu al tuturor normelor integrate individului prin procesul de educatie
si de formare. Este vorba de atitudini, de dispozitii si de forta personalitatii,
care rezulta din codul imprimat de normele unei societati determinate si care
asigura in general orientarea de comportare in sensul acestui cod’ –
U.Undeutsch (1962)25
Accidentul este explicat ca ‘o acumulare aleatoare de factori
nefavorabili care provoaca un lant de decizii eronate cu consecinte
nedorite’26. Accidentul are o desfasurare sub forma de lant (dependenta
secventionala) – J. Charpantier (1969)27 dar in acelasi timp nici un factor nu
provoaca prin el insusi si in mod separat accident, dar orice factor intr-o
situatie data poate deveni riscant. ‘Unii oameni actioneaza riscant pentru ca
interpreteaza o situatie fizica in mod deosebit. In orice situatie sunt posibile
mai multe actiuni pentru atingerea unui aceluiasi scop, unele mai grele,
unele mai usoare. Alegerea actiunii este in functie de atingerea scopului (mai
repede sau mai incet) de eforturile facute, de motivatie. Deliberarea este de
multe ori inconstienta. Prevenirea accidentelor se realizeaza prin respectarea
principiilor ergonometrice in constructia masinilor (confort, siguranta,
rapiditate de maipulare, evitarea miscarilor bruste sau complicate) si a
situatiilor care perturba procesul in sine.’ (W.Winsenius 1968)28
25
V.Frunza ‚Psihosociologia circulatiei rutiere’ pag121
26
C.D. Blaj „Psihologia conducatorului auto’’, pag 123
27
C.D. Blaj „Psihologia conducatorului auto’’, pag 123
28
C.D. Blaj „Psihologia conducatorului auto’’, pag 124
20
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
Examenul psihologic evidentiaza necesitatea existentei unor aptitudini
si minime ce stau la baza formarii deprinderilor necesare conducerii auto.
Diferitele componente psihologice (atentie, perceptie, trasaturi de
personalitate, nivel intelectual) nu trebuie sa atinga cote foarte inalte de
dezvoltare dar este extrem de important modul de interactiune al acestora.
Anumite componente au un rol important in desfasurarea cu success a
acestei activitati – echilibru emotional.
21
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
operatorii ale gandirii concret-operationale, capacitatea de anticipare a
evenimentelor rutiere mediata de o gandire concreta, imagistico-topografica.
Componenta executiva, cea motrica se caracterizeaza prin viteza de
reactie, promptitudinea miscarilor, abilitatea miscarilor – usurinta si finetea
miscarilor, precizia executarilor, abilitatea miscarilor, coordonarea
miscarilor – manuala (mana-picior), automatizarea schemelor motorii
implicate in conducerea autovehiculului – deprinderi motorii de stapanire si
comanda, plasticitatea schemelor si structurilor motorii, adecvarea rapida si
usoara a operatiilor si actiunilor motorii la cerintele variabile ale traficului.
Am evidentiat in capitolele anterioare importanta unei receptari
optime a stimulilor din mediu si complexitatea subsistemului senzorio-
perceptiv iar cu o sumarizare putem enumera: acuitate vizuala centrala,
vedere laterala pentru identificarea obstacolelor, mobilitate oculara – ochiul
se deplaseaza constant pentru explorare, vedere binoculara – aprecierea
corecta cu privirea a marimilor si distantelor, discriminarea culorilor – in
mod special rosu si verde, discriminarea si identificarea formelor, vedere
nocturna si adaptabilitate buna la fluctatiile iluminatului, vedere periferica
stanga-dreapta, buna percepere si apreciere a vitezelor si distantelor, spirit de
observatie, buna mobilitate a schemelor perceptive, auz normal, reprezentare
spatiala si topografica, sensibilitate tactila, proprioceptiva, kinestezica,
capacitatea de privi si de a intelege rapid ceea ce vede, vigilenta mentala.
Bibliografie:
22
Psihologia transporturilor
Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Arsene Andreea
Doru Blaj, C - Psihologia conducatorului auto, Ed.Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1978
www. Wikipedia.com
23