Sunteți pe pagina 1din 32

FACTORI DEMOGRAFICI ȘI ASUMAREA RISCULUI ÎN TRAFIC

- ACCENT PE VARIABILA VÂRSTĂ -

FACTORI DEMOGRAFICI Ș I ASUMAREA RISCULUI ÎN TRAFIC - ACCENT PE VARIABILA VÂRSTĂ - Echipa: Hagimă

Echipa: Hagimă (căs. Lungu) Iulia Dobre (căs. Fifere) Mihaela

Cuprins

  • I. Importanța temei

II. Delimitări conceptuale III. Riscul în trafic IV. Vârsta conducătorului auto și asumarea riscului în trafic V. Date statistice VI. Strategii de intervenție/Implicarea psihologului VII. Bibliografie

I. Importanța temei

Asumarea

riscului

în

accidentelor rutiere.

trafic,

factorul

major

în

producerea

Riscul perceput la nivel subiectiv influențează comportamentul la volan, iar studierea grupurilor vulnerabile în funcție de vârstă, pe lângă alte variabile, permite identificarea motivelor care stau la baza asumării acestui risc și dezvoltarea unor programe, strategii care să reducă rata accidentelor, a mortalității.

Conform ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII (WHO Regional Office for Europe, Youth and road safety in Europe, Policy briefing by Dinesh Sethi, Francesca Racioppi, Francesco Mitis, 2007), în fiecare an 32.000 de tineri până în 25 de ani din zona Europei își pierd viața în accidente de mașină, fiind astfel cea de-a treia cauză a mortalității.

I. Importan ț a temei Asumarea riscului în accidentelor rutiere. trafic, factorul major în producerea Riscul
PERSOANE 15-24 ANI: CAUZE ALE DECESULUI 2004-2006 Băieți % Fete % Cauze externe Accidente de mașină
PERSOANE 15-24 ANI: CAUZE ALE DECESULUI 2004-2006
Băieți
%
Fete
%
Cauze externe
Accidente de mașină
Auto-vătămare intenționată
Intoxicații accidentale
Înec accidental
Viol
Căzături
Alte cauze externe
33.5
25.2
21.6
15.4
5.0
5.0
2.0
0.6
1.8
2.3
1.4
0.6
10.0
9.1
Total cauze externe
Decesele induse de consumul de droguri
Tumori
Altele
75.4
58.1
5.3
7.2
6.6
12.9
18.0
28.9
Toate cauzele de deces
100.0
100.0
nr.
nr.
(a) Proportion excluded from total as includes codes from multiple chapters of the 10th Revision of the International
Toate cazurile de deces
Classification of Diseases (ICD-10).
955
389

(b) Three year average. Source: ABS Causes of Death Collection.

Tinerii sunt expuși riscului nu doar ca și conducători auto cât și ca pasageri.

Un studiu al accidentelor din SUA din perioada 2000- 2005 (Winston et al., 2008) a constatat că, în medie, 424 de mii de pasageri cu vârsta

cuprinsă între 8 și 17 ani au fost implicați în accidente, cu

o

rata

a

mortalității de 4

la

1000 de accidente.

Tinerii sunt expuși riscului nu doar ca și conducători auto cât și ca pasageri. Un studiu

II. Delimitări conceptuale

În limbaj comun, riscul reprezintă posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; pericol posibil.

Jean

Pascal

Assailly

(1992):

”Conceptul

de

risc deși

fundamental (prezent de la nașterea individului care se confruntă cu două cerințe contradictorii-nevoia de securitate și nevoia de stimulare), este enigmatic (riscul nu este observabil) și polisemantic (vizează mai multe dimensiuni: expunerea la risc, percepția riscului, asumarea riscului, factori de risc, reprezentarea riscului, atitudinea față de risc.”

Leigh

(1999)

definește

comportamentul

riscant

ca

un

comportament care implică pe de o parte amenințare sau pericol potențial și pe de altă parte oportunitatea de a obține o formă de recompensă.

Yates (1992), apud van det Pligt, 1996) enumeră 3 elemente esențiale ale riscului: 1. consecințele negative sau pierderile,

2. valoarea sau semnificația acestor pierderi,

Terminologie utilizată în psihologia traficului:

risc obiectiv (objective risk) – probabilitatea obiectivă de a fi

implicat Havârneanu, 2013);

într-un accident (Harre, 200, G.

Factori care determină o creștere a riscului obiectiv de accident (dupa Vandebilt,

 

2008),

G. Havârneanu, Psihologia Transporturilor

Viteza

riscul de a muri crește exponențial cu viteza

varianța vitezei determină nesincronizare

Momentul expunerii

orele târzii din noapte în timpul weekendurilor (0-3 AM)

ora din zi influențează tipul de accidente (la orele de vârf se produc mai multe accidente, dar majoritatea sunt ușoare, nu sunt fatale)

zilele de sărbătoare (asociate cu conducerea sub influența alcoolului)

profesia și locul de domiciliu pot duce la expuneri diferite

Consumul de alcool

influențează performanța la volan

nu se știe foarte clar cum influențează comportamentul la volan

situația este mult mai complicată ca să poată fi explicată prin simpla prezență

sau absență a alcoolului în sângele șoferului

Sexul și vârsta

bărbații cauzează accidentele fatale

bărbații divorțați conduc mai riscant

se temperează la maturitate, mai ales dacă sunt însoțiți de o femeie

tinerii reprezintă grupul de risc maxim

Locul expunerii

în exteriorul localităților

pe drumurile rurale (cu o singură bandă de sens)

Tipul de mașină

siguranța mașinii

condusă (factor

mărimea și masa vehiculului

mediat de cine și cum

cu 4 sau 2 uși-cine le cumpără și cine le conduce?

o conduce)

risc

perceput

(perceived

risck)

percepția subiectivă a

conducătorului auto referitor la probabilitatea producerii unui

accident (Harre, 200, G. Havârneanu, 2013);

Situația în trafic

 

Controlul în situație

 risc perceput (perceived risck) – percepția subiectivă a conducătorului auto referitor la probabilitatea producerii unui

Riscul perceput

 risc perceput (perceived risck) – percepția subiectivă a conducătorului auto referitor la probabilitatea producerii unui

toleranța la risc

-

conducătorul auto percepe corect riscurile

asociate unei situații, însă alege să continue, deoarece nu consideră că riscul este suficient de mare în acea situație (persoană cu toleranță mai mare de asumare a riscului) (Hunter, 2006)

III. Riscul în trafic

Comportamentul de conducere riscant

  • - excesul de viteză,

  • - distragerea atenției,

  • - conducerea agresivă,

  • - încălcarea legislației rutiere,

  • - neutilizarea centurile de siguranță și

  • - conducerea imprudentă. Atidudinea față de asumarea

riscului

  • - atitudinea față de încălcarea regulilor și depășirea vitezei legale,

  • - atitudinea față de conducerea neglijentă a altora,

  • - grija pentru ceilalți

III. Riscul în trafic Comportamentul de conducere riscant - excesul de viteză, - distragerea atenției, -

Assally (1992) propune șase categorii de risc:

1.

Riscul catharsis (de “descărcare’’),

2.

Riscul de stimulare (explorare a mediului),

3.

Riscul de autonomie (de dobândire a

4. 5.

6.

independenței),

Riscul Riscul de de prestigiu calvar (ruleta (pentru popularitate),

rusească),

Riscul practic (pentru evitarea

unei întârzieri).

Assally (1992) propune șase categorii de risc: 1. Riscul catharsis (de “descărcare’’), 2. Riscul de stimulare

Asumarea riscului are surse diverse:

  • - ignorarea pericolului,

  • - evaluarea greşită a riscurilor,

  • - căutarea inconştientă a limitei,

  • - voinţa de autopedeapsă,

  • - mod de descărcare a unei tensiuni,

  • - lupta contra angoasei de separare și de pierdere.

Prof .univ. Dr. Butoi Tudorel și Asist. univ. psih. Gabriel ŢÎRU în

articolul Psihologia omului la volan (

a realizat o tipologie asociată gradientului de risc rutier.

RISC REDUS:

  • - se încadrează într-o conformitate naturală,

  • - echilibraţi,

  • - preocupaţi

de

profesională,

finalizarea

studiilor,

de

iniţierea

în

cariera

  • - angrenaţi în activitaţi sociale tipice vârstei,

  • - RISC MEDIU:

nu consumă decât în mod excepţional alcool şi nu se ating de

-

droguri.

sociabili,

  • - dinamici,

  • - cărora le plac distracţiile,

când în când cu alcool,

stropite din

  • - sunt capabili să ţină sub control riscurile,

  • - singurul pericol real, il reprezintă prietenii

ocazionali,

anturajul,

încurajările

susţinute, ironizarea prudenței şi/sau

prezenţa fetelor, ocazie cu care

Prof .univ. Dr. Butoi Tudorel și Asist. univ. psih. Gabriel ŢÎRU în articolul Psihologia omului lahttp://www.comunique.ro/2010/02/psihologia-omului-la-volan.html ) a realizat o tipologie asociată gradientului de risc rutier. RISC REDUS: - se încadrează într-o conformitate naturală, - echilibraţi, - preocupaţi de profesională, finalizarea studiilor, de iniţierea în cariera - angrenaţi în activitaţi sociale tipice vârstei, - RISC MEDIU: nu consumă decât în mod excepţional alcool şi nu se ating de - droguri. sociabili, - dinamici, - cărora le plac distracţiile, când în când cu alcool, stropite din - sunt capabili să ţină sub control riscurile, - singurul pericol real, il reprezintă prietenii ocazionali, anturajul, încurajările susţinute, ironizarea prudenței şi/sau prezenţa fetelor, ocazie cu care ’’bărbăţia’’ trebuie demonstrată. " id="pdf-obj-10-80" src="pdf-obj-10-80.jpg">

’’bărbăţia’’ trebuie demonstrată.

RISC ÎNALT:

  • - care au dificultăţi de integrare în societate,

  • - consumatori constanţi de alcool şi droguri uşoare,

  • - oscilaţie afectivă şi socială, ducând frecvent la delincvenţă minoră,

  • - marginalizaţi şi repudiaţi,

  • - socializează în grupuri restrânse, cu tineri de condiţie similară,

  • - limitarea arealului atitudinal şi ocupaţional îi conduce către

comportamente răzvrătite, în care toţi ceilalţi sunt de vină şi cineva

trebuie să platească,

  • - nu ezita să conducă sub influenţa alcoolului sau să apese la

maximum pedala de acceleraţie fie că bravează, fie ca forma de

RISC INEVITABIL:

răzbunare pe tot şi pe toate.

  • - personalităţi egocentrice,

  • - tineri pentru care riscul este o

plăcere şi fac din asta un titlu

de glorie,

  • - pentru că toţi ceilalți se tem, ei

nu,

  • - stare permanent deviată spre

euforie şi hiperactivitate,

  • - adoptă conduite periculoase

pentru a-şi satisface nevoia de

a trăi la limită.

RISC ÎNALT : - care au dificultăţi de integrare în societate, - consumatori constanţi de alcool

IV. Vârsta conducătorului auto și asumarea riscului în trafic

De

ce

adolescentul

multe riscuri?

își

asumă mai

  • - Este în căutarea propriei identități,

  • - Controlează mai greu riscurile,

  • - Din inconștiență,

  • - Din nevoia de eroism,

  • - Ritual de inițiere în maturitate,

  • - Mod de cunoaștere și acceptare a

  • - noului corp format,

Act de bravadă, aducator de plăcere,

IV. Vârsta conducătorului auto ș i asumarea riscului în trafic De ce adolescentul multe riscuri? își
  • - Este un mod de a spune “Și eu sunt aici. Băgați-mă în seamă!”

-

Nu

poate aprecia corect riscurile la

imaturității psihologice,

care se expune,

ca urmare

a

  • - Incapacitatea societății de a asigura ritualuri credibile pentru noua

generație,

  • - Descoperirea limitelor, descoperindu-le se vor strădui să le

depășească,

  • - Modalitate de a se distanța de sentimentul neplăcut al propriei

neînsemnătăți în raport cu lumea înconjuratoare ...

Și persoanele în vârstă reprezintă un

pericol la volan, acestea fiind implicate în

accidente grave deoarece o dată cu

vârsta competențele scad, aceasta

afectând capacitatea de conducere a

autoturismelor. Aceștia chiar dacă vor

întâlni situații cunoscute, va fi dificil

pentru ei și vor fi mai puțin capabili să

răspundă în condiții de siguranță.

Reprezentanţii Direcţiei Regim Permise

de Conducere şi Înmatriculare a

Vehiculelor (DRPCIV) au precizat că în

Și persoanele în vârstă reprezintă un pericol la volan, acestea fiind implicate în accidente grave deoarece

baza de date a instituţiei figurează peste

31.500 de şoferi cu vârsta peste 80 de ani

și se estimează că până în 2020, vor fi 38

de milioane de șoferi de peste 70 ani pe

- Cea mai în vârstă soferiță, care are 91 de ani, și-a lovit mașina

drumurile din Statele Unite ale Americii

încercând, timp de o oră, să parcheze.

față de 13 milioane în prezent.

"Nu îmi este greu să conduc, dimpotrivă. Am 60 de ani de

experiență", a spus aceasta.

Rezultate oferite de diverse studii în

domeniu

Influența/presiunea semenilor este foarte importantă în

rândul tinerilor de până în 25 de ani. Astfel, tinerii tind să

se comporte iresponsabil, atunci cand sunt în grup,

încurajându-se să își asume riscuri, fapt constatat de

Shope, Raghunathan, and Patil într-un studiu din 2003. S-a

constatat că tinerii care erau foarte susceptibili grupului de

egali și aceia care aveau prieteni care încurajau consumul

de alcool, erau predispuși să se implice în comportamente

riscante la volan.

Într-un alt studiu (Bruce Simons,

Neil

Lerner, J. Singer,

2005) asumarea riscului în trafic la adolescenți (definit ca

viteză mai mare de 15 mile/oră) a fost studiată prin

raportare la gen și prezența unui pasager tânăr.

Concluzia a fost că prezența unui pasager tânăr, în special

de gen masculin, se asociază cu asumarea riscului în trafic

de către șoferii adolescenți.

Chen, Baker, Braver și Li, 2000 au demonstrat că prezența

pasagerilor tineri crește posibilitatea accidentării mortale,

iar acest risc de inde chiar de numărul asa erilor din

McKnight și McKnight (2003) au examinat 2000 de accidente rutiere ale șoferilor cu vîrsta între 16-19 ani și au concluzionat că majoritatea accidentelor neletale au fost atribuite erorilor de conducere ce pot fi asociate cu lipsa de experiență, neatenția, procesarea vizuală neadecvată, viteza neadaptată la drum.

• McKnight și McKnight (2003) au examinat 2000 de accidente rutiere ale șoferilor cu vîrsta între

Viteză excesivă ca o cauza a accidentelor mortale este mai

frecventă

printre adolescenti decât pentru adulți, în special printre tinerii

șoferi de sex masculin. Accidente legate de excesul de viteză

scad o dată cu creșterea vârstei soferului. Mai mult de o treime

din accidente fatale care implică șoferi de sex masculin cu

vârstele 15-20 și 21-24 implicată viteza excesivă (NHTSA, 2008).

Viteza este un risc deosebit pentru șoferii neexperimentați

deoarece reduce capacitatea șoferului de a conduce în siguranță

în curbe sau atunci când sunt pericole și nu poate opri la timp.

Viteza și urmăririle îndeaproape sunt mai frecvente în prezența

unui pasager de sex masculin (Simons-Morton, Lerner, & Singer,

2005).

David D. Clarke, Patrick Ward și Wendy Truman (2005) au studiat

3437 rapoarte despre accidente emise de către poliția din UK,

dintre care 1296 în detaliu, în care au fost implicați conducători

auto cu vârsta între 17-25 ani, în perioada 1994-1996. Studiul a

reliefat că foarte multe accidente rutiere în care au fost implicați

tineri s-au datorat unui comportament voluntar de asumare a

riscului și nu aptitudinilor de a conduce.

Jonah

(1990),

încercând

variabilei vârstă, a

concluzionat că:

evidențieze

importanța

- șoferii tineri se angajează mai ușor într-un comportament

riscant la volan, cum ar fi viteza excesivă, urmărirea

mașinii din față, depășiri riscante;

  • - sunt mai predispuși la accidente față de

șoferii mai în

 

vârstă;

În

ciuda

studii

cel

mai

- în cadrul acestui grup, șoferii cu

vârsta între 20-24 ani

sunt mai predispuși să-și asume un comportament

acestor

descoperiri,

diverse

riscant la volan față de subgrupul de vârstă 16-20 ani;

au demonstrat că

subgrupul cu

• Jonah (1990), încercând variabilei vârstă, a concluzionat că: să evidențieze importanța - șoferii tineri se

vârsta cea mai mică a șoferilor tineri este

predispus în adoptarea unui

comportament riscant la volan, cum ar fi

condusul cu viteză și sub influența

băuturilor

alcoolice,

 

considerat

a

fi

factorul

major

care

contribuie

 

la

rata

accidentelor

(Laapoti

et

al.

,

2001;

Machin and Sankey, 2008; Vassallo et al.,

  • 2007 West and hall 1997)

Concluzii asemănătoare au avut și Begg and Langley, 2001;

Bingham and Shope, 2004. În comparație cu șoferii tineri

(16-24 ani), șoferii mai în vârstă au în general mai multă

experiență și cel mai probabil își pot ajusta comportamentul

funcție de condițiile din trafic.

 

Indiferent de

gen, s-a

constatat că șoferii tineri

și fără

experiență percep mai puțin risc și se angajează mai ușor

într-un comportament riscant la volan pentru a câștiga

autonomie, datorită erorii de optimism, pentru a nu încălca

norma grupului social de care aparține, ori pentru a cîștiga

statutul de adult.

 

Un alt studiu a demonstrat că șoferii tineri sunt de 5 până

la

10

ori

mai susceptibili de

a

fi implicați

în

accidente

rutiere pe timpul nopții

( Akerstedt, Connor,

2008)

 

Hatfield and Fernandes, 2009 au concluzionat că șoferii

mai tineri

au

o motivație

mai puternică de

a-și asuma

Unele studii au demonstrat că tinerii șoferi care se angajează

într-un anumit comportament riscant (de ex. viteza excesivă)

sunt predispuși să își asume și alte riscuri la volan (trecerea

pe culoarea roșie de la semafor, depășiri periculoase) ( Sakar

and Andreas, 2003);

Broughton et al., 2012 - șoferii de 65 ani sau mai în vârstă

reprezintă

un

grup

de

risc

în

trafic,

cu

rate

mari

ale

mortalității, comparativ cu șoferii cu vârsta între 45-64 ani; în

2010, peste 6000 de șoferi peste 65 ani din Europa au murit

în accidente de mașină;

Șoferii mai în vârstă, chiar dacă

provoacă mult mai puţine accidente

de circulaţie legate de alcool,

reprezintă un risc în anumite situații

de condus: intersecțiile, întoarcerile și

schimbarea benzilor de circulație

• Unele studii au demonstrat că tinerii șoferi care se angajează într-un anumit comportament riscant (de

(McGwin and Brown, 1999).

Jonah din 1970 a făcut o sinteză a 40 de studii, prin care

demonstra că există o relație între căutarea senzațiilor tari

(care apare cel mai adesea la șoferii tineri) și angajarea într-

un comportament riscant la volan, căutarea senzațiilor

influențând puternic comportamentul șoferului.

Într-un studiu din Danemarca (Mette Møller, Nils Petter

Gregersen, 2007) în care s-a urmărit investigarea relației

dintre comportamentul de asumare a riscului de către

conducătorul auto, funcția psihosocială a șofatului,

activitățile de relaxare, interacțiunile egalilor în mașină și

nivelul educației, s-a constatat că funcția psihosocială a

șofatului, activitățile de relaxare, interacțiunile egalilor în

mașină în timpul șofatului au un efect pozitiv semnificativ

asupra comportamentului de asumare a riscului în trafic a

tinerilor șoferi cu vârsta între 18-25 ani.

V. Date statistice

În SUA, o statistică din anul 2008 reliefează faptul că tinerii au cele mai

mari rate de accidente mortale comparativ cu alte grupe de vârstă

V. Date statistice În SUA, o statistică din anul 2008 reliefează faptul că tinerii au cele

În 2013, în statul Victoria din

Australia, 21% dintre șoferii

decedați în accidente rutiere

aparțineau grupei de vârstă

18 -25 ani. Se poate observa

o descreștere a numărului de

decese în această grupă de

vârstă, prin comparație cu

anul 1987.

În 2013, în statul Victoria din Australia, 21% dintre șoferii decedați în accidente rutiere aparțineau grupei

Statisticile Poliţiei Rutiere, citate de asociaţia asigurătorilor (UNSAR):

Ponderea şoferilor cu

vârsta de

până

la

30

de

ani

vinovaţi

de

producerea accidentelor rutiere grave a fost de 37,4% în 2013,

comparativ cu 22% în cazul celor între 31 şi 39 ani şi 17,9% pentru

cei între 40 şi 49 de ani.

În medie, 14 din 10.000 de posesori de permise de auto tineri (18-

30 ani) au produs accidente grave, dublu faţă de media de 7 din

10.000 posesori de permise cu vârsta de peste 30 de ani.

În medie, fiecare accident provocat de tineri a avut drept urmare

1,23 victime decedate sau rănite grav.

De asemenea, şoferii tineri vinovaţi de accidente grave au avut, de

regulă, mai mulţi pasageri care au decedat comparativ cu şoferii

mai în vârstă. Astfel, 34,4% dintre victimele decedate în accidente

produse de tineri în 2013 au fost pasageri, în comparaţie cu 22% în

cele ale şoferilor de peste 30 de ani.

Tot statisticile Poliției Rutiere arată că tinerii domină

categoriile de accidente grave cu cauze care reflectă

un comportament riscant sau imprudent pe șosea

cum ar fi: conducerea fără permis (tinerii au generat

58% din totalul cazurilor), viteza neregulamentară

(53,9%), depășiri neregulamentare (44,8%) sau

conducerea sub influența alcoolului (39,8%).

De

asemenea,

datele

Poliției

 

Rutiere

arată

o

descreștere a numărului de șoferi vinovați pe măsură

ce experiența acestora în conducere este mai

îndelungată.

Poliţia

mai subliniază că o combinaţie

a factorilor

«vârstă scăzută»

(până

în

30

de

ani)

şi

«lipsa de

experienţă» face ca această categorie de persoane

să prezinte

un

risc

accidente rutiere.

crescut de

a

fi

implicate în

”Vârsta joacă un rol important prin caracteristicile

comportamentale aferente (o toleranţă mai mare în

asumarea riscului, supraestimarea abilităţilor proprii şi

subestimarea riscurilor reale), mai ales în asociere cu

experienţa redusă în şofat, care generează în timp reflexe

şi automatisme specifice", se arată în analiza UNSAR.

Însă

pe

lângă

vârstă,

în

trafic

contează:

  • - cine ești,

 
  • - în

ce

loc

te

afli,

  • - cum conduci,

  • - când conduci și

  • - ce conduci!

”Vârsta joacă un rol important prin caracteristicile comportamentale aferente (o toleranţă mai mare în asumarea riscului,
A ș adar ...

Așadar ...

A ș adar ...

VI. Strategii de intervenție /Implicarea psihologului

  • 1. Sistemul gradual de obținere a permisului

  • 2. Realizarea unor campanii pentru descurajarea

comportamentului pericolos, riscant la volan, prin

constrângere eficientă ( participanții la trafic trebuie să

creadă că poliția este prezentă tot timpul; să se axeze pe

un număr redus de comportamente etc.)

  • 3. Dezvoltarea unor programe de training axate pe conștientizare, care să pună accent pe identificarea cauzelor ce stau la baza unor comportamente riscante și găsirea unor strategii optime pentru a le elimina.

  • 4. Obligația șoferilor care încalcă prevederile legale de a participa la ședințe de consilierea psihologică.

  • 5. Participarea la ore de condus preventiv.

VII. Bibliografie

Havârneanu C. (2011), Evaluarea psihologică a conducătorilor auto, Editura ”

Universității Alexandru Ioan Cuza”, Iași Havârneanu G. (2013), Psihologia transporturilor, Editura Polirom, Iași

Porter B. E. (2011), Handbook of traffic psichology, Elsevier, USA

Palamara P., Molnar L., Eby D., Kopinanthan C., Langford J., Gorman J., Broughton M. (2012), Review of young driver risk taking and its association with other risk taking behaviours, Curtin Monash Accident Research Centre - School of Public Health - Curtin University of Technology, Michigan Centre for Advancing-Safe Transpotation Throught The Lifesan - Transportation Research Institute

Ulleberg P. (2002), Influencing subgroups of young drivers and their passengers. Motivational influences of personality traits on risk-taking attitudes and driving behaviour, Psykologisk institutt

Styles T., Imberger K., Catchpole J. (2005), Understanding risk taking by young male drivers, Research Report ARR 363

Smart D., Vassalo S., Sanson A., Cockfield S., Harris A., Harrison W., McIntyre A. (2005), In the driver’s seat-Understanding young adults driving behavior, Australian Institute of Family Studies

McNallya B., Titchenera K., The role of affective processes on young drivers’ risk

perceptions:

A

dual

process

model

approach,

School

of

Psychology,

Griffith

University, Gold Coast, Australia, 4222

 

Katherine E. Heck, Ramona M. Carlos (2006), Adolescents and Driving: Factors Influencing Behavior, 4-H Center for Youth Development, University of California, Davis

Lardelli-Claret P., Juan de Dios Luna-del-Castillob (2011) Comparison of two methods to assess the effect of age and sex on the risk of car crashes, Accident Analysis and Prevention 43, 1555–1561 Lucidia F., Malliaa L., Lazurasa L., Violanica C. (2014), Personality and attitudes as predictors of risky driving among older drivers, Accident Analysis and Prevention 72, 318–324 Scott-Parker B., Watson B., King M.J. (2009), Understanding the psychosocial factors influencing the risky behaviour of young drivers, Transportation Research Part F 12, 470–482 Møller M., Gregersen N.P. (2008), Psychosocial function of driving as predictor of risk-taking behaviour, Accident Analysis and Prevention 40, 209–215 Harbeck E.L., Glendon A.I., (2013), How reinforcement sensitivity and perceived risk influence young drivers’ reported engagement in risky driving behaviors, Accident Analysis and Prevention 54, 73– 80 Simons-Morton B., Lerner N., Singer J. (2005), The observed effects of teenage passengers on the risky driving behavior of teenage drivers, Accident Analysis and Prevention 37, 973–982 Jonah B. (1990), Age differences in risky driving, Health Education Research, 5,

139-149

Alvera Y., Demirelb M.C., Mutluba M.M. (2014), Interaction between socio- demographic characteristics: Traffic ruleviolations and traffic crash history for young drivers, Accident Analysis and Prevention 72, 95–104 Juarez P., Schlundt D.G., Goldzweig I., și Stinson N. (2006), A conceptual framework for reducing risky teen driving behaviors among minority youth,

12(Suppl 1): i49–i55 Habibi E., Haghi A., Maracy M.R.(2014), Investigating the predictive of risk- taking attitudes and behaviors among Iranian drivers, Journal of Education and Health Promotion | Vol. 3 Australian Bureau of Statistics (2007), Information Paper: External Causes of Death Data Quality 2005 cat. no. 3317.0.55.001 ABS Canberra

Vă mulțumim pentru atenție!