UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAȘOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
ANUL II

METODE ȘI TEHNICI EXPERIMENTALE

EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII

ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE
PERSONALITATE

Profesor coordonator: Conf. dr. univ. Cazan Ana-Maria

Asistent dr. Crăciun Andra

Studenți: Șerban David Andrei

Ștefan Delia Ioana

Tîrsan Ana Victoria

EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 2

Abstract

Cercetarea prezentă are ca obiectiv surprinderea efectului pe care literatura îl poate avea
asupra personalității cititorilor, dar și efectul secundar prin producerea anumitor schimbări la
nivel emoțional. Ipotezele formulate și demersul metodologic au fost realizate având ca reper
studiul realizat de Djikic, Oatley, Peterson și Zoeterman (2009). La studiu au participat 30 de
persoane, ulterior în prelucrarea datelor au fost folosite răspunsurile oferite doar de 29 dintre
participanți. Designul cercetării este de tipul intergrup, personalitățile participanțiilor din ambele
grupuri, cel de control și cel experimental fiind evaluate prin chestionarul IPIP-50 atât în faza de
pretest cât și în cea de posttest. De asemenea, a fost evaluată intensitatea emoțiilor resimțite atât
înainte cât și după parcurgerea unui text literar artistic, respectiv obiectiv, iar la final a fost
verificată manipularea prin evaluarea textului de către participanți, aceștia exprimând cât de
artistic și de interesant consideră că a fost textul citit. Rezultatele obținute nu au fost concordante
cu predicțiile făcute și nu au confirmat schimbările apărute la nivelul personalității imediat după
parcurgerea unui text literar artistic. Singurul rezultat congruent cu așteptările formulate a fost
reprezentat de faptul că participanții din grupul experimental au evaluat textul ca fiind mai artistic
comparativ cu grupul de control.

Cuvinte cheie: literatură, personalitate, IPIP-50, emoții

EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 3

Efectul imediat al literaturii asupra trăsăturilor de personaltiate

1. FUNDAMENTARE TEORETICĂ

Formarea separată a departamentelor universitare de literatură și psihologie pare să fi

contribuit la un antagonism în care mulți cercetători literari consideră psihologia ca fiind
reductivă și trivializantă, în timp ce mulți psihologi consideră literatura ficțională o descriere
lipsită de fidelitate și validitate. Aceste poziții asigură că, deși cercetătorii literari și psihologii ar
putea fi interesați de subiecte similare, precum caracterul și emoțiile, aceștia au tendința de a nu
se lua în considerare unii pe ceilalți.
Cartea care a deschis dezbaterea ficțiunii în Occident a fost Poetica lui Aristotel (330 î.Hr.
/ 1970), care combină teoria literară cu psihologia. Cu antagonismul dintre studiile literare și
psihologie, integrarea celor două domenii pare superficială, dar gândirea integrativă a continuat
într-un mod destul de nevăzut. De exemplu, în studiile literare acest lucru se poate observa într-o
lucrare pe care oamenii din departamentele de literatură o respectă în mai mare măsură, Mimesis
(1953) a lui Erich Auerbach (1953). Despre relația dintre literatură și psihologie, autorul
menționat anterior a spus: "Atunci când înțelegem trecutul ceea ce înțelegem este personalitatea
umană și prin personalitatea umană înțelegem totul. Și să înțelegem existența umană este să o
redescoperim în propria noastră experiență" ( Aristotel, 1970 apud Auerbach, 1953, p. 102).
Emoțiile evocate de ficțiune nu numai că pot modifica modul în care gândim, ci pot avea
mai multe efecte. Această idee a fost propusă mai devreme în literatură, cel puțin încă din
scrierile lui Iser (1978), care a propus un cadru larg pentru a observa cum ficțiunea poate avea
influențe transformatoare asupra cititorilor. Sabine și Sabine (1983) au intervievat 1,843 de
proprietari de biblioteci ca parte a proiectului „Cărțile care au făcut diferența” și au constatat că,
în general, cărțile stimulează puternic auto-schimbarea. În mod similar, Ross (1999) a constatat
că din 194 de persoane care citesc din plăcere, 60% consideră că lectura este o experiență care
poate transforma personalitatea. Se pare că mulți indivizi văd literatura ca fiind un catalizator
pentru schimbare. Totuși, este neclar felul în care participanții folosesc cuvântul „transformator”.
Acest lucru nu exclude necesitatea de a studia felul în care literatura și arta influențează
personalitatea, cel puțin pe termen scurt ( Iser, 1978; Sabine & Sabine, 1983; Ross, 1999 apud
Oatley, Mar, & Djikic, 2012).
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 4

În acest context se pun două probleme. În primul rând, schimbarea modalităților stabile de
raportare la sine și la ceilalți, adică personalitatea. Aceasta prin definiție, include modalități
stabile de interacționare cu sinele și cu mediul (Burger, 2007; Djikic et al., 2009). Anterior,
teoriile personalității sugerau că trăsăturile sunt dezvoltate pe deplin până la vârsta de 30 de ani și
rămân stabile după aceea (McCrae, & Costa, 1990). Aceste teorii au fost totuși revizuite ca
răspuns la cercetările care arată că trăsăturile de personalitate se pot schimba și în cazul adulților
de vârstă mijlocie (Roberts, Walton, & Viechtbauer, 2006; Sristave, John, Gosling, & Potter,
2003). Prin urmare, este posibil ca cel puțin pentru unii participanți din studiile lui Sabine și
Sabine (1983) și Ross (1999), experiența subiectivă să fi indus o schimbare reală a
personalităților lor ( Sabine, & Sabine, 1983; Ross, 1999 apud Oatley et al., 2012).
Modelul Celor Cinci Factori al personalității este cel mai relevant în contextul evaluării
relației de cauză-efect dintre literatură și personalitate. Cei cinci mari factori identificați au fost
denumiți Extraversiune, Conștiinciozitate, Stabilitate Emoțională (Neuroticism), Agreabilitate și
Cultură (Intelect /Deschidere). În 1996, Goldberg a pus bazele unui proiect de colaborare
internațională care să permită utilizarea gratuită a unor instrumente de evaluare a personalității și,
în același timp, dezvoltarea lor permanentă prin eforturile reunite ale comunității științifice
internaționale. Proiectul a luat numele de ”International Personality Item Pool” (IPIP) și s-a
materializat sub forma unei platforme online în care sunt publicați itemi pentru evaluarea
diferențelor interindividuale. Instrumentul a fost validat și în România de către Rusu, Maricutoiu,
Macsinga, Vîrgă și Sava (2012) (Goldberg, 1999; Rusu et al. 2012).
În al doilea rând, este adusă în discuție necesitatea aprofundării cadrelor teoretice care ar
susține că literatura ar putea facilita un astfel de proces de maturizare a personalității. La copii,
utilizarea termenilor pentru stările mentale (dorințe, emoții etc.), precum și succesul în sarcinile
care vizează „theory of mind” au fost studiate de Adrian și colaboratorii (2005). Utilizarea de
către copii a termenilor pentru stările mentale s-a dovedit a fi legată atât de timpul petrecut de
mame citind cu copiii, cât și de numărul de termeni de stare mentală pe care mamele le-au folosit
atunci când citeau cărțile ilustrate ale copiilor. Pentru adulți, Hakemulder (2008) a efectuat
experimente pentru a vedea dacă cititorii (studenți) au preluat mental rolurile personajelor în
povestiri și dacă acest lucru le-ar permite să fie mai empatici. Participanții studiului menționat
anterior au citit fie un eseu nonficțional despre problema drepturilor femeilor în Algeria, fie un
capitol dintr-un roman despre viața unei femei algeriene. În comparație cu cei care au citit eseul,
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 5

cei care au citit fragmentul din roman au spus că ar fi mai puțin probabil să accepte normele
actuale privind relațiile dintre bărbați și femei în Algeria (Adrian et al., 2005; Djikic et al. 2009a;
Hakemulder, 2008).
În plus, literatura poate fi conceptualizată ca o simulare cognitivă și emoțională, în care
experiențele personajelor sunt pur și simplu derulate în mintea noastră, asemănător cu o simulare
pe calculator. Nu ar fi surprinzător dacă rezultatul acestei simulări duce la reschematizarea
cognitivă și emoțională a categoriilor, inclusiv a celor care se referă la sine (Djikic, Oatley,
Zoeterman, & Peterson, 2009; Oatley, 1999).
În studiul realizat de Djikic și colaboratorii (2009a) numit „On being moved by art: How
reading fiction transforms the self” aceștia au vrut să observe efectele literaturii asupra
personalității. Aceștia au distribuit aleatoriu participanții, rugându-i să citească o scurtă poveste a
lui Cehov, „Doamna cu câinele”, sau un text de comparație într-un format nonficțional de aceeași
lungime și dificultate, cu aceleași personaje, aceleași evenimente și uneori aceleași conversații.
Povestea lui Cehov se referă la un bărbat și o femeie din stațiunea litorală Yalta care au o
aventură, deși ambii erau căsătoriți. Piesa de comparație a fost scrisă de unul dintre cercetători
într-un stil documentar care prezenta acțiunile ca fiind petrecute într-un tribunal, motivul fiind
divorțul personajelor. Cititorii au văzut acest text ca fiind la fel de interesant ca povestea lui
Cehov, dar nu și la fel de artistic. Înainte și după lectură, cercetătorii au măsurat emoțiile
cititorilor și de asemenea, personalitatea lor folosind un chestionar construit după modelul Big-
Five. Aceștia au constatat că, în comparație cu cei care au citit raportul instanței, cei care au citit
povestea lui Cehov au demonstrat schimbări la nivelul personalității, în moduri mici, dar
măsurabile. Aceste modificări au fost mediate de schimbările emoționale pe care cititorii le-au
experimentat în timpul lecturii. Mai mult, aceștia au constatat că indivizii defensivi, a căror stil de
atașament evitant a determinat suprimarea obișnuită a emoțiilor în viața de zi cu zi, au resimțit
emoții cu o intensitate mult mai mare citind povestea lui Cehov în comparație cu cei care au citit
texul de control. Acest lucru sugerează că literatura ar putea oferi o metodă non-intruzivă,
neamenințătoare de a ajunge și de a afecta oamenii care de obicei sunt greu de atins (Djikic et al.,
2009b).
Asemănător cu experimentul descris mai sus (Djikic et al., 2009a), a fost testată aceeași
ipoteză în cercetarea prezentă, folosind alte texte pentru grupul de control și pentru cel
experimental, având un număr mai restrâns de participanți (15 pentru grupul de control și 15
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 6

pentru grupul experimental). Astfel, a fost creată o variabilă dependentă pentru a înregistra
schimbări în percepția participanților în contextul propriilor trăsături după ce au citit o poveste
scurtă (grupul experimental) sau o poveste de control cu același conținut, dar cu sub formă de
documentar. Singura diferență dintre povestiri a fost prezența sau absența formei artistice, în
funcție de textul oferit celor două grupuri. Ipoteza testată este că expunerea la o scurtă povestire
recunoscută artistic provoacă schimbări semnificative în trăsăturile de personalitate ale
participanților în comparație cu cei expuși la forma documentară a textului (Djikic et al., 2009a).

2. OBIECTIVE ȘI IPOTEZE

Scopul acestei cercetări este de a surprinde efectul pe care parcurgerea unui text literar
artistic îl produce la scurt timp asupra personalității indivizilor, în funcție de rezultatele obținute
după prelucrarea răspunsurilor participanților la cercetare. Este anticipată producerea unor
schimbări asupra personalității participanților din cadrul grupului experimental imediat
parcurgerea textului literar artisitc, în comparație cu participanții din grupul de control asupra
personalității cărora nu este anticipată nicio schimbare după parcurgerea textului fără valoare
artistică. De asemenea, este prezisă evaluarea textului parcurs ca fiind mai artistic și/sau mai
interesant de către participanții din grupul de experimental, comparativ cu cei din grupul de
control.

H1: Presupunem că parcurgerea unui text literar artistic produce schimbări la nivelul
personalității comparativ cu parcurgerea aceluiași text reformulat neutru, lipsit de valoare
artistică.

H2: Presupunem că parcurgerea unui text literar artistic produce schimbări la nivel emoțional
comparativ cu parcurgerea aceluiași text reformulat neutru, lipsit de valoare artistică.

3. METODOLOGIE
3.1. Participanți

Lotul acestei cercetări a fost compus inițial din 30 de participanți dintre care au rămas 29,
21 de gen feminin și 8 de gen masculin, provenind atât din mediul urban cât și rural, cu vârste
cuprinse între 19 și 29 de ani și o medie de vârstă a lotului de = 21,10. Participanții sunt
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 7

majoritar studenți ai Facultății de Psihologie și Științele Educației din Brașov, având însă și un
număr mai redus de participanți studenți ai Facultății de Litere.
Toți cei care au luat parte la cercetare vorbesc fluent limba română, criteriu relevant în
cadrul experimentului pentru parcurgerea probelor. Participanții au fost solicitați să completeze în
faza de pretest un chestionar cu 50 de itemi ce are ca scop evaluarea personalității lor și un
chestionar de emoții. Ulterior au parcurs un text în limba română ca apoi în faza de posttest să
reia completarea chestionarului de personalitate, a celui ce evaluează intensitatea emoțiilor și un
chestionar de evaluare a textului parcurs pentru a evalua efectul manipulării în ceea ce privește
conținutul textului.
Participarea lor a fost voluntară, având posibilitatea să se retragă în orice moment, iar cei
care au dorit să participe au semnat un consimțământ (Anexa 1) în care le-au fost prezentate pe
scurt scopul cercetării, procedurile și riscurile la care pot fi expuși dacă sunt de acord să participe.
De asemenea, a fost asigurată confidențialitatea datelor colectate și folosirea datelor obținute doar
în scopul cercetării.

3.2. Instrumente

Instrumentele folosite au constat în trei chestionare (IPIP-50, o listă a emoțiilor și o lista de

evaluare a textului ce are ca scop verificarea manipulării) și un text ( câte un text diferit pentru
fiecare dintre cele două grupuri), atașate în Anexele 2.

 Textele
1. O scurtă poveste: În grupul experimental participanții au fost rugați să citească o scurtă
povestire (de 2526 de cuvinte) scrisă de Ernest Hemingway numită „Soldatul s-a întors
acasă”. Niciunul dintre participanții nu a citit anterior această poveste, astfel că a fost
posibilă măsurarea directă a efectului lecturii asupra personalității acestora, evitând astfel
apariția posibilelor erori cauzate de o lectură anterioară a poveștii.
2. Textul comparativ: Având ca reper povestea scrisă de Ernest Hemingway, a fost realizat
un text comparativ al acesteia în care singura modificare a fost legată de valoarea artistică,
fiind eliminate figurile de stil și frazele cu un posibil impact emoțional asupra cititorului.
Astfel că, grupul de control a primit un text de 855 de cuvinte, ce urmărea firul poveștii
originale, însă nu într-un mod artistic, ci într-o manieră neutră.
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 8

 Chestionarele
1. Instrumentul IPIP-50 (International Personality Item Pool): este o alternativă a
Modelului Big Five ce evaluează cele cinci mari dimensiuni ale personalității și anume:
deschidere, extraversiune, conştiinciozitate, agreabilitate şi stabilitatea emoţională.
Instrumentul este alcătuit din 50 de itemi care sunt prezentați sub forma unor afirmații
scurte, fiecare dimensiune având câte 10 itemi (Rusu et al., 2012). Participanții au fost
întrebați cum se precep ei, spre exemplu asemenea unei persoane „vorbărețe” sau care „
tinde să dea vina pe alte persoane”, răspunsurile fiind scorate pe scala Likert din 5 itemi în
care 1 reprezintă dezacord total, iar 5 reprezintă acord total (Djikic et al., 2009).
2. Lista de verificare a emoțiilor conține 10 emoții: tristețe, anxietate, bucurie, plictiseală,
furie, frică, mulțumire, entuziasm, nerăbdare și recunoștință. Participanții au fost rugați să
menționeze , pe o scală de la 0 la 10 (0= cea mai mică intenstitate a emoției resimțite, 5=
indiferent, 10= cea mai mare intensitate a emoției resimțite) care este intensitatea
emoțiilor specificate în chestionar în momentul parcugerii acestuia (Djikic et al., 2009).
3. Verificarea manipulării. După ce participanții au citit textul, au fost rugați să indice pe o
scală de la 0 la 5 (0= deloc, 5= foarte mult) cât de mult consideră aceștia că adjectivele
„artistic” și „interesant” descriu textul parcurs. S-a utilizat această verificare pentru a
observa dacă scurta povestire a fost într-adevăr mai artistică față de povestea parcursă de
grupul de control (Djikic et al., 2009).

3.3. Materiale

Atât pentru grupul experimental, cât și pentru cel de control, chestionarele au fost aceleași,
diferența constând în textul primit. Prima pagină a materialului conține scurte explicații legate de
scopul studiului și de modul în care trebuie completate chestionarele, precum și câteva date
demografice (gen, vârstă, mediu de proveniență, facultate și specializare). Următoarele pagini
conțin, în ordine, instrumentul IPIP-50 pentru evaluarea personalității și lista emoțiilor, textul,
pentru grupul de control fiind cel fără valoarea artistică, iar pentru cel experimental fiind scurta
povestire a autorului Ernest Hemingway la care nu s-a modificat nimic. După parcurgerea
textului, urmează în aceeași ordine, instrumentul IPIP-50, lista emoțiilor și verificarea
manipulării, în care participanții alegeau cât de mult descriu textul parcurs adjectivele „artistic”
și „interesant”.
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 9

3.4. Design
Design-ul experimentului este de tipul intergrup. De asemenea, este un design cu două
grupuri, unul fiind de control, iar celălalt experimental, ambele fiind eșantioane de conveniență,
având o fază de pretest cât și una de posttest (Cazan, 2014). Ambele faze ale experimentului au
avut loc în aceeași zi. Condițiile au fost identice pentru ambele grupuri, singura excepție fiind
făcută de textul primit pentru fiecare grup, grupul experimental fiind cel care a primit textul
original a cărui valoare artisitcă nu a fost eliminată.
Variabilele cercetării sunt:
 Variabila independentă: Parcurgerea unui text artistic vs. non-artistic
 Variabila dependentă: Personalitatea

Pentru a evita crearea unui tip de eroare ce poate consta spre exemplu în dezamăgirea
grupului de control, participanții au fost testați în grupuri mici de câte 15 persoane, fără a știi din
ce grup fac parte. Pentru această cercetare numărul inițial de participanți a fost de 30 de persoane,
grupurile fiind echivalente, însă în urma introducerii scorurilor în baza de date un participant din
grupul experimental prezenta scoruri ce îl încadrau în categoria de valoare aberantă. Astfel că, a
fost necesară eliminarea sa din baza de date pentru a preveni distorsiunea exagerată a rezultatelor,
rămânând în baza de date un număr total de 29 de participanți, grupul experimental având astfel
doar 14 participanți.

3.5. Procedură

Privitor la procedură, participanților le-a fost făcută o scurtă introducere legată de experiment
și au fost rugați să semneze un consimțământ (Anexa 1) prin intermediul căruia aceștia își dădeau
acordul participării la cercetare. Următoarea etapă a constat în prezentarea instructajului care
însoțea fiecare sarcină, inclusiv pe materialele oferite participanților și împărțirea chestionarelor
(Anexa 2). Cele două grupuri, cel experimental și cel de control, au completat chestionarele
separat, fără ca participanții să știe din ce grup fac parte. Chestionarele oferite ambelor grupuri
sunt identice, singura diferență constând în textele pe care grupurile le-au citit. De asemenea,
participanții nu au avut limită de timp pentru completarea chestionarului. La sfârșitul
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 10

experimentului participanții nu au fost bonificați. Ulterior, participanții au participat la sesiunea

de informare cu scopul de a îi readuce la starea inițială de dinainte de testare, asigurându-le
acestora încă odată confidențialitatea datelor și reluarea explicațiilor referitoare la scopul și
maniera în care vor fi folosite datele obținute, pentru a nu exista nelămuriri sau întrebări la care
participanții să nu primească un răspuns. Toate anexele specificate pot fi regăsite la finalul
lucrării.

4. REZULTATE

Figura 1. Boxplot pentru indicele de schimbare a emoțiilor

În baza de date a fost identificat un participant al cărui scoruri reprezintă o valoare

aberantă. În consecință, s-a decis eliminarea lui pentru evitarea distorsionării datelor. Acest scor a
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 11

fost găsit în cadrul indicelui de schimbare a emoțiilor. Valoarea aberantă a fost identificată prin
intermediul unui boxplot, ce poate fi regasit in Figura 1.

Figura 2. Distribuția pe gen a participanților

Tabel 1. Media de vârstă a

eșantionului
N Media

Vârsta participantului 29 21.10

Lotul este alcătuit din 21 de participanți de gen feminin și 8 participanți de gen masculin
după cum se poate observa în Figura 1. După cum este afișat în Tabelul 1 media vârstei este de
= 21,10.
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 12

Tabel 2. Distribuția indicilor de schimbare

Grupul din care a făcut parte participantul Indicele de Indicele de

schimbare a schimbare a
personalității emoțiilor

N 15 15

Media 1.7298 2.8710

Mediana 1.4795 2.6803
Modul .46 .20
Control Abaterea standard 1.02040 2.04735
Skewness .984 .241
Kurtosis .744 -1.130
Minimum .46 .20
Maximum 4.13 6.29
N 14 14
Media 1.7873 3.0963
Mediana 1.4663 3.3223
Modul .12 .56
Experimental Abaterea standard 1.54415 1.61669
Skewness 1.265 .273
Kurtosis 1.258 .794
Minimum .12 .56
Maximum 5.53 6.68

Transformarea personalității
Pentru testarea ipotezei au fost creați doi indici unul care expune felul în care s-a schimbat
personalitatea participanților și unul care arată schimbarea emoțiilor. În cazul indicelui de
personalitate, scorurile calculate posttest pentru cele cinci dimensiuni au fost regresate cu cele
calculate pretest. Astfel, păstrând valorile standardizate absolute și apoi însumând aceste scoruri
am obținut indicele de schimbare a personalității. Valorile absolute ale acestor scoruri au fost
folosite deoarece nu am putea prezice felul în care s-ar putea schimba personalitatea. Acest indice
reprezintă o schimbare generală în contextul trăsăturilor de personalitate pentru fiecare
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 13

participant. Pentru această variabilă media și abaterea standard este 1.72 (1.02) pentru grupul de
control și 1.78 (1.54) pentru grupul experimental (Tabelul 2).
Pentru obținerea indicelui de schimbare a emoțiilor au fost urmărite aceleași etape
descrise anterior. Acest indice are o medie și abatere standard de 2.87 (2.04) pentru grupul de
control și 1.78 (1.54) pentru grupul experimental (Tabelul 2).

Tabel 3. Test nonparametric pentru indici

Indicele de schimbare a Indicele de schimbare a

personalității emoțiilor

Z -.306 -.262

p .780 .813

H1 (parcurgerea unei povestiri artistice ar putea afecta indicele de schimbare a

personalității) a fost testată printr-un test nonparametric pentru eșantioane independente,
Z = -.306, p = .78 (Meg experimental = 14.50, Meg control = 15.47). După cum se poate observa în
Tabelul 3 deși există diferențe, aceastea nu sunt semnificiative.
Ipoteza conform căreia presupunem că parcurgerea unui text literar artistic produce
schimbări la nivelul personalității comparativ cu parcurgerea aceluiași text reformulat neutru,
lipsit de valoare artistică, NU se confirmă. Din punct de vedere psihologic, rezultatul obținut
indică faptul că personalitatea persoanelor care citesc texte artistice nu se modifică imediat după
lecturare. Astfel că, putem afirma că textele literare cu calități artistice nu produc efecte asupra
personalității indivizilor, nici măcar temporar, imediat după finalizarea lecturii.
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 14

Figura 3. Schimbarea emoțională

H2 (parcurgerea unei povestiri artistice ar putea afecta indicele de schimbare la nivel

emoțional) a fost testată print-un test nonparametric pentru eșantioane independente, Z = -.262, p
= .81 (Meg experimental = 5.43, Meg control = 14.60). Asemănător cu testul pentru indicele de
schimbare a personalității, și rezultatul acestui test este nesemnificativ după cum se poate observa
în Tabelul 3. H2 nu se confirmă. Rezultatele pentru schimbarea personalității și schimbarea
emoțiilor sunt afișate în Figura 2.
Din punct de vedere psihologic, rezultatul obținut indică faptul că emoțiile persoanelor
care citesc texte artistice nu își modifică intensitatea sau valența imediat după lecturare. Astfel că,
putem afirma că textele literare cu calități artistice nu produc schimbări la nivel emoțional
(intensitatea sau valență), nici măcar temporar, imediat după finalizarea lecturii.
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 15

Tabel 4. Test nonparametric pentru dimensiunile personalității

Posttest Posttest Posttest Posttest Stabilitate Posttest

Extraversie - Agreabilitate - Constiinciozitate - emotionala - Deschidere -
Extraversie Agreabilitate Constiinciozitate Stabilitate Deschidere
emotionala

Z -.528 -.288 -.511 -.247 -1.714

p .598 .773 .610 .805 .087

În Tabelul 4 sunt descrise testele nonparametrice pentru fiecare dimensiune a persona-

lității (pretest și posttest). Acest tabel ne arată faptul că în medie, nici o dimensiune nu a fost
modificată pentru toți indivizii (rezultatele testelor pentru cele 5 trăsături au avut p > .05, așa cum
era de așteptat); ci mai degrabă fiecare persoană a demonstrat modificări mici (nesemnificative)
la nivelul celor cinci trăsături.

Tabel 5. Test nonparametric pentru verificarea manipulării

Evaluarea textului Evaluarea textului

parcurs ca fiind parcurs ca fiind
artistic. interesant.

Z -2.145 -1.738

p .037 .102

Pentru a verifica dacă textul parcurs de grupul experimental a fost văzut ca fiind mai
artistic, a fost folosit un test nonparametric pentru eșantioane independente. Rezultatul descris în
Tabelul 5 ne arată că participanții au perceput povestirea scrută a lui Hemingway ca fiind mai
artistică (Z = -2.145, p = .037, p < 0.05). Mai mult de atât, nu a existat nici o diferența în cazul
intepretării textului ca fiind interesant (Z = -1.738, p = .102).
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 16

5. DISCUȚII

Rezultatele acestei cercetări nu sunt consistente cu predicțiile și așteptările specificate în

secțiunea dedicată obiectivelor și ipotezelor lucrării. Așteptările emise preconizau surprinderea
unor schimbări la nivelul personalității și la nivelul emoțional al participanților după parcurgerea
unei scurte povestiri artistice și inexistența unor astfel de modificări după parcurgerea de către
participanți a unui text neutru, obiectiv. Niciuna dintre ipotezele acestei cercetări nu a fost
confirmată.
Cercetarea prezentă a fost ghidată după demersurile metodologice și fundamentul teoretic
al lucrării realizate de Djikic și colaboratorii (2009a), lucrare ce a surprins modificări
semnificative din punct de vedere statistic la nivelul personalității indivizilor după parcurgerea
unei scurte povestiri artistice. În opoziție cu rezultatele lucrării citate anterior, cercetarea actuală
nu a dus la rezultate consistente cu cele ale autorilor specificați anterior, ci dimpotrivă, rezultatele
au sugerat faptul că nu s-a produs niciun fel de modificare nici la nivelul personalității
participanților, nici la nivel emoțional.
Având ca reper și model studiul ce urmărește efectul literaturii asupra personalității
(Djikic et al., 2009a), pentru această cercetare au fost identificate limite ce constituie criteriul de
urmat în posibile lucrări viitoare ce doresc să urmărească același obiectiv, respectiv efectul
literaturii asupra personalității. Un prim aspect ce poate justifica inconfirmarea ipotezelor
cercetării îl reprezintă mărimea eșantionului, acesta nefiind îndeajuns de mare încât să ofere
posibilitatea de generalizare a rezultatelor și de prelucrare a unor rezultate variate. Studiul
menționat anterior ce a fost folosit drept reper a dispus de un eșantion de 166 de participanți,
oferind posibilitatea prelucrării unui număr mai mare de răspunsuri ce pot fi raportate mai
specific.
O altă limită este reprezentată de textul folosit pentru grupul experimental, acesta deși
comparativ cu cel folosit in cercetarea reper a fost mai scurt, este posibil să fi demotivat
participanții și să reducă gradul de implicare și de interes depus pentru a parcurge întregul text.
Pe de altă parte, există posibilitatea ca textul să fi fost prea scurt astfel încât să nu le permită
participanților să intre în ritmul povestirii, să surprindă aspectele relevante și mesajele textului,
parcurgând grosier și fără niciun fel de implicare textul. Un alt aspect tot legat de text poate fi
chiar tema acestuia, povestirea lui E. Hemingway deși este recunoscută drept o lucrare cu valoare
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 17

artistică, este posibil ca preferințele cititorilor să fi influențat atitudinea față de text, iar acest
aspect nu a fost luat în considerare atunci când a fost ales textul pentru grupul experimental.
În ceea ce privește o viitoare cercetare se pot expune câteva recomandări care să
urmărească efectul literaturii asupra personalității. Este sugerată evaluarea prealabilă a
atitudinilor participanților asupra diverselor forme și stiluri literare, ulterior alegându-se un text
care ar putea surprinde cât mai mult preferințele participanților. Prin această metodă crește
probabilitatea ca participanții să parcurgă mai atent și mai implicați un text care ar încorpora
preferințele lor personale. Schimbările ipotetice ce se pot produce la nivelul personalității în urma
parcurgerii unui text cu valoare persoanlă pot fi raportate mai autentic.
 EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 18

Bibliografie

Adrian, J. E., Clemente, R. A., Villanueva, L., & Rieffe, C. (2005). Parent–child picture-book
reading, mothers' mental state language and children's theory of mind. Journal of child
language, 32(3), 673-686.
Aristotle. Poetics. Translated by G.E. Else. Ann Arbor, MI: University of Michigan Press (1970), c.
330 BC.
Auerbach, E., & Said, E. W. (2013). Mimesis: The representation of reality in Western literature.
Princeton University Press.
Burger, J. M. (2007). Personality (7th ed.). Belmont, CA: Thomson Wadsworth.
Cazan, A., (2014). Metode și tehnici experimentale. Brașov: Universitatea Transilvania Brașov.
Djikic, M., Oatley, K., Zoeterman, S., & Peterson, J. B. (2009a). On being moved by art: How
reading fiction transforms the self. Creativity Research Journal, 21(1), 24-29.
Djikic, M., Oatley, K., Zoeterman, S., & Peterson, J. B. (2009b). Defenseless against art? Impact of
reading fiction on emotion in avoidantly attached individuals. Journal of Research in
Personality, 43(1), 14-17.
Goldberg, L. R. (1999). A broad-bandwidth, public domain, personality inventory measuring the
lower-level facets of several five-factor models. Personality psychology in Europe, 7(1), 7-
28.
Hakemulder, J. (2008). Imagining what could happen: Effects of taking the role of a character on
social cognition. Directions in Empirical Literary Studies, Amsterdam, 139-160.
McCrae, R. R., & Costa, P. T., Jr. (1990). Personality in adulthood. New York: Guilford.
Oatley, K. (1999). Why fiction may be twice as true as fact: Fiction as cognitive and emotional
simulation. Review of General Psychology, 3(2), 101.
Oatley, K., Mar, R. A., & Djikic, M. (2012). The psychology of fiction: Present and
future. Cognitive literary studies: Current themes and new directions, 235-249.
Roberts, B. W., Walton, K. E., & Viechtbauer, W. (2006). Patterns of mean-level change in
personality traits across the life course: a meta-analysis of longitudinal
studies. Psychological bulletin, 132(1), 1.
Ross, C. S. (1999). Finding without seeking: the information encounter in the context of reading for
pleasure. Information Processing & Management, 35(6), 783-799.
 EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE 19

Rusu, S., Maricuțoiu, L., Macsinga, I., Vîrgă, D., & Sava, F. (2012). Evaluarea personalității din
perspectiva modelului Big Five. Date privind adaptarea chestionarului IPIP-50 pe un
eșantion de studenți români. Psihologia resurselor umane, 10(1), 39.
Sabine, G., & Sabine, P. (1983). Books That Made the Difference: What People Told Us. The Shoe
String Press, Inc., PO Box 4327, 995 Sherman Ave., Hamden, CT 06514.
Srivastava, S., John, O. P., Gosling, S. D., & Potter, J. (2003). Development of personality in early
and middle adulthood: Set like plaster or persistent change?. Journal of personality and
social psychology, 84(5), 1041.
 Anexe

Anexa 1
Acord de participare la cercetarea privitoare la efectele imediate ale literaturii
asupra trăsăturilor de personalitate

Studenți: Șerban David, Ștefan Delia Ioana, Tîrsan Ana Victoria

Scopul cercetării
Vă invităm să luați parte la acest studiu pentru că încercăm să aflăm care sunt efectele
imediate ale literaturii asupra trăsăturilor de personalitate.

Proceduri
Dacă veți accepta să luați parte la cercetare, sunteți rugați să completați un chestionar ce
cuprinde datele dumneavoastră demografice, o listă de emoții și o serie de afirmații care au ca
scop evaluarea personalității dumneavoastră. Veți fi solicitați să parcurgeți un text literar în urma
căruia sunteți rugați să răspundeți la un set de itemi privitori atât la emoțiile dumneavoastră, cât și
să evaluați textul parcurs. Participarea la acest experiment are ca durată de timp aproximativ 30
de minute.

Riscuri
Participarea dumneavoastră la acest experiment nu implică niciun risc.

Proceduri alternative și participarea voluntară

Dacă nu doriți să participați la acest studiu, nu sunteți obligat să o faceți. Nu uitați că
participarea este voluntară și aveți dreptul să refuzați să participați sau să vă retrageți oricând
doriți, fără să fiți penalizați în vreun fel pentru acest lucru.

Confidențialitatea
Nimeni nu va avea acces la rezultatele și răspunsurile dumneavoastră, astfel că datele
dumneavoastră sunt utilizate doar în scop științific, fiind colectate și prelucrate doar de studenții
care realizează această cercetare și profesorul îndrumător.
 Anexe

Persoană de contact:
Puteți cere informații suplimentare sau puteți adresa orice întrebare despre studiu la adresele
de email : anatirsan@yahoo.com, davidsrbn@yahoo.com sau stefandelia28@yahoo.com.

Vă mulțumim!

Numele și semnătura Data

Semnătura studenților care realizează cercetarea Data

 Anexe

Anexa 2
EFECTUL IMEDIAT AL LITERATURII ASUPRA TRĂSĂTURILOR DE
PERSONALITATE

Vă invităm să luați parte la un studiu ce urmărește efectul imediat al literaturii asupra

trăsăturilor de personalitate. Completarea chestionarului durează aproximativ 30 de minute.
Participarea este una voluntară și vă puteți retrage în orice moment fără a suporta vreo consecință
în urma retragerii. Datele culese prin intermediul chestionarului sunt folosite doar în scopul
cercetării și vor rămâne confidențiale. Prima parte a chestionarului constă în compeltarea unor
date demografice.

GEN:
 Feminin
 Masculin
Altceva:________________________________

VÂRSTĂ: ________
MEDIU DE PROVENIENȚĂ:
 Rural
 Urban
FACULTATEA: ______________________________________
SPECIALIZARE: _____________________________________

Vã prezentãm mai jos propoziții care descriu comportamentul oamenilor. Vã rugãm sã

folosiți scala de mai jos pentru a descrie gradul în care vã caracterizeazã fiecare afirmație.
Descrieți cum sunteți în general, acum, nu cum ați dori sã deveniți în viitor. Descrieți într-un mod
sincer: cum vã vedeți pe dumneavoastrã, cum vã vedeți în relațiile cu persoanele cunoscute, de
același sex, și de aproximativ aceași vârstã. Pentru a vã putea descrie cu onestitate, rãspunsurile
 Anexe

voastre vor fi absolut confidențiale. Vã rog sã citiți fiecare afirmație cu atenție și apoi marcați cu
un x cãsuța care corespunde opțiunii dumneavoastrã.

Nr. Itemi Dezacord Dezacord Nici acord, Acord Acord

total parțial nici dezacord parțial total
1 Sunt sufletul petrecerii.
2 Sunt puțin preocupat(ă) de alții.
3 Sunt întotdeauna pregătit(ă).
4 Mă stresez cu ușurință.
5 Am un vocabular bogat.
6 Nu vorbesc mult.
7 Îmi plac oamenii.
8 Îmi las lucrurile peste tot.
9 Aproape tot timpul sunt relaxat(ă).
10 Înțeleg greu ideile abstracte.
11 Mă simt confortabil în jurul oamenilor.
12 Jignesc oamenii.
13 Sunt atent(ă) la detalii.
14 Mă îngrijorez.
15 Am o imaginație vie.
16 Rămân în umbră.
17 Înțeleg sentimentele altora.
18 Învălmășesc (încurc) lucrurile.
19 Rareori mă simt trist(ă).
20 Nu sunt preocupat(ă) de ideile abstracte.
21 Inițiez conversații.
22 Nu mă interesează problemele altora.
23 Termin treaba repede.
24 Sunt perturbat(ă) cu ușurință.
25 Am idei excelente.
26 Am puține de spus.
 Anexe

27 Am o inimă caldă.
28 Uit des să pun lucrurile înapoi la locul
lor.
29 Mă supăr cu ușurință.
30 Nu am o imaginație bogată.
31 Vorbesc cu o mulțime de oameni diferiți
la petreceri.
32 Nu sunt chiar interesat(ă) de ceilalți.
33 Îmi place ordinea.
34 Îmi schimb dispoziția de multe ori.
35 Sunt rapid(ă) în înțelegerea lucrurilor.
36 Nu îmi place să atrag atenția asupra
mea.
37 Îmi fac timp pentru alții.
38 Îmi evit responsabilitățile.
39 Am schimbări frecvente de dispoziție.
40 Folosesc cuvinte dificile.
41 Nu mă deranjează să fiu în centrul
atenției.
42 Simt emoțiile celorlalți.
43 Urmez un orar.
44 Mă irit ușor.
45 Îmi petrec timp reflectând asupra
lucrurilor.
46 În jurul oamenilor necunoscuți sunt
tăcut(ă).
47 Fac oamenii să se simtă liniștiți.
48 Sunt exact(ă) în munca pe care o fac.
49 Adesea mă simt melancolică.
50 Sunt plin(ă) de idei.
 Anexe

Lista emoțiilor

Vă rugăm să indicați pe o scala aflată mai jos de la 0 la 10 (0 = cea mai mică intensitate a emoției
resimtiță; 10= cea mai mare intesitate a emoției resimțite) intensitatea cu care resimțiți
următoarele emoții în acest moment. Vã rog sã vă reflectați cu atenție și cu sinceritate. Marcați
cãsuța care corespunde cel mai bine opțiunii dumneavoastrã.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Tristețe

Anxietate

Bucurie

Plictiseală

Furie

Frică

Mulțumire

Entuziasm

Nerăbdare

Recunoștință

A. TEXTUL PENTRU GRUPUL DE CONTROL

Vă rugăm să citiți cu atenție textul care urmează:
 Anexe

Studiu de caz
Harold Krebs a fost recrutat încă din vremea colegiului. Există fotografii care ni-l
înfățișează împreună cu colegii săi la vremea aceea. În 1917 s-a înrolat într-un regiment de
puşcaşi ai marinei şi s-a întors în Statele Unite abia în vara anului 1919, odată cu cea de-a doua
divizie de pe Rin. Există câteva fotografii și din zona Rinului, care îl înfățișează alături de două
femei și un caporal. Krebs s-a întors în orașul natal pe vremea când eroii deja nu mai erau primiți
cu urale. Fericirea cauzată de încheierea conflictului s-a estompat până la data sosirii acestuia.
Dimpotrivă, venirea sa întârziată nu a făcut o impresie foarte bună.
Krebs a luptat la Belleau, Soissons, în Champagne, la St.-Mihiel şi în Argonne, localităţi
din Franţa unde s-au dat lupte la care au participat trupele americane, în cadrul operaţiunilor
desfăşurate de armatele aliate la sfîrșitul primului război mondial, operaţii care au dus la
izgonirea ocupanţilor germani din acest sector al frontului de luptă.
Imediat după sosire, nu a dorit să vorbească despre aceste lupte, iar când și-a dorit să o
facă, oamenii deja nu prea mai erau interesați de subiect. Fundamentalismul lor îi oprea din a
realiza ce înseamnă războiul. Preferau să rămână cu imaginea de ansamblu pe care le-o ofereau
poveștile exagerate, menite doar să atragă atenția. A încercat să poveastească și el câteva fapte,
însă oamenii nu erau interesați decât de senzațional. Observând că pentru a-i fi ascultatea
relatările era nevoit să le exagereze, Krebs s-a hotărât să evite complet subiectul și a devenit
dezgustat de întâmplările sale. Sentimentele de liniște și de calmitate pe care le avea gândindu-se
că și-a îndeplinit datoria față de țara sa au dispărut treptat.
Când se întâlnea cu cineva care a fost de asemenea pe front, Krebs prefera să joace rolul
soldatului trecut prin multe, să disimuleze o atitudine degajată și să poarte conversații de
complezență pe tema aceasta. Și-a format un stil de viață neproductiv, se trezea târziu, nu părăsea
casa decât pentru a merge la bibliotecă sau pentru a se feri de căldură prin locuri mai răcoroase.
Activitățile dintr-o zi se rezumau la lectură, jocuri de biliard, plimbări nocturne.
Singurele persoane care îl priveau ca pe un erou erau cele două surori ale sale. Mama sa a
încercat aceeași atitudine afectată, însă interesul și atenția pentru el s-au dovedit superficiale.
Tatăl său nu a manifesta niciun fel de interes pe această temă. El deținea o agenție imobiliară iar
Krebs nu avea drepturi în cadrul ei sau în cadrul posesiilor familiale, precum mașina tatălui.
Societatea în care s-a întors îi părea neschimbată. Singurele observații pe care acesta le-a
făcut privind locuitorii au fost legate de relațiile deja stabile dintre oamenii de vârsta sa și de
complexitatea rivalităților sau a prieteniilor. Nu se simțea încurajat spre socializare și prefera să
observe de la distanță. Pe parcursul acestei perioade a făcut comparații între moda de dinaintea
plecării sale și cea de după, a remarcat diferența pe care câțiva ani de absență au făcut-o. Interesul
pentru fete exista pentru Krebs doar de la distanță, orice contact social nu îi surâdea. Dorința de a
se angaja într-o relație îi displăcea pentru că nu își dorea complicații, urmări sau noi
responsabilități. Considera că armata l-a învățat deja să trăiască fără compania unei ființe de sex
feminin, așa că nu îl deranja singurătatea. Știa că va veni momentul în care va fi în situația de a se
căsători și nu se gândea în avans la astfel de lucruri.
 Anexe

Ceea ce îi provoca o atitudine negativă față de femei era nevoia de a comunica, de a

conversa. Prefera prezența lor în alte scopuri, fără implicații suplimentare. Se gândea la
perioadele petrecute în Germania și își dorea să fi rămas acolo. Majoritatea timpului și-l petrecea
pe veranda casei, observând fetele care se plimbau prin oraș.
La aproximativ o lună după sosirea sa, mama lui Krebs îl anunță că tatăl său este dornic să
îi ofere mașina pentru a se plimba cu ea prin oraș. Krebs este uimit și sceptic în fața unei
asemenea schimbări de atitudine din partea părinților săi. Este chemat la micul dejun, unde
mănâncă împreună cu sora sa. Ea este singura persoană față de care poate să aibă sentimente și
reacții sincere, doar cu ea poate purta o conversație autentică, ba chiar îi promite să meargă să o
vadă la meciul de baseball. Mama sa dorește să aibă o conversație serioasă, în care îi spune că
este timpul să își găsească o ocupație productivă, să își caute un loc de muncă. Atitudinea ei este
una empatică, însă este nevoită să îi transmită adevărul la cererea tatălui și încearcă să îl
încurajeze. Krebs neagă orice propunere și orice intenție de suport moral sau emoțional din partea
mamei. Nu poate să poarte o conversație cu mama sa, nu se poate concentra, iar tăcerea sa
prelungită îi face rău acesteia. Krebs are manifestări impulsive pe care le regretă, își face mama
să plângă.
În urma presiunilor, se hotărăște să plece în Kansas City în căutarea unui loc de muncă,
totul din dorința de a-și liniști mama. Se consolează cu felul în care viitorul său va decurge.

B. TEXTUL PENTRU GRUPUL EXPERIMENTAL

Vă rugăm să citiți cu atenție textul literar care urmează:

„Soldatul s-a întors acasă” - Ernest Hemingway
Krebs plecă în război de pe băncile unui colegiu metodist din Kansas. O fotografie ni-1
arată printre colegii săi, avînd cu toţii acelaşi guler înalt şi elegant. În 1917 se înrola într-un
regiment de puşcaşi ai marinei şi se întorcea în Statele Unite abia în vara anului 1919, o dată cu
cea de-a doua divizie de pe Rin. O altă fotografie ni-1 arată pe Rin cu două nemţoaice şi un
caporal. Krebs şi caporalul poartă nişte uniforme cam scurte. Nemţoaicele nu sînt drăguţe. Rinul
nu se vede în fotografie. Cînd Krebs se întoarse în oraşul său natal din Oklahoma, eroii nu mai
erau primiţi sărbătoreşte. Venea acasă mult prea tîrziu pentru aşa ceva. La întoarcerea lor din
război, concetăţenii săi fuseseră primiți cu multă căldură. Un val de isterie îi cuprinsese atunci pe
oamenii din oraş. Acuma, atitudinea lor era alta. Oamenii păreau să-1 considere pe Krebs cam
ridicol că venea atît de tîrziu, cu ani după terminarea războiului.
La început, Krebs, care luptase la Belleau, Soissons, în Champagne, la St.-Mihiel şi în
Argonne1, nu voia să vorbească deloc despre război. Mai tîrziu simţi nevoia s-o facă, dar nimeni
nu voia să-1 asculte. Oamenii auziseră prea multe poveşti despre atrocităţile războiului ca să mai
1
Localităţi din Franţa unde s-au dat lupte la care au participat trupele americane, în cadrul operaţiunilor desfăşurate
de armatele aliate la sfîrjitul primului război mondial, operaţii care au dus la izgonirea ocupanţilor germani din acest
sector al frontului de luptă.
 Anexe

fie mişcaţi de nişte fapte reale. Krebs îşi dădu seama că pentru a fi ascultat trebuia să mintă, şi
după ce minţi de două ori i se făcu şi lui silă de război şi de poveştile din război. Din pricina
acestor minciuni, îl năpădi un dezgust profund pentru tot ce i se întîmplase în timpul războiului.
Toate acele clipe care-1 făceau, cînd se gîndea la ele, să se simtă calm şi cu cugetul curat;
îndepărtatele clipe în care făcuse un singur lucru, singurul lucru pe care trebuia să-1 facă orice
bărbat în chip firesc şi cu uşurinţă, deşi ar fi putut face şi altceva, îşi pierduseră acum puterea lor
de a-i dărui o linişte preţioasă, şi apoi pieriră cu totul.
Minciunile lui erau cu totul neînsemnate şi constau în faptul că-şi atribuia nişte lucruri pe
care le văzuseră, le făcuseră sau le auziseră alţii şi că prezentau drept sigure nişte fapte
îndoielnice, „întîmplate" oricărui soldat. Minciunile lui nu făcuseră senzaţie nici măcar în sala de
biliard. Cunoscuţii lui, care auziseră relatări amănunţite despre nemţoaicele din pădurea Argonne,
legate cu lanţuri de mitraliere, şi care, orbiţi de şovinism, nu puteau înţelege sau nu puteau arăta
vreun interes faţă de nişte mitraliori germani care n-ar fi legaţi în lanţuri, nu fură deloc mişcaţi de
povestirile lui.
Experienţa căpătată ca rezultat al exagerărilor şi al neadevărului îl dezgustă pe Krebs şi de
aceea, cînd se întîlnea din întîmplare cu cineva care fusese într-adevăr pe front şi, cu prilejul
vreunei serate, stăteau de vorbă cîteva minute la garderobă, adopta poza degajată a soldatului
trecut prin multe, aflat printre camarazii lui şi spunea că-i fusese întotdeauna frică, îngrozitor de
frică, în felul acesta pierdu totul, în perioada aceasta, era către sfîrşitul verii, dormea dimineaţa
tîrziu, se scula şi se ducea în oraş la bibliotecă să ia o carte, mînca la prînz acasă, citea pe veranda
dinspre stradă pînă îl apuca plictiseala, şi după aceea se ducea iar în oraş, ca să-şi petreacă în sala
de biliard întunecoasă şi răcoroasă, cele mai calde ore din zi. Îi plăcea să joace biliard. Seara
exersa la clarinet, hoinărea prin oraş, citea, şi după aceea se culca. Pentru cele două surori mai
mici ale lui rămăsese totuşi un erou. Dac-ar fi vrut, maică-sa i-ar fi adus micul dejun la pat.
Adeseori venea cînd el mai stătea în pat şi-1 ruga să-i povestească cum a fost în război, dar nu-1
asculta niciodată cu atenţie. Pe tatăl lui nu-1 interesau de loc poveştile astea. Înainte de a pleca în
război, lui Krebs nu i se dăduse niciodată voie să conducă maşina familiei. Tatăl său ţinea o
agenţie imobiliară şi voia să aibă maşina la îndemînă în caz că ar fi trebuit să-şi ducă la ţară
clienţii, să le arate vreun teren sau vreo fermă.
În oraş nu se schimbase nimic, în afara fetelor, care se făcuseră mari. Trăiau însă într-o
lume atît de complicată de existenţa unor prietenii de mult închegate şi a unor rivalităţi mereu
schimbătoare, încît Krebs nu se simţea nici atît de energic şi nici atît de curajos ca să pătrundă
înăuntrul ei. Îi plăcea totuşi să le privească. Erau atît de multe fete drăguţe. Aproape toate aveau
părul tăiat scurt. Cînd plecase, numai fetiţele sau fetele de moravuri uşoare purtau părul scurt.
Toate purtau pulovere şi bluze cu gulerul rotund, olandez. Aşa era moda. Îi plăcea să le privească
de pe veranda dinspre stradă cum se plimbau pe celălalt trotuar, îi plăcea să se uite la ele cum se
plimbă în umbra copacilor. Cînd se plimba prin oraş, fetele nu-1 prea atrăgeau. Nu-i plăceau cînd
le vedea în cofetăria Grecului. De fapt nici nu prea le dorea. Erau prea complicate. La mijloc era
însă altceva. Vag, ar fi vrut să aibă o prietenă, dar nu voia să lupte ca să şi-o cîştige. I-ar fi plăcut
să aibă o prietenă, dar nu voia să-şi piardă prea multă vreme ca s-o cucerească. Nu voia să se
bage în tot felul de intrigi şi manevre diplomatice. Nu voia să fie obligat să facă curte. Nu mai
 Anexe

voia să spună minciuni. Nu voia să accepte niciun fel de urmări. Nu voia să mai ştie de ele. Voia
să trăiască de aci înainte fără nici un fel de urmări. Şi de fapt nici nu simţea nevoia să aibă o
prietenă. Treaba asta o învăţase în armată. Era cu totul normal să zici că nu mai poţi trăi fără o
fată. Mai toţi spuneau asta. Dar nu era adevărat. N-aveai nevoie de nici o fată. Cînd eşti copt
pentru aşa ceva, găseşti una întotdeauna. Nu trebuie să te gîndeşti cum o să fie. Mai devreme sau
mai tîrziu, vine şi asta. Treaba asta o învăţase în armată.
Fireşte că i-ar fi plăcut să aibă o prietenă dacă ar fi venit la el şi n-ar fi vrut să stea de
vorbă. Dar aici, acasă, totul era prea complicat. Ştia că n-ar mai fi putut încerca asta niciodată. Nu
merita nici o osteneală. Asta era cu franţuzoaicele sau cu nemţoaicele. Nu era nevoie de atîta
pălăvrăgeală. Nici nu puteai vorbi prea mult şi nici n-aveai nevoie să vorbeşti. Totul era simplu şi
te-nţelegeai de minune. Se gîndi cum fusese în Franţa si apoi se apucă să se gîndească şi cum a
fost în Germania, în general, în Germania îi plăcuse mai mult. Nu voise să plece din Germania.
Nu voia să se întoarcă acasă. Şi totuşi, venise acasă. Şedea pe veranda dinspre stradă. Îi plăceau
fetele care se plimbau pe celălalt trotuar, îi plăceau cum arată mai mult decît oricare franţuzoaică
sau nemţoaică. Dar lumea în care trăiau ele nu era şi lumea lui. I-ar fi plăcut să fie prieten cu una
din ele. Dar nu merita să încerci aşa ceva. Şi erau atît de drăguţe, îi plăceau cum arată, îl atrăgeau.
Dar nu suporta pălăvrăgeala. Nu o dorea în mod deosebit pe vreuna din ele. Îi plăcea totuşi să le
privească. Nu, nu merita. Nu acuma, cînd lucrurile încep iar să fie cum trebuie.
Într-o dimineaţă, la vreo lună după ce se-ntorsese acasă, maică-sa intră în camera lui şi se
aşeză pe pat. Îşi tot netezea şorţul.
— Aseară am vorbit cu tatăl tău, Harold, zise ea, şi e cu totul de acord să-ţi dea maşina ca să te
plimbi cu ea seara.
— Daa? Făcu Krebs pe jumătate treaz. Să mă plimb cu maşina? Daa?

— Da. Tatăl tău se gîndea mai demult că ai putea lua maşina cînd vrei să te plimbi seara prin
oraş, dar de vorbit am vorbit doar aseară.

— Pariez că tu 1-ai împins s-o facă, spuse Krebs.

— Nu. Dimpotrivă, tatăl tău mi-a propus să discutăm despre această chestiune.

— Daa? Pariez totuşi că tu 1-ai hotărît s-o facă, zise Krebs, şi se ridică în capul oaselor.

— Nu cobori să-ţi iei micul dejun, Harold? îl întrebă maică-sa.

— Mă-mbrac şi vin.

Maica-sa plecă, şi în timp ce se spăla, se bărbierea şi se îmbrăca pentru a coborî în sufragerie să-
şi ia micul dejun, o auzi prăjind ceva la bucătărie. Mînca, şi soră-sa îi aduse corespondenţa.

— Iată-1 şi pe Hare. Ce ţi s-a întîrnplat, somnorilă? De ce te-ai mai sculat?

Krebs o privi lung. O iubea. Era sora la care ţinea cel mai mult.
 Anexe

— Ai ziarul de azi? o întrebă el.

Fata îi dădu The Kansas City Star, şi Krebs scoase banderola de hîrtie cafenie şi deschise ziarul la
pagina sportivă, îl îndoi şi-1 rezemă de cana cu apă, punînd farfuria cu fiertura de cereale în faţă,
ca să-l ţină drept. Aşa îl putea citi în timp ce mînca.

— Harold, se ivi maică-sa în pragul bucătăriei, Harold, te rog să nu boţeşti ziarul. Tatăl tău nu
poate citi ziarul dacă-i boţit.

— N-o să-1 boţesc, zise Krebs.

Sora sa se aşezase la masă şi se uita la el cum citeşte.

— După amiază jucăm baseball pe pajiştea şcolii, îi zise ea. Eu-s la aruncat.

— Grozav, zise Krebs. Şi eşti în forma?

— Arunc mai bine decît mulţi băieţi. Şi tuturor le zic că tu m-ai învăţat. Celelalte fete nu fac prea
multe parale.

— Zău?

— Le-am zis fetelor că eşti drăguţul meu. Nu-i aşa că eşti drăguţul meu, Hare?

— Mai e vorbă?

— Şi nu se poate ca fratele să-ţi fie drăguţ, pur şi simplu pentru că ţi-e frate?

— Ştiu şi eu?

— Trebuie să ştii. Dacă aş fi de ajuns de mare şi ai vrea, n-ai putea să fii drăguţul meu?

— Desigur. Gata, eşti drăguţa mea.

— Chiar sînt drăguţa ta?

— Desigur.

— Mă iubeşti ?

— Ohoho.

— Şi o să mă iubeşti întotdeauna?

— Fireşte.

— Vii să mă vezi jucînd baseball ?

— Poate.
 Anexe

— O, Hare, nu mă iubeşti. Dacă m-ai iubi, ai ţine să vii să mă vezi cum joc.

Mama lui Krebs intră în sufragerie. Venea din bucătărie, aducînd o farfurie cu două ochiuri cu
costiţă şi o farfurie cu colţunaşi umpluţi cu hrişcă.

— Du-te, Helen, zise ea. Vreau sa vorbesc cu Harold.

Puse farfuria cu ochiuri în faţa lui Krebs şi aduse o cană cu sirop de arţar pentru colţunaşi. Apoi
se aşeză la masă, în faţa lui Krebs.

— Ce-ar fi, Harold, să laşi puţin ziarul deoparte ? Krebs împături ziarul şi-1 puse deoparte.

— Te-ai hotărît ce ai de gînd să faci, Harold ? îl întrebă maică-sa, scoţîndu-şi ochelarii de pe nas.

— Nu, zise Krebs.

— Nu crezi c-ar fi timpul s-o faci? Maică-sa nu-i vorbea din meschinărie, ci părea într-adevăr să
fie necăjită.

— Nu m-am gîndit la asta, zise Krebs.

— Dumnezeu are de lucru pentru fiecare om, spuse maică-sa. În împărăţia Lui nu-i loc pentru
cei ce trîndăvesc.

— Eu nu trăiesc în împărăţia Lui.

— Toţi trăim în împărăţia Lui. Încurcat, Krebs se-nfurie, ca de obicei.

— M-am frămîntat atît de mult din cauza ta, Harold, continuă maică-sa. Ştiu că te-au încercat
multe ispite şi ştiu cît de slabi sînt bărbaţii, îmi aduc aminte ce ne povestea iubitul tău bunic, tatăl
meu, despre războiul civil2 şi de aceea m-am rugat pentru tine. Mă rog pentru tine, Harold, toată
ziua.

Krebs se uita la costiţa grasă care se sleia în farfurie.

— Şi tatăl tău e necăjit, continuă maică-sa. I se pare că nu mai ai nici un fel de ambiţie, că n-ai
nici un scop în viaţă. Charley Simmons, care-i de vîrsta ta, are o slujbă bună, şi în curînd o să se
căsătorească. Toţi băieţii s-au aranjat, toţi vor să ajungă undeva şi-ţi poţi da seama şi tu că băieţi
ca Simmons vor face, fără îndoială, cinste societăţii.

Krebs tăcea.

2
Război dus între statele din nordul S.U.A. (Uniunea Nordului) şi cele din Sud (Confederaţia Sudului) în perioada
1861 — 1S&5, pentru abolirea sclaviei şi soluţionarea altor divergenţe economice. Victoria Uniunii antisclavagiste a
Nordului a dus la victoria modului de producţie capitalist asupra modului de producţie feuda], caracteristic pentru
marile latifundii din Sud.
 Anexe

— Nu te uita aşa la mine, Harold, îi spuse maică-sa. Ştii că te iubim şi-ţi spun lucrurile astea
numai spre binele tău. Tatăl tău nu vrea să-ţi stînjenească libertatea. El e de părere că ar trebui să
ai voie să conduci maşina. Dacă ai vrea să te plimbi cu maşina cu vreo fată drăguţă, nu ne-ar face
decît plăcere. Vrem să te bucuri de viaţă. Dar trebuie să te hotărăşti, Harold, să te apuci de lucru.
Tatăl tău n-are nici o preferinţă. Cum spune el, orice muncă este onorabilă. Dar trebuie să începi
prin a face ceva. M-a rugat pe mine să-ţi vorbesc în dimineaţa asta, şi după aceea poţi să te duci
să vorbeşti cu el la birou.

— Asta-i tot? zise Krebs.

— Da. Nu o iubeşti pe mama ta, dragul meu băiat?

— Nu, zise Krebs.

Din cealaltă parte a mesei, maică-sa se uită lung la el. Ochii îi străluceau, începu să plîngă.

— Nu iubesc pe nimeni, spuse Krebs.

N-avea nici un rost. Nici nu putea să-i spună, nici nu putea s-o facă să-nţeleagă despre ce e vorba.
Făcuse o prostie că-i spusese ce i-a spus. O jignise numai. Se duse la ea şi o luă de braţ. Plîngea
cu capul în mîini.

— N-am vrut să spun asta, zise el. Mă supărase numai ceva. N-am vrut să spun că nu te iubesc.

Mama lui continua să plîngă. Krebs o luă după umeri.

— Nu mă crezi, mamă ?

Mama lui clătină din cap.

— Te rog, te rog, mamă. Te rog, crede-mă.

— Bine, spuse maică-sa cu glasul întretăiat de plîns. Îşi ridică ochii spre el. Te cred, Harold.

Krebs o sărută pe cap. Mama se-ntoarse spre el.

— Sînt mama ta, zise ea. Cînd erai mic de tot te-am purtat lîngă inima mea.

Lui Krebs i se făcu rău şi-1 năpădi o senzaţie vagă de greaţă.

— Ştiu, mămico, spuse el. Am să-ncerc să fiu pentru tine un fiu bun.

— Nu vrei să-ngenunchem şi să te rogi împreună cu mine, Harold?

Îngenuncheară lîngă masa din sufragerie, şi mama lui Krebs începu să se roage.

— Hai, roagă-te şi tu, Harold, îl îndemnă ea.

 Anexe

— Nu pot, zise Krebs.

— Încearcă, Harold.

— Nu pot.

— Vrei să mă rog eu pentru tine ?

— Da.
Aşa că maică-sa se rugă pentru el, şi după aceea se ridicară de jos, şi Krebs o sărută pe
maică-sa şi plecă de acasă, încercase să se ferească de toate complicaţiile astea. Şi totuşi, nimic
din toată povestea asta nu-l mişcase. Îi păruse rău că maică-sa se necăjeşte atîta, şi de aceea o
minţise. Avea să plece la Kansas City să-şi caute o slujbă, şi atunci o să fie mulţumită. Poate c-o
să-i mai facă o scenă înainte de a pleca. N-o să se mai ducă pe la taică-său la birou. De data asta o
s-o lase baltă. Voia să ducă o viaţă lipsită de orice complicaţii. Şi era cît pe-aci să reuşească.
Acuma însă totul se terminase. O să se ducă s-o vadă pe Helen jucînd baseball pe pajiştea şcolii.

Vã rugăm sã citiți fiecare afirmație de mai jos cu atenție și apoi marcați cu un x cãsuța
care corespunde opțiunii dumneavoastrã.

Nr. Itemi Dezacord Dezacord Nici acord, Acord Acord

total parțial nici dezacord parțial total
1 Sunt sufletul petrecerii.
2 Sunt puțin preocupat(ă) de alții.
3 Sunt întotdeauna pregătit(ă).
4 Mă stresez cu ușurință.
5 Am un vocabular bogat.
6 Nu vorbesc mult.
7 Îmi plac oamenii.
8 Îmi las lucrurile peste tot.
9 Aproape tot timpul sunt relaxat(ă).
10 Înțeleg greu ideile abstracte.
11 Mă simt confortabil în jurul oamenilor.
12 Jignesc oamenii.
13 Sunt atent(ă) la detalii.
 Anexe

14 Mă îngrijorez.
15 Am o imaginație vie.
16 Rămân în umbră.
17 Înțeleg sentimentele altora.
18 Învălmășesc (încurc) lucrurile.
19 Rareori mă simt trist(ă).
20 Nu sunt preocupat(ă) de ideile abstracte.
21 Inițiez conversații.
22 Nu mă interesează problemele altora.
23 Termin treaba repede.
24 Sunt perturbat(ă) cu ușurință.
25 Am idei excelente.
26 Am puține de spus.
27 Am o inimă caldă.
28 Uit des să pun lucrurile înapoi la locul
lor.
29 Mă supăr cu ușurință.
30 Nu am o imaginație bogată.
31 Vorbesc cu o mulțime de oameni diferiți
la petreceri.
32 Nu sunt chiar interesat(ă) de ceilalți.
33 Îmi place ordinea.
34 Îmi schimb dispoziția de multe ori.
35 Sunt rapid(ă) în înțelegerea lucrurilor.
36 Nu îmi place să atrag atenția asupra
mea.
37 Îmi fac timp pentru alții.
38 Îmi evit responsabilitățile.
39 Am schimbări frecvente de dispoziție.
40 Folosesc cuvinte dificile.
 Anexe

41 Nu mă deranjează să fiu în centrul

atenției.
42 Simt emoțiile celorlalți.
43 Urmez un orar.
44 Mă irit ușor.
45 Îmi petrec timp reflectând asupra
lucrurilor.
46 În jurul oamenilor necunoscuți sunt
tăcut(ă).
47 Fac oamenii să se simtă liniștiți.
48 Sunt exact(ă) în munca pe care o fac.
49 Adesea mă simt melancolică.
50 Sunt plin(ă) de idei.

Lista emoțiilor

Vă rugăm să indicați pe o scala aflată mai jos de la 0 la 10 (0 = cea mai mică intensitate a emoției
resimtiță; 10= cea mai mare intesitate a emoției resimțite) intensitatea cu care ați resimțit
următoarele emoții după parcurgerea lecturii. Vã rog sã vă reflectați cu atenție și cu sinceritate.
Marcați cãsuța care corespunde cel mai bine opțiunii dumneavoastrã.

0
1 2 3 4
5 6 7 8
9 10
Tristețe

Anxietate

Bucurie
 Anexe

Plictiseală

Furie

Frică

Mulțumire

Entuziasm

Nerăbdare

Recunoștință

Vă rugăm să indicați pe o scala aflată mai jos de la 0 la 5 cât de mult considerați că sunt de
potrivite următoarele adjective pentru a descrie textul citit. Vã rog sã vă reflectați cu atenție și să
marcați cãsuța care corespunde cel mai bine opțiunii dumneavoastrã
0= deloc
1= foarte puțin
2= puțin
3= cât de cât
4= mult
5=foarte mult

0 1 2 3 4 5
Deloc Foarte puțin Puțin Cât de cât Mult Foarte mult
Artistic
Interesant

Vă mulțumim pentru participare și pentru timpul acordat!