UNIVERSITATEA HYPERION

Facultatea de Psihologie

Diferența de agresivitate dintre persoanele care

conduc in traficul din Bucuresti si cele care conduc in provincie

Stanculescu Elena Daniela

Universitatea Hyperion din București

Abstract

Scopul acestei lucrări este de a observa dacă există o diferență între nivelul de
agresivitate al persoanelor care conduc intr-un oras destul de mare (Bucuresti) si cei care conduc
in localiati, provincie, locuri nu atat de aglomerate.

1. Introducere

Agresivitatea este o interacțiune socială deschisă de multe ori dăunătoare, interacțiune

socială, cu intenția de a provoca daune sau alte neplăceri altui individ. Aceasta poate avea loc fie
ca răspuns la altceva sau fără provocare. La om, frustrarea produsă de blocarea unor obiective
poate provoca agresivitatee. Agresivitatea umană poate fi clasificată în agresivitate directă și
indirectă, prima fiind caracterizată printr-un comportament fizic sau verbal destinat să provoace
rău cuiva, iar a doua fiind caracterizată printr-un comportament destinat să dăuneze relațiilor
sociale ale unui individ sau unui grup.
În definițiile frecvent utilizate în stiinte sociale și în stiinte comportamentale, agresiunea
este un răspuns al unui individ, care provoacă ceva neplăcut unei alte persoane. Există și alte
definiții, care includ condiția ca individul agresiv să aibă intenția de a face rău altei persoane.
Comportamentul de prădător sau de apărare între membrii unor specii diferite ar putea să nu fie
considerat o agresivitate în același sens.
Agresivitatea poate lua o varietate de forme, care pot fi exprimate fizic, sau
comunicate verbal sau non-verbal: inclusiv agresivitatea anti-prădător, agresivitatea defensivă
(indusă de frică), agresivitatea de prădător, agresivitatea de dominare, agresivitatea inter-
masculină, agresivitatea rezident-intrus, agresivitatea maternă, agresivitatea specifică a speciei,
agresivitatea legată de sex, agresivitatea teritorială, agresivitatea indusă de izolare, agresivitatea
iritabilă, și agresivitatea indusă de stimularea creierului (hipotalamusului). Există două subtipuri
de agresivitate umane: (1) subtipul controlat-instrumental (cu scop sau orientat spre un scop); și
(2) sbtipul reactiv-impulsiv (care de multe ori provoacă acțiuni incontrolabile inadecvate sau
nedorite). Agresivitatea diferă de ceea ce este numit de obicei asertivitate, deși termenii sunt

1
adesea folosiți alternativ printre profani (ca în expresii cum ar fi „agent de vânzări agresiv”).
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Agresivitate )

Cum explicam agresivitatea?

Tine oare agresivitatea umana de factorul ereditar, de cel legat de mediu sau de cel educativ?
"Agresivitatea este innascuta" sustine Sigmund Freud dar si Konrad Lorenz. Oamenii se nasc cu
predispozitia sau impulsul de a fi violenti si de a agresa. Cum nu se poate inlatura, trebuie, prin
educare, gasite modalitati nedistructive de canalizare a energiei negative. Totusi se face o
departajare intre cei doi teoreticieni asupra acestui lucru: la Freud agresivitatea apare ca fiind
predominant distructiva pe cand la Konrad Lorenz agresivitatea are o valoare adaptativa si este
chiar esentiala pentru supravietuire.
Daca agresivitatea umana ar fi numai de natura instinctuala ar fi de asteptat sa intalnim foarte
multe asemanari intre oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Cu toate
astea realitatea demonstreaza permanent ca exista mari diferente atat la nivel individual cat si la
nivel de comunitati. Sunt indivizi, grupuri si chiar popoare care se manifesta extrem de agresiv,
pe cand altii sunt foarte pasnici.
Respingerea cvasi-generalizata a naturii instinctuale a agresivitatii nu inseamna, insa, si
ignorarea unor influente biologice asupra ei, cum ar fi:
o influente neuronale - exista anumite zone ale cortexului care, in urma stimularii
electrice, faciliteaza adoptarea de catre individ a comportamentului agresiv;
o influente hormonale - masculii sunt mult mai agresivi decat femelele datorita
diferentelor de natura hormonala;
o influente biochimice - cresterea alcoolului in sange, scaderea glicemiei pot
intensifica agresivitatea.

"Agresivitatea este un raspuns la frustrare" sustin cei de la Yale University din SUA. Atunci
cand atingerea unui scop este blocata ia nastere frustrarea. Aceasta frustrare devine apoi o sursa
de manifestare a agresivitatii. Se intampla insa deseori ca agresivitatea aceasta sa nu poata fi
orientata catre sursa starii de frustrare ci ea este reorientata catre ceea ce se numeste o "tinta
sigura". De exemplu o persoana nu isi poate sanctiona seful si in schimb se poate certa acasa cu
partenerul de viata; un copil nu isi poate pedepsi parintele in schimb insa loveste un alt copil.
Mai apoi, supusa unor revizii, aceasta teorie sufera modificari. Se considera ca intr-adevar
frustrarea produce suparare (stare de pregatire emotionala pentru a deveni agresiv) insa o
persoana poate da curs furiei sau nu.

O a treia explicatie ar fi aceea ca "agresivitatea este un comportament social invatat". A aparut

astfel teoria invatarii sociale a agresivitatii care sustine ca un comportament agresiv se invata
prin mai multe modalitati:
o direct, deci prin învatare directa (prin recompensarea sau pedepsirea unor
comportamente);
o prin observarea si imitarea unor modele de conduita ale altora, mai ales ale
adultilor.

2
 Se considera ca modelele de conduita agresiva se intalnesc cel mai des in:
a) familie (copii violenti provin din familii in care cei doi parinti au fost crescuti
tot cu ajutorul pedepselor fizice);
b) mediul social (in acele comunitati in care modelele de conduita agresiva sunt
acceptate, chiar admirate, agresivitatea se transmite usor si generatiilor
urmatoare);
c) mass-media (in special televiziunea care ofera zilnic modele de conduita
agresiva, fizica sau verbala)

Putem enumera adesea printre cauzele comportamentelor impulsiv-agresive existenta la subiect a

unor trasaturi temperamentale, apartenenta individului la unul din tipurile de temperamente.
Anumite temperamente - coleric, nervos - se constituie in baza pentru conduite agresive adoptate
imediat. "Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetică a personalităţii care se exprimă
cel mai pregnant în conduită". De aceea cunoasterea temperamentului poate deveni un punct de
plecare pentru modalitatile in care putem gestiona impulsurile si comportamentele agresive.
Pe baza a trei trasaturi fundamentale: emotivitatea, activismul si rezonanta reprezentarilor au fost
descrise opt tipuri temperamentale nervos, sentimental, coleric, pasionat, sangvinic, flegmatic,
amorf, apatic.

A cincea cauza demna de mentionat este cea legată de stima de sine. Multi cercetatori au stabilit
o legatura evidenta intre nivelul stimei de sine si tendintele agresive, in sensul ca cu cat stima de
sine, increderea in fortele si capacitatile proprii, este mai scazuta cu atat componenta agresiva
este mai pregnanta.
Conceptul de stima de sine este corelat cu sentimentul de competenta si constientizare a propriei
valori. Indivizii cu un grad scazut de stima de sine se concentreaza de obicei sa-i impresioneze
pe altii, au o incredere scazuta in propria persoana, au dubii asupra valorii si acceptarii lor
sociale, nu-si asuma riscuri si incearca sa evite eşecul. Caută confirmarea propriei valori, a
propriilor decizii la altii si sunt usor influentabili.

Din sursele agresivitatii putem enumera:

1. surse care tin de individ, de conduita si reactivitatea comportamentala a sa:
o frustrarea;
o atacul (provocarea directa) - fie fizic sau verbal; atrage un rapuns sau o
razbunare.
o durerea fizica si morala;
o caldura - cerectari multiple au evidentiat legatura directa intre
temperatura ridicata si comportamentul agresiv;
o aglomeratia - in mijloacele de transport in comun; in spatii de locuit
mult prea mici pentru numarul de persoane;
o alcoolul si drogurile;
2. surse ale agresivitatii din cadrul familiei:
o bataia sau orice forma de agresiune sau pedeapsa fizica;
o incestul;
3. surse care tin de mijloacele de comunicare in masa, unde includem violenta
expusa in presa si televiziune.

3
 2. Obiective și ipoteze

2.1 Obiectivul principal al acestui studiu este de a observa dacă există o diferență între
gradul de agresivitate al persoanelor care conduc in traficul din Bucuresti si cei care conduc in
traficul din provincie.

2.2 Ipoteză.
Presupunem că nivelul de agresivitate al persoanelor care conduc in sate sau orase mai
mici este mult mai scazut decat al acelora care conduc in capitala deoarece in localitati traficul
nu este atat de intens precum este cel din Bucuresti.

Metode

Participanți:
Eșantionul de participanți a fost format din 40 de persoane, dintre care 20 conducatori auto din
Bucuresti, iar 20 conducatori auto din provincie. Acestia au fost alesi într-un mod randomizat.
Varta intre cat si cat, femei…barbati

Instrumente:
A fost ales un test ce măsoară gradul de agresivitate. Acesta conține 25 de itemi la care se
răspunde cu o valoare de la 5 – întodeauna, până la 1 – niciodată. Apoi este calculat numărul
total de puncte iar în funcție de valoare numerică rezultată, acesta este încadrat la un grad de
agresivitate scăzută, agresivitate medie, agresivitate peste medie și agresivitate mare.

Rezultate

Pentru a observa o diferență semnificativă între cele două grupuri am aplicat Testul t
pentru cele două eșantioane.

Tabel 1.
Conducator auto Std. Error
(Bucuresti) N Mean Std. Deviation Mean

4
Scor conducatori:
Bucuresti 20 65,40 14,398 3,220

Provincie 20 64,40 14,325 3,203

Tabel 2.
Levene’s test for
equality of t-Test for Equality of Mean
varainces

95% confidence
Mean Std. error interval of the diference
Sig. (2-tailed) difference differnce Lower Upper
f Sig. t Df
Scor conducatori
Equal variaces ,202 ,655 ,220 38 ,827 1,000 4,542 -8,194 10,194
assumed

Equal variances not

,220 37,999 ,827 1,000 4,542 -8,194 10,194
assumed

În urma testului, observăm că nu exista vreo corelație între nivelul de agresivitate și

practicarea unui discipline precum karate-ul, prin faptul că datele reieșite sunt relativ
asemănătoare (practicant => N = 20; M = 65,40; Std. Dev. = 14,398; Std. Error M. = 3,220;
nepracticant => N = 20; M = 64,40; Std. Dev. = 14,325; Std. Error M. = 3,203)

Concluzii

Concluzia trasă din această cercetare este aceea că nivelul de agesivitate al

unei persoane nu depinde de mediul in care conduce fiecare. Acest fapt poate
influența sau nu gradul de agresivitate al unei persoane, totuși, nu este singura
variabilă ce trebuie luată în calcul atunci când măsurăm această coordonata.
Cum am specificat si mai sus, exista diferiți factori, deloc de neglijat ce
influențează o atitudine agresivă.

5
 Bibliografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Agresivitate
 http://www.umfcv.ro/ccop-ce-este-agresivitatea