CURSUL I

1. Stadiul evolutiv al unei maladii maligne este indicat să fie înregistrat prin simbolurile 0, I, II, III,
IV, adică scala folosită este:
A. Alfanumerică
B. Numerică
C. Ordinală
D. Nominală

2. Consistenţa ficatului este o caracteristică a organismului uman care se înregistrează:

A. Numeric, adică folosind numere
B. Ordinal, adică folosind simboluri ce urmează o gravitate
C. Nominal, adică folosind simboluri care nu au o ordine de gravitate
D. Numeric, adică folosind simboluri ce urmează o gravitate

3. Grupa sanguină este o caracteristică ce trebuie înregistrată:

A. Alfanumeric
B. Numeric
C. Ordinal
D. Nominal

4. O populaţie statistică poate fi alcătuită din:

A. Indivizi umani
B. Evenimente
C. Grupuri socio-umane
D. Măsurători

CURSUL II

4. Media unei serii de valori numerice este:

A. Suma valorilor împărţită la numărul lor
B. Mai mare decât valoarea minimă din serie
C. Mai mică decât valoarea maximă din serie
D. Un indicator al tendinţei centrale a valorilor seriei

5. Media unei serii de valori numerice are următoarele proprietăţi:

A. Este egală cu cea mai mică valoare din serie
B. Dacă schimbăm o valoare din serie, mărind-o, media se schimbă, mărindu-se
C. Dacă schimbăm o valoare din serie, mărind-o, media se schimbă, micşorându-se
D. Dacă ştergem o valoare din serie, media râmîne nemodificată

6. Media unei serii de valori numerice este un indicator al:

A. Tendinţei centrale a valorilor seriei
B. Împrăştierii valorilor seriei
C. Plaja de valori între care sunt cuprinse valorile seriei
D. Media nu este indicator statistic

7. Dispersia unei serii de valori numerice este un indicator al:

A. Tendinţei centrale a valorilor seriei
B. Împrăştierii valorilor seriei
C. Plaja de valori între care sunt cuprinse valorile seriei
D. Simetriei distribuţiei valorilor seriei în jurul mediei
8. Dispersia unei serii de valori numerice are printre dezavantaje:
A. Se măsoară cu unitatea de măsură a valorilor seriei, ridicată la pătrat
B. Are valori prea mari, comparativ cu abaterile individuale de la medie
C. Indică şi tendinţa centrală a valorilor seriei
D. Nu se poate calcula cu exactitate

9. Abaterea standard unei serii de valori numerice are printre avantaje:

A. Se măsoară cu unitatea de măsură a valorilor seriei
B. Are valori comparabile cu abaterile individuale de la medie
C. Indică şi tendinţa centrală a valorilor seriei
D. Nu se poate calcula dacă dispersia este negativă

10. Dacă două serii de valori au aproximativ aceeaşi medie, atunci:

A. Este mai împrăştiată cea cu dispersia mai mare
B. Este mai împrăştiată cea cu abaterea standard mai mică
C. Sunt la fel de împrăştiate
D. Nu se pot compara împrăştierile cu ajutorul dispersiei în acest caz

11. Dacă două serii de valori au medii foarte diferite, atunci:

A. Este mai împrăştiată cea cu dispersia mai mare
B. Este mai împrăştiată cea cu abaterea standard mai mare
C. Nu se pot compara nici cu ajutorul dispersiei şi nici cu ajutorul abaterii standard
D. Au aceeaşi împrăştiere

12. Dacă media unei serii de valori este 10 şi dispersia 4, atunci coeficientul de variaţie este:
A. 40%
B. 20%
C. 80%
D. 10%

13. Dacă mediile a două serii de valori sunt foarte diferite, iar abaterile standard sunt tot foarte
diferite, atunci este mai împrăştiată :
A. Cea cu coeficientul de variaţie mai mare
B. Cea cu raportul dintre abaterea standard şi medie mai mare
C. Cea cu coeficientul de variaţie mai mic
D. Împrăştierile celor două serii de valori nu se pot compara

14. Mediana unei serii de valori numerice este:

A. Egală cu media
B. Un grafic
C. Un număr
D. Un tabel de frecvenţă

15. Mediana unei serii de valori numerice este:

A. Valoarea pentru care jumătate din valorile seriei sunt mai mari şi jumătate mai mici
B. Valoarea situată la mijloc, între minimul seriei şi maximul seriei
C. Valoarea cea mai frecvent întâlnită printre valorile seriei
D. Un indicator al excentricităţii valorilor seriei

16. Dacă o serie de valori are în componenţă 21 de numere, atunci, pentru aflarea medianei, se
ordonează valorile crescător şi se ia:
A. Valoarea a 11-a din şirul ordonat
B. Media între valorile a 10 şi a 11-a
 C. Media între valorile a 11 şi a 12-a
D. Valoarea a 10-a din şirul ordonat

17. Dacă o serie de valori are în componenţă 24 de numere, atunci, pentru aflarea medianei, se
ordonează valorile crescător şi se ia:
A. Valoarea a 12-a din şirul ordonat
B. Media între valorile a 11-a şi a 12-a
C. Media între valorile a 12-a şi a 13-a
D. Valoarea a 13-a din şirul ordonat

18. Cuartila întâi a unei serii de valori este:

A. Valoarea din seria ordonată situată la 25% din numărul de valori al seriei
B. Valoarea din seria ordonată situată la 75% din numărul de valori al seriei
C. Valoarea numerică pentru care un sfert din valorile seriei ordonate sunt mai mici
D. Valoarea numerică pentru care un sfert din valorile seriei sunt mai mici

19. Cuartila a treia a unei serii de valori este:

A. Valoarea din seria ordonată situată la 25% din numărul de valori al seriei
B. Valoarea din seria ordonată situată la 75% din numărul de valori al seriei
C. Valoarea numerică pentru care un sfert din valorile seriei ordonate sunt mai mici
D. Valoarea numerică pentru care trei sferturi din valorile seriei ordonate sunt mai mari

20. Referitor la indicatorii decile, este adevărat:

A. Avem exact nouă decile
B. Avem exact 99 de decile
C. Decila 50 este mediana
D. Decila a treia este mediana

21. Indicatorii statistici fundamentali sunt:

A. Dispersia şi media
B. Media şi abaterea standard
C. Abaterea standard şi mediana
D. Mediana şi cuartilele

22. Indicatorii de dispersie (sau de împrăştiere) sunt:

A. Amplitudinea, media, dispersia şi mediana
B. Abaterea standard, media, dispersia şi mediana
C. Amplitudinea, media, dispersia şi abaterea standard
D. Abaterea standard, dispersia şi coeficientul de variaţie

23. Care din următorii indicatori statistici ajută la aprecierea asimetriei:

A. Mediana, media şi excentricitatea
B. Mediana, cuartilele şi excentricitatea
C. Mediana, cuartilele şi media
D. Mediana, dispersia şi excentricitatea

24. Indicatorii statistici pentru tendinţa centrală a valorilor unei serii de valori sunt:
A. Media, dispersia şi mediana
B. Media, abaterea standard şi modul
C. Media, dispersia şi excentricitatea
D. Media, mediana şi modul
CURSUL IV

1. Histograma este un grafic ce reprezintă :

A. Frecvenţele absolute ale unui tabel de frecvenţă
B. Fiecare valoare în parte dintr-o serie de valori
C. Frecvenţa cu care valorile seriei sunt cuprinse în clasele stabilite la construcţia ei
D. Indicatorii tendinţei centrale a seriei
2. O histogramă reprezintă informaţia dintr-o serie de valori :
A. Fără pierdere de informaţie
B. Cu pierdere de informaţie
C. Se pierde cu atât mai multă informaţie cu cât sunt mai puţine clase
D. Se pierde cu atât mai multă informaţie cu cât clasele au lungimi mai mari
3. Valorile hemoglobinei la 250 de pacienţi sunt cuprinse între un minim de 7,9 şi un maxim de
15,95. Dacă dorim să avem în jur de 9 clase şi deci, 9 bare, vom lua lungimea claselor :
A. Din 2 în 2
B. Din 3 în 3
C. Din 1 în 1
D. Din 0,5 în 0,5
4. Seria de valori ce conţine talia a 1132 de indivizi, are ca minim talia de 1,44m iar ca maxim, talia
de 2,06m. Dorind să efectuăm o histogramă cu cel puţin 12 bare (deoarece numărul de indivizi este
mare), vom lua lungimea claselor :
A. Din 2 cm în 2 cm
B. Din 5 cm în 5 cm
C. Din 10 cm în 10 cm
D. Din 1 cm în 1 cm
5. Dacă la efectuarea unei histograme, am ales din greşală un număr de clase (şi deci de bare) prea
mare, efectul este:
A. Se pierde mai puţină informaţie
B. Se văd inclusiv aspecte nesemnificative
C. Se pierde prea multă informaţie
D. Se vor vedea doar aspectele esenţiale, eliminându-se aspectele nesemnificative
6. Poligonul frecvenţelor este:
A. Un indicator statistic care arată dispersia valorilor dintr-o serie de valori
B. Un grafic care reprezintă printr-o linie frântă frecvenţele claselor dintr-un tabel de
frecvenţă
C. Un grafic care conţine exact aceeaşi informaţie ca şi histogram corespunzătoare
D. Un grafic care conţine mai puţină informaţie ca şi histograma corespunzătoare
7. Curba lui Gauss este o curbă care este:
A. Simetrică faţă de medie
B. Simetrică faţă de axa verticală
C. Are un maxim în dreptul mediei
D. Tinde asimptotic la 0 spre plus infinit şi spre minus infinit
8. În ce priveşte curba Gauss este adevărat că:
A. În intervalul se află aproximativ 68% din indivizii populaţiei
B. În intervalul se află aproximativ 95% din indivizii populaţiei
C. În intervalul se află aproximativ 99% din indivizii populaţiei
D. În intervalul se află aproximativ 90% din indivizii populaţiei
9. Dacă comparăm o histogramă şi poligonul frecvenţelor corespunzător, atunci:
A. Conţine mai multă informaţie histograma
B. Conţine mai multă informaţie poligonul frecvenţelor
C. Conţin amândouă aceeaşi cantitate de informaţie
CURSUL V
1. Coeficientul de corelaţie măsoară:
1. tăria împrăştierii datelor unei serii statistice
2. tăria corelaţiei între medie şi mediană
3. tăria corelaţiei între doi parametri exprimaţi numeric
4. tendinţa de creştere sau descreştere simultană sau inversă a doi parametri.
2. Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 429 de pacienţi este 0,829.
Aceasta înseamnă că:
1. cei doi parametri nu sunt corelaţi
2. cei doi parametri sunt slab corelaţi
3. cei doi parametri sunt puternic corelaţi
4. sunt prea puţine cazuri şi nu avem încredere în valoarea coeficientului
3. Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 429 de pacienţi este -0,925.
Aceasta înseamnă că:
1. cei doi parametri nu sunt corelaţi
2. cei doi parametri sunt anticorelaţi
3. cei doi parametri sunt slab corelaţi
4. sunt prea puţine cazuri şi nu avem încredere în valoarea coeficientului
4.Graficul Scatter ne dă informaţii despre:
1. Corelaţia celor doi parametri de pe orizontală şi verticală
2. Omogenitatea eşantionului
3. Simetria distribuţiilor fiecăruia din cei doi parametri
4. Corelaţia fiecărui parametru cu vârsta pacienţilor
5.Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 12 de pacienţi este 0,889.
Aceasta înseamnă că:
1. Cei doi parametri nu sunt corelaţi
2. Cei doi parametri sunt slab corelaţi
3. Cei doi parametri sunt corelaţi
4. Sunt prea puţine cazuri şi nu avem încredere în valoarea coeficientului
6.Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 12 de pacienţi este -0,889.
Aceasta înseamnă că:
1. Cei doi parametri nu sunt corelaţi
2. Cei doi parametri sunt anticorelaţi
3. Cei doi parametri sunt corelaţi
4. Sunt prea puţine cazuri şi nu avem încredere în valoarea coeficientului
7. O dreaptă de regresie este o dreaptă care:
A. Este situată cât mai aproape de punctele unui grafic Scatter
B. Trece prin toate punctele unui grafic Scatter
C. Aproximează un poligon al frecvenţelor
D. Este paralela cu una din axele de coordonate
8. O dreaptă de regresie ne oferă:
A. O relaţie aproximativă între valorile a doi parametri
B. O relaţie exactă între valorile a doi parametri
C. Traseul liniei frânte a poligonului frecvenţelor
D. Posibilitatea aproximării valorilor unui parametru dacă ştim valorile celuilalt
9. O dreaptă de regresie se calculează:
A. Folosind mediile de eşantionare
B. Folosind mediile şi deviaţiile standard
C. Folosind metoda celor mai mari pătrate
D. Folosind metoda celor mai mici pătrate
10. În ecuaţia unei drepte de regresie, valorile care o determină sunt:
A. Panta (slope) şi ordonata la origine (intercept)
B. Media şi deviaţia standard
C. Mediile de eşantionare
D. Panta (slope)

CURSUL VI

1.Criteriul procentual indică o tendinţă foarte puternică de dependenţă între cei doi factori de
clasificare într-un tabel de incidenţă dacă:
1. are valori mult mai mari ca 100%
2. are valori mult mai mici ca 50%
3. are valori foarte apropiate de 50%
4. are valori apropiate de 100%
2.Tabelele de incidenţă sunt:
1. tabele cu dublă intrare în care pacienţii sunt înregistraţi după două criterii
2. tabele de frecvenţă pe clase
3. tabele cu date brute
4. tabele folosite la teste statistice de compararea mediei
3.Sensibilitatea unui test clinic este Sn=0,862, iar specificitatea este Sp=0,893. Aceasta înseamnă că
testul este:
1. un test valoros deoarece ambii indicatori sunt mult peste 50%
2. un test fără valoare doarece dă erori şi la bolnavi, şi la sănătoşi
3. un test fără valoare, deoarece specificitatea este mai mare ca sensibilitatea
4. un test perfect
4.Criteriul diagonal calculat pentru un tabel de incidenţă 2x2 care conţine în total 236 de pacienţi
este 7,185. El indică în acest caz:
1. corelaţie foarte slabă între cei doi factori de clasificare
2. lipsa unei corelaţii
3. corelaţie puternică între cei doi parametri
4. nu este un indicator al corelaţiei ci al împrăştierii datelor
5.Criteriul OR calculat pentru un tabel de incidenţă 2x2 care conţine în total 144 de pacienţi este
6,785. El indică în acest caz:
1. corelaţie foarte slabă între cei doi factori de clasificare
2. lipsa unei corelaţii
3. corelaţie puternică între cei doi parametri
4. nu este un indicator al corelaţiei ci al împrăştierii datelor
6.Criteriul OR calculat pentru un tabel de incidenţă 2x2 care conţine în total 14 de pacienţi este
8,785. El indică în acest caz:
1. corelaţie foarte slabă între cei doi factori.
2. lipsa unei corelaţii
3. corelaţie destul de puternică între cei doi factori
4. fiind prea puţini pacienţi, nu avem încredere în valoarea lui
7. Sensibilitatea unui test exploratoriu în clinică este Sn=0,862. Aceasta înseamnă că testul este:
1. un test valoros din punct de vedere clinic
2. este un test prost, deoarece doar 86,2% din bolnavii reali sunt pozitivi
 3. depinde şi de specificitate, dacă este foarte mică, testul nu este un test bun
4. dacă şi specificitatea este mult mai mare ca 50%, testul este valoros
8.Sensibilitatea unui test este:
A. Raportul dintre numărul pacienţilor bolnavi diagnosticaţi ca pozitivi şi numărul total
al pacienţilor bolnavi
B. Raportul dintre numărul pacienţilor sănătoşi diagnosticaţi ca pozitivi şi numărul total al
pacienţilor bolnavi
C. Raportul dintre numărul pacienţilor bolnavi diagnosticaţi ca pozitivi şi numărul total al
pacienţilor sănătoşi
D. Raportul dintre numărul pacienţilor bolnavi diagnosticaţi ca negativi şi numărul total al
pacienţilor bolnavi
9.Specificitatea unui test este:
A. Raportul dintre numărul pacienţilor bolnavi diagnosticaţi ca pozitivi şi numărul total al
pacienţilor sănătoşi
B. Raportul dintre numărul pacienţilor sănătoşi diagnosticaţi ca negativi şi numărul total
al pacienţilor sănătoşi
C. Raportul dintre numărul pacienţilor sănătoşi diagnosticaţi ca pozitivi şi numărul total al
pacienţilor sănătoşi
D. Raportul dintre numărul pacienţilor sănătoşi diagnosticaţi ca negativi şi numărul total al
pacienţilor bolnavi
10.Un test clinic este cu atât mai valoros cu cât:
A. Sensibilitatea este mai mare şi specificitatea mai mică
B. Sensibilitatea este mai mică şi specificitatea mai mare
C. Sensibilitatea şi specificitatea sunt mai mari
D. Sensibilitatea şi specificitatea sunt mai mici
11.Un test clinic este cu atât mai valoros cu cât:
A. Sensibilitatea şi specificitatea sunt mai apropiate de 1
B. Sensibilitatea şi specificitatea sunt mai apropiate de 0
C. Sensibilitatea şi specificitatea sunt mai mari
D. Sensibilitatea şi specificitatea sunt mai mici
12.Rata fals pozitivă a unui test este:
A. Raportul dintre numărul pacienţilor bolnavi diagnosticaţi ca pozitivi şi numărul total al
pacienţilor sănătoşi
B. Raportul dintre numărul pacienţilor sănătoşi diagnosticaţi ca negativi şi numărul total al
pacienţilor sănătoşi
C. Raportul dintre numărul pacienţilor sănătoşi diagnosticaţi ca pozitivi şi numărul total
al pacienţilor sănătoşi
D. Raportul dintre numărul pacienţilor sănătoşi diagnosticaţi ca negativi şi numărul total al
pacienţilor bolnavi
13.Rata fals negativă a unui test este:
A. Raportul dintre numărul pacienţilor bolnavi diagnosticaţi ca pozitivi şi numărul total al
pacienţilor sănătoşi
B. Raportul dintre numărul pacienţilor sănătoşi diagnosticaţi ca negativi şi numărul total al
pacienţilor sănătoşi
C. Raportul dintre numărul pacienţilor sănătoşi diagnosticaţi ca pozitivi şi numărul total al
pacienţilor sănătoşi
D. Raportul dintre numărul pacienţilor bolnavi diagnosticaţi ca negativi şi numărul total
al pacienţilor bolnavi
14.Un test clinic este cu atât mai valoros cu cât:
A. Rata fals pozitivă este mai mare şi rata fals negativă mai mică
B. Rata fals pozitivă este mai mică şi rata fals negativă mai mare
C. Rata fals pozitivă şi rata fals negativă sunt mai mari
 D. Rata fals pozitivă şi rata fals negativă sunt mai mici

15.Sensibilitatea unui test clinic este Sn=0,562, iar specificitatea este Sp=0,893. Aceasta înseamnă că
testul este:
1. un test valoros deoarece ambii indicatori sunt mult peste 50%
2. un test fără valoare doarece dă erori şi la bolnavi, şi la sănătoşi
3. un test fără valoare, deoarece specificitatea este prea mică
4. un test perfect
16. Criteriul RR calculat pentru un tabel de incidenţă 2x2 care conţine în total 149 de pacienţi este
8,785. El indică în acest caz:
1. corelaţie foarte slabă între cei doi factori.
2. lipsa unei corelaţii
3. corelaţie puternică între cei doi factori
4. fiind prea puţini pacienţi, nu avem încredere în valoarea lui

CURSUL VII

1. Pe un eşantion de 64 probe identice, un laborator a dat media concentraţiei compusului activ de

18mg/100ml, iar deviaţia standard a valorilor din seria de 64 rezultate a fost de 2mg/100ml. Din
tabele, . Intervalul de încredere al mediei este în acest caz:
A. corect
B.
C.
D.

2. Intervalul de încredere pentru media calculată pe o serie de valori are interpretarea:

A. Adevărata medie, cea care se aproximează, este aproape sigur în intervalul de încredere
B. Media de eşantionare, este aproape sigur în intervalul de încredere
C. Adevărata mediană, cea care se aproximează, este aproape sigur în intervalul de încredere
D. Este un interval în care de află aproape toate valorile din seria de valori

3. Intervalul de încredere de 95% pentru coeficientul de inteligenţă al unui lot selecţionat de 1000
de economişti este [114,7 ; 129,7]. Aceasta înseamnă că:
A. Media coeficientului de inteligenţă al populaţiei economiştilor este aproape sigur în acest
interval
B. Media de eşantionare este aproape sigur în acest interval
C. Media coeficientului de inteligenţă al populaţiei economiştilor este sigur în acest interval
D. Media de eşantionare este sigur în acest interval

4. Valoarea lui OR, calculat pentru un tabel de incidenţă 2x2, este 2,4, iar intervalul de încredere
este de la 0,8 la 4,9. În acest caz:
A. Valoarea lui OR este semnificativă
B. Valoarea lui OR este nesemnificativă
C. Nu putem decide dacă valoarea lui OR este sau nu semnificativă

5. Pentru a găsio aproximare a mediei de greutate la studenţii UMF, doi studenţi aleg câte un
eşantion extras aleator de 40 şi respectiv 60 de subiecţi, şi calculează media de greutate, fiecare la
eşantionul său. În acest caz:
A. Media pe lotul de 40 de subiecţi va fi sigur mai paroape de realitate
B. Media pe lotul de 60 de subiecţi va fi sigur mai paroape de realitate
C. Media pe lotul de 60 de subiecţi va fi probabil mai paroape de realitate
D. Oricare din cele două medii obţinute poate fi mai aproape de realitate
6. Pentru a estima greutatea medie a studenţilor UMF, un student alege ca eşantion primii 100 de
studenţi ai UMF din lista alfabetică.
A. Eşantionul este nereprezentativ, deoarece extragerea nu s-a făcut aleator
B. Eşantionul este reprezantativ, deoarece ordinea alfabetică este aleatorie din punctul de
vedere al greutăţii
C. Eşantionul este prea mic
D. Eşantionul este prea mare

7. Următoaree condiţii sunt binevenite sau necesare pentru ca un eşantion să fie reprezentativ:
A. Să fie alcătuit din subiecţi aleşi aleator din populaţie
B. Să fie cât mai voluminos
C. Să fie reprezentativ
8. Media calculată pe un eşantion de 100 de subiecţi este totdeauna mai apropiată de media reală
decât cea calculată pe un eşantion de 60 de subiecţi, deoarece:
A. Eşantion mai mare, înseamnă totdeauna o precizie mai bună
B. Eşantion mai mic, înseamnă totdeauna o precizie mai slabă
C. Media pe eşantionul de 100, este mai probabil să fie mai apropiată de media reală

9. Dacă dintr-o populaţie extragem în mod repetat eşantioane foarte mari şi la fiecare eşantion
calculăm media, mediile astfel obţinute vor fi:
A. Distribuite apropiat de o distribuţie Gauss
B. Distribuite foarte diferit de o distribuţie Gauss
C. Distribuţie Gauss

10. Intervalul de încredere de 99% are ca diferenţe faţă de cel de 95%, următoarele:
A. Intervalul de 99% este mai larg decât cel de 95%
B. Intervalul de 95% este mai larg decât cel de 99%
C. Intervalul de 99% şi cel de 95% sunt la fel de largi
D. Nu putem şti dinainte care din cele două intervale este mai larg
11. Dacă două loturi sunt mici, atunci pentru aplicarea testului Student, trebuie îndeplinite
condiţiile:
A. Repartiţiile populaţiilor din care provin loturile sunt normale
B. Deviaţia standard este aceeaşi la cele două populaţii
C. Măsurătorile sunt independente
D. Loturile să aibă medii egale

12. Care din următoarele teste sunt teste parametrice:

A. ANOVA
B. Student
C. Wilcoxon
D. Kruskal-Wallis

13. Rezultatul p al unui test statistic se interpretează astfel:

A. Se respinge ipoteza de nul dacă p<0,05
B. Se respinge ipoteza de nul dacă p>0,05
C. Se respinge ipoteza alternativă dacă p>0,05
D. Se acceptă ipoteza de nul dacă p<0,05

14. Pentru a putea aplica testul ANOVA, trebuie verificate următoarele condiţii
A. Măsurătorile să fie independente
B. Dispersiile să nu difere semnificativ
 C. Distribuţiile populaţiilor din care provin eşantioanele să nu fie simetrice
D. Distribuţiile populaţiilor din care provin eşantioanele să fie Gauss

15. Testul ANOVA este un test:

A. Parametric
B. Neparametric
C. De comparare a mediilor
D. De compaarre a dispersiilor

16. Rezultatul p al unui test statistic are intrepretare diferită de la test la test
A. Da, la fiecare test avem o altă interpretare
B. Nu, totdeauna ne ajută să respingem sau nu ipoteza de nul
C. Rezultatul p nu se interpretează, el fiind un simplu număr
D. Avem o interpretare la testele parametrice şi o alta la cele neparametrice

17. Dacă în urma efectuării unui test Student de comparare a mediilor, obţinem p=0,78656, atunci:
A. Nu se respinge H0
B. Se acceptă H0
C. Se respinge H0
D. Nu putem decide

18. Dacă în urma efectuării unui test Student de comparare a mediilor, obţinem p=0,0256, atunci:
A. Se respinge H0
B. Se acceptă H0
C. Se respinge H1
D. Nu putem decide

19. Dacă în urma efectuării unui test Student de comparare a mediilor, obţinem
p=0,0000000000000001, atunci:
A. Se respinge H0
B. Nu se respinge H0
C. Nu se respinge H1
D. Se acceptă H1

20. Dacă efectuăm testul t al lui Student, măsurători pereche:

A. Loturile pot fi diferite ca volum
B. Loturile trebuie să fie egale ca volum
C. Loturile trebuie să aibă aceeaşi medie
D. Trebuie să avem trei loturi

21. Respingerea ipotezei de nul când efectuăm un test de comparare a mediilor înseamnă:
A. Cele două medii de eşantionare diferă semnificativ
B. Cele două medii ale populaţiilor din care provin loturile diferă
C. Cele două medii de eşantionare nu diferă semnificativ
D. Cele două medii ale populaţiilor din care provin loturile nu diferă

22. Nerespingerea ipotezei de nul când efectuăm un test de comparare a mediilor înseamnă:
A. Cele două medii de eşantionare diferă semnificativ
B. Cele două medii ale populaţiilor din care provin loturile diferă semnificativ
C. Cele două medii de eşantionare nu diferă semnificativ
D. Cele două medii ale populaţiilor din care provin loturile nu diferă
RECAPITULARE

1.Sunt indicatori de asimetrie:

A.Media
B.Mediana
C.Deviatia standard
D.Cuartilele

2.Media unei serii statistice:

A.este raportul dintre suma valorilor seriei şi numărul lor
B.este indicatorul care arată tendinţa centrală a seriei
C.nu poate fi decat un numar pozitiv
D.este intotdeauna mai mica decat mediana

3.Abaterea sau deviatia standard:

A.este radical din dispersie
B.se masoara cu unitatea de masura a variabilei
C.se masoara cu unitatea de masura a variabilei, ridicata la patrat
D.are, în general, valori comparabile cu media

4.Riscul relativ:
A.Indica legatura dintre un factor, presupus a influenta aparitia unei boli, si boala respective
B.este raportul dintre riscul de a face boala pentru cei expusi si riscul pentru cei neexpusi la
acel factor
C.nu poate fi mai mare decat 1
D.se exprima in procente

5.Valori ale riscului relativ apropiate de 1:

A.arată aproximativ aceeaşi probabilitate de a face boala, atât la expuşi, cât şi la neexpuşi
B.arată că factorul de risc respectiv nu are o influenţă reală asupra apariţiei bolii
C.arată că factorul de risc respectiv protejeaza impotriva aparitiei bolii
D.arată că toti subiectii expusi la factorul de risc vor face boala

6.Daca pe un lot de 1512 bolanvi, pentru un factor de risc am calculat un raport al sanselor
OR=12,74, atunci posibilitatea de a face boala investigata este:
A.foarte mare in cazul expunerii la factorul respectiv
B.foarte mica in cazul expunerii la factorul respectiv
C.la fel si in cazul expunerii, si in cazul neexpunerii
D.mai mica in cazul celor expusi decat in cazul celor neexpusi, OR fiind mai mic decat 100

7.Pentru graficul de tip histograma sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A.fiecare bară (clasă) are aceeaşi lăţime
B.înălţimea barelor este proporţională cu frecvenţele absolute (numărul de indivizi din clasă)
C.lăţimea unei bare (clase) se obtine impartind diferenta (maxim-minim) la numărul de clase
D.nu pierdem deloc informatie prin realizarea unui astfel de grafic

8. Sensibilitatea (Sn) unui test

A.este raportul dintre numărul pacienţilor bolnavi, diagnosticaţi ca pozitivi şi numărul total
de bolnavi.
B.este raportul dintre numărul pacienţilor sănătoşi, diagnosticaţi ca negativi şi numărul total de
sănătoşi.
C.este raportul dintre numărul pacienţilor bolnavi, diagnosticaţi ca negativi şi numărul total de
bolnavi.
D.este raportul dintre numărul pacienţilor bolnavi, diagnosticaţi ca negativi şi numărul total de
sănătoşi.

9.Un test clinic este cu atat mai valoros cu cat:

A.sensibilitatea si specificitatea au valori mai mari
B.sensibilitatea este mai mare decat specificitatea
C.specificitatea este mai mare decat sensibilitatea
D. sensibilitatea si specificitatea au valori mai apropiate, chiar egale, indiferent de valoarea lor

10.In tabelul de incidenta care prezinta datele unui test clinic este bine sa avem valori mari
pentru:
A.subiectii bolnavi, depistati negativ
B.subiectii bolnavi, depistati pozitiv
C.subiectii sanatosi, depistati negativ
D.subiectii sanatosi, depistati pozitiv

11. Indicatorii statistici fundamentali sunt:

A.Media
B.Mediana
C.Dispersia
D.Deviatia (abaterea) standard

12. Graficul Scatter este un grafic care:

A.reprezintă valorile a doi parametri măsuraţi la mai mulţi pacienţi
B.reprezintă fiecare pacient printr-un punct
C.pe abscisă (orizontală) este reprezentat unul din parametrii, iar pe ordonată (verticală) este
reprezentat celălalt parametru, la acelaşi pacient
D. are pierderi din informaţie, ca histograma

13.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A.sortarea este operaţia prin care înregistrările unui tabel de date sunt aranjate în ordine
după un anumit criteriu
B.selectarea este operaţia prin care o parte a înregistrărilor unui tabel este temporar
îndepărtată, rămânând numai înregistrările care îndeplinesc un criteriu dat
C.pentru selectarea datelor putem folosi mai multe criterii de selectie, in acelasi timp
D.pentru sortarea datelor putem folosi numai un singur criteriu de selectie

14.Stadializarea unei afectiuni (stadiul 1,2,3 sau 4) reprezinta o variabila:

A.numerica
B.alfanumerica
C.ordinala
D.nominala

15. Despre cuartile putem afirma:

A.Cuartila a doua se mai numeste si mediana
B.Cuartila intai este valoarea fata de care 25% dintre valorile dintr-o serie sunt mai mici
C.Cuartila a treia este valoarea fata de care 50% dintre valorile dintr-o serie sunt mai mici
D.Cuartila a treia este valoarea fata de care 25% dintre valorile dintr-o serie sunt mai mari
16.Avand doua serii de date, putem compara imprastierile lor astfel:
A.pentru medii aproximativ egale, este mai împrăştiată seria cu deviatia standard mai mare
B.la deviatii standard aproximativ egale, este mai împrăştiată seria cu media mai mare
C.la deviatii standard aproximativ egale, este mai împrăştiată seria cu media mai mică
D.daca si mediile, si deviatiile standard difera mult intre ele, putem compara imprastierile
prin coeficientul de variatie

17. Curba de distrubutie Gauss (curba repartiţiei normale) are urmatoarele caracteristici:
A.in intervalul [medie – 1 deviatie standard, medie + 1 deviatie standard] se afla aproximativ
2/3 (mai precis 68%) dintre valorile seriei reprezentate
B.in intervalul [medie – 2 deviatie standard, medie + 2 deviatie standard] se afla aproximativ
95% dintre valorile seriei reprezentate
C.in intervalul [medie – 3 deviatie standard, medie + 3 deviatie standard] se afla aproximativ
99% dintre valorile seriei reprezentate
D.in intervalul [medie – 1 deviatie standard, medie + 1 deviatie standard] se afla aproximativ 50%
dintre valorile seriei reprezentate

18. Dacă în urma efectuării unui test Student de comparare a mediilor, obţinem p=0,0256, atunci:
A. Se respinge H0 si se accepta H1
B. Se acceptă H0
C. Se respinge H1
D. Nu putem decide

19. Pe un eşantion de 64 probe identice, un laborator a dat media concentraţiei compusului activ de
18mg/100ml, iar deviaţia standard a valorilor din seria de 64 rezultate a fost de 2mg/100ml. Din
tabele, . Intervalul de încredere al mediei (medie ± t· Err) este în acest caz:
A. [17,5; 18,5]
B. [17; 18]
C. [16,5; 19,5]
D. [16; 20]

20. Rezultatul p al unui test statistic se interpretează astfel:

A.Se respinge ipoteza de nul dacă p<0,05
B.Se respinge ipoteza de nul dacă p>0,05
C.Se respinge ipoteza alternativă dacă p>0,05
D.Se acceptă ipoteza de nul dacă p<0,05

21.Tabelele de incidenţă sunt:

A.tabele cu dublă intrare în care pacienţii sunt înregistraţi după două criterii
B.tabele de frecvenţă pe clase
C.tabele cu date brute
D.tabele folosite la teste statistice de compararea mediei

22. O dreaptă de regresie este o dreaptă care:

A.Este situată cât mai aproape de punctele unui grafic Scatter
B.Trece prin toate punctele unui grafic Scatter
C.Aproximează un poligon al frecvenţelor
D.Este paralela cu una din axele de coordonate

23.Sensibilitatea unui test clinic este Sn=0,562, iar specificitatea este Sp=0,893. Aceasta înseamnă
că testul este:
A.un test valoros deoarece ambii indicatori sunt mult peste 50%
B.un test fără valoare doarece dă erori şi la bolnavi, şi la sănătoşi
C.un test fără valoare, deoarece sensibilitatea este prea mică
D.un test perfect

24. Dacă o serie de valori are în componenţă 21 de numere, atunci, pentru aflarea medianei, se
ordonează valorile crescător şi se ia:
A.Valoarea a 11-a din şirul ordonat
B.Media între valorile a 10 şi a 11-a
C.Media între valorile a 11 şi a 12-a
DValoarea a 10-a din şirul ordonat

25. Curba lui Gauss este o curbă care este:

A.Simetrică faţă de medie
B.Simetrică faţă de axa verticală
C.Are un maxim în dreptul mediei
D.Tinde asimptotic la 0 spre plus infinit şi spre minus infinit

26. Media unei serii de valori numerice este:

A.Suma valorilor împărţită la numărul lor
B.Mai mare decât valoarea minimă din serie
C. Aflata exact la mijloc intre minim si maxim
D. Un indicator al tendinţei centrale a valorilor seriei

27. O histogramă reprezintă informaţia dintr-o serie de valori :

A.Fără pierdere de informaţie
B.Cu pierdere de informaţie
C.Se pierde cu atât mai multă informaţie cu cât sunt mai puţine clase
D.Se pierde cu atât mai multă informaţie cu cât clasele au lungimi mai mari

28. Coeficientul de corelaţie Pearson, notat cu r, măsoară:

A.tăria împrăştierii datelor unei serii statistice
B. tăria corelaţiei între medie şi mediană
C. tăria corelaţiei între doi parametri exprimaţi numeric
D. tendinţa de creştere sau descreştere simultană sau inversă a doi parametri.

29. Testul Student este un test:

A.Parametric
B.Neparametric
C.De comparare a mediilor
D.De comparare a dispersiilor

30. Criteriul OR calculat pentru un tabel de incidenţă 2x2 care conţine în total 14 de pacienţi este
8,785. El indică în acest caz:
A.corelaţie foarte slabă între cei doi factori.
B.lipsa unei corelaţii
C.corelaţie destul de puternică între cei doi factori
D.fiind prea puţini pacienţi, nu avem încredere în valoarea lui
1. Unitatea statistică reprezintă elementul constitutiv al:
a) populației statistice
b) variabilei discrete
c) eșantionului
d) tipului de variabile.

2. Datele statistice sunt:

a) caracteristicele care pot prezenta variaţie de la un element la altul al unei colectivităţi
b) valorile observate şi înregistrate ale unei variabile statistice
c) funcţii statistice aplicate asupra eşantionului pentru a estima un parametru necunoscut al
populaţiei
d) valorile pe care o caracteristică le poate lua pentru fiecare element al unei populații statistice.

3. Stadiul evolutiv al unei maladii maligne este indicat să fie înregistrat prin simbolurile 0, I, II, III,
IV, adică scala folosită este:
a) alfanumerică
b) numerică
c) ordinală
d) nominală

4. O populaţie statistică poate fi alcătuită din:

a) Indivizi umani
b) Evenimente
c) Grupuri socio-umane
d) Măsurători

5. Grupa sanguină este o caracteristică ce trebuie înregistrată:

a) Alfanumeric
b) Numeric
c) Ordinal
d) Nominal




















2


COMPLEMENTSIMPLU
6. Când dorim ca într-un document Word să apară în partea de sus a fiecărei pagini un anumit
text atunci, trebuie să definim:

a) Marginile
b) Header-ul
c) Footer-ul
d) Heading-ul



7. În imaginea de mai jos este prezentata o diagrama de tipul:


a) Pie of Pie
b) Scatter
c) Bar of Pie
d) Radar
8. În imaginea de mai jos este prezentata o diagrama de tipul:


a) Histograma
b) Pie
c) Poligon de frecvenţe
d) Bar

9. În imaginea de mai jos este prezentata o diagrama de tipul:

7


a) Histograma
b) Pie
c) Poligon de frecvenţe
d) Bar

10. Pentru variabilele cantitative continue se poate afirma că:

a) Sunt rezultatul unei măsuratori sau sunt obținute prin numărare
b) Valorile variabilei pot fi ordonate
c) Pot fi reprezentate grafic cu ajutorul histogramelor
d) Distribuția de frecvență se poate obține direct numărând de câte ori apare fiecare valoare

11. Pentru variabilele cantitative discrete se poate afirma că:

a) Se poate calcula întotdeauna o frecvență cumulată
b) Distribuția de frecvență se poate obține direct numărând de câte ori apare fiecare valoare
a variabilei
c) Pot fi reprezentate grafic cu ajutorul histogramelor
d) Valorile variabilei sunt doar uneori ordonate
12. Pentru variabilele calitative se poate afirma că:
a) Distribuția de frecvență se poate obține direct numărând de câte ori apare fiecare valoare
a variabilei
b) Valorile variabilei pot fi ordonate
c) Pot fi reprezentate grafic cu ajutorul diagramelor cu bare
d) Se poate calcula întotdeauna o frecvență cumulată

Completați spațiile libere cu

Se dorește studierea numărului de leucocite la bolnavii internați într-un spital de boli infecțioase.
► mulțimea bolnavilor internați într-o anumită perioadă formează o populație statistică
► fiecare bolnav este o unitate statistică
► numărul de leucocite ale bolnavului la internare este caracteristica studiată (variabila discretă)
► multimea alcătuită din 50 bolnavi internați (luați din 4 în 4 în ordinea internării) reprezintă un
eșantion din populația statistică definită mai sus.

Se dorește studierea numărului pacienților consultați zilnic în cabinetele medicale dintr-o anumită
zonă.
► populația statistică: mulțimea cabinetelor
► unitate statistică: fiecare cabinet
► caracteristica studiată (variabila discretă): numărul pacienților consultați zilnic
► eșantion: mulțimea alcatuită din cabinete (luate din 3 în 3 în ordinea alfabetică a adresei).

Variabilele calitative sunt date tip categorie și pot fi date nominale și date ordinale.
► Datele nominale se pot număra, dar nu se pot ordona sau măsura.
► Datele ordinale pot fi ordonate, socotite, dar nu pot fi măsurate.

Test - Elemente de statistică și informatică medicală

Bună. După ce rezolvați testul îl puteți trimite pe adresa de email angelica_blagoci@yahoo.com, pe WhatsApp sau
Messenger (dacă alegeți varianta WhatsApp precizați la subiect numele și grupa pentru a vă identifica mai ușor).

Mulțumesc!
Dacă nu vă descurcați, nu ezitați să mă contactați.

Atât datele nominale cât şi cele ordinale pot fi de tip binar.

(variabile calitative ce au numai doua categorii)

Datele nominale sunt prezentate cu ajutorul procentelor sau

proporțiilor și sunt reprezentate grafic prin diagrame cu bare sau
coloane.
Scala ordinala:
Ex: stadiile unei tumori: 0, I, II, III, IV;
severitatea crampelor: usoara, moderata, puternica;