NOŢIUNI INTRODUCTIVE

DE
BIOCHIMIE DE LABORATOR

Caracteristicile unui test de laborator

 Scopurile testelor de laborator
sunt:
• screeningul unei boli la pacienţi asimptomatici şi
simptomatici

• diagnosticul unei boli

• monitorizarea unei boli sau a răspunsului la

tratament (ex. Hb glicozilată -DZ, nr reticulocite
–trat cu fier).
 DEFINITIA SCREENING-ULUI
CC1 Conference on Preventive Aspects of Chronic Disease, 1951

“Screening represents the presumptive identification of

unrecognized disease or defect by the application of tests,
examinations, or other procedures which can be applied
rapidly. Screening tests sort out apparently well persons
who probably have a disease from those who probably
do not. A screening test is not intended to be diagnostic.
Persons with positive or suspicious findings must be
referred to their physicians for diagnosis and necessary
treatment."
 Când se justifică folosirea unui test de laborator
pentru screening la pacienţii asimptomatici?
• test accesibil dpdv cost şi uşor de realizat

• acceptat de populaţie

• boala să fie identificabilă în etapa de debut asimpt

• prevalenţă mărită a bolii

• mortalitate mărită a bolii dacă este netratată, necesitatea

detectării precoce a bolii

• tratament eficient disponibil

Rezultatele unui test de laborator
• Test pozitiv (anormal):
– adevărat pozitiv (AP) dacă subiectul are boala
– fals pozitiv (FP) dacă subiectul nu are boala.
• Test negativ (normal):
– adevărat negativ (AN) dacă subiectul nu are
boala
– fals negativ (FN) dacă subiectul are boala.
Caracteristicile operative ale testelor de laborator

“Be sensitive to
those who have
disease”
Caracteristicile operative ale testelor de laborator
Situaţia ideală
 CONCLUZIE
Test screening versus test diagnostic
• Un test screening trebuie să aibă o
sensibilitate cât mai mare.
Sensibilitate 100% = toti cu T(+) sunt
BOLNAVI
Sensibilitatea – capacitatea testului de a
identifica corect pe cei care au BOALA

Sensibilitate mare- putine rezultate FN

un rezultat NEGATIV te ajuta sa elimini

posibilitatea bolii.
 CONCLUZIE
Test screening versus test diagnostic
• Un test diagnostic trebui să aibă o
specificitate cât mai mare.
Specificitate 100% = toti cu T(-) sunt
sanatosi
Specificitatea – capacitatea testului de a
identifica corect pe cei care nu au boala.

Specificitate mare- putine rezultate FP

Un rezultat POSITIV te ajuta sa

confirmi boala
 Precizia testului
= indicator al reproductibilităţii
Indicator: DS la repetare pe aceeaşi probă biologică

DS exprimă cât sunt de depărtate datele de media lor

 x 
2
i x
DS =
n
Care este cel mai bun rezultat? Cel mai precis rezultat?
 Precizie versus acurateţe

Precizie mai mică, Precizie mai mare,

acurateţe mai mare acurateţe mai mică

Acuratete- capacitatea unui test de a produce un rezultat care

reflecta realitatea.
 INTERVALUL DE REFERINTA

Grafic de
distributia
frecventelor

Cel mai frecvent laboratoarele folosesc 2 DS de la media unui

test atunci când stabilesc intervalul de referinţă al testului
(care include 95% din populatia sanatoasa).
 Cand sunteţi siguri că o valoare borderline
e normală sau nu?

• Cind este în afara intervalului Media+/-3DS

 Valori predictive (PV)
ale testelor pozitive (VPP) şi negative (VPN)

VPP- % de Bv din totalul testelor pozitive=sansa de a fi bv daca T(+)

VPN- % de sănătoşi din totalul testelor negative= sansa de a fi sanatos
daca T(-)
 Valori predictive (PV)
afectate de prevalenta

Prevalenţa bolii - % bv. din populaţia totală = a+b/a+b+c+d

Prevalenţa nu afectează sensibilitatea sau specificitatea unui test de laborator, în
schimb afectează VPP şi VPN, deoarece se schimba proporţiile dintre bolnavi şi
sănătoşi.
Specificitate 100% (c=0), atunci VPP 100% indiferent de prevalenţă.
Sensibilitate 100% (b=0), atunci VPN 100% indiferent de prevalenţă.
 Rezultatele testelor
Variaţii, Erori, Interferenţe

VARIAŢII

NICI UN TEST NU ESTE PERFECT

Variabilele pot fi:
– pre-analitice (inainte de efectuarea analizei)
– analitice (in cursul efectuarii analizei)
– post-analitice (dupa efectuarea analizei)
 Variabile pre-analitice
Ff care ţin de pacient

-intra-individuali
•Dietă (cyt P450), Exercitul fizic (CK-MM)
•Fumat (leucocitoza cu neutrofilie)
•Med.
•Pattern somn (ex. peak GH)
•Postură (ambulator vs. internare: ortostatism det concentrare cu 10%
hh tir, Ca, Fe)
•Moment recoltare (CM)
•Timp aplicare garou (extravazare ioni, diluare)
 Variabile pre-analitice
Ff care ţin de pacient: Interindividuali
• varsta
- nn- HbF 16g/dl vs copil de 2-3 luni 11g/dl;
- copii- FA+,
- copii au fosfaţi+, 3.6-5.6 mg/dl copii vs 3.0-4.5 mg/dl adulti
- Hb copii < Hb adult ( FA↑→ hiperfosfatemie↑ → 2,3DPG ↑→
af.Hb pt. O2 ↓→ eliberare O2 in tesut ↑→ necesar de eritropoetina ↓
- bătrani- GFR-, Toleranta scazuta la incarcarea cu glucoza
(adipozitate scazuta si down-regulation Rinsulina), FA+ (osteofite)

• sex (Bărbaţi-Hb, testosteron stim. eritropoeza,+absenta pierderi

perioadice de sange)

• sarcina (plasma vol+, RBC+, GFR+, Cl renal+, uree-, cr-)

 Variabile pre-analitice

Ff care ţin de colectarea şi tratarea probelor

•Hemoliza (Fe+, LDH+)
•Transport
•Expunere la UV
•Timp scurs înainte de separarea celulelor
•Timp de centrifugare
•Condiţii de depozitare
 Variabile analitice şi post-analitice
Variabile analitice
- erori întâmplătoare (ex. laboranta a greşit reactivul la realizarea
unui test deoarece a fost întreruptă de o situaţie de urgenţă)
- erori sistematice (ex. controlul calităţii deficitar în laboratorul
de biochimie)

Variabile post-analitice
- erori de transcriere (ex. introducerea greşită a datelor în
calculator, calcul greşit al datelor brute)
- rezultate raportate la un pacient greşit
- interpretarea greşită a rezultatelor de către clinician