SCREENING

POPULAŢIONAL
 PLANUL CURSULUI

A. SCREENING POPULAŢIONAL
 Definiţie, obiective
 Cerinţele de realizare ale screening-ului
populaţional
 Sensibilitate şi specificitate
 Valori predictive

B. Măsuri de frecvenţă a bolilor

 Screening populaţional

definiţie, scop

 Un screenig populaţional reprezintă

examinarea unei populaţii prin aplicarea
unor metode si tehnici de diagnostic cu
scopul de a depista persoanele bolnave
înainte ca simptomele să fie vizibile.
 Criterii obligatorii pentru
derularea unui screening
populaţional
 OMS a definit 10 criterii obligatorii pentru a putea
realiza un screening populaţional
Din punct de vedere al bolii analizate
1.Boala trebuie să fie o ameninţare pentru sănătatea
publică (prevalenţă, incidenţă şi mortalitate crescute)
2. Boala trebuie să aiba o perioada de latenţă lungă,
fără simptome clinice.
3.Trebuie cunoscută istoria naturală a bolii, pentru a
cunoaste momentul optim de intervenţie
 Din punct de vedere al testului de
diagnostic utilizat:

4. Testul trebuie să fie acceptat de

populaţie: să fie simplu, uşor de aplicat,
fără efecte secundare, fără dureri…

5. Testul trebuie să fie eficient: să aibă

valori mari ale sensibilităţii şi specificităţii
 Din punct de vedere al
tratamentului:
 6. Trebuie să existe un tratament cu eficienţă
demonstrată pentru boala respectivă.

 7. Boala şi strategia de tratament trebuie să fie

acceptate de administraţia sanitară.

 8. Tratamentul să fie acceptat de pacienţi.

 9. Costul programului de screening să nu fie
exagerat de mare.

 10. Trebuie asigurată continuitatea acţiunilor de

supraveghere a pacienţilor.

 In practică, screening-ul este utilizat pentru

acele boli care prezintă teste paraclinice sigure
pentru diagnosticare, în special pentru cancere

 (ex: în prezent se derulează programul de

screening pentru depistarea cancerului de col
uterin si colon)
1. Parametrii care caracterizează testul
de diagostic:
-Sensibilitate
-Specificitate

2. Parametrii care caracterizează

populaţia bolnavă
-Valoare predictivă pozitivă
- Valoare predictivă negativă
 Scopul unui test de diagnostic este de
confirma sau infirma prezenţa unei boli

 Validitatea unui test de diagnostic

reprezintă capacitatea lui de a diferenţia
dintr-o populatie asimptomatică
persoanele care sunt bolnave.

 Aceasta capacitate depinde de

performanţele testului de diagnostic
utilizat: sensibilitatea şi specificitatea
acestuia.
 Bolnavi Sănătosi

a
b a+b
Test Pozitiv
Fals pozitiv (total teste
pozitiv adevărat pozitive)

c d c+d
Test (total teste
Fals negativ Negativ
negativ negative)
adevărat

a+c b+d
(total
(total sănătoşi)
bolnavi)
 Într-o situaţie ideală, un test pozitiv indică o
boală prezentă, iar un test negativ indică
absenţa bolii. Dar în practică există şi alte valori,
cele false.
Situaţiile posibile după un screening populaţional:
2 situaţii adevărate şi 2 false
 Pozitiv adevărat- reprezintă nr de bolnavi cu test
pozitiv
 Negativ adevărat- reprezintă nr de persoane
sănătoase cu test de diagnostic negativ
 Fals pozitiv- reprezintă nr de persoane
sănătoase cu test pozitiv
 Fals negativ- reprezintă nr de persoane bolnave
cu test negativ
Valorile false pot apare datorită:
1. Persoanei care realizează testul: nu are
competenţa necesară
2. Testul nu are precizie
3. Aparatura utilizată este uzată
 Din păcate, nici un test de diagnostic nu
este 100% precis!

Parametrii care descriu precizia unui test

de diagnostic sunt sensibilitatea si
specificitatea.
 Aceştia sunt definiti şi calculaţi în conditii
experimentale şi sunt independenţi de
tipul de persoane testate
1. PARAMETRII TESTULUI DE
DIAGNOSTIC
 SENSIBILITATEA ŞI
SPECIFICITATEA

 Sensibilitatea reprezintă capacitatea

testului de diagnostic de a identifica
persoanele bolnave
 Specificitatea reprezintă capacitatea
testului de diagnostic de a identifica
persoanele sănătoase
 Bolnavi Sănătoşi

a
b a+b
Test Pozitiv
Fals pozitiv (total teste
pozitiv adevărat pozitive)

c d c+d
Test (total teste
Fals negativ Negativ
negativ negative)
adevărat

a+c b+d
(total
(total sănătoşi)
bolnavi)
 1. SENSIBILITATEA

DEFINITIE:

REPREZINTA PROBABILITATEA UNUI TEST DE

DIAGNOSTIC POZITIV ATUNCI CÂND BOALA
ESTE PREZENTĂ

a
Sensibilitatea =
a+c
 2. SPECIFICITATEA

DEFINITIE:

REPREZINTĂ PROBABILITATEA UNUI TEST DE

DIAGNOSTIC NEGATIV ATUNCI CIND BOALA ESTE
ABSENTĂ

d
Specificitatea =
d+b
II. VALORI PREDICITIVE
 Sensibilitatea si specificitatea raspund la intrebarea:Câte
persoane bolnave și sănătoase este capabil testul să le
identifice? 
 Dar in cazul unui medic care trimite un pacient la un test de
diagnostic, problema lui este ca el nu cunoaste decit rezultatul
acestuia: pozitiv sau negativ.
 VP raspund la intrebarea: Câte persoane cu testul pozitiv sunt
într-adevar bolnave și câte persoane cu testul negativ sunt
sănătoase?

 Acestea sunt calculate in timpul realizării screening-ului

populaţional
-Valoarea predictiva pozitiva a testului -
probabilitatea de a avea boala, când
testul este pozitiv;

- Valoarea predictiva negativa a testului -

probabilitatea de a nu avea boala, când
testul este negativ.
 Bolnavi Sănătoşi

a
b a+b
Test Pozitiv
Fals pozitiv (total teste
pozitiv adevărat pozitive)

c d c+d
Test (total teste
Fals negativ Negativ
negativ negative)
adevărat

a+c b+d
(total
(total sănătoşi)
bolnavi)
 1. Valoare predictivă pozitivă (VP+)
•REPREZINTĂ PROBABILITATEA CA BOALA SA
FIE PREZENTĂ ATUNCI CIND TESTUL ESTE
POZITIV

a
VP+ =
a+b

Valoarea predictivă pozitivă corespunde nr de bolnavi cu

test pozitiv din totalul persoanelor cu test pozitiv.
 2. Valoare predictivă negativă (VP-)

REPREZINTĂ PROBABILITATEA CA BOALA SĂ FIE ABSENTA

ATUNCI CIND TESTUL ESTE NEGATIV.

d
VP =
-
d+c

Valoarea predictivă negativă corespunde nr de persoane

sanatoase si cu testul negativ din totalul persoanelor cu
test negativ
 EXEMPLU

 Se studiaza validitatea unui nou test de

diagnostic si se urmaresc 115 persoane
bolnave si 85 sănătoase

 Dupa test se constată că 90 sunt

persoane bolnave si cu testul pozitiv iar
75 sunt sănătoase cu testul negativ.
 Bolnavi Sănătoşi

90 10
Test 100
Pozitiv (total teste
pozitiv Fals pozitiv
adevărat pozitive)

25 75 100
Test (total teste
Fals negativ Negativ
negativ adevărat
negative)

115 85
(total (total
bolnavi) sănătoşi)
 90
Sensibilitatea = = 0,78
125

75 = 0,88
Specificitatea =
85

O sensibilitate de 0,78 arată că testul poate să confirme boala

doar în 78 % din cazuri , restul de 22% fiind valorile fals negative

 O specificiate de 0,88 arată că testul poate sa infirme boala doar

in 88% din cazuri , restul de 12% fiind valorile fals pozitive.
 90 = 0,90
VP+ =
90+10

O valoare predictivă de 0,90 arata ca 90% dintre cei cu testul

pozitiv sunt intr-adevar bolnavi

75
VP- = = 0,75

75+25

O valoare predictivă de 0,75 arata ca 75% dintre cei cu testul

negativ sunt intr- adevar sănătosi.
 Un test de diagnostic pentru virusul SARS-CoV-2 se
poate realiza prin:
1. Testul care detectează ARN-ul viral :RT-PCR, « Reverse
Transcription - Polymerase Chain Reaction »
-Sensibilitate: 71-83% (ERORI=-VALORI FALS NEGATIVE)  
-Specificitate : 95% (ERORI=VALORI FALS POZITIVE)

2.Teste rapide nazale (teste antigenice): sensibilitate=86-

89%
3. Teste rapide salivare: 71-83%
 COVID 19
Surse de Fals pozitive (Persoană sănătoasă cu
testul pozitiv) :
 Reactivi/proceduri incorecte: testul depistează alte
particule de ARN, nu SARS-Cov-2.

 Contaminare a probei în momentul prelevării/analizei .

 Eroare de identificare a pacientului, atunci cînd nu

exista o citire automată a codului de bare de la nivelul
probei, din momentul prelevării și până la rezultat.
 Surse de Fals negative (Persoană bolnavă cu test negativ):
 Reactivi/proceduri incorecte: testul depistează alte particule de ARN , nu SARS-Cov-
2.
 Mutatii ale virusului;

 Prelevarea probei deficitară (în cazul în care aceasta se realizează chiar de

pacient, cind prelevarea produce un disconfort cunoscut) ;
 Debutul infectiei: încărcătura virală redusă ;

 Evoluția infecției (cazul cel mai frecvent) ; după cîteva de simptome, cantitatea
virală din căile respiratorii superioare diminuă, chiar dacă virusul este încă prezent

 Eroare de identificare a pacientului

 Eroarea sistemului informatic

 Concluzie:
 Alegerea unui program de screening depinde de 4 criterii
esentiale :

1. Testul de screening:
trebuie sa aiba o sensibilitate si specificitate cit mai aproape de 100% sa
fie usor de utilizat, rapid, nu foarte scump si acceptat de populatie.
2. Boala depistată :
trebuie să fie o amenintare pentru sănătatea publică, să existe mijloace
de diagnostic si tratament consacrat.
3. Populaţia ţintă :
 Daca se doreşte creşterea randamentului (nr de cazuri depistate)
screening-ului , trebuie să se aleagă o populaţie cu o prevalenţă mare
a bolii respective.
4.Noţiunea de prioritate :
 Un program de screening va fi realizat după compararea cu alte
programe alternative care au un cost identic.
MĂSURI DE FRECVENŢĂ A BOLILOR
Morbiditatea reprezintă frecvenţa bolilor, a
incapacitatilor si a traumatismelor dintr-o
populaţie
Scopul: Studiul morbidităţii este acela de a
cunoaşte frecvenţa bolii în populaţie precum şi
tendinţele de evoluţie ale acesteia
Sursa de informaţii pentru studiul
morbidităţii, este reprezentată de:
documentaţia medicală (foi de observaţie, registrul de
consultaţii)
registrul de boală (cancer)
date obţinute prin screening
date furnizate de diferite tipuri de chestionare
fişele de declarare a bolilor transmisibile.
 Prevalenţa

 Incidenţa

 Alţi indicatori de frecvenţă

a bolillor
 PREVALENŢA

•Definiţie:
Prevalenţa reprezintă proporţia de persoane bolnave dintr-o
populaţie, la un moment dat, incluzînd atit cazurile noi cât şi cele
vechi de boala.
Sau
•Numărul de persoane bolnave dintr-o populaţie.

Nr. cazuri de boala

Prevalenţa =
Nr. populatiei
 PREVALENŢA
Tipuri de prevalenţă:
 Prevalenţa instantanee = numărul de cazuri de boală la
un moment precis/numărul populaţiei
 Prevalenţa pe o perioadă de timp = numărul de cazuri
de boala la un moment precis / numărul populaţiei
calculate la mijlocul perioadei de timp
 Prevalenţa generală = cumulează toate cazurile de
îmbolnăvire
 Prevalenţa specifică =poate fi calculată pe sexe, grupe
de vârstă, medii de reşedinţă, grupe de boli.
 Prevalenţa depinde de perioada de timp
analizată si de incidenţa anterioară, deoarece
ţine cont atit de cazurile vechi cât şi de cele noi
de boala;
 Atunci cind prevalenţa este redusă (P < 5 %) iar
durata bolii si incidenta sunt constante in timp,
putem stabili prevalenţa după formula
anterioară:

Prevalenţa = Incidenţa x Durata bolii

Relatia dintre prevalenţă şi incidenţă
variază de la o boală la alta.
Astfel, in cazul diabetului poate să existe o
prevalentă crescută şi o incidentă mică,
În timp ce in cazul guturaiului obişnuit
există o prevalenţă redusă şi o incidentă
ridicată
Guturaiul este mai frecvent decât diabetul,
dar are o durată scurtă, in timp ce, o dată
dobandit, diabetul este permanent.
 Factorii care influenţează
prevalenţa (O.M.S.)
PREVALENŢA CREŞTE

- Durata lungă a bolii

- Absenţa vindecarii
-Creşterea incidenţei
- Imigrarea subiecţilor bolnavi
Emigrarea subiecţilor sănătoşi
- Ameliorarea mijloacelor de diagnostic
 Factorii care influenţează
prevalenţa (O.M.S.)
PREVALENŢA SCADE

•Durata scurtă a bolii

•Rata mare de mortalitate a bolii
•Scăderea incidenţei
•Imigrarea subiecţilor sănătoşi
•Emigrarea subiecţilor bolnavi
• Ameliorarea metodelor de tratament
 Calculul prevalenței bolii parodontale la
pacienții diabetici și la pacienții nediabetici

Boală parodontală
DA NU
Diabet DA 57 13 70
Zaharat NU 17 29 46
74 42

Prevalența BP (DZ) =57/70X100=81,4%

Prevalența BP (Non DZ)= 17/46X100=36,95%
INCIDENTA

Tipuri de incidenţă:
1. Incidenta generală (incidenta densitate)
2. Incidenta cumulata
3. Incidenta specifică
 1. Incidenţa generală

•Reprezintă numărul de cazuri noi de

boala observate într-o populaţie pe o
perioadă specifică de timp

Nr cazuri noi de boala pe o

Incidenţa = perioada de timp
Timp-persoana
 Notiunea de timp-persoană reprezintă durata totala de urmarire a
persoanelor cu risc din populaţia de studiu.

•De exemplu: dacă 100 persoane cu risc au fost urmărite timp de 2 ani,
atunci durata totală de urmărire este de 200 timp-persoană.
•Dacă în acest exemplu au fost inregistrate 5 cazuri noi de boală, atunci
incidenţa este 5 cazuri / 200 timp-persoana, sau mai simplu, 2,5 cazuri la
100 timp-persoana

•Acea parte a populatiei care este susceptibila la o boala este denumita

populatie cu risc
• De exemplu, bolile profesionale nu se manifesta decât in rindul celor care
lucrează, astfel incât populatia cu risc este cea care constituie forţa de
munca;
Timp persoana:
7+5+7+6+1+5+2+5=38

Nr cazuri noi- 3

Incidența BP= 3/38= 0,079

Sau 79 cazuri la 1000

timp-persoana
2. Incidenţa cumulativa:
Numărul de cazuri noi de boală pe o
perioadă specifică de timp/Populaţia totala
la inceputul studiului

Nr cazuri noi de boala pe o

Inc. cumulativă = perioada de timp
Nr. Populatiei la inceputul
studiului
 3. Incidenţa specifică
Incidenţa specifică poate fi calculată:
sexe
medii de reşedinţă
grupe de vârstă
cauze de boală (grupe de boli)
Incidenţa specifică calculată pe sexe, grupe
de vârstă, medii de reşedinţă se exprimă la
1000 de locuitori.
Incidenţa specifică pe cauze de boală (grupe de
boli) se exprimă la 100.000 locuitori.
 Alţi indicatori de frecvenţă
a bolillor
MORTALITATEA
 Rata de mortalitatea generală reprezintă raportul
dintre nr de decese dintr-un an si populaţia totală
de la mijlocul anului
 Rata de mortalitatea specifică - este calculată in
funcţie de diferite cauze de deces (mortalitatea
prin cancer) sau mortalitatea pe anumite grupe
populaţionale (mortalitatea infantilă)
 Natalitatea reprezintă nr de nasteri dintr-o
populaţie pe timp de 1 an
 Speranţa de viaţă evaluează perioada de
viaţa a unei perosoane sănătoase fara
incapacitate sau dizabilitate
 Incapacitatea

 Epidemiologia studiaza nu numai

frecventa bolilor, cum este cazul ratelor
de morbiditate, ci şi consecinţele
acestora, in termeni de
 Dizabilitate
 Incapacitate
 Handicap
 Dizabilitatea este orice anormalitate
sau pierdere a unei structuri sau funcţii
psihologice, fiziologice sau anatomice
 Incapacitatea reprezintă orice limitare
sau pierdere a capacităţii de a efectua o
activitate în felul şi in limitele considerate
normale pentru o fiinţă umană
 Handicapul este un dezavantaj pentru o
persoană, care rezultă dintr-o
incapacitate sau dizabilitate, dezavantaj
care limitează sau impiedică indeplinirea
de către acea persoană a unui rol care
este normal
Boala Dizabilitate Incapacitate Handicap

Poliomielita Paralizie Incapcitate Şomaj

de a merge