Sunteți pe pagina 1din 25

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

DE
BIOCHIMIE DE LABORATOR

Caracteristicile unui test de laborator


Scopurile testelor de laborator
sunt:
• screeningul unei boli la pacienţi asimptomatici şi
simptomatici

• diagnosticul unei boli

• monitorizarea unei boli sau a răspunsului la


tratament (ex. Hb glicozilată -DZ, nr reticulocite
–trat cu fier).
Când se justifică folosirea unui test de laborator
pentru screening la pacienţii asimptomatici?

• test accesibil din punct de vedere al costului şi uşor de


realizat

• prevalenţă mărită a bolii

• mortalitate mărită a bolii dacă este netratată

• necesitatea detectării precoce a bolii

• tratament eficient disponibil


Rezultatele unui test de laborator
• Test pozitiv (anormal):
– adevărat pozitiv (AP) dacă subiectul are boala
– fals pozitiv (FP) dacă subiectul nu are boala.
• Test negativ (normal):
– adevărat negativ (AN) dacă subiectul nu are
boala
– fals negativ (FN) dacă subiectul are boala.
Caracteristicile operative ale testelor de laborator
Test screening versus test diagnostic
• Testul seric ANA-
sensibilitate 100% /specificitate 80% pt LES

• Testul seric anti-ADNdc


sensibilitate 98% / specificitate de 100% pt LES

CARE TEST ESTE INDICAT PT SCREENING


ŞI
CARE PT DIAGNOSTIC?
CONCLUZIE
Test screening versus test diagnostic
• Un test screening trebuie să aibă o sensibilitate cât mai
mare.
Sensibilitate 100% = nu există Bv cu T(-)/ normal
Ajută EXCLUDEREA bolii.

• Un test diagnostic trebui să aibă o specificitate cât mai mare


Specificitate 100% = nu există sănătos cu T (+)/anormal
Ajuta CONFIRMAREA bolii.
Problemă
• O echipă de cercetători şi-au propus să evalueze
sensibilitatea şi specificitatea a două teste noi T1
şi T2 pentru detectarea microalbuminuriei in
screening-ul nefropatiei diabetice pacienţii cu
diabet zaharat (DZ) tip 1, comparativ cu dozarea
cantitativă a microalbuminuriei prin metoda mai
veche imunoturbidimetrică (ITM). Metoda
imunoturbidimetrica (ITM) este laborioasă si
necesită dotare corespunzătoare, fiind astfel de
dorit înlocuirea ei cu o metodă mai simplă, cum
sunt testele T1 şi T2.
Problemă (continuare)
• Au fost luate în studiu două grupuri de pacienţi: grupul I (100 diabetici cu
nefropatie diabetică) şi grupul II (100 diabetici fără nefropatie diabetică).

• În cazul testului T1 au fost următoarele rezultate:


– grupul I (99 de diabetici cu nefropatie au avut testul pozitiv, 1 pacient a avut testul
negativ),
– grupul II (97 de diabetici fără nefropatie au avut testul negativ, 3 au avut testul
pozitiv).

• În cazul testului T2 au fost următoarele rezultate:


– grupul I (93 de diabetici cu nefropatie au avut testul pozitiv, 7 pacienţi au avut testul
negativ),
– grupul II (98 de diabetici fără nefropatie au avut testul negativ, 2 au avut testul
pozitiv).

• Calculaţi sensibilitatea, specificitatea, valoarea predictiva pozitiva (VPP) si


valoarea predictiva negativa (VPN) ale T1 şi T2. Discutaţi care test este mai util
pentru screeningul microalbuminuriei.
TESTUL 1 TESTUL 2
TESTUL 1 TESTUL 2
Precizia testului
= indicator al reproductibilităţii
Indicator: DS la repetare pe aceeaşi probă biologică

Cel mai frecvent laboratoarele folosesc 2 DS de la media unui


test atunci când stabilesc intervalul de referinţă al testului.
Distributie non-gaussiana, frecvent cu
coada la dreapta
(FA, bilirubina, TG, C)

• In trecut C normal 3.5-6.7mmol/l


(95% din valorile gasite la adulti
aparent sanatosi)
• Azi- risc CV peste C>5 mmol/l
(5.2 mmol/L= 200mg/dl)

CONVERTIRE
mmol/L x 38.666= mg/dL
(Masa moleculara C= 386.66)
SCOP
Imprecizia <1/2 variatia
biologica intraindividuala
Relatia FP-FN
Care test este mai bun pentru
diagnostic?

Testul A, deoarece are specificitate mai mare decit


testul B la orice nivel de sensibilitate.
Precizie versus acurateţe

Precizie mai mică, Precizie mai mare,


acurateţe mai mare acurateţe mai mică

Acuratete- capacitatea unui test de a produce un rezultat care


reflecta realitatea.
Valori predictive (PV)
ale testelor pozitive (VPP) şi negative (VPN)

VPP- % de Bv din totalul testelor pozitive


VPN- % de sănătoşi din totalul testelor negative
Valori predictive (PV)
afectate de prevalenta

Prevalenţa bolii - % bv. din populaţia totală = a+b/a+b+c+d


Prevalenţa nu afectează sensibilitatea sau specificitatea unui test de laborator, în
schimb afectează VPP şi VPN, deoerece se schimba proporţiile dintre bolnavi şi
sănătoşi.
Specificitate 100% (c=0), atunci VPP 100% indiferent de prevalenţă.
Sensibilitate 100% (b=0), atunci VPN 100% indiferent de prevalenţă.
Problema (continuare)- calculati VP
Testul 1 Testul 2
Problema (continuare)- calculaţi VP
Testul 1 Testul 2
Rezultatele testelor
Variaţii, Erori, Interferenţe

VARIAŢII

NICI UN TEST NU ESTE PERFECT


Variabilele pot fi:
– pre-analitice (inainte de efectuarea analizei)
– analitice (in cursul efectuarii analizei)
– post-analitice (dupa efectuarea analizei)
Variabile pre-analitice
Ff care ţin de pacient
-intra-individuali
•Dietă, Ex
•Med
•Pattern somn Ff care ţin de colectarea şi
•Postură tratarea probelor
•Moment recoltare •Hemoliza
•Timp aplicare garou •Transport
-Interindividuali •Expunere la UV
• varsta (ex. nn- RBC, copii- FA, Hb, •Timp scurs înainte de separarea celulelor
Fosfaţi, bătrani-GFR, GTT, FA) •Timp de centrifugare
• sex (Bărbaţi-Hb,feritina) •Condiţii de depozitare
• sarcina (plasma vol, RBC, GFR, Cl
renal, uree, cr)
• rasă
• genotip/fenotip
Parametrii cu
variatii
intraindividuale
mai mari decit
variatiile
intreindividuale
Variabile analitice şi post-analitice
Variabile analitice
- erori întâmplătoare (ex. laboranta a greşit reactivul la realizarea
unui test deoarece a fost întreruptă de o situaţie de urgenţă)
- erori sistematice (ex. controlul calităţii deficitar în laboratorul
de biochimie)

Variabile post-analitice
- erori de transcriere (ex. introducerea greşită a datelor în
calculator, calcul greşit al datelor brute)
- rezultate raportate la un pacient greşit
- interpretarea greşită a rezultatelor de către clinician