SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT SANITAR

SCREENINGUL SI STUDII DE PREVALENTA

OBIECTIVE EDUCATIONALE:

-deosebirea unei anchete transversale (de prevalenta) de examenul de screening;

-definirea principalelor criterii pentru alegerea bolilor si a probelor de screening;

-masurarea calitatii probelor de screening;

-definirea principalelor examene profilactice de masa care se practica in tarile dezvoltate.

Cunoasterea si studiul morbiditatii se poate face:

-pe baza unui sistem informational sanitar;

-prin anchete (examene) medicale.

Examenele medicale de masa urmaresc identificarea de prezumptie sau/si stabilirea reala a bolilor sau
altor caracteristici biologice sau comportamentale intr-o populatie.

Examenul de screening si anchetele de prevalenta fac parte din examenele medicale de masa. Sunt
anchete epidemiologice transversale si au caracter observational.

A.ANCHETELE TRANSVERSALE (studii de prevalenta)

Sunt examene medicale care se realizeaza intr-un interval relativ scurt de timp, intr-o populatie bine
definita, ocazie cu care se poate inregistra atit expunerea cit si rezultatul (boala).

Studiile de prevalenta pot fi:

-pur descriptive, oferind informatii despre variabile in mod separat (cite boli sau cite situatii
comportamentale se gasesc in populatie);

de tip caz-control, inregistrindu-se concomitent prezenta bolii si prin investigatie anamnestica, prezenta
unor variabile (caracteristici biologice, genetice, comportamentale) inainte de momentul examenului
(care au precedat boala).

Scopul anchetelor transversale:

-sa determine prezenta bolii, a incapacitatii sau a unor caracteristici personale;

-sa produca indicatori de masurare ai starii de sanatate a populatiei;

 -sa permita cunoasterea distributiei unor factori de risc in populatia examinata, concomitent prezentei
sau asociati bolii.

Domenii de aplicare a anchetelor transversale:

-diagnosticul starii de sanatate a populatiei;

-stabilirea unor prioritati in actiunile de interventie;

-in programare si planificare sanitara;

-evaluarea unor actiuni;

-in determinarea prezentei asociatiilor epidemiologice.

Conditii pentru realizarea unei anchete de prevalenta (examen medical de masa):

-sa corespunda unei nevoi reale;

-scopurile anchetei sa fie clar formulate:

-administrativ, de planificare;

-prescriptiv (de identificare a bolnavilor in vederea tratarii lor);

-sa fie examinate resursele disponibile sau care pot fi obtinute;

-stabilirea de prioritati in functie de resurse;

-stabilirea criteriilor de evaluare a actiunii;

-stabilirea metodologiei anchetei; -organizarea in detaliu a actiunii

-pregatirea prealabila a populatiei.

B.SCREENINGUL

Definitie: examinare de masa care consta in aplicarea unui ansamblu de procedee si tehnici de
investigatie asupra unui grup populational in scopul identificarii de prezumtie a unei boli, anomalii sau
factori de risc.

Screeningul a fost �la moda� in anii 60, dar apoi a inceput sa scada interesul fata de el pentru ca s-a
dovedit ca examenele de screening nu au eficienta mare. Astazi, screeningul se practica doar pentru
anumite boli, unde i s-a dovedit eficacitatea.

Ipotezele care stau la baza practicarii screeningului:

-intr-o populatie exista boli si bolnavi necunoscuti datorita unor nevoi nesimtite, neexprimate sau
nesatisfacute;

-identificarea bolii in perioada ei de latenta face ca eficacitatea si eficienta interventiilor sa fie mare;

-tratamentele efectuate in stadiile precoce ale bolii sunt mai ieftine si mai eficace (boala nu se
agraveaza, s-ar preveni decesele premature).
Scopurile screeningului

1.Mentinerea sanatatii si prevenirea bolii in ipoteza in care scopul screeningului este depistarea
factorilor de risc. Prin acest scop, screeningul poate fi incadrat in masurile de profilaxie primara.

2.Depistarea precoce a bolilor. Prin acest scop, screeningul are un caracter prescriptiv.

3.Determinarea prevalentei unei boli sau factor de risc. Prin acest scop, screeningul este un instrument
pentru planificarea si programarea sanitara.

4.Diagnosticul starii de sanatate a unei colectivitati.

5.Evaluarea unei actiuni, a unor programe.

6.Determinarea prezentei unei asociatii.

Screeningul face parte din categoria procedeelor de depistare precoce a bolilor si prin aceasta, se
incadreaza in masurile de profilaxie secundara. Depistarea precoce a bolilor (surprinderea punctului
critic, in istoria naturala a unei boli, inainte de care aplicarea unei terapii este mai eficace decit dupa
acest punct critic) se poate realiza nu numai prin screening ci si prin alte procedee:

-depistarea pasiv-activa (cautarea cazurilor): se face cu ocazia examenelor medicale curente (consultatii)
cind pacientul se prezinta la medic pentru anumite acuze iar medicul, dupa consultatia acordata pentru
acuzele pacientului, aplica procedee si tehnici de investigatie pentru boala/bolile pe care doreste sa le
depisteze

-examenele periodice de sanatate care se fac:

-la virste nodale (mai ales copii, in unele tari si adulti) ocazie cu care se cauta bolile care au o frecventa
asteptata mai mare la vista respectiva;

-la persoanele la risc inalt care sunt supuse unor examene la intervale regulate in vederea determinarii
aparitiei bolii (sugari, gravide, etc.);

-in unele tari se practica asa-numitul check-up, care consta in controlul sanatatii, din initiativa persoanei
sau a patronului si care se face in cadrul unui serviciu special

Modelul general al unui examen de screening Din populatia tinta se alege un esantion care, in urma
aplicarii unui test de screening se va imparti in 2 loturi: unul alcatuit din persoane probabil bolnave
(persoanele din esantion la care rezultatul testului a fost pozitiv) si celalalt alcatuit din persoane probabil
sanatoase (persoanele din esantion la care rezultatul testului a fost negativ).

Screeningul este urmat de 2 faze

: Faza de diagnostic in care cei probabil bolnavi trec printr-un test diagnostic pentru confirmarea bolii
suspectate.

Faza terapeutica si de supraveghere medicala

Testele de screening trebuie sa fie atit de bune incit sa ofere posibilitatea de a detecta cit mai multi
bolnavi din toata populatia examinata. Este de asteptat ca proportia real bolnavilor sa fie mai mare in
rindul celor probabil bolnavi decit in rindul celor probabil sanatosi. De obicei, screeningul se practica in
populatii la risc inalt pentru ca in aceste grupuri populationale, probabilitatea ca diagnosticul prezumptiv
sa fie diagnostic cert este mare

Modalitati de realizare a unui screening

1.Anchetele prin interviu sau prin chestionar completat de catre persoana investigata. Sunt indicate, in
special, pentru screeningul care vizeaza comportamentele si in anchetele facute in gospodarii.

Limite:

-sunt supuse unor distorsiuni care tin de memoria celor chestionati (de aceea, perioada recurenta nu
trebuie sa fie mai mare de 2-4 sapt.) si de intervievatori.

2.Anchetele medicale: efectuarea unui examen clinic, paraclinic sau combinat (interviu, examen clinic si
paraclinic).

Conditii:

-examenul sa fie standardizat; -probele sa fie simple, ieftine;

-examenul sa tinteasca mai multe boli.

In prezent screeningul se practica pentru acele boli pentru care exista probe paraclinice valide de
identificare a bolii. Nu toate probele pentru screening sunt valide pentru diagnostic, fie ca probele nu
sunt bune pentru stabilirea diagnosticului, fie ca pragul nu este valid.

Calitatile probelor de screening:

-sa nu faca rau;

-sa poata fi aplicate rapid;

-sa aiba cost redus;

-sa fie simple;

-sa fie acceptate de catre populatie;

-sa aiba o validitate corespunzatoare;

-sa aiba o reproductibilitate (fiabilitate) care sa ofere o consistenta buna;

-sa aiba randament mare; -sa aiba o valoare predictiva buna.

Validitatea reprezinta capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este pusa sa identifice
(frecventa cu care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase). Se
exprima si se masoara prin sensibilitate si specificitate.
Sensibilitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care au boala. Exprima proportia
rezultatelor pozitive in masa bolnavilor. Este o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a fi
pozitiv cu conditia de a fi bolnav.

Specificitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au boala. Exprima proportia
rezultatelor negative in masa nonbolnavilor. Este o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de
a fi negativ cu conditia de a nu fi bolnav.

Alegerea testului si determinarea validitatii trebuie facute inainte de declansarea screeningului.

Validitatea se determina �a priori� prin aplicarea probei (testului) pe un esantion mic (100-200
persoane), cunoscindu-se care sunt bolnavii de boala ce urmeaza a fi depistata in populatie (boala care
face obiectul screeningului) din acest esantion.

Rezultatele obtinute se introduc intr-un tabel de contingenta

Boli majore asimptomatice decelabile prin screening:

-anemia prin singerare;

-cancer de sin;

-cancer de col;

-ciroza hepatica;

-cancer de colon si rect;

-surditate;

-glaucom;

-HTA;

-osteoporoza;

-prezbitia;

-sifilis;

-cancer testicular;

-TBC;

-infectie urinara