Electrocardiograma (EKG) 

este o inregistrare a activitatii electrice a fibrelor musculare ale

inimii. Fiecare contractie a miocardului este urmarea unei excitatii electrice care provine de la
nodulul sinusal si transmis musculaturii inimii.

Aceste modificari ale potentialelor electrice ale inimii se pot masura la suprafata
organismului, fiind prezentate printr-o imagine repetata a activitatii cardiace electrice.

Electrocardiograma ajuta la depistarea unei serii de proprietati si boli ale inimii.

Care este istoria EKG-ului?

In anul 1893, dr. Willem Einthoven a folosit pentru prima data termenul „electrocardiografie
– elektrokardiographie”. În 1901, acesta a dezvoltat un dispozitiv EKG pe 3 canale pe baza de
galvanometru. În 1924 a primit premiul Nobel.

Este o explorare simpla, de rutina, esentiala, care nu necesita nici o pregatire prealabila si care
orienteaza catre anumite afectiuni ce impun tratament imediat.

Ofera informatii: despre ritmul inimii, pozitia ei, despre originea impulsului si propagarea
acestuia prin masa miocardica si localizarea unui infarct miocardic acut, efectele unor
medicamente, functionalitatea unui pacemaker artificial ce a fost implantat pacientului.

Care sunt tipurile de EKG?

EKG de repaus - este posibil ca medicul tau sa-ti ceara sa te intinzi si sa te relaxezi, in timp
ce bataile inimii iti vor fi inregistrate.

EKG de efort - medicul va verifica modul in care inima ta reactioneaza la efortul sustinut,
asa ca probabil iti va cere sa alergi pe o banda sau sa pedalezi pe o bicicleta stationara, in timp
ce activitatea electrica a inimii tale este inregistrata.
EKG Holter -  cu ajutorul acestui examen, specialistul verifica activitatea electrica a inimii
tale timp de 1 sau 2 zile, 24 de ore pe zi, in cazul in care suspecteaza ca ai un ritm anormal al
inimii, ca ai palpitatii sau ca nu ai o cantitate suficienta de sange care sa circule catre
muschiul inimii tale.

Factorii ce influenteaza rezultatele unui EKG:

1. Masa copioasa de dinainte de electrocardiograma, precum si consumul de bauturi cu
cofeina.
2. Bolile valvelor inimii,
3. Ventriculul stang marit. Alti factori externi, cum ar fi: obezitatea sau sarcina.

Mod de lucru:
Valori normale
unda P 0.08 -0,12 sec
segmentul PQ 0,04 – 0.1 sec
unda Q 0,04 sec
unda R 0,04 – 0.1 sec
unda S 0,04sec
segmentul ST 0,1-0,15 sec
unda T 0,15-0,25 sec
unda U 0,10 - 0, 25sec

Electrocardiograma este o succesiune de:

– unde notate convenţional cu litere : P , Q , R , S , T , U

– segmente – distanţa dintre 2 unde : PQ , ST
– intervale – (unda + segment) notate QRS, PQ , QT , TP
PE ORIZONTALA :
Unda P : 2 patratele= 0,04*2= 0,08 secunde
Unda Q: o patratica= 0,04 secunde
Unda R: o patratica= 0,04 secunde
Unda S: o jumatate de patratica= 0,02 secunde
Unda T: 4 patratele si jumatate= 0,04*4+0,02= 0,16+0,02=0,18

PE VERTICALA:
Unda P : 2 patratele = 2*0,1= 0,2mV
Unda Q: o patratica = 0,1 mV
Unda R: 12 patratele= 0,1*12= 1,2 mV
Unda S: 3 patratele= 0,1*3= 0,3 mV
Unda T: 2 patratele= 0,1*2= 0,2mV

Segmente :

Segmentul PQ : 5 patratele jumate= 5*0,04+0,02= 0,22 secunde

Segmentul ST: 9 patratele jumate= 9*0,04+0,02= 0,38 secunde

Intervale :

Intervalul QRS : 3 patratele= 3*0,04= 0,12 secunde

Intervalul QT : 12 patratele si jumatate = 12*0,04+0,02= 0,5 secunde

Intervalul TP: 15 patretle si jumatate= 15*0,04+0,02= 0,62 secunde

Fiecare bataie de inima este reprezentata pe electrocardiograma (EKG) sub forma unor linii pe o
hartie gradata.

In EKG-ul de mai sus, se poate evidentia, un ritm cardiac normal. Ce arata faptul ca activitatea
electrica a inimii urmeaza cursul normal. Nu este linie izoelectrica.

Ritmul este regulat, frecventa comeplexelor QRS este de 75b/min. Este o frecventa normala.

Ritmul QRS este regulat.

Complexul QRS este ingust ( latimea normala este de 3 patratele)

Unda P este prezenta, intervalul P-R este constant.

Contractia atriilor( unda P) este mai mica decat contractia ventriculara.

Intervalul dintre unda P si complexul ORS este constant, fiecare complex QRS fiind precedat de o
unda P.