Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Se folosesc două variante de abrevieri: ambele sunt corecte, atât ECG, cât
și EKG (care vine de la elektro-kardiographie).
Cum funcționează INIMA?
Inima este un organ muscular care pompează sângele din corpul nostru.
Sistemul circulator este format dintr-o rețea de vase de sânge, ca arterele,
venele și capilarele. Aceste vase de sânge transportă sânge în corp și îl readuc
la inimă din toate zonele corpului. Sângele transportă oxigenul și substanțele
nutritive pe care organele trebuie să le primească. De asemenea, transportă
dioxidul de carbon (un produs rezidual) la plămâni.
Dacă o afecțiune sau alte probleme afectează sau slăbesc funcționarea inimii,
organele corpului nu vor primi sânge suficient pentru a funcționa în mod
normal.
Inima este, în termeni simpli, o pompă formată din țesut muscular. La fel ca
toate pompele, inima necesită o sursă de energie pentru a funcționa. Energia
de pompare a inimii provine dintr-un sistem de conducție electrică intrinsecă.
Inima este controlată de un sistem electric și utilizează semnale electrice
pentru contracțiile pereților musculari. Când aceștia se contractă, sângele
este pompat în sistemul circulator. Supapele de intrare și ieșire din camerele
inimii asigură fluxul de sânge în direcția cea bună.
Electrozii
Un electrod EKG este un dispozitiv atașat pe piele în anumite părți ale corpului
pacientului – în general, brațe, picioare și piept – în timpul unei proceduri
EKG; aceștia detectează impulsurile electrice produse de fiecare dată când inima
bate.
Fiecare electrod EKG plasat pe corp este atașat printr-un cablu la un dispozitiv
EKG. Electricitatea detectată de un electrod este transmisă prin intermediul
acestui fir către aparat, ce traduce rezultatele în linii ondulate pe care mașina le
înregistrează apoi pe hârtia specială.
Trei electrozi sunt atașați la brațul stâng, la brațul drept și, respectiv, la piciorul
stâng. Un electrod este, de asemenea, atașat la piciorul drept, dar acesta este
un electrod de împământare. Alți șase electrozi, plasați în poziții standard pe
peretele toracic, dau naștere la alte șase derivații unipolare , V1-V6.
Derivații standard:
• DI – brațul stâng și piciorul drept
• DII – piciorul stâng și brațul drept
• DIII – piciorul stâng și brațul stâng
Derivațiile toracice:
• V1 – spațiul IV intercostal drept
• V2 – spațiul IV intercostal stâng
• V3 – mijlocul distanței dintre V2 și V4
• V4 – în socul apexian
• V5 – linia orizontală a lui V4, la intersecția cu linia axilară anterioară
• V6 – linia orizontală a lui V4 la intersecție cu linia axilară mijlocie
Pe lângă acestea, se mai folosesc uneori și alte derivații specifice.
Rezultatele unui EKG apar pe hârtie ca niște unde, care formează complexul
PQRSTU:
Ce înseamnă aceste unde?
• unda P – depolarizarea atriilor (o undă mică)
• complexul QRS – depolarizarea ventriculară
• segmentul ST – repolarizarea ventriculară
• unda U – timpul dintre debutul depolarizării atriale și debutul depolarizării
ventriculare
Intervalele
• durata QRS: durata depolarizării musculare ventriculare
• interval QT: durata depolarizării și repolarizării ventriculare
• interval RR: durata ciclului cardiac ventricular
• interval PP: durata ciclului atrial
Când este recomandată o electrocardiogramă?
Electrocardiograma este recomandată pacienților care se confruntă cu simptome
de:
• dureri cardiace – pot fi date de faptul că inima nu primește suficient oxigen;
• palpitații – bătăi cardiace puternice, rapide sau neregulate;
• aritmii – ritm cardiac neregulat, rapid sau lent;
• oboseală severă, dificultăți de respirație, amețeală sau leșin;
• pentru a verifica starea generală de sănătate a inimii;
• după tratamentul unor afecțiuni ca atacul de cord, endocardita sau după
intervenții chirurgicale;
• pentru a vedea cum funcționează un stimulator cardiac implantat;
• pentru a testa eficiența unor tratamente pentru inimă pe care le urmați;
• pentru a măsura capacitatea cardiacă în timpul unui efort fizic;
• dacă sunt alte semne de afectare a inimii;
• în caz de hipertensiune arterială;
• dispnee – scurtarea respirației;
• sincopă – pierderea conștienței;
• pericardită – inflamarea pericardului, anume a sacului cu lichid subțire ce
înconjoară inima;
• miocardită – inflamația mușchiului cardiac;
• defecte congenitale cardiace.
EKG de repaus
Pe durata procedurii vei sta întins, relaxat, fără a te mișca, respirând normal,
cât timp dispozitivul face măsurătorile. EKG este, de obicei, realizată în mod
continuu și ți se poate cere să îți menții respirația pentru perioade scurte de
timp în momentul procedurii. Dispozitivul va prelua activitatea electrică și va
produce apoi un grafic ce reprezintă activitatea inimii tale.
EKG de efort
Pentru acest test, vei purta un mic dispozitiv portabil care este atașat de o
centură pe care o vei ține în jurul taliei. Se vor atașa pe piept electrozi conectați
la acel dispozitiv.
În timpul purtării, vei efectua activitățile tale obișnuite din zi, dar evitând baiea
sau dușul cu aparatul pornit. Ți se poate cere să ții un jurnal al tuturor
activităților pe care le faci în timpul testului și să notezi dacă apar simptome.
După ce au trecut 24 de ore, va trebui să revii la spital pentru a preda
dispozitivul.
Interpretarea rezultatelor
Înregistrarea arată ca o linie ondulată, cu o serie de unde care se raportează la
diferitele faze ale bătăilor inimii. Un EKG normal nu variază foarte mult de la
persoană la persoană. Fiecare bătaie produce același tipar. Dacă ai o problemă
cu inima, modelul poate părea diferit: undele pot fi prea mari sau prea mici,
prea apropiate sau prea îndepărtate sau unele dintre unde pot
lipsi. Forma undelor și a segmentelor poate indica ce este în neregulă cu inima.
Din păcate, ECG arată doar starea și funcția inimii la momentul exact în care
este înregistrată activitatea – nu poate prezice întotdeauna ce se va întâmpla în
viitor.
Rezultate normale
Rezultatele testelor normale includ:
• pulsul: 60-100 bătăi pe minut
• ritmul inimii: unde normale și uniforme
Unele probleme cardiace care pot duce la modificări ale testului EKG includ:
• fibrilație atrială
• insuficiență cardiacă
• tahicardie atrială multifocală
• tahicardie supraventriculară paroxistică
• sindrom sinusal etc.
Riscurile electrocardiogramei
Un EKG în repaus este o procedură foarte simplă și este complet
nedureroasă. Aparatul de înregistrare nu trimite niciun fel de energie electrică
în corpul tău – acesta înregistrează doar activitatea fizică a corpului. Un EKG
monitorizează pur și simplu activitatea electrică a inimii. Nu emite nicio
electricitate și este complet sigură.
Când electrozii sunt îndepărtați, se poate simți un ușor disconfort. Unii oameni
pot prezenta o erupție cutanată în cazul în care au fost plasați electrozi, dar de
obicei acest lucru dispare fără tratament.
Persoanele supuse unui test de stres pot fi expuse riscului de infarct, dar acest
lucru este legat de exercițiu, nu de EKG. Testul de efort atrage după sine o serie
de riscuri, și poate cauza ritm cardian anormal, durere toracică. La primele
semne de afectare, procedura se va întrerupe.
Anumiți factori sau boli pot interfera sau pot afecta rezultatele EKG. Acestea
includ, dar nu se limitează la:
• obezitate
• sarcină
• ascite (acumulare de lichid în abdomen)
• factori anatomici, ca dimensiunea pieptului sau localizarea inimii în piept
• mișcarea în timpul procedurii
• activitatea fizică sau fumatul înainte de testare
• anumite medicamente
• dezechilibre electrolitice, ca excesul sau deficitul de potasiu, magneziu sau
calciu în sânge
EKG vs Ecocardiogramă
Atât ecocardiograma, cât și EKG sunt foarte importante și sunt frecvent utilizate
în diagnosticarea diferitelor forme de boli de inimă. Ecocardiograma este o
ecografie a inimii care oferă imagini în timpul activității cardiace și informații
despre structura și funcția inimii. EKG este o imagine a activității electrice a
inimii care oferă în principal informații despre ritmul inimii.
Monitorul Holter
Monitoarele portabile ECG portabile sunt cele mai mici tipuri de dispozitive ECG
de pe piață în prezent. În ciuda dimensiunilor mici, pot afișa și înregistra ritmul
cardiac ca și omologii lor mai mari. Pot depista date critice care sunt utile în
managementului bolilor cardiace și pot oferi o evaluare automată în 30 de
secunde. Nu se aplică electrozi pe piele. Au un electrod încorporat, deci tot ce
trebuie să faci este să apeși un buton sau două pe dispozitiv și acesta va începe
înregistrarea. Aceștia pot identifica cel puțin 9 tipuri de aritmii.
EKG-urile wireless sunt similare aparatelor EKG standard, dar fără fire. Electrozii
utilizați au sistemele fără fir transmit date către calculator sau stația de control.
Un EKG fără fir oferă mai multă funcționalitate și confort pacienților, poate fi
benefic în obținerea informațiilor de bază privind un pacient cu afecțiuni
cardiace, monitorizarea unui pacient într-un spital sau urmărirea ritmului
cardiac în timpul intervenției chirurgicale.
Alte astfel de sisteme au forma unui stilou și se duc la nivelul inimii pentru a
înregistra ritmul cardiac, altele pot fi implantate în cutia toracică.
Ce beneficii au electrocardiografiile?
Un test ECG ajută la diagnosticarea unor varietăți de probleme
cardiace. Este cea mai la îndemână modalitate de a verifica dacă inima ta este
sănătoasă sau de a monitoriza bolile cardiace existente.
EKG poate detecta o problemă de inimă care ar putea duce la apariția unui
accident vascular cerebral sau poate chiar să depisteze o problemă din trecut,
cum ar fi un atac de cord anterior. Cele mai frecvente probleme depistate de
EKG sunt aritmiile, defectele cardiace, inflamațiile inimii, un stop cardiac,
afectarea fluxului de sânge, boala coronariană, atacul de cord etc.